..

'

Jfiilll'lttR n0ililtltY

So VITREGA
'1,

:l

r ri
t.

,.r, ,l
Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Rominiei
JENNIFER, DONNELLY
Sora vitregi / Jennifer Donnelly. - Bucuregti: RAO Distribu{ie, 2019
ISBN 978-606-0A6329-2
821.1 1 1

CupnrNs

PROLOG 9 DOUAZECT $r $APTE 101

UNU 77 DOUAZECT $r OPT 103
DOI 20 DOUAZECT $r NOUA L07
TREI 22 TREIZECI ro8
PATRU 24 TR.EIZECI $I UNU 7L2
CINCI z6 TRETZECI $I DOI 115
RAO Distribufie qASE 29 TREIZECI $I TREI r17
Str. Birgiului nr. 9-11, sector 1, Bucureqti, RomAnia
TREIZECI $I PATRU L2L
$APTE 32
www.raobooks.com .

OPT 34 TREIZECI $I CINCI r25

www.rao.ro
NOUA 36 TREiZECi $r qASE rz8
ZECE 40 TREIZECI $I;APTE 131
UNSPREZECE 42 TREIZECI $I NOUA 139
IENNIFER DONNELLY
DOISPREZECE 45 PATRUZECI r44
Stepsister
TREISPREZECE 49 PAI'RUZECI $I UNU r46
Copyright @ 2019 by fennifer Donnelly
Toate drepturile rezervate PAISPREZECE 55 PATRUZECI $I DOI 150
CINCISPREZECE 59 PATRUZECI $I TREI r54
$AISPREZECE 63 PATRUZECI $I PATRU r59
Traducere din limba englezd 9APTESPREZECE 66 PATR.UZECI $I CINCI t62
Maria Adam prin LINGUA CONNEXION OPTSPREZECE 69 PATRUZECI $r $ASE t69
NOUASPREZECE 75 PATRUZECI SI $APTE 172
DOUAZECI 78 PATRUZECT $r OPT 174
o RAO Distribulie,2019 DOUAZECI $I UNU B: CINCIZECI t-8z
Pentru versiunea in limba romAni DOUAZECT $r DOI 8z CINCIZECI $I UNU 184
DOUAZECT $r TRXr 89 CINCIZECI $I DOI tB7
DOUAZECI $I PATRU 9t CINCIZECI $I TREI 189
DOUAZECI $I CINCI 94 CINCIZECI $I PATRU r94
2024 DOIJAZECI $I9ASE a7 CINCIZECI $I CINCI 198
ISBN 978-606-006-329 -2
 CINCIZECI $I $ASE 2o3 NOUAZECISIPATRU 330
crNcrzEcr $r $APTE 2os NOUAZECI $I CINCI 335
CINCIZECI SI OPT 28 NOUAZECT$r$ASE JJ/
CINCIZECI $I NOUA 218 NOUAZECISI$APTE 347
$AIZECI 224 NOUAZECI$IOPT 343
$AIZECI $I UNU 226 NOUAZECI$INOUA 346
$AIZECI SI DOI 230 O SUTA 350
$AIZECI $I TREI ZJJ O SUTA UNU 352
$AIZECI $I PATRU 235 O SUTA DOI 354
$AIZECI SI CINCI 48 O SUTA TREI 356
$ArzEcr $r $ASE 24r O SUTA CINCI 36c.
SAIZECI SI SAPTE 245 o suTA $ASE Pentru toli cei care au simfit mdcar o data
363
$ArzECr $r oPT 247 O SUTA SAPTE 364 cd nu sunt de ajuns
$ArzEcr $r NouA 250 O SUTA OPT 367
SAPTEZECI 253 O SUTANOUA 370
$APTEZECI SI UNU 254 O SUTA ZECE 374
$APTEZECT $r DOr 257 O SUTA UNSPREZECE 378
$APTEZECI SI TREI 259 O SUil DOISPREZECE 381
$APTEZECI SI PATRU 265 O SUTA TRXISPREZECE 384
$APTEZECT $r CrNCr 269 O SUTA PAISPREZECE 386
$APTEZECI $I $APTE 277, O SU]i CINCISPREZECE 388
$APTEZECI SI OPT 279 O SUTA $AISPREZECE 390
$APTEZECI $I NOUA 282 O SUTA SAPTESPREZECE 392
OPTZECI 284 O SU]A OPTSPREZECE 395
OPTZECI $I UNU 287 O SUTA NOUASPREZECE 397
OPTZECI SI DOI 293 O SUTA DOUAZECI 399
OPTZECI SI TREI 296 o SUTA DouAzEcr gI UNU 4or
OPTZECI $I PATRU 300 osuTADouAzECr$rDoI 4o3
OPTZECT $r CrNCr 301 osuTADouAzEcr gITRET ao5
oPTZECT $r $ASE 304 o suTA DouAzECr $r PATRUao6
OPTZECT $r $APTE 308 o SUTf, DoUAZECT crNCr 4oe
$r
0PTZECI $r OPT 3t2 o suTA DouAzECr gr gASE arr
OPTZECT gr NOUA 3r5 o suTA DouAzECr $I gAPTE 4r3
NOUAZECI 320 osuTADouAZECr gropT 4r5
NOUAZECI SI UNU 322 o suTA DouAzECl sI NOUA 4r8
NOUAZECI SI DOI 324 EPILOG 423
NOUAZECI SI TREI 326 MULTUMIRI 428
 E o poveste tristi. O poveste inspiimdntitoare.
E o poveste din alte timpuri, dintr-o vreme in care lupii agtep-
tau fetele in pddure, fiarele mergeau pe culoarele castelelor bdntu-
itegi vrdjitoarele pAndeau in casele din turti dulce, cu acoperiguri
din zahbr.
Acea vreme a trecut de mult.
Dar lupii sunt inci aici gi sunt de doud ori mai isteli. Fiarele
rdmAn. Iar moartea incd se ascunde intr-un invelig alb.
E macabru pentru orice fati care se riticeste.
Mai mult decAt atdt, pentru orice fati care isi pierde incre-
derea in ea.
S[ nu uitim c[ e periculos sd te abali de la poteci.
Dar e si mai periculos si nu te abafi.
PROLOG
Odati ca niciodati, intr-un orag strdvechi de lAngi mare, trei
surori munceau la lumina lurnAndrii.
Prima era o fecioar5. Pirul ei, lung qi despletit, avea culoarea
soarelui de dimineald. Purta o rochie albl 9i un colier de perle.
in mAinile subliri, finea o foarfeci auriti, cu care tiia bucili din
cel mai fin pergament.
A doua, o mami, voinic[ qi puternicd, purta o rochie sta-
cojie. in jurul gAtului avea rubine. Pirul ei rogcat, infocat ca un
apus de vari, era strAns intr-o coadi impletiti. Jinea in mAni o
busoll de argint.
A treia era o babi cocogati gi vicleani. Rochia ei era neagrd;
singura podoabd era Lln inel de obsidian, cu un craniu incrustat.
Pirul alb ca zbpada era strins intr-un coc. Degetele strdmbe gi
p[tate de cerneali lineau o paniL de scris.
Ochii babei, ca 9i cei ai surorilor ei, erau de un cenugiu ame-
ninfitor, rece gi nemilos ca marea.
Auzind un bubuit brusc de tunet, ridicd privirea de la masa
lungi de lemn la care stltea spre ugile deschise de la balcon' O
 10 JENNIFERDONNELLY
furtund quiera deasupra oragului. Ploaia bitea in acoperigurilg
palatelor mirete. Fulgerele spintecau noaptea. Din toate turlele
de biserici, clopotele sunau avertismente.
Apa e in crestere, zise ea. Oragul se va inunda.
- inciperea era in formi de piianjen. Spa$ul de lucru al surorilor,
- Suntem mult deasupra apei. Nu ne poate atinge. Nu ne
poate opri, spuse mama.
- Nimic nu ne poate opri, zise gi fecioara.
Ochii babei se ingustari.
- El poate.
- Slujitorii sunt atenti, spuse mama. Nu va intra.
- Poate cd a gi intrat deja, zise baba.
Auzind vorbele ei, mama si fecioara ridicari privirile. Ochii
lor temdtori priveau prin camera intunecoasi, dar nu vizuri
niciun intrus, doar slujitorii lor, cu pelerine gi glugi, vizAndu-gi
de treburile lor. Linigtite, se intoarserd la lucru, insi baba rimase
vigilentd.
Meseria surorilor era cartografierea, dar nimeni nu venea
vreodati si.le cumpere hirlile, cdci nu puteau fi cumpirate la
niciun pre1.
Fiecare era desenati cu desivdrgire, cu pene de la o lebidi
neagri.
Fiecare avea culori somptuoase, cu cerneluri amestecate din
indigo, aur, perle pisate gi alte lucruri - lucruri mult mai greu de
oblinut.
Fiecare folosea timpul ca unitate de mdsuri, nu distanta, cici
fiecare hartd infbliga cursul unei vieli omenesti.
- Trandafiri, rom qi nenorociri, murmuri baba adulmecAnd
aerul. Nu le simlifi mirosul? Nu simfifi mirosul lui?
- Nu-i decdt vAntul, o linigti mama. poarti mirosurile oraqului.
incd bombdnind, baba inmuie pana intr-o cdlimari.
Lumdnirile pAlpAiau in candelabrele de argint in timp ce desena
peisajul unei vieli. Un corb negru c[rbune gi cu ochii luminogi,
SORAVITREGA 11
iqi fbcuse culcug pe polili. Un ceas inalt, intr-o vitrini de abanos,
era lipit dintr-un craniu omenesc se legina ina-
de perete. Pendula
inte gi inapoi, bitdnd secundele, orele, anii gi viefile care treceau'
in mijloc, era trupul creaturii. $iruri lungi de rafturi inalte se intin-
deau dinspre centru, precum picioarele numeroase ale plianjenului.
Ugile de sticli ce duceau spre balcon erau la un capit al camerei;
doui ugi de lemn sculptat se inillau in celilalt capit.
Baba termini harta. intinse la flacira lumAnirii o bucatd de
ceari rogie de sigiliu, o ldsi si picure ln josul documentului, apoi
igi apdsd inelul deasupra. Cdnd sigiliul se intdri, fbcu harta sul, o
legl cu o panglici neagri gi i-o intinse unui slujitor. Acesta dispiru
de-a lungul unuia dintre giruri ca si puni harta pe raft,luminAn-
du-gi calea cu o lumAnare.
Atunci se intimpli.
Alt slujitor, cu capul plecat, trecu pe ldngi babi Ei printre uqile
deschise ale balconului din spatele ei. in aceeagi clipi, o pall de
vAnt a suflat inspre el, umplAnd camera cu un miros bogat de fum
qi mirodenii. Nirile babei se umflari. Se risuci in loc.
- T[r, de colo! strigi ea, sdrind spre el. MAna ei ca o gheari il
apucl de glugl. Aceastaii citzude pe cap, dezvdluind un tdnir cu
ochii arimii, cu pielea inchisi la culoare gi pirul negru, pieptinat
in codile lungi. Prindefi-l! guieri ea.
O duzini de slujitori alergari spre el, dar, cAnd se apropiar['
o noui pal6 de vAnt stinse luminirile. PAni si trAnteasci uqile 9i
si reaprindi lumAnirile, din tAndrul acela nu mai rimisese decdt
pelerina, abandonati intr-un morman pe podea.
Baba se plimba de colo-colo, lipAnd la servitori. Acegtia
goneau printre girurile intunecate, cu pelerinele fluturAnd in urma
lor, incercind siL scoati intrusul la iveald. O clipi mutdrziu, acesta
lAgni de dupi un raft, oprindu-se brusc la cAfiva metri de babi. O
lui la fugS spre uqile din lemn gi apisb disperat pe mAner, dar uga
 12 JENNIFER DONNELLY
era incuiate. injurand pe infundate, se intoarse spre cele trei surori,
le ariti un zdmbet ca argintul viu gi ftcu o plecdciune in fala lor.
Era imbrdcat intr-o redingoti de un albastru_ azuriu,cu pan_
taloni de piele ;i cizme inalte. un inel de aur ii atarna intr-o ure,
che; la gold avea prinsi o sabie. chipul lui era frumos ca zorii
de
zi,iar zdmbetul, fermecdtor ca miezul nopfii. ochii sdi fhgdcluiau
lumea intreagi si tot ce se gdsea in ea.
insi surorile erau nemigcate de frumusefea lui. vorbird una
cdte una.
- Noroc, suieri fecioara.
- Risc, se risti mama.
- Pericol, mir6i baba.
- Eu prefer Chancel. Suni mai frumos, zise birbatul frcdnd
cu ochiul.
- A trecut multi vreme de cAnd nu ne_ai fhcut o viziti, spuse
baba.
* Ar trebui
sd trec mai des pe aici, rdspunse Chance. intot_
deauna e o pldcere si le vizitez pe Ursitoare. Sunte{i atdt de spon_
tane, de sdlbatice gi de imprevizibile. Locul dsta e mereu distractiv.
Adevirate bacanalii. E atdt de... E foarte... Distractiv. cafiva ser-
vitori iegirl dintre rafturi, rogii in obraji, gafaind. chance scoase
sabia din teacd. Lama scdnteia in lumina lumanirii. servitorii
pSgiri in spate.
- A cui harti ai furat-o de data asta? intrebi curioasd baba.
Ce impdriteasd sau general te-a implorat sd-l ajufi?
lindnd inci sabia intr-o mdn5, Chance scoase o harti din
haind cu mana cealalti. Tiase cu dinfii de panglici, apoi scuturi
pergamentul. Acesta se desfhcu gi el il ridicd. in timp ce priveau
pergamentul, expresiile celor trei femei se schimbari din mdnie
in nedumerire.
I Noroc, gansi (in englezi in original, n.tr.)
SORA VITREGA 13
- Vid o cas[, Casa Durerii, in satul Saint-Michel, zise baba.
* Este casa... spuse mama.
- ... unei fete. Isabelle de la Paum6, termini baba.
* Cine? intrebi fecioara.
- Atdta tevaturi pentru o simpld fati? intrebi gi baba, pri-
vindu-l pe Chance cu atenfie. Nu e nimic, e un nimeni. Nu e nici
fiumoasi, nici degteapti. E egoisti. Rea. De ce ea?
- Pentru c[ nu pot rezista unei provociri, rispunse Chance.
lnfiguri la loc harta cu o mdni, sprijinind-o de piept, apoi o
ilscunse inapoi in haini. $i ce fati n-ar alege ce am eu de oferit?
l)ircu un gest spre el insugi, ca gi cum nu-i venea si creadi cAt de
irezistibil era. ii voi da ocazia si schimbe drumul pe care se afld.
$ansa de a-qi croi propriul drum.
- Neghiobule, zise baba. Nu infelegi nimic despre muri-
tori. Noi, Ursitoarele, le trasdm viefile, pentru ci asta igi doresc
ci. Muritorilor hu le place nesiguranfa. Nu le place schimbarea.
Schimbarea e inspiimdnt[toare. Schimbarea e dureroas5.
un sirut inbezn6. Un trandafir in zipadi. Un
- Schimbarea e
clrum pustiu pe o noapte cu vAnt, o contrazise Chance.
in bezni trd:iesc mongtri. Trandafirii mor in zipadd. Fetele
-
se rdticesc pe drumuri pustii, riposti gi baba.
Dar Chance nu se lisi descurajat. Vdri sabia in teaci gi intinse
mAna. Ca prin farmec, o monedi de aur apiru intre degetele lui.
- Facem un rlmigag, zise el.
furia adunAn-
- imi pui rSbdarea la incercare, mArAi baba,
clu-se in ochii ei ca o furtunl.
Chance arunci moneda spre ea. Baba o prinse in aer gi o
trAnti pe mas5.
Furtuna se dezldnlui
- Crezicdo moneddpoate pliti pentru ce ai declangat tu? urli
ca. Un dictator rlzboinic face ravagii in Franla. Moartea culege o
recolti de oase. Un regat se clatini. Totul din catza ta!
 14 JENNIFERDONNELLY
Zirmbetul lui Chance govii. pref de citeva secunde, curajul
lui inflicirat se domoli.
- Voi indrepta lucrurile. ]ur.
- Cu harta aceleifete?
- A fost curajoasS, cdndva. A fost bund.
- Ai capul mai gol decdt promisiunile tale, zise baba. Deschide
harta din nou. De data asta, citegte-o. yezi ce se alege de ea.
Aga fbcu Chance. Urmiri din priviri traseul fetei pe deasupra
pergamentului. I se tiie r[suflarea cind iivizasfrrgitul... petele gi
gtersdturile, liniile violente. indrepti ochii spre babi.
- Acest sfArgit... Nu e... Nu poate fi...
- Mai crezi ci poli sd-l indrep{i? intrebi in batjocurd baba.
Chance fhcu un pas spre ea, cu bdrbia ridicatd.
- i1i ofer Eanse bune. Daci pierd rimigagul, nu voi mai veni
niciodatd aici.
-$i dacd pierd eu?
- Md lagi si pistrez harta. Lasi fata sd,-gi croiascd singuri
drumul pentru totdeauna.
- Nu-mi plac gansele astea, spuse baba. Dddu din m6ni gi ser-
vitorii care se apropiaseri incet de chance sirird pe el. unii aveau
gi ei sibii acum. Chance era prins in capcani. Cel pu{in, asa pdrea.
- Nu existi speranle de scdpare. D6-mi harta inapoi, spuse
baba, gi intinse mAna.
- intotdeauna existi sperante, rispunse Chance vArdnd harta
inapoi in haini. Ficu cdliva paqi in fugi, se aruncd intr-un salt si
zburi pe deasupra capetelor slujitorilor. Aterizd,.pemasa de lucru
cu gralia unei pantere qi fugi de-a lungul ei. Cdnd ajunse la capdt,
slri pe podea, apoi alergl spre balcon.
- Egti prins acum, hofomane! strigi baba dupd el. Suntem la
al treilea cat! Ce pofi si faci? Si sari peste canal? Nici micar /u
nu egti atdt de norocos!
SORAVITREGA 15
Chance deschise ugile balconului gi siri pe balustradd. Ploaia
se oprise, insi marmura era inci udi gi alunecoasi. Corpul i se
clltina lnainte Ei inapoi. Brafele i se invirteau. Cand pirea ci va
cldea, reugi si se echilibreze, sprijinindu-se uqor pe degetele de
la picioare.
- Harta. Acum, ceru baba. Mersese pe balcon gi era la doar
cdliva metri de el. Surorile i se alituraseri.
Norocul privi inapoi la Ursitoare; apoi flcu un salt in aer. Baba
icni. Alergi spre balustradi, urmati de surori, aqteptAndu-se si-l
vadi inecAndu-se in apele involburate de jos.
Dar nu se intAmplase aqa. Era intins pe spate, cuprins de
copertina unei gondole. Barca se legina cu putere dintr-o parte
in alta, insi Chance era intreg.
- Vdslegte, bunul meu prieten! ii strigd el gondolierului.
Acesta se supuse. Barca trecu mai departe.
Norocul se ridici in capul oaselor, privindu-le pe Ursitoare
cu intensitate de diamant.
o
- Acum trebuie si acceptali gansele mele! Nu ave(i incotro!
strigi el.
Gondola se fbcu tot mai mici in timp ce inainta pe canal. O
clipi mai tdrzir, ajunse la o cotituri gi dispiru.
* E o situafie tare sumbri, spuse baba abituti. Nu se poate ca
muritorii si facl propriile alegeri. Cind o fac,urmeazd dezastrul.
Fecioara gi mama intrari inapoi in camer6. Babaveni in urma
Ior.
- Pregitili cufirul, se risti
un servitor. Am nevoie de
ea la
pene gi cerneali... MAna ii rimase deasupra sticlelor de pe masi.
Alese una de un abanos inchis. Teamd, da. $i Gelozia va fi de folos,
spuse ea, intinzind mAna dupi un verde otrdvitor.
- Unde pleci? intrebi fecioara.
- in satul Saint-Michel, rispunse baba.
16 JENNIFERDONNELLY
* O sd-l opregti pe Chance s[ pund mAna pe fat6? intrebd
mama.
Baba zAmbi amenintitor.
- Nu, nu pot. O sd fac ceea ce noi, Ursitoarele, am frcut mereu.
O si impiedic fata si pund mAna pe noroc.

UNU

in bucitdria unui conac mare, o fati stitea cu un culit in

m6.ni.
Se numea Isabelle. Nu era frumoasd.
Tinea lama culitului deasupra fldcirilor de la focul ce ardea
in vatri. in spatele ei, agezatl pe alt scaun, pe jumltate congtienti,
stltea sora ei, Octavia.
Fafa Octaviei era palidi ca moartea. Avea ochii inchigi.
Ciorapul cAndva alb care-i acoperea piciorul drept era rogu de
sAnge. Ad61ie, bitrAna doici a surorilor, il trase in jos qi icni.
Cdlcdiul Octaviei nu mai era. SAngele se scurgea din rana ur1ti
tunde fusese cilcAiul gi fbcea baltd pe podea. Desi incerci sd il ini,
buge, un geamit de durere ii sc[pi.
- Taci, Tavi, o certi Maman. O si te audl prinful! Doar pen-
tru ci qansele tale s-au dus, nu inseamnd ci aqa trebuie si fie si
rulesurorii tale.
Maman era mama fetelor. Stitea in picioare ldngd fAntAnd,
clitind sAngele din pantoful de cristal.
Prinprl venise sd o caute pe cea care il purtase. Dansase toatd
noaptea cu o fati frumoasi la un bal mascat, in urmi cu trei zile,
gi se indrigostise de ea, dar, la miezul noplii, fata fugise, lisAnd
in urmi doar un pantof de cristal. El jurase ci se va insura cu fata
care il purtase. Cu ea 9i cu nimeni alta.
18 JENNIFERDONNELLY SORAVITREGA 19

Maman era hotirAti ca una din fiicele ei si fie acea fat6. Maman ii dndu drumul. Rdmase tdcuti o vreme. Cind vorbi
intimpinase echipajul regal in foaier gi ceruse ca Isabelle gi Octavia in sfdrgit, avea o voce rece, dar cuvintele ii erau opirite.
si aibi voie si incerce pantoful in intimitate, pentru a respecta - Egti urdti, Isabelle. $tearsd. Plini de cocoloage ca o gilugci.
modestia feciorelnici. Prinful acceptase. Marele duce intinsese o N-am putut s[-l conving nici pe netotul6la de fiu al directorului
perni de catifea. Maman ridicase cu griji pantoful de pe fala de de gcoald, cel cu picioarele incrucigate, si se insoare cu tine. Acum
perni gi-l dusese in bucitirie. Fiicele ei o urmaserd. irgteaptd unprinf de cealalti parte a ugii - unprin!,Isabelle - qi tot
- Ar fi trebuit sl incilzim lama pentru Tavi, se viita acum ce trebuie si faci ca sl fie al tiu este si-!i tai cAteva degete. Doar
Maman. De ce nu mi-a trecut prin minte? Cildura cicatrizeazd citeva degete inutile...
vasele. Opregte sdngerarea. in fine. O si fie mai bine la tine, Maman mAnuia ruqinea, aga cum un asasin mAnuiegte
Isabelle. pumnalul, infigdndu-l direct in inima victimei. Avea si cigtige;
Isabelle inghili in sec. intotdeauna cAgtiga. Isabelle stia asta. De cAte ori iqi qtirbise perso-
- Dar, Maman, cum o si merg? intrebi ea cu voce stinsd. nalitatea la ruglmintea mamei? Felul in care rAdea prea zgomotos.
- Fati prostu!it! O siteplimbi.intr-o trisuri auriti. Servitorii lrelul in care cilirea prea repede gi sirea prea sus. Modul in care
o si te urce gi o si te coboare in brafe. poftea la incd o porfie, la mai mult sos,la o felie mai mare de tort.
Flicdrile lipiiau lama argintie. Aceasta se inrogea. Ochii Dacd md mdrit cu un prinf, o sdfiu prin{esd, isi spuse Isabelle.
Isabellei se fbcuri mari de spaimi. Se gAndea la un armisar pe ,Si, intr-o zi, regind.. $i nimeni n-o sd mai indrizneascd vreodati
care acum il pierduse, dar pe care il iubise cAndva. si-mi spuni ci sunt urit6.
- Dar, Maman, cum o sd galopez prin pldure? Deschise ochii.
- A venit wemea sd lagi la o parte distrac{iile copiliregti, zise - Ce fatd bun5. Fii curajoasd. Gribegte-te, zise Maman. Taie
Maman gtergAnd pantoful. Am ajuns la sapi de lemn incercAnd si ll incheieturS..
atrag pefitori pentru tine Ei pentru sora ta. Rochiile frumoase gi Isabelle scoase lama din fliciri.
bijuteriile fine costl o avere. Singura speranfi a unei fete in viafi $i incerci si uite restul.
este si facd o partidi buni gi nu existd o partidl mai bund decAt
prinful Franfei.
- Nu pot s-o fac, gopti Isabelle. Nu pot.
Maman puse jos pantoful. Merse spre vatrl gi lui faqa Isabellei
in mAini.
- Asculti-md, copili, gi asculti-mi bine. Iubirea inseamni
durere. Iubirea inseamni sacrificiu. Cu cdt afli asta mai repede,
cu atAt mai bine.
Isabelle inchise ochii strAns. Clitini din cap.