Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Culegere de Teste Examen 2017
Culegere de Teste Examen 2017
2.
1.Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara.
2.Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere.
3.Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar.
4.Anorexia este o cauza a deficitului alimentar.
5.Lipsa de educatie si cunostinte poate determina o alimentatie inadecvata.
6.Insomnia este nevoia brusca de somn.
7.Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire.
8.Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul.
9.Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul.
10. Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie.
3.
1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei.
2. Hipertemia poate fi cauzata de tulburari metabolice.
3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare.
4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura.
5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie.
6. Bradipneea este dispneea cu frecventa respiratorie peste 18 respiratii/min. la adult.
7.Disuria consta in durere sau dificultate la mictiune.
8. Hematemeza este varsatura alimentara.
9. Melena este prezenta in hemoragiile digestive superioare.
10. Enurezisul este emisia involuntara de urina in timpul zilei, manifestata dupa varsta de 3-6 ani.
11. Hiperestezia reprezinta accentuarea anormala a sensibilitatii.
12. Hemiplegia se defineste ca paralizia partii inferioare a corpului.
13. Pronatia este miscarea de rotatie a mainii prin care palma este indreptata in jos.
14.Pozitia Fowler este pozitia de decubit dorsal cu diferenta intre cele doua extremitati ale patului de 10-15
cm, realizata prin ridicarea extremitatii distale a patului.
15. Termoreglarea permite mentinerea echilibrului dintre termogeneza si termoliza prin centrii termoreglatori
dirijati de sistemul endocrin.
16. Convectia reprezinta pierderea de caldura prin contact direct.
17. Graficul pulsului este notat cu culoare rosie.
18. Etapa sanguina a respiratiei asigura transportul oxigenului intre plamani si tesuturi si a dioxidului de
carbon de la tesuturi la alveolele pulmonare.
19. Alimentarea prin fistula este indicata in stricturi esofagiene.
20. Poliuria reprezinta tulburarea volumului urinar.
Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.1.
A B
1 Tahipnee a. Ritm respirator rar
2 Bradipnee b. Cicluri respiratorii inversate
3 Dispnee paroxistica c. Respiratie agonica
4 Dispnee Bauchut d. Accese respiratorii repetate ziua/noaptea
5 Dispnee Biot e . Cresterea frecventei respiratorii
1
f. Respiratie caracterizata prin alternanta dintre polipnee si apnee
2.
3
d. toate afirmatiile sunt corecte
7. Tahipneea este cauzata de:
a. suprafata respiratorie marita
b.suprafata respiratorie redusa
c. efort intelectual
d.administrarea unui regim bogat in proteine.
18. Frecventa respiratorie in bradipnee este de:
a. 16 – 18 resp./min.
b.12 – 16 resp./min.
c. 8 – 12 resp./min.
d.20 - 25 resp/min.
19. Dispneea in patru timpi se numeste:
a. Bauchut
b.Cheynes-Stokes
c. Biot
d.Kussmaul
20. Dispneea matinala este cauzata de:
a)insuficienta ventriculului stang
b) contractia spastica a bronhiolelor in expir
c)adoptarea unei pozitii neadecvate
d) schimbarea brusca de pozitie
21.Consumul alimentar excesiv, de lunga durata, duce la:
a. malnutritie
b.obezitate
c. casexie
d.anorexie
22. Dificultatea la inghitire se numeste:
a. disfagie
b. polifagie
c. anorexie
d. bulimie
23. Senzatia de foame exagerata reprezinta:
a. anorexie
b. polifagie
c. bulimie
d. casexie
24. Hipoxia reprezinta:
a. scaderea CO2 in sangele circulant
b. cresterea O2 in sangele circulant
c. scaderea O2 in sangele circulant
d.senzatia de sufocare in timpul somnului
25. Cauze de ordin psihologic, prezente la un pacient cu problema “alimentatie deficitara” sunt:
a. anorexie, dementa
b. traditiile, religia
c. durerea, imobilitatea
d. senzatia de foame excesiva
26. Insomnia se manifesta prin:
a. agitatie in timpul somnului
b.desfasurarea activitatilor de rutina
c. cresterea starii de confort
d.senzatie neobisnuita de somn
27. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin:
a. acuze verbale din partea familiei
b.inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi
c. actiunea unor excitanti termici si durerosi
d.administrarea unor excitanti inainte de culcare
28. Alexia reprezinta:
a. incapacitatea de a articula cuvinte
4
b. incapacitatea de a scrie selectiv
c. incapacitatea de a intelege cuvinte scrise
d. incapacitatea de a memora
29. Combaterea insomniei se poate face prin:
a. ingerarea de lapte cald cu miere, seara la culcare
b.aplicarea unei buiote cu apa rece seara la culcare
c. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare
d.aplicarea unor comprese reci pe frunte
30. Hipertermia reprezinta:
a. scaderea temperaturii corpului sub limita normala
b.cresterea temperaturii corpului peste limita normala
c. scaderea tensiunii arteriale sub valorile normale
d.cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale
31. Temperatura corpului la un pacient cu pneumonie atinge valoarea de:
a. 40° C
b.38° C
c. 39° C
d.37,5 C
32. Hipertermia poate fi insotita de:
a. limba umeda
b.frison sau senzatie de frig
c. stare generala buna
d.starea de malnutritie
33. Organul principal al termogenezei, in etapa de stationare, este:
a. inima
b.rinichiul
c. ficatul
d.plamanul
34. Pentru a reduce febra, asistenta medicala poate:
a. sa aplice comprese reci la extremitati
b.sa administreze un regim alimentar bogat in proteine
c. sa administreze un regim alimentar bogat in lipide
d.sa administreze lichide fierbinti
35. Diareea se manifesta prin:
a. scaderea secretiei intestinale
b.scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichide
c. oprirea tranzitului intestinal
d.accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi
36. Diareea poate fi determinata de administrarea de:
a. antibiotice
b.mucilagiu de orez
c. zeama de morcovi
d.antidiareice
37. In timpul diareei:
a. creste reabsorbtia intestinala
b.scade secretia intestinala
c. creste peristaltismul intestinal
d.se opreste tranzitul intestinal
38. Numarul scaunelor in holera este de:
a. 10 – 20/zi ; b. 80 – 100/zi ; c. 25 – 35/zi ; d. 100 – 120/zi
39. Dizenteria se caracterizeaza prin scaune frecvente, in numar de:
a. 20 – 30/zi ; b.25 – 35/zi ; c. 30 – 40/zi; d. 6-8 scaune /zi
40. Enterocolita se manifesta printr-un numar de scaune diareice de:
a. 40 – 50/zi; b.25 – 35/zi; c. 3 – 6/zi; d. 20 – 30/zi
41. Pacientul cu constipatie are scaun:
a. Zilnic; b. la 2 zile; c. la 3 – 4 zile; d. la 7 zile
42. Pacientul poate prezenta in constipatie:
a. cefalee si astenie
b.apetit crescut
5
c. 1-2 scaune pe zi
d.stare generala buna
43. Constipatia poate fi cauzata de, cu exceptia:
a. scaderea peristaltismului intestinal
b.consumul crescut de laxative
c. carenta de lichide
d.consumul crescut de lichide
44. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la:
a. constipatie; b. Disurie; c. Ileus; d. apetit crescut
45. Constipatia spastica este determinata de:
a. hiposensibilitatea nervului vag
b.hipersensibilitatea nervilor intestinali
c. hiposensibilitatea nervilor intestinali
d.toate cele trei variante
46. Comunicarea deficitara la nivel senzorial este determinata de:
a. cresterea functiei vizuale
b. accelerarea anormala a sensibilitatii
c. cresterea functiei tactile
d. deficitul functiei auditive
47. Hiperestezia reprezinta:
a. diminuarea sensibilitatii
b. pierderea sensibilitatii
c. accentuarea anormala a sensibilitatii
d.diminuarea functiei vizuale
48. Paralizia unei jumatati de corp se numeste:
a. hemiplegie ; b. Paraplegie; c. Monoplegie; d. tetraplegie
49. Paralizia celor patru membre se numeste:
a. Pareza; b. Tetraplegie; c. parapareza spastica; d.hemiplegie
50. Comunicarea deficitara, poate fi produsa de una dintre sursele de dificultate de ordin psihic enuntate:
a. afectarea aparatului locomotor
b. autoizolarea
c. neglijarea propriei persoane
d. afazie
51. Sursa de dificultate de ordin fizic care duce la o comunicare deficitara este:
a. intoxicatia medicamentoasa
b. dezorientarea
c. poluarea
d. neglijarea propriei persoane
52. Sursa de dificultate de ordin sociologic care duce la o comunicare deficitara este:
a. lipsa dintilor
b.conditii de viata si munca nefavorabile
c. stresul
d.intoxicatia medicamentoasa
53. Paloarea pielii este cauzata de:
a. afectarea aparatului locomotor
b.transpiratii excesive
c. eruptii cutanate
d.anemii
54. Cianoza reprezinta coloratia:
a. galbena a tegumentelor si sclerelor
b.albastruie a tegumentelor si mucoaselor
c. maronie a tegumentelor si mucoaselor
d.rosie a tegumentelor
55. Micsorarea suprafetei respiratorii determina:
a. roseata pielii
b.paloarea pielii
c. cianoza pielii
d.eruptii cutanate
56. Aspectul rosu congestionat, in pneumonie, este caracteristic pentru:
6
a. jumatatea fetei de partea plamanului afectat
b.toata fata
c. pielea toracelui
d.jumatatea fetei de partea plamanului sanatos
57. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor poate indica o boala:
a. respiratorie
b.infectioasa
c. locomotorie
d.cardiaca
58. Anasarca este:
a. edemul fetei
b.edemul localizat
c. edemul generalizat
d.edemul membrelor inferioare
59. Descuamatia reprezinta indepartarea celulelor cornoase din:
a. derm, hipoderm; b. Derm; c. Hipoderm; d. epiderm
60. Excoriatia este o leziune a:
a. Corneei; b. Pielii; c. Unghiei; d.hipodermului
61. Eruptia cutanata este prezenta in bolile:
a. Respiratorii; b. Sangelui; c. infectioase acute; d. cardiace
62. Vezicula este o leziune cutanata cu un lichid:
a. clar/ galbui; b. Rosiatic; c. Violaceu; d. purulent
63. Pustula este o leziune cutanata cu continut:
a. Plasmatic; b. Purulent; c. Sangvinolent; d. clar/galbui
64. Acneea juvenila survine in perioada:
a. Prescolara; b. Adulta; c. Pubertara; copilariei
65. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de:
a. tulburari de coagulare a sangelui
b.deficit de igiena tegumentara
c. hemoragiile oculte
d.edemul generalizat
66. Epistaxisul este o hemoragie:
a. Bucala; b. Nazala; c. Anala; d. vaginala
67. Hematemeza este o eliminare de sange:
a. pe nas; b. prin urina; c. prin varsatura; ds. prin fecale
68. Hemoptizia este o eliminare de sange din:
a. Plamani; b. Stomac; c. Rect; d. ovare
69. Furunculoza este produsa de:
a. streptococ ß hemolitic
b.stafilococ auriu
c. gonococ
d.streptococ si stafilococ
70. Intertrigo este localizat la:
a. Fata; b. palme ; c. Interdigital; d. gat
71. Varicele reprezinta o dilatare:
a. venoasa patologica la nivelul membrelor inferioare
b.venoasa fiziologica la nivelul membrelor inferioare
c. arteriala
d.venoasa patologica la nivelul membrelor superioare
72. Ulcerul varicos este localizat la nivelul:
a. mucoasei stomacului
b.mucoasei duodenului
c. tegumentelor membrelor inferioare
d.tegumentelor membrelor superioare
73. Escara apare in urma deficitului:
a. alimentar
b.alimentar si hidric
c. hidric
d.de nutritie locala
7
74. Anartria reprezinta:
a. incapacitatea de a scrie selectiv
b.dificultate in articularea cuvintelor
c. incapacitatea de a articula cuvintele
d.incapacitatea de a scrie cuvinte
75.Monoplegia reprezinta:
a. absenta fortei musculare
b. diminuarea fortei musculare
c. paralizia unui singur membru
d. paralizia membrelor superioare
76. Miscarea de abductie se defineste ca:
a. miscarea de apropiere fata de axul median al corpului
b. miscarea de indepartare fata de axul median al corpului
c. miscarea de rotatie a mainii
d. miscarea de apropiere si indepartare fata de axul median al corpului
77. Pozitia Trendelenburg reprezinta:
a. pozitie de decubit dorsal cu diferenta intre cele doua extremitati ale patului realizata prin ridicarea
extremitatii distale a patului
b. pozitie culcat pe spate cu genunchii indoiti
c. pozitie culcat pe spate cu fata in sus
d. culcat pe burta cu picioarele sprijinite
78. Producerea de caldura se numeste:
a. termoreglarea ; b. termoliza ; c. Hipertermie; d. termogeneza
79. In febra moderata se ating urmatoarele intervale de valori:
a. 38-39 C ; b. 37-38 C; c. 39-41 C; d.36-37 C
80. Hipotermia se defineste ca:
a. cresterea temperaturii corporale peste limita normala
b. temperatura ce variaza intre 36-37 C
c. scaderea temperaturii corporale sub 36 C
d. cresterea temperaturii peste 38C
81. Pulsul se defineste ca:
a. unda de soc prezenta la palparea arterelor comprimate pe suprafete rezistente
b. presiunea exercitata de masa sanguina asupra peretilor arteriali
c. un sindrom clinic
d. un act reflex
82. Ritmicitatea cardiaca reprezinta:
a. rapiditatea pulsatiilor
b. numarul pulsatiilor pe minut
c. rapiditatea de efectuare a undei pulsatile
d. regularitatea si cursivitatea pulsatiilor
83. Celeritatea pulsului este:
a. numarul pulsatiilor pe minut
b. cursivitatea, regularitatea pulsatiilor si a pauzelor dintre ele
c. rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aparitie si disparitie
d.regularitatea pulsatiilor
84. Valorile frecventei pulsului la sugar variaza intre:
a. 80 - 100 b/min; b. 100 - 140 b/min; c. 60 - 85 b/min ; d.50 – 70 b/min
85. Hipertensiunea arteriala (HTA) apare la:
a. cresterea valorilor tensionale peste 120/80 mmHg
b. scaderea valorilor tensionale sub 120/70 mmHg
c. cresterea valorilor tensionale peste 110/90 mmHg
d. cresterea valorilor tensionale peste 140/90 mmHg
86. Hipertensiunea arteriala reprezinta un important semn in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
a. dezechilibul hidroelectrolitic
b. afectiuni cerebro-vasculare
c. afectiuni renale
d. afectiuni cardiace
87. Frecventa respiratiilor pe minut la nou-nascut este:
a. 25 - 35 resp/min
8
b. 40 - 50 resp/min
c. 15 - 25 resp/min
d. 15 – 18 resp/min
88. Frecventa respiratiilor la adult in repaus:
a. 10 - 15 resp/min
b. 30 - 40 resp/min
c. 16 – 18 resp/min
d. 16 - 20 resp/min
89. Bradipneea este respiratie:
a. cu frecventa sub 8 - 12 resp/min
b. caracterizata prin alternanta intre polipnee si apnee
c. diafragmatica
d. in patru timpi
90. La femei valorile frecventei respiratorii variaza intre:
a. 16 - 18 resp/min
b. 18 - 20 resp/min
c. 21 - 25 resp/min
d. 10 – 15 resp/min
91. Expectoratia constituie:
a. tuse cu expulzarea violenta a aerului
b. tuse zgomotoasa urmata de varsaturi alimentare
c. act reflex si voluntar de eliminare a secretiilor si sputei formate in caile respiratorii
d. tuse urmata de respiratie suieratoare
92. Hemoptizia reprezinta:
a. tuse pe mai multe tonuri
b. eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene inferioare
c. act reflex si voluntar de eliminare a secretiilor din caile respiratorii
d. eliminarea pe gura de masa sanguina provenita de la nivelul stomacului
93. Alimentarea artificiala se realizeaza prin urmatoarele cai, cu exceptia:
a. sonda Faucher
b. sonda Folley
c. gastrostoma
d. seringa Guyon
94. Descuamatia reprezinta:
a. indepartarea celulelor cornoase din epiderm
b. decolorarea pielii
c. leziune superficiala a pielii cu pierdere de substanta
d. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm
95. Petesiile sunt:
a. hemoragii gingivale
b. pete hemoragice produse prin extravazarea sangelui si infiltrare difuza in tesutul subcutanat
c. hemoragii mici punctiforme, ovalare sau rotunde
d. hemoragii oculare
96. Tulburarile diurezei sunt:
a. poliuria, oliguria, anuria
b. hematuria, hematemeza, ischiuria
c. piuria, polakiuria, disuria
d. hematuria, disuria, nicturia
97. Ischiuria consta in:
a. durere sau dificultate la mictiune
b. emisie involuntara de urina
c. incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul
d. pierderi mari de lichide
98. Hemoragiile mucoaselor sunt:
a. edemul, escoriatia
b. epistaxis, hemoragii gingivale
c. petesii, echimoze
d. echimoze, escare
99. Narcolepsia reprezinta:
9
a. dificultatea de a dormi si se odihni
b. tulburari de vigilenta
c. nevoia brusca de somn independent de vointa individului
d. intoxicatii medicamentoase
100. Cifoza consta in:
a. curbura lombara a coloanei vertebrale
b. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara
c. deviatia laterala a coloanei vertebrale
d. curbura lombara
101. Scolioza reprezinta:
a. curbura lombara
b. deviatia laterala a coloanei vertebrale
c. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara
d. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate anterioara
SURSA BIBLIOGRAFICA
Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos:
1. 3.
1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 110 1. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
2. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 2. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
3. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 3. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
7. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119 7. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
8. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119 8. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 192
9. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119 9. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 188
10. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119 10. F Pediatrie - Mracean C , Mihailescu V - pag.
2. 312
1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 146 11. A Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
2. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 12 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
3. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 13 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 55
4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 14 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 58
5. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 15 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 82
6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231 16 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 83
7. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231 17 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 101
8. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231 18 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 108
9. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231 19 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 160
10. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231 20 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 181
5.
1 - c Chiru,F. si colab. IOBS pag 147
2 - a Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
3 – b Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
10
4 – e Chiru,F. si colab. IOBS pag 182 5 – d Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
11
Tulburari de limbaj:
▪ alexie,
▪ acalculie,
▪ dizartrie,
▪ afonie,
▪ afazie,
▪ agrafia,
anartrie
( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 29).
2.Enumerati 5 tipuri de miscari ale membrelor superioare si a celor inferioare:
Raspuns corect:
Tipuri de miscari:
▪ abductie,
▪ adductie,
▪ flexie/extensie,
▪ pronatie,
▪ supinatie,
▪ circumductie.
( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 55-56).
3.Enumerati 5 tipuri de pozitie in pat:
Raspuns corect:
Tipuri de pozitie in pat:
▪ decubit dorsal,
▪ semisezand,
▪ decubit lateral sau ventral,
▪ genu-pectorala,
▪ ginecologica,
▪ Trendelenburg,
▪ sezand.
( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 57).
4.Enumerati 5 conditii biofiziologice determinante in satisfacerea nevoii de a respira:
Raspuns corect:
Conditii biofiziologice determinante in satisfacerea nevoii de a respira:
▪ varsta,
▪ sexul,
▪ postura si statura,
▪ regim alimentar,
▪ efort fizic,
▪ somn/veghe,
▪ temperatura mediului inconjurator.
( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 113-114).
5.Indicati 5 manifestari ale sindromului febril:
Raspuns: „I.O.B.S. Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p.89
1) Puls crescut
2) Congestia fetei
3) Deshidratare
4) Stare generala alterata
5) Febra; sete
6) Cresterea efortului de a respira
7) Dureri la extremitati
8) Inapetenta
6.Precizati 5 manifestari ale hipotermiei:
Raspuns: „I.O.B.S. Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p.95
1) Contractia arterelor(vasoconstrictie)
2) Tremuratura si frison
3) Scaderea tensiunii arteriale
4) Cianoza extremitatilor
5) Durere exacerbata la extremitati
6) Tulburari de vorbire
12
7) Somnolenta si oboseala
8) Abolirea reflexelor
7.Denumiti 5 interventii in hipotermie:
Raspuns: „I.O.B.S. Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p.95
1) Controlul valorii T.A., respiratie, puls
2) Incalzirea patului pacientului cu paturi, termofoare
3) Cresterea temperaturii camerei, gradual
4) Administrarea de ceaiuri sau supe calde in cantitati mici la intervale dese
5) Masarea extremitatilor pacientului
6) Interzicerea consumului de alcool
7) Regim alimentar bogat in proteine, calorii
8) Incurajarea activitatilor fizice usoare
9) Administrarea medicatiei prescrisa de medic
Completati spatiile libere astfel incat sa obtineti un enunt corect.
1. Cele mai cunoscute mijloace de comunicare sunt cele..........(1).......... si cele ..........(2).......... .
Raspuns : (1)- verbale , (2) – non-verbale,( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de
Editura Cison, 2011, pag. 34).
2.Menstra reprezinta o scurgere fiziologica..........(1)..........si . periodica de sange de origine uterina prin .........
(2).......... .
Raspuns : (1)- temporara , (2) – vagin, (Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura
Cison, 2011, pag. 178).
3.Tensiunea pulsului este reprezentata prin puls ..........(1).......... sau puls moaledeterminat de gradul fortei de
contractie a ..........(2)...........
Raspuns : (1)- dur , (2) – inimii,( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura
Cison, 2011, pag. 100).
4.Respiratia reprezinta functia si capacitatea vitala de a asigura..........(1).......... necesar metabolismului celular
si ..........(2).......... dioxidului de carbon rezultat din acest metabolism.
Raspuns : (1)- oxigenul , (2) – eliminarea, (Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de
Editura Cison, 2011, pag. 108).
5.Ratia alimentara pentru un adult ar trebui sa cuprinda in 24 de ore: ..........(1)..........
-6g/kg corp, lipide - 1g/kg corp si ..........(2)..........1g/kg corp.
Raspuns : (1) - glucide , (2) – proteine, (Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de
Editura Cison, 2011, pag. 143).
6.Ileusul consta in lipsa ..........(1).......... a eliminarii fecalelor si ..........(2)..........din intestin.
Raspuns : (1)- completa, (2) – gazelor, (Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura
Cison, 2011, pag. 186).
7.Nevoia de a comunica reprezinta un act profesional al ………. (1) …….. medicale pentru intelegerea:
exprimarilor, gandurilor, sentimentelor, tuturor (2)………………… pacientului.
Raspuns: 1- asistentei; 2 – nevoilor; „I.O.B.S., Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p.25
8.Injectia reprezinta introducerea unei substante (1)……………………..………… in stare lichida in organism,
prin intermediul unui (2)……………….adaptat la seringa.
Raspuns: 1- medicamentoase; 2 – ac; „I.O.B.S., Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p. 305
9.Spalatura auriculara consta in ..(1)……………………..………pe mucoasa auriculara de solutie..(2)
……………………….cu scop terapeutic, explorator si evacuator al secretiilor si corpilor straini.
Raspuns: 1- instilarea 2 – antiseptica; „I.O.B.S., Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p. 222
10. Temperatura normala a ……..(1)…… este mentinuta in limite normale prin procesul de ………(2)…… si
se regaseste in intervalul 36°-37° C.
Raspuns: 1 – corpului, 2 – termoreglare; „I.O.B.S., Chiru Fl., ed. Cison, 2010,p. 82
11. Diagnosticul de nursing cuprinde: problema pacientului, ........(1).......... de dificultate si .............(2)...........
de dependenta .
Raspuns : (1) - sursa, (2) - manifestarea (Marcean Crin, Tratat de Nursing, Editura Medicala, Bucuresti, 2010,
pag. 83).
12. Cea care a pus bazele stiintei nursingului a fost ........ (1) ........... Nightingale, care a infiintat prima Scoala
de ...... .. (2)....... din lume, ca o necesitate a reducerii mortalitatii, mai ales infantile, din Anglia la inceputul
secolului al XIX- lea.
Raspuns : (1) - Florence, (2) - nursing (Marcean Crin , Tratat de Nursing, Editura Medicala, Bucuresti, 2010,
pag. 39).
13
MODULUL 16 : TEHNICI SI INVESTIGATII DE NURSING
15
a. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante straine
b.introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica
c. introducerea unui curent de lichid in vagin.
d.evacuarea continutului vezical
14. Tubul de gaze se introduce pentru:
a. administrarea de medicamente
b. interventii chirurgicale asupra rectului
c. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal
d. eliminarea fecalomului
15. Scopul explorator al punctiei venoase este:
a. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i.v.
b. recoltarea sangelui pentru examene de laborator
c. Sangerare 300 – 500 ml in hipertensiunea arteriala
d. oprirea hemoragiei
16. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt:
a. regiunea superoexterna fesiera
b.artera femurala, jugulara, poplitee
c. artera cubitala, radiala, humerala
d.venele plicii cotului, antebratului, venele de pe fata dorsala a mainii, venele jugulare si epicraniene
17. Recoltarea VSH se efectueaza:
a. 2 ml sange pe cristale de EDTA
b. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
c. 5 ml sange simplu
d. medii de cultura
18. Hematocritul se recolteaza prin punctie venoasa astfel:
a. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
b. 2 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
c. 2 ml sange pe cristale de EDTA
d. 5 ml de sange simplu
19. Hemocultura reprezinta;
a. viteza de sedimentare a hematiilor
b. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic
c. identificarea anticorpilor in serul bolnavului
d. recoltarea sangelui pentru examene de laborator
20. Fibrinogenul se recolteaza:
a. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4,5 ml sange
b. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml
c. 0,5 ml oxalat de K cu 4,5 ml sange
d. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%
21. Timpul de protrombina se preleveaza astfel:
a. 4,5 ml sange cu 0,5 ml oxalat de K
b. 5 ml sange simplu
c. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
d. 2 ml sange cu florura de sodiu 4 ml
22. Scopul recoltarii sputei este:
a. explorator pentru examinari macroscopice, citologice, bacteriologice, parazitologice in vederea stabilirii
diagnosticului
b. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv
c. pentru examinari virusologice
d. depistarea unor hemoragii oculte
23. Exudatul faringian reprezinta:
a. lichidul rezultat in urma unui proces inflamator faringian
b. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse
c. continut gastric eliminat spontan
d. lichidul pleural
16
c. intoxicatii alimentare sau cu substante toxice
d. hepatite cronice
25. Paracenteza se efectueaza pentru a evidentia:
a. lichidul pericardic
b. prezenta unor germeni
c. lichidul pleural
d. lichidul peritoneal
26. Accidentele posibile in punctia abdominala sunt:
a. paralizii prin lezarea nervului sciatic
b. hemoragii digestive superioare
c. infectii ale mediastinului
d. hemoragiile oculte
27. Paracenteza se efectueaza:
a. in fosa iliaca stanga, linia Monroe – Richter
b. in fosa iliaca dreapta
c. pe linia mediana abdominala deasupra ombilicului
d. pe fata anterioara a coapsei
28. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor:
a. inconstienti, comatosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive
b. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare
c. astenici, cu deficit motor la membrele superioare
d. hemiplegie
29. Pozitia clinostatism reprezinta asezarea pacientului in:
.a .semisezut
.b.Trendelenburg
.c .decubit dorsal, lateral, ventral
.d.genupectorala
30. Pozitia Trendelenburg reprezinta asezarea pacientului in:
a. decubit dorsal oblic, cu picioarele mai sus cu 10 - 15 cm fata de pozitia corpului
b.decubit dorsal, cu picioarele indoite din genunchi, sub genunchi introducandu-se o perna
c. decubit dorsal, toracele formand cu planul patului un unghi de 30-45 grade
d.decubit lateral
31. Mobilizarea pasiva se aplica urmatorilor pacienti:
a. cu capacitate partiala de a se mobiliza
b.adinamici sau inconstienti
c. dinamici dar refuza sa se mobilizeze
d.cu tulburari de deglutitie
32. La copiii mici, temperatura se va masura in cavitatea:
a. bucala
b.rectala
c. axilara
d.vaginala
33. Temperatura corpului atinge valori intre 41-42° C in:
a. febra ridicata
b.febra moderata
c. hiperpirexie
d.afebrilitate
34. Hipertermia se manifesta prin:
a. bradicardie, scaderea tensiunii arteriale, cianoza extremitatilor
b.tahicardie, delir, inapetenta, sete
c. cianoza extremitatilor, tremuraturi, frison, abolirea reflexelor
d.varsaturi si cianoza
35. Caracteristicile pulsului aritmic sunt:
a. pulsatiile se succed la intervale de timp egale
b.in inspiratie pauzele dintre pulsatii sunt mai scurte
c. pauzele dintre pulsatii sunt inegale
d.pauzele dintre pulsatii sunt egale
36. Masurarea pulsului se face prin numararea pulsatiilor la nivelul:
a. venelor
17
b. vaselor capilare
c. nervilor
d. arterelor
37. Tensiunea arteriala diastolica reprezinta:
a. valoarea minima arteriala
b. valoarea maxima arteriala
c. valoarea diferentiala
d. pauzele dintre pulsatii
38. Cresterea valorii maxime a tensiunii arteriale peste 150 mmHg determina aparitia urmatoarelor semne
clinice:
a. scaderea presiunii arteriale, lipotimie, vasodilatatie
b. cefalee, stare confuzionala, hemoragie cerebrala
c. varsaturi, paloarea extremitatilor, puls imperceptibil
d. paloare si transpiratii reci
39. Evaluarea respiratiei pacientului se realizeaza prin observarea urmatoarelor caracteristici:
a. frecventa, celeritate, tensiune
b. ritmicitate, tensiune, simetrie
c. frecventa, amplitudine, ritmicitate
d. ritmicitate, celeritate, tensiune
40. Tipul de respiratie, in care dupa fiecare ciclu respirator urmeaza o perioada de 10 - 12 sec. de apnee, se
numeste:
a. respiratie Biot
b. respiratie Kussmaul
c. respiratie tahipneica
d. respiratie bradipneica
41. Recoltarea sputei pacientului care nu expectoreaza se va face prin:
a. spalatura bronsica
b. spalatura cavitatii bucale
c. spalatura nasofaringiana
d. spalatura oculara
42. Materiile fecale se recolteaza in urmatoarele conditii:
a. numai dupa emisia spontana a scaunului
b. direct din colon sau rect
c. dupa administrarea unui purgativ
d. toate cele trei variante
43. Recoltarea secretiilor purulente se face cu:
a. ansa de platina
b. trocar steril
c. sonda Nelaton
d. seringa Guyon
44. Materialele necesare recoltarii secretiilor purulente sunt, cu exceptia:
a. lame de laborator
b. eprubete cu substante anticoagulante
c. substante dezinfectante
d. tampoane sterile.
45. Secretiile uretrale se recolteaza:
a. dimineata, inainte de prima mictiune
b. seara, dupa efectuarea toaletei meatului urinar
c. in orice moment al zilei dupa efectuarea toaletei locale
d. dupa spalatura gastrica
46. Pregatirea fizica a pacientului pentru endoscopie gastrica consta in:
a. servirea cinei in seara precedenta examenului cel mai tarziu la ora 18.00, iar in dimineata endoscopiei nu
mananca si nu consuma lichide
b. pacientilor li se vor face spalaturi gastrice repetate in zilele precedente
c. seara precedenta si in dimineata endoscopiei se face clisma evacuatorie
d. administrarea diureticelor cu 24 ore inainte
47. Scopul cistoscopiei este:
a. identificarea proceselor patologice din colon
b.identificarea calculilor in vezicula biliara
18
c. identificarea proceselor patologice endovezicale
d.de golire a intestinului
48 . Pentru efectuarea bronhoscopiei asistentul medical va pregati solutie anestezica pentru regiunea
orofaringiana si regiunea traheobronsica. Acest anestezic cu actiune locala se numeste:
a. Kelen
b. Xilina 2%
c. Novalgin
d. Novocalmin
49. Spalatura gastrica se efectueaza dupa introducerea in cavitatea gastrica a unei sonde:
a. Einhorn
b. Linton – Nachlas
c. Faucher
d. Thiemann
50. Una din contraindicatiile spalaturii gastrice este:
a. intoxicatia alimentara
b ingestia de substante caustice
c. staza gastrica
d. deviatia de sept
51. Pentru efectuarea spalaturii gastrice, pacientul in stare de inconstienta va fi pozitionat in:
a. decubit dorsal, capul in hiperextensie
b. semisezand cu genunchii flectati
c. decubit lateral stang
d. decubit ventral
52. Alimentarea artificiala pe sonda este indicata in cazul pacientilor:
a. cu afectiuni gastro-intestinale
b.cu stricturi esofagiene
c. inconstienti
d. cu intoxicatii alimentare
53. Solutiile alimentare se administreaza pe sonda:
a. fragmentar, cu ajutorul seringii Guyon
b. semicontinuu, cu ajutorul perfuzorului
c. cu ajutorul trusei de alimentare- continuu
d. toate raspunsurile sunt corecte.
54. Pentru a se mentine permeabilitatea sondei gastrice, dupa administrarea solutiei alimentare, se procedeaza
la:
a. inchiderea ori pensarea capatului extern al sondei
b. introducerea pe sonda a 50 ml de apa ori ceai
c. schimbarea sondei gastrice dupa fiecare procedura de alimentare
d. introducerea pe sonda a 100 ml lapte
55. Pentru a se face sondajul vezical se pot utiliza urmatoarele sondele, cu o exceptie:
a. Tiemann
b. Foley
c. Faucher
d. Thiemann, Foley
56. Prevenirea infectiei prin instalarea sondei vezicale se realizeaza prin:
a. baie generala
b. indepartarea pilozitatii pubiene
c. respectarea conditiilor de perfecta asepsie
d. baie generala si indepartarea pilozitatii
57. Diureza reprezinta:
a. cantitatea de urina eliminata la o mictiune
b. cantitatea de urina eliminata in primele 6 ore ale zilei
c. cantitatea de urina eliminata dimineata
d. cantitatea de urina eliminata pe timp de 24 ore
58. Scaderea cantitatii de urina eliminata in 24 ore sub 500 ml de urina se numeste:
a. oligurie
b. anurie
c. enurezis
d. poliurie
19
59. Punctia pleurala se efectueaza pacientului cu pneumotorax pentru a evacua:
a. sangele acumulat in aceasta cavitate
b. colectia de lichid pleural
c. aerul sau gazele acumulate in cavitatea pleurala
d. continutul gastric
60. In timpul efectuarii punctiei pleurale, pacientii adinamici vor fi mentinuti in pozitia:
a. sezand, usor aplecat in fata cu bratele sprijinte pe spatarul scaunului
b. sezand, cu bratul ridicat deasupra capului
c. decubit lateral, la marginea patului, culcat pe partea sanatoasa
d. decubit ventral
61. Supravegherea pacientului dupa efectuarea punctiei pleurale vizeaza, cu exceptia:
a. pansamentul care acopera orificiul de punctie
b. starea de constienta
c. aspectul scaunului
d. alimentatia in primele 12 ore
62. Contraindicatiile paracentezei sunt:
a. ocluziile intestinale,
b. ciroza hepatica,
c. hipotiroidismul
d. dislipidemia.
63. In vederea efectuarii punctiei lombare, pregatirea fizica a pacientului consta in:
a. alimentarea inainte de efectuarea punctiei
b. asigurarea igienei, indepartarea pilozitatilor din regiunea interesata
c. asezarea pacientului in pozitie semisezand cu picioarele intinse
d. asezarea pacientului in decubit dorsal cu picioarele sprijinite
64. Sondajul gastric explorator se va efectua respectand urmatoarele conditii:
a. in ziua anterioara sondajului nu va manca nimic, nu ia medicamente
b. in ziua anterioara mananca doar dejunul si nu bea apa
c. in seara zilei anterioare nu bea apa, nu fumeaza, nu ia medicamente care influenteaza secretia gastrica
d. in ziua anterioara nu consuma carne
65. Scopul explorator al toracocentezei este:
a. recoltarea lichidului pentru exminarea cantitativa si calitativa
b.administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala
c. evacuarea lichidului pleural
d.introdcerea substantelor de contrast
SURSA BIBLIOGRAFICA
II. Notati cu A afirmatiile adevarate si cu F afirmatiile false:
1. F Chiru F. si colab. IOBS pag 83 12 A Chiru F. si colab. IOBS pag 191
2. A Chiru F. si colab. IOBS pag 85 13. A Chiru F. si colab. IOBS pag 210
3. F Chiru F. si colab. IOBS pag 100 14 F Chiru F. si colab. IOBS pag 211
4. A Chiru F. si colab. IOBS pag 102 15 A Chiru F. si colab. IOBS pag 214
5. A Chiru F. si colab. IOBS pag 107 16 A Chiru F. si colab. IOBS pag 220
6. F Chiru F. si colab. IOBS pag 111 17 A Chiru F. si colab. IOBS pag 222
7. F Chiru F. si colab. IOBS pag 113 18 F Chiru F. si colab. IOBS pag 372
8. A Chiru F. si colab. IOBS pag 126 19 A Chiru F. si colab. IOBS pag 418
9 A Chiru F. si colab. IOBS pag 135 20 A Chiru F. si colab. IOBS pag 421/425
10 A Chiru F. si colab. IOBS pag 156/158
11. A Chiru F. si colab. IOBS pag 181
III Asociaţi termenii din cele 2 coloane
A: Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului
1 c ; pag 260 B C
2 d ; pag 273 1 c ; pag 505 1 c ; 564
3 a ; pag 279 2 a ; pag 349 2 d ;pag 526
4 e ; pag 286 3 e ; pag 371 3 a ;pag 569
5 b; pag 285 4 b ; pag 345 4 e ; pag 571
5 d ; pag 376 5 b ;; pag 570
20
1.c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali Ed. Viata Medicala
Romaneasca / 2004 pag. 94
2.d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali/ pag. 116
3. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali/ pag. 105
4.b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali / 2004 pag. 105
5.a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali / 2004 pag. 105
6.c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 105
7.a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali / 2004 pag. 107
8. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali - pag. 110
9.b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 112
10. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 116
11. d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 122
12. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 122
13. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 125
14. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 135
15. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 44
16. d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 44
17. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 79
18. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 80
19. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 83
20. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 82
21. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 82
22. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 92
23. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 89
24. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 125- 126
25. d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 53
26. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 56
27. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 54
28. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 158
29. c Chiru F. si colab. IOBS pag 155
30. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 59
31. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 65
32. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 85
33. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 89
34. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 89
35. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 99
36. d Chiru ,F. si colab. IOBS pag 101
37. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 103
38. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 103/104
39. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 110
40. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 118
41. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 448
42. d Chiru ,F. si colab. IOBS pag 450/451
43. a Udma Florica, Elena Iancu si altii. Proceduri de nursinag vol I, pag 218
44. b Udma Florica, Elena Iancu si altii. Proceduri de nursinag vol I, pag 218
45. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 453
46. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 457
47. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 459
48. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 460
49. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 357
50. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 357
51. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 358b
52. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 361
53. 6 Chiru ,F. si colab. IOBS pag 361
54. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 362
55. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 365
56. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 366
57. d Chiru ,F. si colab. IOBS pag 174
58. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 182
21
59. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 383
60. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 384
61. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 387
62. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 390
63. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 392
64. c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 897
65. a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 897
22
3.Toracocenteza sau punctia..(1)...........................................este stabilirea unei legaturi intre cavitatea pleurala
si mediul..(2).................................., prin intermediul unui ac de punctie.
Raspuns: 1- a pleurala; 2 – exterior; „Tehnica ingrijirii bolnavului”, Mozes C., ed.Medicala, 2007, p. 489
4.Paracenteza reprezinta traversarea peretelui..(1)............................................ si patrunderea in cavitatea
peritoneala cu ajutorul unui..(2)..................................., in vederea evacuarii unei colectii libere de lichid.
Raspuns: 1- abdominal; 2 – trocar; „Tehnica ingrijirii bolnavului”, Mozes C., ed.Medicala, 2007, p. 500
5.Prin punctia biopsica se scoate un..(1)............................... dintr-un organ..(2)..........................., cu ajutorul
unui ac de punctie.
Raspuns: 1- fragment; 2 – parenchimatos; „Tehnica ingrijirii bolnavului”, Mozes C., ed.Medicala, 2007, p.
516
6.Clisma..(1).............................. simpla are scopul de a goli intestinul ..(2)...........................
Raspuns: 1- evacuatoare; 2 – gros; „Tehnica ingrijirii bolnavului”, Mozes C., ed.Medicala, 2007, p. 546
7.Sondajul vezical reprezinta introducerea unei sonde prin ..(1)................................. in vezica urinara,
realizand o intre interiorul comunicare ..(2)............................. si mediul extern.
Raspuns: 1- uretra; 2 – vezicii; „Tehnica ingrijirii bolnavului”, Mozes C., ed.Medicala, 2007, p. 557
8.In spalatura auriculara, jetul prea ..(1).................. de lichid poate cauza traumatisme ale (2)..........................
Raspuns: 1- puternic; 2 – timpanului.; „Tehnica ingrijirii bolnavului”, Mozes C., ed.Medicala, 2007, p. 571
9.Foaia de temperatura reprezinta un document ..(1).............................., stiintific,
medico- judiciar, component al foii de ....(2)......................................,.
Raspuns : (1)- medical, (2) – observatie, (Chiru Florian , Ingrijirea omului sanatos si bolnav, Editura Cison,
2001, pag. 85).
10. Punctia pleurala sau ……(1)- ………… reprezinta stabilirea unei legaturi intre cavitatea pleurala si mediul
exterior prin intermediul unui b)…(2)- …. sau trocar.
Raspuns : (1) toracocenteza, (2) ac ,“Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenti medicali – Ghid de
nursing” – Vol II – L. Titirca-pag.49
11. Punctia abdominala sau ………(1)- ……… consta in traversarea peretelui ………(2) … cu ajutorul unui
trocar in diferite scopuri.
Raspuns : “Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenti medicali – Ghid de nursing” – Vol II – L.
Titirca-pag 53 a) paracenteza, b) abdominal
12. Hemocultura inseamna insamantarea a)…………. pe un mediu de cultura pentru examen b)…………...in
scopul identificarii germenilor patogeni.
Raspuns : a) sangelui, b) bacteriologic - “Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenti medicali – Ghid
de nursing” – Vol II – L. Titirca - pag. 83
13. In urma unui proces inflamator faringian, apare ..(a).............. faringian, iar examenul lui are ca scop ….
(b)............. depistarea germenilor patogeni la nivelul faringelui in vederea tratamentului..
Raspuns : a) exudatul, b) explorator - “Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenti medicali – Ghid de
nursing” – Vol II – L. Titirca – pag. 89
14. Sondajul vezical are scop ….a)………… cand este utilizat pentru recoltarea unei cantitati de urina pentru
examen de laborator si scop b)…………. cand este utilizat pentru evacuarea continutului (cand aceasta nu se
face spontan).
15. Raspuns : “Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenti medicali – Ghid de nursing” – Vol II – L.
Titirca-pag.116 a) explorator, b) therapeutic.
16. Pulsul este unda de soc prezenta la palparea..........(1).........comprimate pe suprafete ..........(2).......... ale
segmentelor corpului.
Raspuns : (1) - arterelor, (2) – rezistente, ( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de
Editura Cison, 2011, pag. 98).
17. Dispneea Cheynes Stokes este respiratia caracterizata prin alternanta si periodicitatea dintre ..........(1).........
(respiratie accelerata) si ..........(2).......... (oprirea temporara a respiratiei).
Raspuns : (1)-polipnee(tahipnee) , (2) – apnee,( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos
de Editura Cison, 2011, pag. 118).
18. Presiunea arteriala are doua valori: ...........(1)......................(maxima) si ...(2).................( minima).
Raspuns : (1)- sistolica , (2)- diastolica ,( Marcean Crin , Tratat de Nursing, Editura Medicala, Bucuresti,
2010, pag. 148).
23
2.Asepsia este o metoda profilactica.
3.Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute.
4.Mainile, dupa spalare se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete.
5.Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda.
6.Sterilizarea instrumentelor chirurgicale efectuata incorect, determina supuratii postoperatorii.
7.Materialul moale (campuri, halate, comprese etc.) se sterilizeaza la autoclav.
8.Sterilizarea prin fierbere, in laboratoarele de bacteriologie, ramane inca utila.
9.Instrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel.
10. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor.
11. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid.
12. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nou-nascuti.
13. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura.
14. Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele.
15. Sistemul de sterilizare a sticlariei prin caldura uscata este cel mai recomandat.
16. Razele UV au o putere slaba de penetratie si nu realizeaza o sterilizare, ci numai o dezinfectie.
17. Flambarea este o metoda de sterilizare foarte defectuoasa.
18. Sterilizarea reprezinta distrugerea tuturor microbilor, inclusiv a formelor sporulate.
19. Materialele din casoletele sterilizate vor fi utilizate in cel mult 24 de ore din momentul sterilizarii.
20. Sterilizarea la pupinel trebuie facuta la temperatura mai inalta decat la autoclav.
II. Asociati termenii din cele 2 coloane
1.
Sterilizare prin flambare a. instrumente optice
Sterilizare la pupinel b. materiale moi (comprese, campuri,
halate, masti)
Sterilizare la autoclav (la cald) c. gura eprubetelor cu medii de cultura,
anse de prelevare
Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori de oxid de d. materiale din polietilen
etilen)
Sterilizare prin iradiere cu raze gama e. materiale din sticla
f. solutiile dezinfectante
2.
A B
1.Alcoolul 70˚ a)in contact cu plaga face bule de aer
2 Tinctura de iod b) are actiune bactericida
3 Apa oxigenata c)se mai numeste solutie Dakin
4 Rivanolul d) nu se aplica pe plagi
5 Cloramina solutie e)se utilizeaza cu predilectie in pansamentele umede
f) perhidrol
24
4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:
a. 128˚ C
b.180˚ C
c. 100˚ C
d.60º C
5.Oxidarea instrumentelor metalice supuse fierberii se evita astfel:
a. se pun la fiert in apa rece
b.se mentin in apa pana ce se raceste
c. se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu
d.se adauga apa oxigenata in momentul fierberii
6.Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:
a. 1-2%
b.7-8%
c. 10%
d.20%
7.Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. poate produce arsuri chimice
b.este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)
c. fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi
d.este iritanta
8.Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:
a. alcoolul
b.apa oxigenata
c. tinctura de iod
d.cloramina
9.Materialul moale se sterilizeaza la:
a. 28˚ si 1,5 atm prin fierbere
b.133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori
c. 180˚ si 2 atm la pupinel
d.40 ° si 1 atm
10. Instrumentele chirurgicale sterilizate la autoclav au un termen de valabilitate:
a. 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
b.10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente
c. 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
d.7 zile daca nu s-au deschis cutiile
SURSA BIBLIOGRAFICA
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1.F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64-65
2.A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64
3.A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 66
4.F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 67
5.F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75
6.A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76
7.A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79
8.F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 77
9.A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83
10. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 86
11. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87
12. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 88
13. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83
14. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 82
15. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83
16. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 81
17. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79
18. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75
19. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79
20. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 81
25
Asociati termenii din cele 2 coloane
1.
1–c,2–e,3–b,4–a,5–d Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre
medii.Pag 82 - 83
2.
1 – b, 2 – d , 3 – a ,4 – e , 5 – c Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre
medii.Pag 87
1. Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine minerala, vegetala, animala
utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile.
2. Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat sau pe retete in
cazul pacientului ambulator.
3. Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic.
4. Administrarea medicamentelor per oral se va indica pentru a se obtine efectul rapid.
5. Asistenta medicala, inainte de administrarea medicamentelor, se va spala bine pe maini cu apa si sapun.
6. Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa are scopul de a dezinfecta si de a
decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii.
7. Unguentele au la baza o substanta grasa necesara pentru mentinerea consistentei si se pastreaza la rece.
8. Prescriptia injectiilor este facuta de catre medic.
9. Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala.
10. Administrarea tratamentului injectabil nu necesita informarea pacientului.
11. Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului, inainte de utilizare, este obligatorie.
12. Dozele de insulina se masoara in unitati.
13. Fraxiparine, calciparine, clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata, injectarea acestora
intramuscular constituie contraindicatie majora.
14. Injectia intradermica se efectueaza cu degresarea locului de electie.
15. Introducerea medicamentelor peroral constituie calea naturala de administrare.
16. Calea intravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase
sau cand acestea pot provoca distructii tisulare.
17. In vederea alegerii locului de electie in efectuarea punctiei venoase se examineaza atent ambele brate ale
pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor.
18. Abordul venos poate fi efectuat periferic sau central.
19. In scop anestezic injectia intradermica poate fi efectuata pe orice suprafata a corpului.
20. In cazul injectiei intradermice nu se vor evita regiunile cutanate cu foliculi pilosi.
26
3.Embolie grasoasa c. Atingerea nervului sciatic
28
c. nu este necesara nici o verificare
d. integritatea mucoaselor
19. Alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depinde de:
a. starea clinica a pacientului
b. criteriul de urgenta in administrare sau nu
c. cantitatea de administrat
d.toate cele trei raspunsuri
20. In injectia intravenoasa se vor evita regiunile care prezinta:
a. procese supurative
b. piodermite
c. eczeme
d. toate cele trei raspunsuri
SURSA BIBLIOGRAFICA
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii
1. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag 295
2. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag 295
3. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-296
4. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-298
5. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-299
6. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-301
7. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-304
8. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-305
9. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-.306
10. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-308
11. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-308
12. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-320
13. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-324
14. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-329
15. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-297
16. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-331
17. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-331
18. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-331
19. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-329
20. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-329
2.
1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 297
2-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 299
3-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 301
4-E Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
5- D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 302
3.
1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
2-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
3-D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
4-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 306
5-F Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 306
29
1.a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru -331
2.a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 329
3. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 298
4. b – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 316
5. b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 330
6. c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 340
7.c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 297
8. c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 317
9.a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 302
10 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 301
11 b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 308
12 d– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 332
13 c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 320
14 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 324
15 b. - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 472
16 c – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 470
17 b – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 468
18. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 473
19. d – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 331
20 d – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 331
30
-paralizia prin lezarea nervului sciatic,
-hematom prin lezarea unui vas,
-ruperea acului,
-embolie,
-infiltratie dureroasa a muschilor,
-supuratia septica .
5.Precizati cinci locuri de electie ale injectiei I. V.
Raspuns : pag.44 ,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali ;L.Titirca
-vena bazilica
- vena cefalica
-venele antebratului
-venele de pe fata dorsala a mainii
-venele subclaviculare
-venele femurale
-venele maleolare interne
- venele jugulare
-venele epicraniene
6.Precizati 5 reguli care trebuie respectate de AM la administrarea cortizonului:
Raspuns : pag.160-161,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali ;L.Titirca
-respecta doza si ritmul de administrare,
-respecta orarul de administrare,
-invata pacientul sa-si administreze pe cale respiratorie doza de cortizon,
-respecta masurile de igiena a tegumentelor ,mucoaselor si lenjeriei pacientului pentru a preveni infectiile
locale .
-asigura regimul alimentar al pacientului ,desodat, hipoglucidic, hiperproteic cu suplimentare de calciu,
potasiu si fosfor .
-supravegheaza si noteaza zilnic in foaia de temperatura :TA, greutatea si raportul ingestie/excretie,
-recolteaza sange pentru dozarea glicemiei la indicatia medicului,
-sesizeaza efectele secundare prezentate de pacient si informeaza medicul.
7.Enumerati 5 tipuri de injectii:
Raspuns corect:
Tipuri de injectii:
▪ injectia intramusculara;
▪ injectia subcutanata;
▪ injectia intradermica;
▪ injectia intravenoasa;
▪ injectia intraarteriala;
▪ injectia intracardiaca;
▪ injectia intramedulara;
▪ injectia subarahnoidiana;
( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 305-306).
8.Enumerati 5 forme farmaceutice folosite pentru administrarea medicamentelor pe cale percutanata:
Raspuns corect:
Forme farmaceutice folosite pentru administrarea medicamentelor pe cale percutanata:
▪ alifii;
▪ uleiuri sau emulsii uleioase;
▪ pudre;
▪ comprese medicinale;
▪ unguente;
▪ mixture agitante;
▪ sapunuri terapeutice.
( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 302).
9.Precizati 5 complicatii care pot sa apara in urma efectuarii injectiei intramusculare efectuate
incorect:
Raspuns corect:
Complicatii posibile:
▪ durere vie,
▪ hematom,
▪ embolie,
31
▪ abces,
▪ necroza tesuturilor,
▪ flegmon,
▪ ruperea acului,
▪ transmitere de boli infecto-contagioase.
( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 317-318).
10. Enumerati 5 cai de administrare ale medicamentelor:
Raspuns corect:
Mod de administrare al medicamentului:
▪ calea digestiva,
▪ calea respiratorie,
▪ calea percutanata,
▪ calea urinara,
▪ calea parenterala,
( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 297).
11. Enumerati 5 indicatii pentru administrarea medicamentelor pe cale rectala:
Raspuns corect:
Calea rectala este recomandata pentru:
▪ pacient cu intoleranta digestiva;
▪ pacient cu tulburari de deglutitie;
▪ pacient cu interventii chirurgicale la nivelul tubului digestiv superior;
▪ pacient care refuza calea orala;
▪ cu scopul de a obtine efect local sau general.
( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos de Editura Cison, 2011, pag. 300).
12. Denumiti 5 forme farmaceutice de medicamente ce se aplica pe suprafata tegumentelor:
Raspuns:„Tehnica ingrijirii bolnavului”, Mozes C., ed.Medicala, 2007, p. 604
1) Pudre
2) Comprese
3) Unguente
4) Paste
5) Mixturi
6) Sprayuri
7) Sapunuri terapeutice
8) Stilete caustice
9) Emplasturelor medicamentoase
10) Bai medicinal
13. Enumerati 5 tehnici de aplicare a medicamentelor pe suprafata mucoaselor:
Raspuns:„Tehnica ingrijirii bolnavului”, Mozes C., ed.Medicala, 2007, p. 609 – 612
1) Instilatie pe mucoasa conjunctivala
2) Aplicare de pomezi pe mucoasa conjunctivala
3) Aplicare de pulberi pe mucoasa conjunctivala
4) Instilatie nazala
5) Instilatie in conductul auditiv extern
6) Badijonarea mucoasei bucale/buco-faringiene
7) Badijonarea mucoasei foselor nazale
8) Gargara
9) Introducere de globulele vaginale (ovule)
14. Numiti 5 incidente/accidente ale injectiei intramusculare:
Raspuns:„Tehnica ingrijirii bolnavului”, Mozes C., ed.Medicala, 2007, p. 623 – 624
1) Atingerea nervului sciatic
2) Patrunderea cu acul intr-un vas de sange
3) Embolia gazoasa
4) Embolia uleioase
5) Necroza de tesuturi prin injectarea unei substante caustice
6) Ruperea acului
7) Abcesul local
8) Flegmonul fesier
15. Indicati 5 incidente/accidente ale injectiei intravenoase:
Raspuns:„Tehnica ingrijirii bolnavului”, Mozes C., ed.Medicala, 2007, p. 626 – 627
32
1) Tumefierea tesutului perivenos
2) Necroza tesutului perivenos
3) Hematomul
4) Flebalgia
5) Ametelile
6) Lipotimia
7) Colapsul
8) Socul anafilactic
16. Precizati 5 cauze ce pot genera accidente/ complicatii in administrarea medicamentelor:
Raspuns:„Tehnica ingrijirii bolnavului”, Mozes C., ed.Medicala, 2007, p. 654 – 655
1) Greseli de administrare
2) Actiunea toxica a medicamentului
3) Hipersensibilitatea organismului
4) Socul anafilactic
5) Boala serului
6) Dezechilibru biologic
7) Modificarea florei microbiene
8) Lipsa indicatiei medicului
33
11. Scopul..(1)...................................... medicamentelor este de a actiona local sau general asupra ..
(2)......................................., in prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolii.
Raspuns: 1- administrarii; 2 – organismului; „Tehnica ingrijirii bolnavului”, Mozes C., ed.Medicala, 2007,
p. 584
12. Supozitoarele sunt forme ..(1).............................................. in care substanta activa este cuprinsa intr-o
masa..(2)......................................, care se topeste la temperatura corpului.
Raspuns: 1- medicamentoase; 2 – solida; „Tehnica ingrijirii bolnavului”, Mozes C., ed.Medicala, 2007, p.
589
13. Chimioterapicele si antibioticele sunt ..(1).......................................care, introduse in organism, distrug..
(2).......................................... sau impiedica dezvoltarea lor.
Raspuns: 1- medicamente; 2 – microbii; „Tehnica ingrijirii bolnavului”, Mozes C., ed.Medicala, 2007, p.
630
14. Vaccinarea este provocarea unei..(1).................................. active fata de anumite infectii, prin declansarea
aparitiei unor..(2)...................................., ce impiedica persoana sa faca boala.
Raspuns: 1- imunitati; 2 – anticorpi; „Tehnica ingrijirii bolnavului”, Mozes C., ed.Medicala, 2007, p. 641
15. Rectal se introduc in organism medicamente cu scopul de a obtine efect…..(1)….. ( de exemplu: golirea
rectului) si……..(2)………( cu actiune la nivelul intregului organism).
Raspuns : (1)- local , (2) – general, ( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos, Editura
Cison, 2011, pag. 300).
16. Administrarea medicamentelor pe cale percutanata reprezinta introducerea medicamentelor prin suprafata
….(1)………………….. cu absortie la nivelul.... (2)..............................
Raspuns : (1)- tegumentelor , (2) – pielii, ( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos,
Editura Cison, 2011, pag. 302).
17. Injectia reprezinta introducerea substantelor medicamentoase in stare....(1)........................... cu ajutorul
unui ac adaptat la ......(2)................. (acul traverseaza tesuturile organismului).
Raspuns : (1)- lichida , (2) – seringa, ( Chiru Florian, Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos, Editura
Cison, 2011, pag. 305).
34
4 F Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
5 A C. Borundel – Medicina interna pentru cadre medii, Ed. All 2011 – pg. 275
6 F . C. Borundel –Medicina interna pentru cadre medii – pg. 145
7 A . C. Borundel – Medicina interna pentru cadre medii, Ed. All, Pg. 275
8 A L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 33
9 A L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 25
10 F L. Titirca – “ Ghid de nursing “ – pg. 81
11 A C. Borundel – Manual de medicina interna pentru cadre medii – pg. 286
12 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 287-288
13 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 286
14 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 293
15 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 293
16 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 294
17 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 306
18 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 306
19 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 306
20 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 306
21- A
22- A
23-F
Asociati termenii din cele 2 coloane:
I.
1. astmul bronsic a. bicarbonat de sodiu
2. pneumonia pneumococica b. rifampicina
3. ulcer gastro-duodenal c. miofilin
4. tuberculoza pulmonara d. penicilina G
5. angina pectorala e. nitroglicerina
f. ciprofloxacin
II.
1. astmul bronsic a. aerosoloterapie
2. pneumonia pneumococica b. virajul la tuberculina
3. bronsita cronica c. hepatizatie rosie
4. ftizia d. caverna
5. primo-infectia tuberculoasa e. dispnee paroxistica
f. hematemeza
III.
1. tuberculoza primara a. caverna
2. pneumonia pneumococica b. dispnee paroxistica expiratorie
3. pneumotorax c. febra in platou – 40º C
4. ftizia d. sancru de inoculare
5. astmul bronsic e. aer in cavitatea pleurala
f. hiperpirexie
35
d. scaderea frecventei respiratorii sub 20 resp/min
4. Eliminarea sangelui provenit din arborele bronsic reprezinta:
a. hematurie
b. hematemeza
c. vomica
d. hemoptizie
5. Disfagia reprezinta:
a. greutate la inghitire
b. dificultate in digestie
c. lipsa poftei de mancare
d. senzatie de foame exagerata
6. Respiratia Kussmaul se manifesta prin:
a. bradipnee
b. respiratie in patru timpi: inspiratie – pauza – expiratie – pauza
c. respiratie deficitara permanenta
d. tahipnee
7. Eupneea reprezinta:
a. respiratie deficitara
b. respiratie normala
c. cicluri de respiratie inversate
d. cresterea frecventei respiratorii peste 40 resp/min
8. Hipoxia reprezinta:
a. cresterea oxigenului in sangele circulant
b. cresterea CO2 in sangele circulant
c. scaderea oxigenului in sangele circulant
d.oprirea respiratiilor
9. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza:
a. bronhiile mari
b. pleura
c. parenchimul pulmonar
d. bronhiile mici
10. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit sa:
a. intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat
b. pastreze greutatea corporala in raport cu varsta
c. evite practicarea sporturilor de iarna
d. sa respire pe gura in anotimpul rece
11. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza:
a. combaterea obstructiei, inflamatiei, spasmului
b. administrarea penicilinei G
c. administrarea de lichide calde
d. administrarea de nitroglicerina sublingual
12. BPOC –ul este complicatia:
a. pneumoniei pneumococice
b. astmului bronsic
c. bronsitei cronice
d. ftiziei
13. Termenul de BPOC reprezinta:
a. pneumotorax spontan
b. bronhopneumopatie obstructiva cronica
c. astm bronsic
d. bronsita cronica
14. Combaterea obstructiei in BPOC vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare
b. administrarea corticoizilor
c. tratament antibiotic
d. drenaj postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica
15. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin dispnee:
a. paroxistica expiratorie
b. inspiratorie si expiratorie
36
c. paroxistica inspiratorie
d. Biot
16. Criza de astm bronsic are durata variabila:
a. 15 min. - 3 ore
b. 30 min.
c. 2 ore
d. 2-5 min.
17. Sputa din astmul bronsic este:
a. mucopurulenta
b. ruginie
c. alb-sidefie cu aspect perlat.
d. hemoptoica
18. Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare, antispastice, simpaticomimetice
b. administrarea de antitusive
c. drenaj postural.
d. administrarea de cardiotonice
19. „Inflamatia acuta a mucoasei bronsice corespunde:
a. astmului bronsic
b. tuberculozei pulmonare
c. bronsitei cronice
d. bronsitei acute
20. Etiologia bronsitei cronice cuprinde:
a. infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate, fibroze pulmonare
b. bacilul Koch
c. pneumococul
d. stafilococul
21. Complicatiile bronsitei cronice pot fi:
a. edemul pulmonar acut
b. emfizemul pulmonar, insuficienta respiratorie
c. pneumotoraxul
d. tuberculoza pulmonara
22. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza:
a. reducerea iritatiei bronsice, tratamentul infectiilor rino-faringiene, tratamentul bronhodilatator
b. chimioprofilaxia contactilor
c. administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v.
d. administrarea nitroglicerinei sublingual
23. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin:
a. dispnee paroxistica inspiratorie
b. febra si junghi toracic
c. dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee
d. dilatarea bronhiilor mici si mijlocii
24. Aspectul sputei din astmul bronsic este:
a. mucopurulenta
b. rosie ruginie
c. alb–sidefie
d. Sanguinolenta
25. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este:
a. restrictiva
b. obstructiva
c. mixta
d. toate cele trei variante
26. Tratamentul crizei astmatice vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie
b. administrarea de antibiotice
c. drenaj postural
d. Paracenteza
37
a. vomica, febra 37,5º – 38º C, greata
b. expectoratie mucopurulenta, febra in platou
c. hiperpirexie
d. frison unic, febra 39º-40º C, junghi toracic
38
37. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este IDR la:
a. antimicotice
b. tuberculina
c. antibiotice
d. antivirale
39
47. Definitia astmului bronsic include, cu exceptia:
a. reducere ireversibila a diametrului bronhiilor
b. dispnee expiratorie
c. reducerea reversibila a diametrului bronhiilor
d. raluri sibilante
40
d) act reflex involuntar de eliminare a secretiilor
59. Dispneea paroxistica in astmul bronsic este consecinta a trei factori, cu exceptia:
a) edemul mucoasei bronsice
b) hipersecretie bronsica
c) spasmul
d) hiposecretia
60. Cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse, in hemoptiziile mijlocii, este de:
a) 50 – 100 ml
b) 100 – 300 ml
c) 500 – 1000 ml
d) 20 – 50 ml
SURSA BIBLIOGRAFICA
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii
1 A Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
2 A. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
3 F. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
4 F Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
5 A C. Borundel – Medicina interna pentru cadre medii, Ed. All 2011 – pg. 275
6 F . C. Borundel –Medicina interna pentru cadre medii – pg. 145
7 A . C. Borundel – Medicina interna pentru cadre medii, Ed. All, Pg. 275
8 A L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 33
9 A L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 25
10 F L. Titirca – “ Ghid de nursing “ – pg. 81
11 A C. Borundel – Manual de medicina interna pentru cadre medii – pg. 286
12 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 287-288
13 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 286
14 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 293
15 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 293
16 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 294
17 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 306
18 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 306
19 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 306
20 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 306
II.
41
1 E C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 284
2 C C. Borundel - “ Manual de medicina interna “ – pg. 293
3 A C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 278
4 D C. Borundel – “Manual de medicina interna” – pg. 311
5 B C. Borundel – “ Manual de medicina interna “ – pg. 309
III.
1 D C. Borundel – “Manual de medicina interna” – pg. 309
2 C C. Borundel – “ Manual de medicina interna” – pg. 293
3 E C. Borundel “Manual de medicina interna” – pg. 320
4 A C. Borundel “ Manual de medicina interna” – pg. 311
5 B C. Borundel “ Manual de medicina interna “- pg. 284
Marcati cu „x” raspunsul corect
1.c L. Titirca – Ghid de Nursing pag. 81
2.b Chiru F. IOBS pag. 118
3.c Chiru F. IOBS - pag. 122
4.d Chiru F. IOBS pag. 123
5.c Chiru F. IOBS pag. 147
6.b Chiru F. IOBS pag. 118
7.b Chiru F. IOBS pag. 115
8.c Chiru F. IOBS pag. 136
9.d Borundel C. Manual de medicina interna pag.275
10. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36
11. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34
12. c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33
13. b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33
14. d Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34
15. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 25
16. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26
17. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.285
18. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26
19. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.274
20. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.275
21. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.276
22. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.278
23. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.284
24. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.285
25. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.284
26. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.287
27. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.293
28. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.295
29. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.294
30. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.295
31. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.293
32. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.293
33. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.308
34. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.309
35. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.307
36. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.308
37. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.308
38. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.315
39. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.311
40. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.314
41. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.318
42. c Chiru F. Urgente medicale pag. 33
43. b Chiru F. IOBOS pag. 118
44. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 37
45. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34
46. c L. Titirca-Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag.37
47. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.284
42
48. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.312
49. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.309
50. c Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 271
51. c Chiru F. IOBOS pag. 390
52. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.306
53. b Chiru F. Urgente medicale pag. 23
54. a Chiru F. IOBOS pag. 94
55. c Chiru F. Urgente medicale pag. 35
56. a Chiru F. IOBOS pag. 123
57. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.278
58. c Chiru F. Urgente medicale pag. 30
59. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.284
60. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34
46
10. Laringitele sunt inflamaţii ......(1)........... sau cronice, de natura virotică sau .........(2)........, a mucoasei
laringelui.
Raspuns : (1)- acute, (2) – bacteriana (Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii, Editura All,
2011, pag.273)
11. Bronşita acută este o inflamaţie acută a mucoasei bronşice, interesând de obicei bronhiile .....
(1)...........şi ..... (2)........... şi frecvent traheea (traheobronşită).
Raspuns : (1)- mari, (2) – mijlocii, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii, Editura All,
2011, pag. 274).
12. Astmul bronşic este sindrom clinic caracterizat prin reducerea generalizată, variabilă şi reversibilă, a
calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de dispnee ..... (1)........... , raluri ...... (2)............ si wheezing.
Raspuns : (1)- expiratorie, (2) – sibilante, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii, Editura
All, 2011, pag 284).
13. In astmul bronsic, dispneea paroxistică este consecinţa a trei factori, care induc bronhostenoza: .........
(1)....... mucoasei bronşice, ..... (2)...........şi spasmul.
Raspuns : (1)- edemul, (2) – spasmul, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii, Editura All,
2011, pag 284).
14. In criza de astm bronsic dispneea este paroxistă, ..... (1)..........., cu expiraţie..... (1)...........şi suieratoare .
Raspuns : (1)- bradipneica, (2) prelungită, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii, Editura
All, 2011, pag. 285).
15. La sfârşitul crizei de astm bronsic, apare tusea ..... (1)........... şi chinuitoare cu spută vâscoasă, ................
(2)........ bogată în eozinofile , cristale Charcot-Leyden şi spirale Curschman.
Raspuns : (1)- uscată, (2) – albicioasă (perlată), ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii,
Editura All, 2011, pag 285).
49
a. de obicei dimineata, la trezire
b. spre seara, accentuata de schimbari de pozitie
c. insotita de paloare a fetei
d. schimbarea brusca de pozitie
22. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in:
a. feocromocitom
b. glomerulonefrita acuta
c. boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului
d. glomerulonefrita cronica
23. Forma benigna a hipertensiunii arteriale are o evolutie:
a. rapida
b. progresiva
c. cu mortalitate ridicata
d. cu mortalitate scazuta
24. Cauzele hipertensiunii arteriale secundare sunt, cu exceptia:
a. renale
b.endocrine
c. cardiovasculare
d. pulmonare
25. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. insuficienta cardiaca globala
b. encefalopatie hipertensiva
c. infarct miocardic
d. anevrism de aorta
26. HTA esentiala se caracterizeaza prin:
a. aparitia, de obicei, dupa 30 de ani, cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani
b. incidenta este mai mare la barbati
c. formele mai grave apar la femei
d. incidenta mai mare la adolescenti
27. Regimul alimentar in hipertensiunea arteriala trebuie sa fie:
a. hipersodat
b. normosodat
c. hipo sau desodat
d. hipercaloric
28. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele, cu exceptia:
a. limitarea eforturilor fizice
b. respectarea orelor de somn si de masa
c. implicarea in situatii conflictuale
d. respectarea programului de masa
29. Regimul hiposodat contine:
a. mai putin de 0,5 g sare/zi
b. 10-14 g sare/zi
c. 15-20 g sare/zi
d. 2-5 g sare/zi
30. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin:
a. tubajul gastric si duodenal, ex. radiologic
b. EKG, fundul de ochi si probele functionale renale
c. EKG de efort, ex. Sputei
d. EKG si examen radiologic
31. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul, cu exceptia:
a. arterei radiale
b. carotidei
c. venei femurale
d. artera humerala
32. Tahicardia reprezinta:
a. frecventa normala a respiratiei
b. frecventa scazuta a respiratiei
c. accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min
d. diminuarea frecventei pulsatiilor sub valorile normale
50
33. Bradicardia reprezinta:
a. accelerarea frecventei pulsatiilor
b. scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min
c. scaderea frecventei respiratiilor
d. cresterea frecventei respiratiei
34. Simptomul principal in angina pectorala este:
a. dispneea
b. insuficienta respiratorie
c. durerea
d. disuria
35. Perioada de deput in IMA dureaza:
a. 10 – 12 zile
b. 7 – 10 zile
c. 1- 2 zile
d. 3-5 zile
36. Durerea precordiala in angina pectorala este localizata:
a. 40-50% din cazuri in fosa iliaca dreapta
b. 10-20% din cazuri in hipocondrul drept
c. 80-90% din cazuri in flancul stang
d. 80 – 90% retrosternal
37. Durerea in IMA poate dura:
a. 15 – 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati
b. 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati
c. 10 – 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicardiace
d. 2 - 3 min
38. Infarctul miocardic este produs de:
a. scaderea contractiilor ventriculare
b. diabetul zaharat
c. obliterarea unei ramuri coronoriene, avand drept urmare necroza portiunii respective a miocardului
d. hipotensiunea arteriala
39. Conduita de urgenta in IMA vizeaza:
a. oprirea hemoragiei
b. intreruperea efortului fizic
c. calmarea durerii si prevenirea mortii subite
d. accentuarea efortului fizic
40. Interventiile medicale cele mai indicate, in primele ore, la un bolnav cu IMA sunt:
a. ameliorarea durerii si reducerea anxietatii
b. supravegherea dietei si tranzitului intestinal
c. asigurarea confortului
d. crearea unui mediu psihologic favorabil
41. Tratamentul cu heparina impune sa se determine:
a. indicele de protrombina
b. creatina
c. colesterolul
d. indicele glicemic
42. Durerea in cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici:
a. prezinta localizarea retrosternala
b. iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept
c. apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin
d. iradiaza in regiunea lombara
43. Febra in IMA apare:
a. 10-12 ore de la debut
b. 2-4 ore de la debut
c. 5-6 ore de la debut
d. 24-48 ore de la debut
44. Tratamentul igieno-dietetic in IMA consta in:
a. regim alimentar hiposodat
b. regim hipercaloric
c. regim hipoglucidic
51
d. regim hiperzaharat
45. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea:
a. diureticelor, vasodilatatoarelor, blocante ale canalelor de calciu
b. antibioticelor, vasodilatatoare, antispastice
c. tonicardiacelor, antispastice, diuretice
d. tonicardiace si diuretice
46. HTA apare mai frecvent la femei:
a. dupa varsta de 25 ani
b. dupa varsta de 40 ani
c. dupa varsta de 60 ani
d. dupa varsta de 20 ani
47. HTA esentiala se mai numeste:
a. boala hipertensiva
b. hipertensiune permanenta
c. feocromocitom
d. boala hipotensiva
48. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active la:
a. 24 – 48 de ore de la debut
b. 12 – 24 de ore de la debut
c. 14 zile de la debut
d. 7 zile de la debut
49. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin:
a. ionograma sanguina
b. hemoleucograma
c. probe hepatice
d. probe de coagulare
50. In HTA, factorii de risc sunt:
a. ereditatea, continutul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare nervoasa, obezitatea
b. ateroscleroza coronoriana
c. umiditatea
d. poluarea atmosferica
SURSA BIBLIOGRAFICA
I. Notati cu A (adevarat) au F (fals)
1 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
2 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
3 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
4 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
5 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95
6 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97
7 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97
8 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103
9 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.104
10 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.105
11 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.107
12 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109
13 – A – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
14 – F – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
15 – A – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 411
52
III. Marcati cu X raspunsul corect
1 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
2 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
3 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110
4 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103
5 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109
6 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.99
7 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
8 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
9 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110
10 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.112
11 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 384
12 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 385
13 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95
14 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95
15 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97
16 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103
17 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.69
18 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.98
19 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
20 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
21 – a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
22 – a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 404
23 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
24 – d - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
25 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
26 – a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
27 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
28 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
29 – d - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
30 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
31 - a Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.98
32 – c Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99
33 – b Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99
34 – c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
35 – d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
36 – d Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 79
37 - b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 43
38 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42
39 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 44
40 –a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 45
41 – a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46
42 - a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42
43 - d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
44 – a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46
45 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
46 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
47 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
48 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390
49 - d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390
50 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
1. Respiraţia periodică Cheyne-Stokes, caracterizată prin alternanţe de ..... (1)........... (10 - 12") şi .....
(2)........... este o formă specială de dispnee.
Raspuns : (1)- apnee, (2) – polipnee, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii, Editura All,
2011, pag. 339).
2. Electrocardiografia este o metodă de investigaţie care se ocupă cu studiul fenomenelor ..... (1)........... pe
care le produce ..... (2)........... în cursul activităţii sale.
53
Raspuns : (1)- bioelectrice, (2) – inima, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii, Editura All,
2011, pag. 346).
3. Prin boli coronariene se înţelege tulburările produse de modificări ..... (1)........... sau..... (2)........... ale
arterelor coronare.
Raspuns : (1)- funcţionale, (2) – organice, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii, Editura
All, 2011, pag. 381)
4. Angina pectorală de efort este o formă clinică a cardiopatiei ischemice, caracterizată prin crize .........
(1)........... , paroxistice, cu sediu..... (2)........... , care apar la efort sau la emoţii, durează câteva minute şi
dispar la încetarea cauzelor sau la administrarea unor compuşi nitrici.
Raspuns : (1)- dureroase, (2) – retrosternal, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii, Editura
All, 2011, pag. 382).
5. În funcţie de etiologie se deosebesc: hipertensiunea arterială ......... (1)........... , în care nu se poate evidenţia
o cauză organică şi hipertensiunea arterială ..... (2)........... sau simptomatică, în care este dovedită cauza.
Raspuns : (1)- esenţială, (2) – secundară ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii, Editura
All, 2011, pag. 404).
6. Infarctul miocardic acut se caracterizeaza prin a)..................... miocardica, determinata de o b).......................
coronariana prin tromboza.
„Manual de ingrijiri” L. Titirca, pag. 531. a) necroza; b) obstructie
7. Durerea localizata retrosternal sau in regiunea ……(1)……..cu iradiere in umarul stang, bratul si antebratul
stang (fata interna) si in ultimele 2 degete ale mainii stangi sau la baza gatului, se defineste ca 2)....................
pectorala.
„Urgente medicale”, F. Chiru, S. Simion, C. Marcean, E. Iancu, vol. I, ed. RCR Print, Bucuresti, pag 93 a)
precordiala, 2)angina
1. Precizati 5 manifestari de dependenta prezente in infarctul miocardic acut:
Raspuns corect:
a) durere anginoasa, intensa (atroce, violenta, insuportabila si socogena );
b) nu cedeaza la nitroglicerina sau repaus;
c) dureaza peste 30 minute.
d) Poate fi tipica (localizata retrosternal cu sau fara iradieri, instalata brusc si de intensitate mare) sau
atipica (regiunea gastrica).
e) dispnee,
f) anxietate marcata,
g) transpiratii reci,
h) sughit,
i) greturi, varsaturi,
- stare de slabiciune,
- ameteli,
- H.T.A.,
- se poate ajunge la colaps,
- hipertermie ( dupa 24-48 h ).
(Titirca Lucretia ,Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali , Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2008, pag. 54-55).
2. Enumerati 5 probleme de dependenta ale pacientului cu infarct miocardic acut:
Raspuns corect:
- disconfort,
- anxietate,
- scaderea debitului cardiac,
- alterarea perfuziei tisulare,
- deficit de autoingrijire, intoleranta la efort,
- potential de complicatii.
(Titirca Lucretia, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali , Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2008, pag. 55).
3. Enumeraţi 5 cauze determinante ale anginei pectorale de efort:
RĂSPUNS: C.Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag. 382
ü Ateroscleroza coronariana
ü Valvulopatiile aortice
ü Anemia
ü Tahicardiile paroxistice
54
ü Hipertiroidismul
23. Denumiţi 5 simptome specifice ale bronhopneumoniei la copil:
RĂSPUNS: C. Marcean, Puericultura si pediatrie, ed. RCR Print, 2004, pag. 238
ü Febra ridicata 40oC
ü Dispnee (marcata)
ü Polipnee
ü Tiraj intercostal
ü Tuse
ü Cianoza perinazala
ü Batai ale aripilor nasului
ü Stare generala alterata
ü Anorexie, coma hipoxica, tahicardie
ü Edeme periferice
55
12. Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului, urmata de peritonita.
13. Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie.
14. Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita.
15. Colecistita acuta este inflamatia cu caracter acut a peretelui colecistic.
Marcati cu „x” raspunsul corect :
1. Ulcerul gastro-duodenal este:
a. pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal
b. inflamatie a mucoasei duodenale
c. inflamatie a intestinului subtire
d. inflamatie a mucoasei gastrice
2. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in:
a. hipocondrul drept
b. epigastru
c. fosa iliaca dreapta
d. hipocondrul stang
3. Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de:
a. antispastice
b. antialgice
c. ingestie de alimente alcaline
d. antiinflamatoare
4. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este:
a. hemoragia
b. stenoza
c. malignizarea
d. varsatura
5. Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de:
a. hematemeza, stenoza
b. malignizare, hematemeza
c. dureri mari si repetate, varsaturi
d. stenoza, perforatie, hemoragii masive, cancer gastric
6. Colecistita acuta este:
a. inflamatia acuta a peretelui colecistic
b. pierderea de substanta a peretelui gastric
c. inflamatie a mucoasei duodenale.
d. inflamatie a mucoasei gastrice
7. Spalatura gastrica este contraindicata in:
a. intoxicatii alimentare
b. intoxicatii cu substante caustice
c. staza gastrica
d. intoxicatii medicamentoase
8. Stenoza esofagului este cel mai frecvent produsa de:
a. ingestia de substante caustice
b. volum gastric crescut
c. presiune gastrica crescuta
d. intoxicatii alimentare
9. HDS se exteriorizeaza prin:
a. hematemeza, hemoptizie
b. hematemeza, melena
c. hematemeza, hematurie
d.hemoptizie, vomica
10. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin:
a. scaun acoperit cu sange rosu
b. scaun negru ca pacura
c. varsatura alimentara
d. varsatura sanguinolenta
11. Paracenteza este punctia:
a. exploratorie a cavitatii peritoneale
b.evacuatorie a cavitatii toracice
c. evacuatorie a cavitatii pericardice
56
d.exploratorie a cavitatii pleurale
12. Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop:
a. diagnostic, evacuator sau terapeutic
b.curativ, de drenaj sau hemostatic
c. diagnostic, drenaj sau hemostatic
d.scop curativ si terapeutic
13. Inflamatia acuta sau cronica a mucoasei duodenale se numeste:
a. duodenita
b.gastrita
c. peritonita
d.colecistita
14. Hemoragia gastroduodenala este complicatia cea mai frecventa a:
a. gastritei
b. stenozei
c. ulcerului gastroduodenal
d. colecistitei
15. Urmatoarele complicatii apartin ulcerului gastro-duodenal, cu exceptia:
a. perforatia
b. stenoza
c. hemoptizia
d. hematemeza
Raspunsuri:
Notati cu A (adevarat) au F (fals)
1.– A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 456
2.– A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 456
3.– A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
4.– A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
5.- A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
6.– F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
7.– A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
8.– A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
9.- F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
10. – F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 458
11. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 464
12. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 551
13. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 552
14. – F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 551
15. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 550
Marcati cu X raspunsul corect
1.a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 456
2.b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
3.c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
4.a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
5.d Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
6.a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 550
7.b Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 126
8.a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 450
9.b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
10. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374
11. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53
12. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53
13. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 475
14. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
15. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 461
25. Enumeraţi 5 semne generale si locale in colecistita acuta:
RĂSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 550-551
ü Febra
ü Stare generala alterata
ü Frisoane
57
ü Durere
ü Tulburari digestive
ü Paliditate
ü Transpiratii
ü Stare subicterica sau icter
ü Contractura musculara
26. Precizaţi 5 investigatii complementare pentru pacientul cu colecistita acuta:
RĂSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 551
ü HL
ü VSH
ü Bilirubina
ü Urobilinogen
ü Examen radiologic direct
ü Ecografie
27. Enumeraţi 5 complicatii ale colecistitei acute:
RĂSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 551
ü Perforatia
ü Gangrene
ü Fistula
ü Empiem
ü Peritonita
ü Angiocolita acuta
ü Abcese hepatice
ü Pancreatita acuta
28. Indicaţi 5 alimente recomandate in tratamentul chirurgical al colecistitei acute:
RĂSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 552
ü Apa
ü Ceai dulce
ü Sucuri de fructe
ü Zeama de compot
ü Supe de zarzavat
ü Orez
ü Gris
ü Biscuiti
ü Piscoturi
ü Iaurt
. Indicati 5 interventii de urgenta folosite, in colica biliara, in spital:
Raspuns: „Urgente medico-chirurgicale”, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p. 87 – 88
a)Repaus la pat
b) Recoltarea de sange si urina pentru examene de laborator
c)Calmarea durerii si a starii de agitatie
d) Calmarea varsaturilor
e)Alimentatie lichida
f) Combaterea infectiei
g) Corectarea tulburarilor hidroelectrolitice
h) Punga cu gheata pe hipocondrul drept
ü Tratament chirurgical
29. Denumiţi 5 agenti etiologici (germeni din caile biliare) specifici colecistite acute:
RĂSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 550
ü Colibacilul
ü Streptococus fecalis (Enterococul)
ü Stafilococul
ü Pneumococul
ü Salmonella
ü Streptococul
1. Prin colica biliara se intelege o durere a).................... violenta, localizata in b)....................... drept, cu
iradiere pana in coloana vertebrala, umarul si omoplatul drept..
58
„Urgente medico-chirurgicale” L. Titirca, pag. 85
1. a) acuta ; b) hipocondrul
2. Durerea, prezenta in colica biliara, se datoreaza unor contractii a) ..........................reflexe ale veziculei sau
ale cailor b)...................... .
„Urgente medico-chirurgicale” L. Titirca, pag. 86
2. a) spastice; b) biliare
3. In colecistita acuta asociata cu pancreatita acuta refluxul sucului a)........................ in vezicula biliara
provoaca b)....................... mucoasei.
„Urgentele medicale” F. Chiru, C. Marcean, E. Iancu, S. Simion, pag. 171
3. a) pancreatic; b) inflamatia
4. Singurul tratament eficace pentru colecistita acuta este interventia a)......................... in primele 24 - 48 ore
sau de b)....................... in cazurile motivate prin evolutia acesteia.
„Urgentele medicale” F. Chiru, C. Marcean, E. Iancu, S. Simion, pag. 173
4. a) chirurgicala; b) urgenta
5. Irigoscopia reprezinta examinarea radiologica a a)........................ prin umplerea pe cale b)...................... cu
substante de contrast.
„Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali” L. Titirca, pag. 212;
5. a) colonului; b) rectala
6. Colecistografia reprezinta a)........................ veziculei biliare umpluta cu substanta de contrast, administrata
pe cale b)...................... , de cele mai multe ori.
„Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali” L. Titirca, pag. 214;
6. a) radiografierea; b) orala
7. Colangiografia reprezinta radiografierea cailor a)...................... inclusiv b)....................... pline cu substanta
de contrast administrata pe cale intravenoasa.
„Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali” L. Titirca, pag. 214;
7. a) biliare; b) colecistul
61
d. 1050 - 1060
22. Edemul renal are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
a. este alb, nedureros, moale
b. este violaceu, dur, dureros
c. debuteaza la pleoape, fata, maleole
d. se pastreaza amprenta degetului la apasare
23. Prezenta puroiului in urina se numeste:
a. proteinurie
b.hematurie
c. piurie
d.albuminurie
24. Calculii renali pot fi formati din:
a. colesterol
b. acid uric
c. clorura de potasiu
d. clorura de sodiu
25. In litiaza urica se administreaza:
a. medicatie alcalinizanta
b. acid mandelic
c. acidifiante
d. colecistochinetice
26. Regimul recomandat in litiaza fosfo-calcica este:
a. sarac in acizi nucleici
b. sarac in oxalati
c. echilibrat, fara exces de lapte, legume si fructe
d. bogat in legume si fructe
27. Halena, in insuficienta renala acuta are miros:
a. amoniacal
b. de acetona
c. dulceag – gretos
d. fetid
28. Conduita terapeutica in stadiul de reluare a diurezei, din IRA prevede:
a. repaus absolut la pat
b. reducerea ratiei calorice
c. introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentatie
d. reducerea proteinelor
29. In administrarea orala de Furosemid diureza incepe dupa:
a. 20-60 min si se mentine 4-6 ore
b. 10 min si se mentine 2-3 ore
c. 3-15 min si se mentine 2-5 ore
d. 10-15 min si se mentine 24 ore
30. Polakiuria reprezinta:
a. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
b. cresterea frecventei mictiunilor
c. emisia involuntara de urina
d. scaderea frecventei mictiunilor
31. Colica renala poate sa fie determinata de urmatoarele cauze, cu exceptia:
a. migrarea unui calcul
b. abuzuri alimentare
c. zdruncinaturi
d. restrictii alimentare
32. Pentru examenul sumar de urina se recolteaza:
a. urina din 24 de ore
b. prima urina de dimineata
c. 5 ml urina din mijlocul jetului urinar
d. 5 ml urina de la inceputul jetului
33. Complicatiile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. poliuria
b. anuria
62
c. infectia urinara
d. hidronefroza
34. Tratamentul chirurgical in litiaza renala este indicat in urmatoarele situatii, cu exceptia:
a. cand apare infectia urinara
b. cand calculii ureterali nu se elimina timp indelungat
c. cand functia rinichiului nu este afectata
d. cand tratamentul renal nu da rezultate
35. Calculii renali au un diametru de:
a. 0.5 – 1 mm
b. 1 - 1.5 mm
c. peste 2 mm
d. sub 0,5 mm
36. Recuperarea functionala, anatomica, in formele medii de IRA, necesita:
a. 2-3 saptamani
b. 4-6 luni
c. 1-2 luni
d. 1-7 zile
37. Restabilirea diurezei in stadiul preanuric al IRA se face cu:
a. manitol si diuretice de ansa
b. antihistaminice
c. solutii perfuzabile
d. antibiotice
38. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter
b. obstructia unilaterala a cailor urinare
c. compresiunea ureterelor prin uterul gravid
d. stenoze ureterale
39. In stadiul compensat al IRA, cantitatea de apa permisa este:
a. 1500-2000 ml/zi
b. 600-700 ml/zi
c. 500-1000 ml/zi
d. 300-500 ml/zi
40. Cauzele postrenale ale IRA sunt:
a. hipovolemia
b. glomerulonefrite
c. obstructia cailor urinare
d. soc traumatic
41. Manifestarile digestive ale IRA sunt:
a. sughit, sete, anorexie
b. oboseala, somnolenta, astenie
c. facies teros, edeme declive
d. tahicardie
42. Avantajele dializei sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. controleaza balanta lichidiana
b. pacientul dializat necesita mai putine calorii, lichide si electroliti fata de tratamentul conservator
c. creste sansa de supravietuire a pacientului
d. controleaza tulburarile electrolitice
43. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt:
a. dureri lombare, musculare
b. febra si scadere ponderala
c. somnolenta, stare confuzionala
d. dureri abdominale
44. Simptomele generale ale colicii renale sunt:
a. polakiurie
b. agitatie psiho-motorie, transpiratie
c. tenesme vezicale, senzatie de greutate in anus
d. disurie
45. Poliuria este o tulburare:
a. a emisiei urinare
63
b. a diurezei
c. calitativa a urinii
d. retentie de urina
46. In litiaza urica se recomanda:
a. alimente bogate in oxalati
b. lapte, legume
c. alimente sarace in acizi nucleici
d. fructe
47. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
a. tuberculoza renala
b. litiaza renala
c. cancerul renal
d. hidronefroza
48. Proteinuria inseamna prezenta:
a. glucozei in urina
b. albuminei in urina
c. sangelui in urina
d. prezenta proteinelor in sange
49. Hematuria de natura renala apare in:
a. adenom de prostata
b. litiaza renala
c. uretrite
d. litiaza biliara
50. Sechelele IRA pot evolua spre:
a. cancer renal
b. litiaza renala
c. insuficienta renala cronica
d. colica renala
51. Asistenta medicala, pentru calmarea durerii in colica renala, instituie urmatoarele, cu exceptia:
a. aplicatii calde pe regiunea lombara
b. Buscopan 20-40 mg i.v.
c. tratament antibiotic
d. repaus la pat
52. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este:
a. Carbune animal
b.Odiston
c. Razebil
d.Pobilan
53. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include:
a. bronhoscopia
b. urografia
c. ecografia
d. radiografia pulmonara
54. Urografia reprezinta examenul radiologic al:
a. aparatului renal, folosind substanta de contrast Odiston
b. aparatului renal, folosind substanta de contrast, iodura de sodiu 10%, injectata prin cateterism uretral
c. vezicii urinare
d. veziculei biliare
55. Radiografia renala simpla poate evidentia:
a. conturul si pozitia rinichilor
b. calculii biliari
c. chistul ovarian
d. starea functionala a rinichilor.
SURSA BIBLIOGRAFICA
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1 – A – C. Borundel, Medicina interna - 2011 pag. 581
2 – F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
3 – F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
4 - F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 582
64
5 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 583
6 – F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 585
7 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 589
8 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 590
9 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 605
10 – A – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 205
11 – A – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209
12 – F – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209
13 – A – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 213
14 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
Asociati termenii din cele 2 coloane.
1. C. Borundel, Medicina interna, pag. 589, 590
1 – d; 2 – a; 3 – e; 4 – f; 5 – c
2. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581-583
1 – c; 2 – e; 3 – a; 4 – b; 5 – d
3. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581, 582
1 – c; 2 – d; 3 – b; 4 – e; 5 – a
Marcati cu X raspunsul corect
1 – c - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 334
2 – b – C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 888
3 – b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 891
4 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209
5 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606
6 – b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 876
7 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
8 – a- C. Borundel, Medicina interna, pag. 605
9 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
10 - c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
11 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 607
12 – c- C. Borundel, Medicina interna, pag. 605
13 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606
14 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583
15 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582
16 - a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 204
17 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 212
18 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 213
19 – d - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 214
20 – a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 279
21 - a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 282
22 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583
23 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583
24 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
25 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611
26 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611
27 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 206
28 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 210
29 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 237
30 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
31 – d - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
32 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 584
33 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
34 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611
35 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
36 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 207
37 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209
38 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 212
39 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
40 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205
41 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206
65
42 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209
43 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.210
44 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213
45 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582
46 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611
47 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
48 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 585
49 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583
50 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.2206
51 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.214
52 – b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
53 – b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
54 – a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
55 – a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 217
70
d. durere paroxistica cu sediu lombar unilateral cu iradiere de-a lungul ureterului in hipogastru si organele
genitale externe
17. Tratamentul in colica renala se bazeaza pe administrarea de:
a. Antispastice, antialgice, bai calde
b.Bai reci si antiinflamatoare
c. Aplicatii locale calde
d.Antitusive, antitermice, antialgice
18.Pregatirea preoperatorie a bolnavului hepatic are in vedere:
a. Medicatie secretolotica si drenaj postural
b.Gimnastica respiratorie
c. Administrarea de antiagregate plachetare
d. Alimentatie bogata in proteine si perfuzii cu glucoza tamponata cu insulina
SURSA BIBLIOGRAFICA:
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1. F Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-537
2. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-543
3. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-545
4. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-550
5. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-556
6. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-557
7. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-598
8. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-599
9. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-615
10. F Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-616
11. F Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618
12 F Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618
13. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-659
14. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag 659
15. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag 659
71
13 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 660
14 b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 660
15 a – Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 660
16 d - Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 660
17 a - Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 661
18 d - Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 554
34. Enumeraţi 5 examene de laborator / investigatii necesare pentru pacientul cu colica biliara:
RĂSPUNS: F. Chiru, C. Marcean, Urgente medicale vol.I, 2012, pag. 263
ü HL
ü VSH
ü Bilirubina
ü Transaminaza
ü Lipaza
ü Timp quick
ü Sumar urina
ü Examen radiologic
ü Radiografie pe gol
ü Ecografie abdominala
35. Indicaţi 5 interventii generale ale asistentului medical in conduita de urgenta pentru pacientul cu colica
biliara:
RĂSPUNS: F. Chiru, C. Marcean, Urgente medicale vol.I, 2012, pag. 263
ü Repaus obligatoriu la pat
ü Regim alimentar
ü Supravegherea parametrilor circulatorii si a evolutiei pacientului
ü Supravegherea eliminarilor urinare
ü Sustinerea pacientului in timpul varsaturii
ü Aplicatii abdominal calde sau reci
36. Enumeraţi 5 alimente interzise in litiaza biliara:
RĂSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 549; F. Chiru, C. Marcean, Urgente medicale vol.I,
2012, pag. 261
ü Grasimi
ü Oua
ü frisca
ü ciocolata
ü varza
ü maioneza
ü slanina
ü salam
ü carnati
ü prajeli
ü condimente
37. Denumiti 5 interventii ale A.M. in ingrijirea pacientilor cu boala ulceroasa:
Raspuns: „Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali”, Titirca L., ed.Viata Medicala
Romaneasca, 2008, p. 82
1) Asigurarea repaosului fizic si psihic al pacientului
2) Asigurarea dietei de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolutive ale bolii
3) Pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru explorari functionale
4) Administrarea medicatiei prescrisa
5) Supravegherea functiilor vitale si vegetative
6) Supravegherea semnele de deshidratare si greutatea corporala
7) Bilantul ingest / excreta
8) Pregatirea preoperatorie a pacientului
9) Educarea pacientului in respectarea regimului igieno-dietetica
38. Numiti 5 interventii ale A.M. in ingrijirea pacientilor cu afectiuni ale cailor biliare:
Raspuns: „Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali”, Titirca L., ed.Viata Medicala
Romaneasca, 2008, p. 88
1) Asigurarea repausului fizic, psihic si alimentar inperioada acuta a bolii
72
2) Supravegherea varsaturilor si notarea lor in foaia de temperatura
3) Reechilibrarea hidroelectrolitica si acido-bazica
4) Asigurarea alimentatiei specifice, in perioadele duredoase
5) Pregatirea pacientului pentru examen radiologic
6) Recoltarea sangelui pentru examene de laboraor
7) Administrarea tratamentului antispastic, antiemetic si antiinfectios
8) Supravegherea durerii
9) Monitorizarea functiilor vitale si notarea lor in foaia de temperatura
10) Pregatirea psihica a pacientului pentru interventia chirurgicala
39. Indicaţi 5 semne/simptome caracteristice in ulcerul gastro-duodenal:
RĂSPUNS: C.Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 457-458
ü Durerea
ü Arsura retrosternala (pirozis)
ü Eructatii acide
ü Gust acru sau amar
ü Varsaturi
ü Scadere in greutate in perioadele dureroase
40. Precizaţi 5 masuri terapeutice indicate de medic in caz de HDS:
RĂSPUNS: L.Titirca, Urgente medico-chirurgicale, pag. 98, 99
ü Spalatura gastric cu apa de la gheata
ü Aspiratie gastrica
ü Calmarea bolnavului
ü Perfuzie cu substituenti de volum
ü Administrarea de hemostatice
ü Punga cu gheata pe regiunea epigastrica
ü Transfuzie cu sange sau masa eritrocitara
41. Enumeraţi 5 factori care pot declansa hemoragia gastro-duodenala:
RĂSPUNS: C.Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 460
ü Mese copioase
ü Abuz de alcool
ü Boli intercurente
ü Traumatisme abdominale
ü Sondaj gastric
ü Unele medicamente (aspirina, cortizonice, fenilbutazona)
ü Examene radiologice
42. Numiţi 5 manifestari ale hemoragiei gastro-intestinale acute:
RĂSPUNS: C.Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 460
ü Hematemeza
ü Melena
ü Slabiciune
ü Ameteli
ü Paloare
ü Transpiratii
ü Extremitati reci
ü Scaderea TA
ü Lipotimii
ü Tahicardie
1 Dupa operatiile pe tubul digestiv, reluarea alimentatiei pe cale …..(1)….. este intarziata cu 2-5 zile, in acest
timp pacientul fiind alimentat b).................... pentru a se aigura un repaus de tranzit intestinal.
„Chirurgie” S. Daschievici, M. Mihailescu, Ed. Medicala, 2005, pag. 617 a) naturala; b) perfuzabil / parental
2. Starea de subfebrilitate manifestata in primele a)..................... zile postoperator este indusa de
b)...................... de la nivelul plagii operatorii.
„Chirurgie” S. Daschievici, M. Mihailescu, Ed. Medicala, 2005, pag. 618 a) 2 zile; b) resorbtia
3. Pacientul operat trebuie sa isi reia mictiunea spontana la un interval maxim de a).................... ore dupa
operatie, in caz contrar se va forma b)............................ si eliminarea urinei se va face prin sondaj vezical
evacuator..
„Chirurgie” S. Daschievici, M. Mihailescu, Ed. Medicala, 2005, pag. 618. a) 4-6 ore; b) globul vezical
73
MODULUL 32: ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC –
SURSA BIBLIOGRAFICA:
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
Nr. Raspuns Bibliografie Nr.
intrebare pagina
1 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- 65
2 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- . 65
3 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- 74
4 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- 70
5 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.-. 74
6 F “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.. 75
7 F “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.-. 75
8 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- 74
75
9 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- 74
10 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- 73
11 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- 72
12 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.-. 72
13 F “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.-. 72
14 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- 73
76
RĂSPUNS: C. Marcean, Puericultura si pediatrie pentru asistentii medicali, Colectia Fundeni, 2004, pag. 455
ü Febra persistenta
ü Oboseala nejustificata
ü Transpiratii abundente nocturne
ü Diaree
ü Hepatosplenomegalie
ü Limfadenopatie generalizata
SURSA BIBLIOGRAFICA:
Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos
Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina
1 F “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 425
medicali” Titirca L.
2 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 425
medicali” Titirca L.
3 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 426
medicali” Titirca L.
4 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 426
medicali” Titirca L.
5 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 426
medicali” Titirca L.
6 F “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 426
medicali” Titirca L.
7 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 427
medicali” Titirca L.
8 F “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 427
medicali” Titirca L.
9 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 427
medicali” Titirca L.
10 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 427
medicali” Titirca L.
11 F “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 427
medicali” Titirca L.
12 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 428
medicali” Titirca L.
13 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 428
medicali” Titirca L.
79
3–b “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 458
4–c “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 458
5–d “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 458
2.
Nr. Intrebare/ Bibliografie Nr. Pagina
raspuns
1–b “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 459
2-a “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 459
3-e “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 459
4-c “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 459
5-d “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 459
Marcati cu „x” raspunsul corect :
Nr. Raspuns Bibliografie Nr.
intrebare pagina
1 D “Ingrijiri speciale acordate pacientilor” Lucretia Titirca 425
2 C “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 455
3 B “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 220
4 B “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 219
5 D “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 458
6 C “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea. 222
7 B “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 224
8 A “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 223
9 C “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 223
10 A “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 222
11 B “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 426
medicali” Titirca L.
12 C “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 426
medicali” Titirca L.
13 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 426
medicali” Titirca L.
1. Precizaţi 5 manifestari ale infectiei HIV-SIDA la copil:
RĂSPUNS: C. Marcean, Puericultura si pediatrie pentru asistentii medicali, Colectia Fundeni, 2004, pag. 455
ü Febra persistenta
ü Oboseala nejustificata
ü Transpiratii abundente nocturne
ü Diaree
ü Hepatosplenomegalie
ü Limfadenopatie generalizata
2.Indicaţi 5 circumstante de aparitie a infectiei cu virusul HIV-SIDA:
RĂSPUNS: L. Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, ed. Viata Medicala,
2008, pag. 425
ü Consumatorii de droguri
ü Homosexualii si bisexualii
ü Persoane care au primit transfuzii de sange
ü Prostituati
ü Persoane cu relatii heterosexuale cu mai multi parteneri
ü Alte boli in antecedente
3.Denumiţi 5 interventii ale asistentilor medicali in ingrijirea bolnavilor cu HIV-SIDA:
RĂSPUNS: L. Titirca, Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, ed.
Medicala, 2008, pag. 427
ü Combate hipertermia
ü Administreaza medicatia prescrisa de medic
ü Asigura aport electrolytic dupa prescriptia medicului
ü Monitorizeaza temperature de mai multe ori pe zi
ü Hraneste pacientul
ü Alimenteaza prin sonda nazo-gastrica
4.Enumeraţi 5 tipuri de substante dezinfectante utile in HIV-SIDA:
RĂSPUNS: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag. 91
80
ü Cloramina
ü Hipocloritul
ü Fenolii
ü Alcoolul de 70o
ü Apa oxigenata
ü Sarurile de amoniu
5. Numiţi 5 masuri pentru prevenirea propagarii infectiei HIV-SIDA:
RĂSPUNS: L. Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, ed. Viata Medicala,
2008, pag. 428, 429
ü Pacientul trebuie sa stie ca nu este un rezervor de virus, ca este contagios pe anumite cai si are anumite
obligatii
ü Sa nu doneze sange
ü Sa nu imprumute seringi, ace, obiecte de uz personal
ü Sa informeze partenerul sexual despre boala lui
ü Sa nu aiba relatii sexuale intamplatoare, fara protectie
ü Sa respecte regulile de educatie sanitara
83
a) Suprainfectari a unei leziuni declansatoare
b) Ischemii acute
c) Tumefieri locale
d) Ischemii cronice progresive
SURSA BIBLIOGRAFICA
I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals)
1-A C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag.683
2- F C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 683
3- A C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 693
4- A C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 696
5- F C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 702
6- A L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali pag413
7- F L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali pag415
8- A L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali pag 410
9- F C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 708
10- A C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 708
II.Asociati termenii din cele 2 coloane
1.
1-c L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag 414
2-e L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag415
3-d L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag416
4-b L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag416
5-a L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag410
2 1-c C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 695
2-a C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 687
3-d C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 687
4-b C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 699
5-f C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 696
3 C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 696,713,721
1-c C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 713
2-a C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 721
3-d C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 721
4-b C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 712
5 f C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 699
84
23-d Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 700
SURSA BIBLIOGRAFICA:
I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii :
1. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166
2. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166
3. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169
4. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-170
5. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-170
6. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-173
7. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-175
8. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176
9. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176
10. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176
11. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176
12. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-173
13. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169
14. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169
15. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169
II. Asociati termenii din cele 2 coloane
1.
1-b 2.
2-a 1- b
3-d 2- a
4-c 3- c
5-f 4- d
Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 5- f
catre asistentii medicali”pag 286-289
III. Marcati cu „x” raspunsul corect :
1. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-169
2. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-169
3. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-175
4. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-175
5. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-174
6. d- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-174
7. d.- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-173
8. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-173
9. d- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-172
44. Precizaţi 5 semne si simptome ale hepatitei virale acute:
RĂSPUNS: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2009, pag. 516
ü Tulburari dispetice
ü Inapetenta
ü Greturi
ü Varsaturi
ü Balonari
45. Enumeraţi 5 elemente ale fazei preicterice intalnite in hepatita virala acuta:
RĂSPUNS: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2009, pag. 516
ü Stare subfebrila
ü Astenie
ü Insomnie
ü Cefalee
ü Hepatomegalie
46. Indicaţi 5 medicamente administrate in tulburarile dispeptice:
87
RĂSPUNS: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2009, pag. 519
ü Reglan
ü Emetiral
ü Torecan
ü Perfuzii cu solutii glucozate sau saline
ü Vitamine
47. Denumiţi principalele 5 examene de laborator recomandate in faza preicterica in hepatita acuta virala:
RĂSPUNS: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2009, pag. 516, 517
ü Urobilinogen
ü ransaminaze
ü sulfat de zinc
ü cefalina - colesterol
ü Examen de urina
48. Numiţi 5 din cele mai importante masuri preventive pentru reducerea cazurilor de imbolnaviri in hepatita
virala acuta:
RĂSPUNS: L. Titirca, Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, ed.
Medicala, 2000, pag. 265, 266
ü Masuri fata de persoane prin izolarea si tratarea bolnavilor
ü Controlul medical al contactilor si suspectilor
ü Controlul medical al personalului din sectorul alimentar si din colectivitati
ü Metode de dezinfectie
ü Metode de sterilizare
88
1.Histerometrie a. examen histopatologic
2. Testul Lahm-Schiller b. masurarea cavitatii uterine
3. Colposcopie c. examenul radiologic al corpului, istmului uterin si al trompelor
4.Biopsie de endometru d.explorarea orarului endocrin
5. Histerosalpingografia e. detectarea starilor precanceroase ale colului uterin
f. examenul endoscopic al colului uterin
90
b) nu este prezenta
c)puternica
d) ca o jena
SURSA BIBLIOGRAFICA:
I. Notati cu A(adevarat) sau F(fals) urmatoarele afirmatii:
1. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca-pag163
2. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 163
3. A Ingrijiri speciale acordat epacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 168
4. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 165
5. A Ginecologie – Nanu si Crisan pag149
6. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 167
7. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 175
8. A Ginecologie – Nanu si Crisanpag 156
9.F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 170
10. A Ginecologie-Nanu si Crisan – pag 153
11. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L.Titirca-pag 178
12. A Ginecologie- Nanu si Crisan pag 155
13. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali -L.Titirca- pag 172
14. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca-pag 172
15. F Ginecologie- Nanu si Crisan pag 158
II.Asociati termenii din cele 2 coloane
1.
1.d Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titircapag 179
2.a Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 179
3. b Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 179
4. c Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 174
5.f Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 175
2.
1.b Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. Medicali-L.Titirca pag 167
2.e Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L.Titirca pag 167
3.f Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. Medicali- L.Titirca pag 167
4.a Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L.Titirca pag 167
5.c Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. Medicali- L.Titirca pag 168
91
1.Denumiti 5 investigatii paraclinice indicate in diagnosticarea fibromului uterin:
RĂSPUNS: N. Crisan, D. Naum, Ginecologie, ed. sc. Stiinta si tehnica SA, 1997, p. 136
ü Frontiuri citovaginale / examenul secretiei vaginale
ü Colposcopie
ü Histerometrie
ü Curetaj uterin fractionat
ü Ecografie
ü Celioscopie
ü Urografie
ü Histerografie
ü Radiografie abdominala pe gol
ü Urocultura
2.Precizati 5 semne clinice prezente la pacienta cu fibrom uterin:
RĂSPUNS: N. Crisan, D. Naum, Ginecologie, ed. sc. Stiinta si tehnica SA, 1997, p. 135
ü Hemoragii / menoragii / metroragii
ü Leucoree
ü Durere pelviana
ü Dismenoree
ü Polakiurie
ü Retentie acuta de urina
ü Constipatie cronica
ü Marirea de volum a abdomenului
ü Infectii urinare supraadaugate
3. Enumerati 5 complicatii ale tumorilor ovariene benigne:
RĂSPUNS: N. Crisan, D. Naum, Ginecologie, ed. sc. Stiinta si tehnica SA, 1997, p. 236-237
ü Torsiunea completa
ü Torsiunea incompleta
ü Ruptura
ü Hemoragie / menoragie / metroragie
ü Stare de soc
ü Malignizarea
PEDIATRIE
..
I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1.Pneumonia lobulara este intalnita de regula numai la copii de peste 3 ani.
2.Pneumonia lobulara este determinata de: pneumococ, Haemophilus influenzae, Klebsiella pneumoniae.
3.Tratamentul in pneumonia lobulara este cu 2-3 antibiotice in asociere.
4.Cauzele favorizante in astmul bronsic la copil sunt: sezon rece, infectii frecvente acute ale cailor respiratorii
superioare, fumul, praful sau labilitatea emotionala.
5.Insuficienta cardiaca stanga prezinta urmatoarele simptome: dispnee, tuse seaca apoi productiva, cianoza,
hipotensiune, oligurie, tahicardie, edem pulmonar acut cardiogen.
6.In bolile diareice acute la sugar nu este necesara efectuarea coproculturii si a ionogramei sanguine.
7.Alimentatia sugarului cu boala diareica acuta (BDA) este cea recomandata varstei.
8.Infectiile tractului urinar (ITU) sunt mai frecvente la baieti decat la fete.
9.In glomerulonefrita acuta difuza factorul etiologic incriminat este streptococul B-he-molitic.
10. Glomerulonefrita acuta difuza nu prezinta complicatii.
11. Cauzele favorizante ale convulsiilor la sugari si copil pot fi: varsta mica, predispozitie familiala, rahitismul
florid, accidentele cu implicarea craniului.
12. Ca tratament anticonvulsionant se administreaza pe cale injectabila Diazepam i.v. sau Fenobarbital i.m.
13. Diabetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 16 ani.
14. Diabetul zaharat infantil compensat se caracterizeaza prin debut insidios cu polifagie, polidipsie si poliurie
progresiva, stare de oboseala, slabirea copilului, uneori piodermite.
15. Singura complicatie frecventa care poate sa apara in diabetul zaharat insulinodependent este
acidocetoza diabetica.
II. Asociati termenii din cele 2 coloane
A B
1. Nou nascut a. 18 respiratii/min
2.Intre 1 si 2 ani b.25 respiratii/min
3.4 ani c. 44 respiratii/min
4.10 ani d.20 respiratii/min
5.Adolescent e. 30 respiratii/min
f. 11 respiratii pe minut
2.
A B
1. acidoza a. formarea excesiva si acumularea de corpi cetoici care produc o stare de
acidoza metabolica
2.cetoza b.perturbarea echilibrului acido-bazic in organism cu predominanata
componentelor acide
3.echilibru acido-bazic c. mirosul dezagreabil al respiratiei
94
12. Edemul pulmonar acut se manifesta prin:
a. Dispnee cu polipnee progresiva, tuse spastica, obositoare, cu sputa rozata, raluri fine cu caracter ascendent
b.Dispnee, tuse productiva cu sputa seromucoasa raluri crepitante
c. Dispnee cu bradipnee, apare la efort, tuse seaca, raluri ronflante
d.Dispnee tahipneica si sputa alb-sidefie
13. Insuficienta cardiaca dreapta are urmatoarele simptome:
a. Hipertensiune arteriala, tahicardie, oligurie, edeme, greata, varsaturi
b.Jugulare turgescente, edeme declive, tahicardie, hepatomegalie dureroasa, scaderea tensiunii arteriale
c. Edeme dimineata la sculare, tensiune arteriala normala, diureza crescuta, bradicardie
d.Hipotensiune arteriala, dispnee si vertij
14. Investigatiile care se indica in insuficienta cardiaca sunt:
a. Cateterism cardiac, masurarea presiunii venoase, ecografie, masurarea tensiunii arteriale E.C.G
b.Radiografie toracica, E.C.G, ecografie cardiaca, P.V.C, H.L.G
c. Rezonanta magnetica nucleara, scintigrafie, oscilometrie, P.V.C
d.Cistografie si colonoscopie
15. Una din indicatiile tratamentului in insuficienta cardiaca este:
a. Repaus absolut la pat in decubit dorsal
b.Alternarea repausului cu activitati uzuale usoare
c. Repaus absolut la pat in pozitie semisezand cu picioarele atarnate
d.Repaus la pat in decubit ventral
16. Tratamentul insuficientei cardiace cuprinde 3 categorii de medicamente:
a. Cardiotonice (digitalice) + diuretice + antibiotice de protectie
b.Diuretice + polivitamine + antitusive
c. Polivitamine, antitusive, antibiotice de protective
d.Simpticomimetice si antiemetice
17. Oxigenul, in cazul cianozei si a dispneei intense, se administreaza:
a. Pe masca, cateter nazal sau sub clopot semi-etans si umidifiat
b.Direct de la sursa pe cateter nazal
c. Nu este necesar decat in cazuri foarte grave
d.Direct de la sursa pe sonda gastrica
18. Regimul alimentar si hidric pentru copilul cu insuficienta cardiaca va fi:
a. Conform varstei si dorintelor copilului
b.Conform varstei in cantitati mici si repetate
c. Hidrozaharat si lacto-fainos, desodat, in cantitati mici si repetate
d.Complet, conform varstei
19. Cauzele infectioase, bacteriene ale gastroenteritei acute sunt reprezentate de:
a. Streptococ, stafilococ
b.Escherichia colii, shigella, salmonella
c. Anotimpul cald si igiena defectuasa
d.Pneumococ
20. Recoltarea coproculturii la copil se efectueaza:
a. Din scaunul eliminat pe scutec sau in olita
b.Cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusa prin anus in rect
c. Se administreaza un purgativ salin si se recolteaza scaunul intr-un recipient curat si uscat
d.Se efectueaza o clisma si se recolteaza scaunul
21. Semnele de deshidratare acuta sunt:
a. Pliu cutanat persistent, deprimarea fontanelei anterioare la sugar, pierderea in greutate
b.Tegumente si mucoase roz, pliu cutanat de 4 centimetri, fontanela cutanata de ½ cm, oligurie
c. Tegumente cu eritem fesier, pliu cutanat elastic, sete accentuata, oligurie
d.Piele uscata, colici, frison
22. Tratamentul in gastorenterita acuta consta in:
a. Dietoterapie (in functie de varsta, alimentatia anterioara si tabloul clinic) si tratament etiologic (antibiotic si
chimioterapice)
b.Dietoterapie (alimentatia anterioara) si hidratare cu ceai administrat oral
c. Tratament injectabil in functie de antibiograma, dozat in functie de greutatea si varsta copilului
d.Antiemetice si alimentatie completa
23. Glomerulonefrita acuta difuza este determinata la distanta prin antigene si toxine care actioneaza asupra
rinichiului in cazul infectiei cu:
a. Stafilococ
95
b.Streptococ B-hemolitic
c. Colibacil
d.Pneumococ
24. Cauzele favorizante in glomerulonefrita difuza sunt:
a. Varsta sub 3 ani, frigul, afectiuni pulmonare repetate
b.Varsta de 3 ani, frig, infectii repetate ale tractului urinar
c. Varsta peste 3 ani, frig, angine repetate, mai ales cele pultacee
d.Varsta sub un an, anotimpul rece, rinite
25. Semnele care caracterizeaza glomerulonefrita acuta difuza sunt:
a. Edeme palpebrale si ale gambelor dimineata la sculare, hematurie macroscopica, oligurie, hipertensiune
arteriala
b.Edeme declive care apar in cursul zilei oligurie uneori cefalee greturi, dureri lombare
c. Edeme declive, dureri lombare, oligurie, dispnee
d.Edem generalizat si poliurie
26. Examenele de laborator ale urinii efectuate pentru stabilirea diagnosticului de glomerulonefrita acuta
difuza arata:
a. Urocultura sterila,
b.Glicozurie moderata, urocultura sterila, proba Addis-Hamburger normal
c. Sumar de urina-albumina, vor fi, in sediment hematii in masa, proba Addis-Hamburger si Stansfeld-Webb
modificate
d.sumar de urina in limite normale
27. Analizele de sange modificate in glomerulonefrita acuta difuza sunt:
a. VSH, glicemie, titrul de anticorpi, natremia
b.VSH, ASLO, retentia azotica (uree, acid uric)
c. VSH, calcemie, magneziemie
d.Glicemie, test de tolerant la glucoza
28. In glomerulonefrita acuta difuza tratamentul prevede in afara medicatiei:
a. Repaus la pat cat se mentin simptomele si ureea crescuta, apoi repaus mentinut acasa
b.Limitarea activitatii fizice la domiciliu
c. Diminuarea activitatii psihice
d.Diminuarea activitatilor
29. Tratamentul dietetic in glomerulonefrita acuta difuza, faza acuta, este urmatorul:
a. Normocaloric, hipolipidic, de crutare a stomacului, hidro-lacto-zaharat
b.Normocaloric, hipoglucidic, hiposodat
c. Desodat, hidrozaharat, fructe si legume pana la normalizarea ureei si creatininei
d.Normocaloric
30. Tratamentul medicamentos al glomerulonefritei acute difuze cuprinde urmatoarele categorii de
medicamente:
a. Antibiotice, vitamine si diuretice
b.Antibiotice antistreptocotice, antihipertensive, diuretice
c. Antibiotice sub forma de siropuri anti piretice, ceaiuri indulcite
d.Ceaiuri diuretie, antiemetice
31. Convulsiile tonico-clonice se manifesta prin:
a. Contracturi musculare involuntare intense, pierderea starii de constienta
b.Contracturi musculare voluntare intense cu mentinerea starii de constienta
c. Atonie musculara cu pierderea starii de constienta
d.Contracture muscular voluntare urmate de varsaturi
32. Convulsiile febrile pot aparea la copii de varste:
a. 1-5 ani
b.6 luni
c. 3 luni – 5 ani
d.0-1 an
33. Convulsiile febrile se manifesta prin:
a. Criza generalizata tonico-clonica cu o durata de maximum 15 minute
b.Contracturi musculare cu o durata de 2-3 minute
c. Contracturi musculare pe toata durata starii febrile
d.Contracturi musculare voluntare cu durata de 30 minute
34. In cadrul unor boli ale sistemului nervos central apar convulsii:
a. Meningite, encefalite, traumatisme cranio-cerebrale, hidrocefalie
96
b.Hipocalcemie, hipoxie, aneroxie
c. Hipoglicemie, alcaloza, hiponatremie
d.Hiponatremie, hipoxie
35. Tratamentul crizei de convulsii se face cu:
a. Vitamine, P.E.V cu solutie glucozata 5% 20 ml/ doza
b.Diazepam i.v. lent 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital i.m. 10 mg/ kgcorp/ doza
c. Diazepam 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital 10 mg/ kgcorp/ doza administrata per os
d.Diazepam 1 g/kgcorp/ sau fenobarbital 5 mg/kgcorp
36. Pozitia copilului, in timpul crizei de epilepsie va fi:
a. decubit dorsal
b.decubit ventral
c. decubit lateral
d.Trendelenburg
37. Diabetul zaharat este boala:
a. Pancreasului endocrin
b.Intregii glande pancreatice
c. Ficatului
d.Tubului digestive
38. Principalele cauze ale diabetului zaharat sunt:
a. Unele infectii microbiene repetate sau mostenire genetica de la matusi si unchi
b.Meningite si angine repetate
c. Infectii microbiene netratate la timp
d.Unele viroze (cu virus urlian, virus gripal si Coxsackie) sau mostenirea genetica a rudelor de gradul I
39. Semnele diabetului zaharat infantil compensat sunt:
a. Stare de oboseala, sete pe perioada sezonului cald, slabire
b.Pofta exagerata de mancare, crestere in greutate, sete exagerata
c. Pofta de mancare exagerata, sete exagerata, eliminari urinare abundente, pierdere in greutate
d.Apetit scazut, scadere in greutate
40. Investigatiile de laborator care atesta diabetul zaharat sunt:
a.Glicemia, glicozuria, test de toleranta la glucoza, colesterolemia
b.Glicemia, colesterolemia, V.S.H
c. Glicozurie, V.S.H, H.L.G
d.VSH, ASLO, retentia azotica
41. Complicatiile posibile ale diabetului zaharat sunt:
a. Obezitatea, infectiile cutanate, glomerulonefrita acuta, tulburari de refractie ale ochiului
b.Infectii cutanate, litiaza renala, H.T.A, arterita
c. Arterita, retinopatie, polinevrita
d.Anorexie
42. Alimentele recomandate la discretie in diabetul zaharat sunt:
a. Paine, gris, orez, morcovi
b.Stafide, caise, must, bere, urda
c. Sunca, peste, varza, conopida, ardei gras, loboda
d.Ciocolata, rahat, bomboane
43. Calea de administrare a insulinei este:
a. Intramusculara
b.Intradermica
c. Subcutanat
d.Intravenoasa
44. Acidocetoza diabetica apare in caz de:
a. Abuzuri alimentare, neglijarea tratamentului sau imbolnaviri intercurente
b.Abuzuri alimentare la care a fost adaptata cantitatea de insulina
c. Respectarea alimentatiei
d.Respectarea tratamentului
45. Acidocetoza diabetica (coma hiperglicemica) se manifesta prin:
a. Diminuarea diurezei, oboseala, greturi si varsaturi, dureri abdomninale, halena acetonica, tensiune arteriala
scazuta
b.Oboseala, manifestari digestive, tensiune normala
c. Stare de oboseala, cefalee, paloare marcata, tensiunea si diureza normale
d.Cresterea diurezei, cresterea poftei de mancare
97
46. Pe toata durata tratamentului se va supraveghea si nota:
a)Functiile vitale (R, P, T.A.), glicemia, glicozuria, corpi cetanici in urina
b) Functiile vitale (R, P, T.A.), coloratia tegumentelor, tranzitul intestinal, comportamentul
c)Functiile vitale (R, P, T.A.), H.L.G., V.S.H.
d) Tranzitul intestinal, pierderi de apa prin transpiratie
47. Alimentatia orala in acidocetoza diabetica se va face:
a)Pe toata durata tratamentului
b) La 12 ore dupa initierea tratamentului
c)La 24-48 ore de la initierea tratamentului
d) La 6 ore de l initierea tratamentului
48. Simptomele in coma hipoglicemica sunt:
a)Cefalee, stare de neliniste, transpiratii, febra, glicemie-glicozurie crescute, apetit normal
b) Stare generala buna, glicemie usor scazuta
c)Cefalee, oboseala, somnolenta, glicemie-glicozurie ridicate, tremuraturi, apetit diminuat
d) Cefalee, tremuraturi, paloare, foame intensa, tahicardie, somnolenta, pierderea starii de constienta, crize
convulsivante
49. In starile de rau hipoglicemic copilului i se administreaza:
a)O masa adecvata bolii
b) Se instaureaza un regim mai drastic lipsit de glucide
c)10-15 g glucoza sau zahar
d) Ceai neindulcit
50. In diabetul zaharat insulino-dependent repartitia pe mese si gustari a necesarului de calorii este:
a)30% mic dejun, cate 30% pranz si seara si cate 5% fiecare gustare
b) cate 20% mic dejun, pranz si seara, restul gustari
c)cate 20% mic dejun si seara, 30% la pranz, iar gustarile 15%
d) cate 30% mic dejun, 50% pranz, 20% seara
SURSA BIBLIOGRAFICA
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1.F pag 237 9.A pag 316
2.A pag 238 10. F pag 319
3.A pag 239 11. A pag 341
4.A pag 233 12. A pag 342
5.A pag 266 13. F pag 409
6.F pag 280 14. A pag 409
7.F pag 281 15. F pag 412
8.F pag 314
Asociati termenii din cele 2 coloane
I. Marcean si Mihailescu “Puericultura II. Marcean si Mihailescu
si pediatrie”- pag 249 “Puericultura si pediatrie”- 407-408
1.c 1.b
2.e 2.a
3.b 3.d
4.d 4.c
5.a 5.e
99