ŚIVASŪTRAS

(fără comentarii)

Capitolul I: ŚAMBHAVOPĀYA.

Cap. I sūtra, 1: CAITANYAM ĀTMĀ.

"CONŞTIINŢA ESTE SINELE."
Păstreaz-o
Caitanyam = conştiinţă care are libertate absolută de cunoaştere şi de acţiune;
ātmā = Sine, sau natura Realităţii.

"Conştiinţa care are libertate absolută în toată cunoaşterea şi activitatea este

Sinele sau natura Realităţii".
Dacă natura întregului univers constituit din indivizi empirici şi
materie inertă este numai conştiinţă sau cu alte cuvinte Paramaśiva, atunci
cum poate fi explicată această (aparentă) înlănţuire? Pentru a răspunde la
această întrebare a fost formulată sūtra următoare.

Cap. I sūtra, 2: JÑĀNAM BANDHAH

"CUNOAŞTEREA (LIMITATĂ) ESTE O LEGĂTURĂ, ÎNLĂNŢUIRE."

Jñāna = cunoaştere limitată; bandha = limitare, înlănţuire.

Oare această impuritate de limitare ānavamala este singura cauză a
sclaviei? Următoarea sūtra spune nu, mai există şi māyāyamala şi kārmamala:

Cap. I sūtra, 3: YONIVARGAH KALĀŚARĪRAM

"MĀYIYAMALA ŞI KĀRMAMALA SUNT DE ASEMENEA CAUZE ALE
ÎNLĂNŢUIRII"

"Grupul iluziei (şi) corpul activităţii fragmentatoare"

Yoni = sursa (lumii obiective), adică māyā; vargah = grupul, ansamblul tattva-
elor (principii şi elemente); yonivargah = māyā şi progeniturile sale, adică
grupul elementelor la care ea dă naştere şi care constituie sursa acestei lumi;
kala = activitate; śarīra = formă, corp; kalāśarīram = a cărui formă este
activitatea, adică activitatea prin care viaţa lumească este produsă. Deci
yonivargah este māyāyamala iar kālaśarīram este kīrmamala. Cuvântul
bandhah este subânţeles în această sūtra.
Cum aceste trei feluri de mala-suri produc ele sclavia? Sūtra 4 spune:
ŚIVASŪTRAS - Introducere ___________________________________________________________ 2

Cap. I sūtra, 4: JÑĀNĀDHISTHĀNAM MĀTRKĀ

"MĀTRKĀ ESTE FUNDAMENTUL CUNOAŞTERII (LIMITATE)"

Jñāna = cunoaştere (limitată); adhisthānam = bază, fundament, origine; mātrkā

= (necunoscută, neînţeleasa) Mamă sau Puterea Sunetului corespunzând
sunetelor alfabetului. Este numită Mamă deoarece ea produce întregul univers.
"Neînţeleasa Mamă sau Putere a Sunetului inerentă în alfabet este fundamentul
cunoaşterii limitate (în forma lui ānava, māyāya şi kārmamala)
Sūtra următoare arată că esenţa mijloacelor pentru încetarea înlănţuirii
produsă de către cunoaşterea limitată constă în a rămâne în conştiinţa specifică
lui Bhairava:

Cap. I sūtra, 5: UDYAMO BHAIRAVAH

"Elanul este BHAIRAVA - absolutul."

Udyama = elan, spontană emergenţă a conştiinţei divine, o deschidere-înflorire

a conştiinţei, ridicare pe verticală a conştiinţei; nu înseamnă efort; Bhairava =
Śiva, Supremul; acest elan fiind mijloc spontan de a atinge Supremul, el poate
fi numit chiar Bhairava.
După ce a arătat cum se obţine conştiinţa specifică lui Bhairava prin
emergenţa supremului pratibhā (elan, udyama, flash spontan al conştiinţei
divine) care este mijloc sigur de a pune capăt sclaviei produsă de ignoranţa
spirituală, sūtra 6 spune că atunci când conştiinţa lui Śiva este complet
stabilită, continuă conştienţa încetării tuturor diferenţierilor chiar în cursul
obişnuit normal al vieţii (atunci când atenţia nu este în mod necesar orientată
spre interior):

Cap. I sūtra, 6: ŚAKTICAKRASAMDHĀNE VIŚVASAMHĀRAH

Śakticakrasamdhāne = prin unirea cu ansamblul de śaktis (roata energiilor),
prin conştienţă-atenţie intensă; viśvasamhārah = dispariţia universului (ca ceva
diferit de conştiinţă)
ENGL: "Prin unirea cu ansamblul de śaktis prin conştienţă intensă şi fixată se
obţine resorbţia universului în conştiinţă (universul apare ca o formă a
conştiinţei; deşi existenţa exterioară poate continua în forma corpului şi a altor
obiecte exterioare, ea este redusă la asemănarea cu focul supremei conştiinţe)"
FR: "Prin concentrare intensă asupra roţii energiilor se obţine resorbţia (în
conştiinţă) a tot ce există."
ŚIVASŪTRAS - Introducere ___________________________________________________________ 3
Pentru cel care a asimilat universul în conştiinţa sa interioară specifică
lui Bhairava, nu există diferenţă între samādhi şi vyutthāna (activitatea
cotidiană):
Cap. I sūtra, 7:
JĀGRATSVAPNASUSUPTABHEDE TURYĀBHOGASAMBHAVAH
,

EXPERIENŢA ÎNCÂNTĂTOARE A CELEI DE A PATRA STĂRI

CONTINUĂ PÂNĂ ÎN STĂRILE DIFERENŢIATE DE VEGHE, DE VIS
ŞI DE SOMN PROFUND.

Abheda = diferenţiere; abhoga = experienţă încântătoare; sambhava = lit.

producere, venire la viaţă; în context: rămâne, continuă
Acum sūtrakāra (cel ce formulează sūtra-ele) defineşte stările de
veghe, vis, somn profund:

Cap. I sūtra, 8-10:

JÑĀNAM JĀGRAT SVAPNO VIKALPĀH AVIVEKO MĀYĀSAUSUPTAM
VEGHEA CONSTĂ ÎN CUNOAŞTERE, VISUL ÎN GÂNDIRE
DUALIZANTĂ ŞI SOMNUL PROFUND ÎN ABSENŢA
DISCRIMINĂRII SAU ÎN ILUZIE.

Astfel yoghinul în care experienţa încântătoare a conştiinţei de Sine

străluceşte prin resorbţia universului (ca nefiind diferit de conştiinţă) cu
ajutorul procesului de unire cu roata energiilor în toate cele trei stări (veghe,
vis, somn profund) care au fost explicate şi din punctul de vedere al omului
obişnuit şi al yoghinului, el intră în starea turyātāta (dincolo de turyā) care a
fost mai sus descrisă ca caitanya:

Cap. I sūtra, 11: TRITAYABHOKTĀ VĪREŚAH

CEL CARE SE BUCURĂ DE CELE TREI stări ESTE STĂPÂNUL
SIMŢURILOR, UN EROU.

Tritaya = triada; bhokta = cel care se bucură, cel care se foloseşte, le utilizează;
vīreśah = stăpânul simţurilor, erou.

Oare există vreun indiciu al acestor etape atinse de către un mare

yoghin care escaladează treptele categoriilor (tattva-elor), şi prin care să se
poată caracteriza o etapă situată la vârful lor? Există:

Cap. I sūtra, 12: VISMAYO YOGABHŪMIKĀH

ŚIVASŪTRAS - Introducere ___________________________________________________________ 4
"MINUNAREA (uimirea) caracterizează ETAPELE DE YOGA pe care el
le traversează."

Vismayo = fascinaţie, minunare; yogabhūmikāh = nivele, etape în yoga.

Pentru acest yoghin care a ajuns la o asemenea etapă:

Cap. I sūtra, 13: ICCHĀŚAKTIR UMĀ KUMĀRĪ

VOINŢA SA ESTE UMĀ (este în comuniune cu Śiva), ESTE KUMĀRĪ,
FECIOARA.
Icchāśaktir = puterea voinţei; umā = Lumina sau splendoarea lui Śiva (mā
înseamnă Laksmi, şi "u" înseamnă Śiva, deci splendoarea lui Śiva); kumārī =
fecioară.
Despre un yoghin cu o astfel de Voinţă:

Cap. I sūtra, 14: DRŚYAM ŚARĪRAM

CORPUL SĂU ESTE lumea PERCEPTIBILĂ.

Drśyam = toate fenomenele interne sau externe; śarīram = (sunt ca propriul

său) corp.
S-a arătat că toate fenomenele perceptibile până la vid apar yoghinului
în mod uniform ca propriul său corp. Aceasta nu este imposibil, căci:

Cap. I sūtra, 15:

HRDAYE CITTASAMGHATTĀD DRŚYASVĀPADARŚANAM
Hrdaye = în inima conştiinţei; cittasamghattād = prin unirea minţii; drśya =
fenomenele perceptibile; svāpa = vidul, non-perceptibilul; darśanam = văzute,
percepute;

FĂCÂND SĂ SE DIZOLVE PRIN FRICŢIUNE CONŞTIINŢA

EMPIRICĂ ÎN INIMĂ, EL ARE VIZIUNEA LUMII PERCEPTIBILE ŞI
A LUI SVĀPA, ABSENŢA SENZAŢIILOR, pe calea divină. sau
CÂND MINTEA ESTE UNITĂ CU INIMA CONŞTIINŢEI, FIECARE
FENOMEN OBSERVABIL ŞI CHIAR VIDUL APAR CA FORME ALE
CONŞTIINŢEI. sau combinând cele trei forme
ADUCÂND CONŞTIINŢA INDIVIDUALĂ (EMPIRICĂ) ŞI UNIND-O
CU INIMA LUI ŚIVA [ÎN SAHASRARA n.t.], PERCEPTIBILUL
(FIECARE FENOMEN PERCEPTIBIL) ŞI CHIAR VIDUL (LIPSA
ORCRUI FENOMEN PERCEPTIBIL) SUNT VĂZUTE CA FORME
ALE CONŞTIINŢEI.
ŚIVASŪTRAS - Introducere ___________________________________________________________ 5

O altă cale de a dobândi conştiinţa lui Śiva este următoarea:

Cap. I sūtra, 16: ŚUDDHATATTVASAMDHĀNĀD VĀ APAŚUŚAKTIH

SAU PRIN CONCENTRARE INTENSĂ ASUPRA REALITĂŢII PURE,
EL OBŢINE ENERGIA NELIMITATĂ.

Vā = sau; śuddhatattva = Principiul Pur, Supremul Śiva; samdhānād =

concentrare constantă; apaśuśaktih = el devine ca cel în care puterea de
înlănţuire existentă în indivizii limitaţi este absentă.
Pentru yoghinul care a realizat că universul este doar o formă a lui
Śiva:

Cap. I sūtra, 17: VITARKA ĀTMAJÑĀNAM

DISCERNĂMÂNTUL ESTE CUNOAŞTEREA SINELUI.

Vitarka = conştienţă continuă (că eu sunt Śiva); ātmajñānam = cunoaşterea

sinelui
Pentru acest yoghin:

Cap. I sūtra, 18: LOKĀNANDAH SAMĀDHISUKHAM

BUCURIA DIN SAMĀDHI ESTE FERICIREA LUMII.

Loka = înseamnă şi ceea ce este observat şi observatorul, deci şi subiectul şi

obiectul; anandah = fericirea pe care yoghinul o resimte rămânând în natura sa
de cunoscător referitor la amândouă; samādhisukham = bucuria, plăcerea sa în
menţinerea continuă a conştienţei cunoscătorului (aici samādhi nu înseamnă
absorbţie sau transă, ci a menţine continuă conştienţa de cunoscător)
Sūtra următoare arată puterile supranaturale ale acestui yoghin:

Cap. I sūtra, 19: ŚAKTISAMDHĀNE ŚARĪROTPATTIH

CONCENTRÂNDU-SE INTENS ASUPRA ENERGIEI, EL poate
PRODUCE CORPUL dorit.

Śaktisamdhāne = fiind unit cu (Icchā) Śakti în concentrare; śarīrotpattih =

poate crea forma, corpul (dorit).
Graţie stăpânirii acestei uniuni cu (Icchā) Śakti, şi alte puteri
supranaturale (la dorinţă) se manifestă în el:
ŚIVASŪTRAS - Introducere ___________________________________________________________ 6

Cap. I sūtra, 20:

BHŪTASAMDHĀNABHŪTAPRTHAKTVAVIŚVASAMGHATTŪH

UNIFICAREA ELEMENTELOR, SEPARAREA ELEMENTELOR ŞI

FUZIUNEA TOTULUI.

Bhūta = entităţi existente; bhūtasamdhūna = a uni diferite elemente sau părţi în

toate creaturile (puterea sintetică); bhūtaprthaktva = a separa elemente, puterea
analitică; viśvasamghattūh = puterea de a unifica totul ( ce este separat de timp
şi spaţiu) (a unifica în conştiinţă)
Dar dacă, neaspirând la puteri supranaturale limitate, ci dorind să
dobândească forma Conştiinţei universale:

Cap. I sūtra, 21: ŚUDDHAVIDYODAYĀC CAKREŚATVA SIDDHIH

ATUNCI CÂND APARE PURA CUNOAŞTERE, APARE
REALIZAREA STĂPÂNIRII ROŢII energiilor.

Śuddhavidyodayāc = la apariţia purei Cunoaşteri; cakreśatva siddhih =

dobândirea deplinei stăpâniri asupra colectivului de Śaktis.
Dar dacă el doreşte numai bucuria repaosului în Sine (şi nu vreo putere
supranaturală), atunci:

Cap. I sūtra, 22:

MAHĀHRADĀNUSAMDHĀNĀN MANTRAVĪRYĀNUBHAVAH
ATUNCI CÂND SE CONCENTREAZĂ ASUPRA MARELUI LAC
(Conştiinţa Supremă), EL ARE EXPERIENŢA EFICIENŢEI MANTRA-
ELOR.

Mahāhrad = Marele Lac, infinitul rezervor de Putere Divină; anusamdhānān =

prin unire mentală; mantravīryānubhavah = experienţa Supremei Conştiinţe de
sine care este sursa generatoare (vīrya) a tuturor mantra-elor;
ŚIVASŪTRAS - Introducere ___________________________________________________________ 7

Capitolul II: ŚĀKTOPĀYA

Cap. II sūtra, 1: CITTAM MANTRAH

CONŞTIINŢA SA interiorizată citta ESTE CUVÂNTUL SACRU:
MANTRA.

citta semnifică aici aspectul conştient prin care Suprema Realitate poate fi
cunoscută, mintea care aspiră la comuniunea cu Conştiinţa Eu-lui Suprem a lui
Śiva; mantra este o formulă constând dintr-un cuvânt sau un set de cuvinte
adresate unei zeităţi. Aici mantra semnifică acea cunoştinţă (conştiinţă)
mentală prin care yoghinul simte identitatea sa cu Suprema Realitate
dinlăuntrul mantra-ei şi trece dincolo de diferenţiere.
Sūtra s-ar mai putea traduce şi astfel: "Prin concentrare intensă asupra
identităţii sale cu Suprema Realitate dinlăuntrul mantra-ei şi devenind identică
cu acea Realitate, chiar mintea (citta) devine mantra.

Cap. II sūtra, 2: PRAYATNAH SĀDHAKAH

ACTUL SÂRGUINCIOS ESTE EFICACE în desăvârşire, împlinire.

Prayatnah = act plin de zel, sârguincios, spontan; sādhakah = eficace în

desăvârşire.
Sūtra 3 arată eficienţa, puterea mantra-elor pentru aspirantul cu
asemenea efort spontan:

Cap. II sūtra, 3: VIDYĀŚARĪRASATTĀ MANTRARAHASYAM

SECRETUL MANTRA-ELOR ESTE MANIFESTAREA CUNOAŞTERII
adevărate.

Vidyā = cunoaşterea celui mai înalt non-dualism; śarīra = forma proprie,

esenţa; vidyā-śarīra = acea multitudine de cuvinte a căror esenţă constă în
vidyā; sattā = fiinţă,aici acea existenţă luminoasă a conştiinţei perfecte de Sine
care este nediferită de întregul cosmos; vidyāśarīrā-sattā = fiinţa, existenţa
luminoasă a conştiinţei perfecte de Sine care este nediferită de întregul cosmos
şi care este inerentă în multitudinea de cuvinte a căror esenţă este cunoaşterea
celui mai înalt non-dualism; mantrarahasyam = secretul mantra-elor.
Dacă o asemenea eficienţă a mantra-elor este mijlocul de a se
concentra intens asupra Marelui Lac despre care am vorbit, se poate totuşi ca,
prin voinţa Domnului, unii să nu-l asimileze în inima lor, căci mintea lor aspiră
ŚIVASŪTRAS - Introducere ___________________________________________________________ 8
la puteri limitate, datorate unei activităţi pur contingente (limitatoare), astfel
apariţia de sunete şi de lumini extraordinare. Pentru ei (se spune în sūtra 4):

Cap. II sūtra, 4: GARBHE CITTAVIKĀSO 'VIŚISTAVIDYĀSVAPNAH

ÎNFLORIREA (dezvoltarea) CONŞTIINŢEI ÎN MATRICE (sau sferei
iluziei) constă ÎNTR-O CUNOAŞTERE LIPSITĂ DE DISCRIMINARE,
UN VIS.

Garbhe = în puterile limitatoare, māyic-e; cittavikāso = satisfacţia minţii;

'viśistavidyāsvapnah = cunoaştere inferioară, comună, confuză ca un vis.
"(La ei creşte) SATISFACŢIA MENTALĂ ÎN PUTERI MĀYIC-E,
LIMITATOARE, CARE SÎNT O FORMĂ DE CUNOŞTERE INFERIOARĂ,
CA UN VIS."
"ORIENTÂNDU-SE SPRE GERMENE, MINTEA SE UMPLE DE
SUPREMA LUMINĂ CONŞTIENTĂ, ŞI ATUNCI IGNORANŢA DISPARE
CA UN VIS" (Bhaskara)
Atunci când yoghinul respingând puterile limitate ca nefolositoare, se
fixează ferm spre starea cea mai înaltă:

Cap. II sūtra, 5:
VIDYĀSAMUTTHĀNE SVĀBHĀVIKE KHECARĪ ŚIVĀVASTHA
LA APARIŢIA PUREI CUNOAŞTERI, SPONTAN TE MIŞTI ÎN
CONŞTIINŢA LUI ŚIVA.
Vidyāsamutthāne = la apariţia Supremei cunoaşteri; svābhāvike = naturală,
spontană; khecarī = a se mişca în vasta întindere a conştiinţei; śivāvastha =
starea lui Śiva.
"La apariţia supremei cunoaşteri spontane, are loc acea stare de mişcare în
vasta întindere nelimitată a conştiinţei, care este starea lui Śiva, adică Stare
Supremă a Realităţii."
Acum pentru a obţine puterea mudrā-ei şi a mantra-ei:

Cap. II sūtra, 6: GURURUPĀYAH

GURUL ESTE CALEA

Guru - îndrumător spiritual; upāya-cale, mijloc

"Doar Guru-l care a atins realizarea Sinelui poate ajuta aspirantul să o obţină."
Deci de la un guru mulţumit, fericit vine:
ŚIVASŪTRAS - Introducere ___________________________________________________________ 9

Cap. II sūtra, 7: Mātrkācakrasambodhah

ÎNŢELEGEREA ROŢII FONEMELOR.

Pentru o asemenea persoană care a realizat pe deplin semnificaţia

întregii Mātrkā:

Cap. II sūtra, 8: ŚARIRAM HAVIH

CORPUL este JERTFĂ śariram - corp; havih – jertfă

"(Pentru o asemenea persoană) corpul devine o jertfă (revărsată în focul celei

mai înalte conştiinţe)."

Cap. II sūtra, 9: JÑĀNAM ANNAM

CUNOAŞTEREA ESTE DEVORATĂ

Jñānam = cunoaştere limitată care este cauza înlănţuirii; annam = hrană pentru
a fi mâncată cu lăcomie (devorată)
"Cunoaşterea limitată, fără valoare, care este cauza înlănţuirii, este hrană
pentru a fi devorată."
Atunci când yoghinul nu este în permanentă alertă, vigilenţă, atenţie,
atunci chiar şi în cazul unuia care a dobândit cunoaşterea Sinelui, poate apare,
la slăbirea atenţiei:

Cap. II sūtra, 10: VIDYĀSAMHĀRE TADUTTHA-SVAPNA-DARŚANAM

Vidyāsamhāre - prin scufundarea (ascunderea de către vălurile mentale [n.t.])
lui Śuddha vidyā; taduttha-svapna-darśanam - apar construcţii mentale care
răsar din aceasta (scufundarea lui Śuddha vidyā).
"Prin scufundarea lui Śuddha vidyā (cunoaşterea supamentală pură),
apar toate construcţile mentale care răsar din aceasta, (adică din scufundarea
lui śuddha vidyā)."
Bhāskara, în Vārttika, interpretează această sūtra diferit. Conform lui
Ksemarāja, vidyā înseamnă aici śuddha vidyā, dar conform lui Bhāskara, vidyā
înseamnă aici cunoaştere specifică oamenilor obişnuiţi. Bhāskara interpretează
sūtra astfel:
"Când cunoaşterea fără discernământ specifică oamenilor obişnuiţi se
dizolvă (prin realizarea adevăratului Sine) şi apare Lumina conştientă, atunci
cunoaşterea înşelătoare învăţată anterior despre lucrurile lumii revine în minte
doar ca un vis."
ŚIVASŪTRAS - Introducere ___________________________________________________________ 10
Capitolul III: ĀNAVOPĀYA:
Cap. III sūtra, 1: ĀTMĀ CITTAM
"SINELE INDIVIDUAL ESTE MINTEA (constituită din buddhi, aham şi
manas)."
Ātmā = sinele individual; cittam = minte, aspectul conştient (constituit di
manas, buddhi, aham)
Pentru acest sine limitat a cărui natură este citta:

Cap. III sūtra, 2: JÑĀNAM BANDHAH

" (PENTRU ACEST SINE LIMITAT, EMPIRIC) CUNOAŞTEREA
(NĂSCUTĂ DIN MINTE) ESTE O LEGĂTURĂ (SURSĂ A
SCLAVIEI)."
Jñānam = cunoştinţă care este produsul citta-ei; bandhah = sursa sclaviei
O îndoială poate apare în ceea ce priveşte jñāna, dacă ea este numai
lumină atunci cum poate ea deveni o piedică, un obstacol. În Vijñānabhairava
se spune: "În lume, cunoaşterea este lumina care revelează şi ātmā este lumina
universală care revelează. Fiindcă ambele jñāna (cunoaştere) şi ātmā sunt
lumină şi nu este nici o diferenţă între ele, cunoscătorul însuşi este cel care e
revelat în cunoaştere". (cunoaşterea jñāna şi cunoscătorul ātmā fac una).
Din punctul de vedere al acestei expuneri din Vijñānabhairava, chiar
cunoaşterea limitată este ea însăşi lumină, atunci cum se poate spune că această
cunoaştere limitată este cauza înlănţuirii, limitării. Aceasta este adevărat dacă
prin graţia lui Dumnezeu se poate realiza cu adevărat semnificaţia sa (a
cunoaşterii limitate?), dar dacă datorită lui māyā Śakti nu rezultă o astfel de
realizare, atunci:

Cap. III sūtra, 3: KALĀDĪNĀM TATTVĀNĀM AVIVEKO MĀYĀ.

"LIPSA DISCRIMINĂRII TATTVA-ELOR CARE SUNT KALĀ ETC.
ESTE MĀYĀ."

Kalādīnām - a lui kalā, etc.; tattvānām - a principiilor constitutive; aviveko -

lipsa discriminării
De aceea pentru a pune capăt sclaviei aduse de Māyā:
ŚIVASŪTRAS - Introducere ___________________________________________________________ 11
Cap. III sūtra, 4: ŚARĪRE SAMHĀRAH KALĀNĀM
"RESORBŢIA (DISOLUŢIA) DIFERITELOR TATTVA-E
(ACTIVITĂŢI FRAGMENTATOARE ÎN CORP (GROSIER, SUBTIL ŞI
CAUZAL) TREBUIE SĂ FIE PRACTICATĂ PRIN BHĀVAN ."

Śarīre = în corp; samhārah = resorbţie, disoluţie; kalānām = diferitelor tattva-

e, activităţi fragmentatoare.
"Resorbţia (disoluţia) diferitelor tattva-e (activităţi fragmentatoare în corp
(grosier, subtil şi cauzal) trebuie să fie practicată prin bhāvanā."
După descrierea aspectului dhyāna al lui ānavopāya sūtra-ele descriu
acum prānāyāma, dhāranā, pratyāhāra şi samādhi care servesc ca mijloc în
dobândirea şi menţinerea lui dhyāna (meditaţie).

Cap. III sūtra, 5:

NĀDI-SAMHĀRA-BHŪTAJAYA-BHŪTAKAIVALYA-
BHŪTAPRTHAKVĀNI
"RESORBŢIA CANALELOR (DISOLUŢIA FLUXULUI PRĀNA-IC ÎN
CANALELE NERVOASE ÎN ŞUŞUMNA), CONTROLUL ASUPRA
ELEMENTELOR, IZOLAREA DE ELEMENTE (RETRAGEREA
MINŢII DE LA ELEMENTE) ŞI SEPARAREA DE ELEMENTE
(TREBUIE REALIZATE DE CĂTRE YOGHIN PRIN MIJLOCIREA
LUI BHĀVANĀ)."

Nādi-samhāra = disoluţia prāna-ei care curge prin canal, resorbţia canalelor;

bhūtajaya = cucerirea, controlul asupra elementelor; bhūtakaivalya = izolarea
de elemente (retragerea minţii de la elemente); bhūtaprthakvāni = separarea de
elemente.
Astfel,variatele puteri paranormale cresc la yoghin datorită metodelor
practicate de acesta: purificarea corpului, purificarea elementelor, prānāyāma,
pratyāhāra, dhāranā, dhyāna, samādhi. Toate aceste puteri se datorează
voalului desenat de ignoranţă şi nu celei mai înalte cunoaşteri a realităţii. De
aceea, sūtra următoare spune:

Cap. III sūtra, 6: MOHĀVARANĀT SIDDHIH

"PUTEREA SUPRANATURALĂ ESTE DATORATĂ VOALULUI
DESENAT DE IGNORANŢĂ"

Mohāvaranāt = datorat voalului ignoranţei; siddhih=putere supranormală

Sūtrakāra spune apoi (ce se Întâmplă prin cucerirea (câştigarea) lui
moha):
ŚIVASŪTRAS - Introducere ___________________________________________________________ 12
Cap. III sūtra, 7:
MOHAJAYĀD ANANTĀBHOGĀT SAHAJAVIDYĀJAYAH
"PRINTR-O ATOTPĂTRUNZĂTOARE CUCERIRE A LUI MĀYĀ
ILUZORII, SE AJUNGE LA STĂPÂNIREA CUNOAŞTERII
NATURALE, PROPRII (INTRINSECI) A REALITĂŢII"

Moha - māyā înşelătoare; mohajayād- cucerirea Māyā-ei iluzorii; anantā -

nelimitat, infinit; bhogāt - expansiune, extensie; anantābhogāt - a cărui
expansiune este infinită, adică care pătrunde într-o extindere nemărginită
Sahajavidyā - cunoaştere proprie (inerentă) naturală (firească)
Sahajavidyājayah - stăpânirea desăvârşită a cunoaşterii proprii (intrinseci)
naturale
Astfel cel care ajuns la Sahaja vidyā.

Cap. III sūtra, 8: JĀGRAT DVITĪYA KARAH

"VIGILENT, LUMEA ESTE STRĂLUCIREA SA".

Jāgrat = trezire, stare de veghe; dvitīya = a doua, adică lumea; karah = o

strălucire a luminii.
"(El este) cel care este întotdeauna treaz adică cel care este întotdeauna
una cu unmanā şi pentru care lumea apare ca strălucirea luminii sale."
Pentru un asemenea yoghin care este întotdeauna scufundat în pura
Cunoaştere a esenţei sale proprii:

Cap. III sūtra, 9: NARTAKA ĀTMĀ

"SINELE ESTE DANSATORUL"

Nartaka - dansator pe scena lumii, actor; ātmā - sine.

"Cel care a realizat natura sa spirituală esenţială este un Sine care este numai
un actor (pe scena lumii)."
Sūtra următoare vorbeşte despre scena pe care acest actor în drama
lumii îşi joacă rolul:

Cap. III sūtra, 10: RANGO NTARĀTMĀ

"SINELE INTERIOR (SUFLETUL) CONSTITUIE SCENA (ÎN CARE
SINELE ESTE ACTOR)."
Despre cel care dansează astfel pe scena Sinelui interior se poate
spune:
ŚIVASŪTRAS - Introducere ___________________________________________________________ 13
Cap. III sūtra, 11: PREKSAKĀNI INDRIYĀNĪ
"SIMŢURILE YOGHINULUI SUNT SPECTATORII (JOCULUI SĂU)."

Preksakāni = spectatori; indriyānī = simţurile

Şi pentru un asemenea yoghin:

Cap. III sūtra, 12: DHĪVAŚĀT SATTVA-SIDDHIH

"PRIN INTELIGENŢĂ SPIRITUALĂ ÎNALTĂ SE REALIZEAZĂ
LUMINA SINELUI".

Sattva-siddhih = inteligenţa spirituală înaltă; dhīvaśāt = realizarea Luminii

interioare a Sinelui.
Prin realizarea pulsaţiei interne subtile a Luminii Sinelui, yoghinul
obţine:

Cap. III sūtra, 13: SIDDHAH SVATANTRABHĀVAH

"LIBERTATEA ESTE OBŢINUTĂ".

Siddhah = este obţinută; svatantrabhāvah = starea de Libertate

Pentru el această libertate se exprimă astfel:

Cap. III sūtra, 14: YATHĀ TATRA TATHĀ ANYATRA

"AŞA CUM EL MANIFESTĂ LIBERTATEA ÎN CORPUL SĂU, TOT
AŞA O MANIFESTĂ ORIUNDE."

Yathā = la fel; tatra = acolo, în corp; tathā = tot aşa, astfel; anyatra = oriunde.
Obţinând puterile menţionate, el (yoghinul) nu trebuie să devină
indiferent, ci dimpotrivă:

Cap. III sūtra, 15: BĪJĀVADHĀNAM

"ATENŢIA asupra GERMENELUI"

Bījā = sămânţa, germene, sursa lumii; avadhānam = atenţie (deplină);

vadhanam-atenţie(deplină);
"El trebuie să dea deplină atenţie Luminii Conştiinţei, sursa lumii."
Atunci acest yoghin:
ŚIVASŪTRAS - Introducere ___________________________________________________________ 14
Cap. III sūtra, 16: ĀSANASTHAH SUKHAM HRADE NIMAJJATI
"STABILIT ÎN FORŢA SUPREMĂ A DIVINEI ŚAKTI, EL ESTE, CU
UŞURINŢĂ, CUFUNDAT ÎN OCEANUL IMORTALITĂŢII
(NEMURIRII)".

Āsanasthah - stabilit în energia supremă a lui Sakti; sukham - uşor; hrade - în

lac, aici - în oceanul imortalităţii; nimajjati- se cufundă în, plonjează în;
Atunci se produce cucerirea iluziei prin metodele tehnicilor anava, ca
de exemplu disoluţia fluxului prāna-ei (în susumn ), etc., yoghinul reuşeşte
puţin câte puţin să triumfe asupra constrângerilor. Prin asta iese la iveală
(emerge) puterea lui śakti sub forma lui Śuddha Vidyā. Când această putere
atinge un grad înalt de perfecţiune, yoghinul capătă starea de Śāmbhava,
regatul lui Śiva, stare a fiinţei scufundate în cel mai încântător ocean al
nemuririi. Pentru acest yoghin:

Cap. III sūtra, 17: SVAMĀTRĀNIRMĀNAM ĀPĀDAYATI

"REALIZEAZĂ O CREAŢIE PRODUSĂ DIN O PARCELĂ A
SINELUI"

Svamātrā = limita, măsura Conştiinţei, adică acel aspect al Conştiinţei care

coagulează, se condensează (condensează conştiinţa în energie); nirmānam =
producere, creaţie, fabricare, formare; āpādayati = produce, îndeplineşte,
săvârşeşte, efectuează.
"El poate să creeze forme conform acelei măsuri, limitări a conştiinţei sau
aspect al conştiinţei care este creator şi în care el este stabilit".
Nu se poate spune că există posibilitatea limitării datorate naşterii etc.,
pentru yoginul care a creat un corp grosier constând din cele cinci elemente şi
un corp mental constituit din percepţii, emoţii, etc. ( de fapt yoghin care şi-a
"fasonat" corpul constituit din modalităţile subtile şi grosiere, prin propria sa
energie). Această idee este explicată în sūtra următoare. (El nu poate să treacă
prin renaştere, deoarece el nu creează în concordanţă cu Legea Karma-ei, ci în
mod pur din Icchā Śakti. Renaşterea este asociată cu Karma.)

Cap. III sūtra, 18: VIDYĀ-AVINĀŚE JANMA-VINĀŚAH

"ATÂTA TIMP CÂT ŚUDDHA VIDYĀ NU DISPARE, POSIBILITATEA
UNEI ALTE NAŞTERI PENTRU EL DISPARE COMPLET."

Vidyā = Sahaja Vidyā, pura Cunoaştere; avināśe = atâta timp cât vidyā nu
dispare; janma-vināśah = are loc dispariţia posibilităţii unei alte naşteri.
Atunci când śuddhavidyā a acestui yoghin se scufundă:
ŚIVASŪTRAS - Introducere ___________________________________________________________ 15
Cap. III sūtra, 19: KAVARGĀDISU MĀHEŚVARYĀDYĀH PAŚU-
MĀTARAH
" MĀHEŚVARĪ ŞI CELELALTE ZEITĂŢI CARE AU CÂMPUL LOR
DE OPERARE ÎN GRUPUL DE LITERE "KA" ŞI ÎN CELELALTE
GRUPURI DE LITERE ŞI SUNT MAME ALE FIINŢELOR LIMITATE,
ÎNROBITE (DEVIN ZEITĂŢILE LOR GUVERNATOARE)".

Kavargādisu = în grupul de litere "ka" şi în celelalte grupuri de litere;

māheśvaryādyāh = Māheśvarī şi alte zeităţi; paśu-mātarah = care sunt mame
ale fiinţelor limitate, înrobite.
Astfel, (adică aşa cum există întotdeauna probabilitatea unei căderi),
yoghinul trebuie să fie atent în toate circumstanţele ca Śuddha vidyā pe care a
dobândit-o prin mijloacele spuse anterior să nu o piardă. De aceea, sūtra
următoare spune:
Cap. III sūtra, 20: TRISU CATURTHAM TAILAVAD ĀSECYAM
"A PATRA STARE DE CONŞTIINŢĂ SPECIFICĂ LUI ĀTMĀ AR
TREBUI RĂSPÂNDITĂ ÎN CELELALTE TREI AŞA CUM ESTE
TURNAT ULEIUL"

Trisu = în toate cele trei stări de conştiinţă (veghe, vis, somn profund);
caturtham = starea a Patra (starea de conştiinţă specifică lui Ātmā); tailavad =
ca (un flux neîntrerupt de) uleiul; āsecyam = trebuie turnat, vărsat în.
În scopul impregnării stărilor de veghe, etc. cu a Patra, sūtra ce
urmează descrie mijloacele:

Cap. III sūtra, 21: MAGNAH SVACITTENA PRAVIŚET.

"ODATĂ CUFUNDAT (în starea a Patra), TREBUIE INTRAT (în
celelalte trei stări) CU CONŞTIENŢA PROPRIE INTERIORIZATĂ
(fără vreo construcţie mentală)"

Magnah = cufundat în (aruncat în); svacittena = cu mintea eu-lui interior fără

vreo construcţie mentală; praviśet = ar trebui intrat.
In cazul acestui Yoghin care a intrat în cea mai înaltă stare, când are
loc o răspândire în afară a conştienţei conform naturii sale, atunci:

Cap. III sūtra, 22: PRĀNA-SAMĀCĀRE SAMADARŚANAM

"EGALITATEA SUFLULUI duce la o PERCEPŢIE EGALĂ a totului"

Prāna - respiraţie vitală; samācāre - răspândirea corectă şi înceată în afară

(respiraţie egală?); samadarśanam - perceperea egalităţii peste tot
ŚIVASŪTRAS - Introducere ___________________________________________________________ 16
Dar atunci când yoghinul nu intră în turyatīta care se poate atinge
printr-o atenţie intensă asupra stării de turyā interiorizate, ci el se mulţumeşte
numai cu savoarea celei de a Patra stări experimentate la extremităţile iniţiale
şi finale (ale celor trei stări), atunci pentru el are loc:

Cap. III sūtra, 23: MADHYE 'VARA-PRASAVAH

"ÎN ETAPA DE MIJLOC APAR stări INFERIOARE"

madhye = în starea intermediară; vara = inferior; prasavah = apariţia,

generarea (de stări)
Chiar şi atunci când aceste stări inferioare (menţionate la sūtra III,23)
apar, dacă yoghinul impregnează din nou etapele, nivelele intermediare cu
elixirul celei de a Patra stăpânite ferm, atunci:

Cap. III sūtra, 24:

MĀTRĀ-SVAPRATYAYA-SANDHĀNE NASTASYA PUNARUTTHĀNAM
"UNIND STAREA INTERNĂ CU OBIECTELE CE ERA PIERDUT
REAPARE"

Mātrā = obiecte; svapratyaya-sandhāne = la uniunea conştiinţei reale de sine;

nastasya = pierdut, uitat; punarutthānam = apare, răsare din nou
"Atunci când conştiinţa reală de sine este unită cu obiectele, starea
transcedentală a conştiinţei care fusese pierdută apare din nou."
în felul acesta yoghinul care a obţinut măiestria în conştiinţa
transcendentă:

Cap. III sūtra, 25: ŚIVA-TULYO JĀYATE

"DEVINE CA ŚIVA"

śiva-tulyo = ca Śiva, asemenea lui Śiva; jāyate = devine

Chiar aşa (adică chiar când el este ca şi Śiva), în acord cu principiul
păstrat în scripturi, şi anume: "Deoarece există acest corp, ar trebui să se
sfârşească numai cu folosirea deplină a obiectelor experienţei determinate
pentru acea viaţă", scopul continuării vieţii în corp este acela de a se elibera de
experienţa (karma-ică) în curs de fructificare. De aceea continuarea vieţii în
corp nu trebuie să fie neglijată. Aceasta este ceea ce următoarea sūtra spune:
ŚIVASŪTRAS - Introducere ___________________________________________________________ 17

Cap. III sūtra, 26: ŚARĪRAVRTTIR VRATAM

"RĂMÂMEREA ÎN CORP ESTE UN RIT"

Śarīravrttir = rămânând în corp, reţinând corpul; vratam = practică religioasă,

act pios.
Pentru yoghinul care acţionează astfel:

Cap. III sūtra, 27: KATHĀ JAPAH

"VORBELE lui sunt SFINTE" sau "Conversaţia (lui) constituie murmur
al rugăciunii."

Kathā = conversaţie; japah = rugăciune murmurată sau recitarea unei formule

sacre.
Sūtra următoare descrie viaţa de zi cu zi şi conduita yoghinului care
practică acest fel de japa şi vrata:

Cap. III sūtra, 28: DĀNAM ĀTMAJÑĀNAM

"CUNOAŞTEREA SINELUI ESTE DARUL pe care el îl răspândeşte în
jurul lui"

Dānam = dar, binefacere, milostenie; ātmajñānam = cunoaşterea Sinelui

În concordanţă cu ce s-a descris anterior, el devine similar cu Śiva.
Deoarece el este întotdeauna devotat lui vrata, japa şi practicii religioase şi a
obţinut măiestria peste grupul său de śaktis, el singur este competent să
ilumineze căutătorii Realităţii. De aceea următoarea sūtra spune:

Cap. III sūtra, 29: YO'VIPASTHO JÑĀHETUŚ CA

"CEL CARE ESTE PĂSTOR ESTE CU ADEVĂRAT SURSĂ DE
CUNOAŞTERE"

Yo = cel care; vipastho = păstorul turmei; jñāhetuś = sursă de Cunoaştere; ca =

cu adevărat.
"Cel care este stabilit în grupul de śaktis,(care a ajuns maestru peste
śaktis), este într-adevăr, ca un agent al înţelepciunii."
Şi pentru un asemenea yoghin:
ŚIVASŪTRAS - Introducere ___________________________________________________________ 18

Cap. III sūtra, 30: SVAŚAKTI-PRACAYO'SYA VIŚVAM

"UNIVERSUL ESTE EXPANSIUNEA ENERGIEI SALE"

Svaśakti = puterea (energia) sa; pracaya = expansiune, manifestare,

desfăşurare; viśvam = universul.
Universul este înflorirea, desfăşurarea puterii (energiei) sale nu numai
în starea creaţiei ci şi în stările următoare:

Cap. III sūtra, 31: STHITI-LAYAU

"MENŢINEREA ŞI REABSORBŢIA"

Sthiti = menţinerea (manifestării); layau = revenire, reabsorbţia la o stare

potenţială.
"Menţinerea stării manifestate şi reabsorbţia ei sunt de asemena o desfăşurare a
puterii lui"
O întrebare apare aici, conştienţa yoghinului care e orientat către
obiecte nu va suferi ea oare o ruptură în felul de stările de emanaţie, menţinere
şi resorbţie care diferă de la una la alta în felul de apariţie? Pentru a înlătura
această dilemă, sūtra următoare spune:

Cap. III sūtra, 32:

TAT PRAVRTTAU API ANIRĀSAH SAMVETR-BHĀVĀT
„DEŞI ACESTE STĂRI FUNCŢIONEAZĂ, EL NU SE DEPĂRTEAZĂ
DE NATURA SA DE SUBIECT CUNOSCĂTOR.”

Tat pravrttau api = în ciuda apariţiei manifestării, etc.; anirāsah = nici o

ruptură sau schimbare; Samvetr-bhāvāt = din cauza stării cunoscătorului
"În ciuda menţinerii şi disoluţiei lumii având loc una după alta, nu
poate exista ruptură în conştiinţa Yoghinului din cauza fiinţei cunoscătoare sau
Subiectului realizat în el".
Acest yoghin, (care a urcat până la conştienţa corpului subtil):

Cap. III sūtra, 33: SUKHA-DUHKHAYOR BAHIR MANANAM

"PLĂCEREA-DUREREA sunt CONSIDERATE EXTERIOARE"

Sukha-duhkhayor = plăcere şi durere; bahir mananam = considerate ca

exterioare.
ŚIVASŪTRAS - Introducere ___________________________________________________________ 19
Deoarece yoghinul a transcens acest nivel în care subiectul este
identificat cu corpul subtil şi nu este afectat interior de plăcere şi durere:

Cap. III sūtra, 34: TADVIMUKTAS TU KEVALĪ

"LIBER DE ACESTEA, el se află în UNIC"

Tadvimuktas = liber de acelea (de plăcere şi durere); tu = atunci; kevalī =

singur, izolat, stabilit în propriul Sine adevărat, singura şi unica realitate.
Şi sūtra următoare spune:

Cap. III sūtra, 35: MOHAPRATISAMHATAS TU KARMĀTMĀ

"UNIT cu ILUZIA, el este o FIINŢĂ afectată de KARMA"

Moha = iluzie; pratisamhatas = unit strâns; tu = atunci; karmātmā = fiinţă

afectată de karma, fapte.
Chiar şi cel care este implicat în Karma, când există unire cu
svātantrya śakti cea naturală care înfloreşte în afară datorită nestăvilitei graţii a
lui Maheśa (Domnului Siva), este:

Cap. III sūtra, 36: BHEDA-TIRASKĀRE SARGĀNTARA-KARMATVAM.

"LA DISPARIŢIA DIFERENŢIERILOR, ÎI CRESC (YOGINULUI)
CAPACITATEA DE A CREA UN REGAT AL NATURII DIFERIT ŞI O
VARIETATE DE VIAŢĂ."

Bheda = diferenţiere; tiraskāre = mutare, eliminare, dispariţie; sarga = regat al

Naturii, varietate a vieţii; antara = altul; karmātvām = faptă, realizare, creaţie.
O asemenea creaţie nu trebuie considerată ca imposibilă pentru el
deoarece:

Cap. III sūtra, 37: KARANAŚAKTIH SVATO`NUBHAVĀT

"PUTEREA DE A CREA se verfifică PRIN PROPRIE EXPERIENŢĂ"

Karanaśaktih = puterea de a crea; svato = al său propriu; anubhavāt = din

experienţă.
Deoarece folosirea cuvântului karana-śakti, puterea de a crea, arată că
svātantrya-śakti (puterea absolută a Voinţei) în forma lui turyā (starea a Patra
de conştiinţă), este chintesenţa experimentatorului care este conştienţa
personificată, de aceea pentru a stimula natura acelei turyā care este ascunsă,
înăbuşită de către māyā śakti, următoarea sūtra spune:
ŚIVASŪTRAS - Introducere ___________________________________________________________ 20
Cap. III sūtra, 38: TRIPAD ĀDY ANUPRĀNANAM
"CELE TREI LUMINATE DE PRINCIPALA"

Tripad = cele trei stări; ādy = principal, preeminent; anuprānanam = animare,

însufleţire, luminare
"Cele trei stări trebuie animate, însufleţite, luminate de către cea mai
importantă (turyā) (care este svātantrya śakti plină de fericire creatoare)".
Yoghinul nu trebuie să rămână mulţumit cu vitalizarea celor trei stări
cu fericirea celei de a Patra, vitalizare realizată printr-o interiorizare fermă în
turyā, ci de asemenea:

Cap. III sūtra, 39: CITTASTHITIVAT ŚARĪRA-KARANA-BĀHYESU

"ÎN CORP-SIMŢURI-EXTERIOR LA FEL CA LA STĂRILE MINŢII"

Cittasthiti = stări ale minţii; vat = ca şi, la fel; śarīra = corp; karana = organe
de simţ; bāhyesu = exterior.
"Ca şi în cazul stărilor minţii, şi în cazul corpului, organelor de simţ, şi
lucrurile exterioare, trebuiesc vitalizate cu fericirea conştiinţei
transcendentale".
Atunci când totuşi yoghinul nu simte starea internă de turyā ca stare a
Sinelui, deoarece el limitează conştiinţa sa la corp, etc., el devine supus
impurităţii de finitudine ānavamala care îl face să se creadă în mod eronat ca
fiind imperfect, incomplet, şi datorită acestui lucru:

Cap. III sūtra, 40: ABHILĀSĀT BAHIRGATIH SAMVĀHYASYA

"TENTAT EXTERIOR el TRANSMIGREAZĂ"

Abhilāsāt = datorită simţirii unei dorinţe; bahirgatih = extroversiune;

samvāhyasya = individul empiric care este purtat de la o formă de existenţă la
alta.
"Datorită tentaţiilor, orientându-se spre exterior el va transmigra".
Dar dacă el reia conştienţa naturii sale esenţiale prin graţia Domnului,
atunci datorită absenţei tentaţiilor, dorinţelor, orientarea sa spre exterior ia
sfârşit; el se va bucura continuu în a rămâne în interior în farmecul Sinelui. De
aceea următoarea sūtra spune:
ŚIVASŪTRAS - Introducere ___________________________________________________________ 21
Cap. III sūtra, 41:
TADĀRŪDHAPRAMITES TATKSAYĀJ JĪVASAMKSAYAH
"CEL A CĂRUI CONŞTIENŢĂ ESTE FERM STABILITĂ ACOLO (ÎN
TURYA), STAREA DE INDIVID EMPIRIC IA SFÂRŞIT ODATĂ CU
TERMINAREA TENTAŢIILOR".
Tadārīdhapramites = cel a cărui conştienţă este deplin stabilită în asta (adică în
starea de turyā); tatksayāj = când acestea se sfârşesc (adică dorinţele,
tentaţiile); jīvasamksayah = sfârşitul stării de individ empiric.
O întrebare poate apare aici: corpul său nu ar trebui să cadă mort odată
individualitatea dispărută? În realitate nu se constată aşa ceva căci chiar şi o
fiinţă perfect trezită îşi păstrează corpul. Atunci cum putem spune că el este
deplin fixat în conştienţa stării transcedentale? Pentru a răspunde la această
întrebare, următoarea sūtra spune:

Cap. III sūtra, 42:

BHŪTA-KAÑCUKĪ TADĀ VIMUKTO BHŪYAH PATISAMAH PARAH
"UTILIZÂND CORPUL DOAR CA UN ÎNVELIŞ, ASTFEL ELIBERAT,
EL ESTE DEPLIN CA ŚIVA, REALITATEA PERFECTĂ, SUPREMĂ."

Bhūta-kañcukī = cel care utilizează corpul elementelor grosieră numai ca o

învelitoare; tadā = atunci; vimukto = eliberat; bhūyah = deplin, abundent,
eminamente, în cel mai înalt grad; patisamah = ca Śiva; para = perfect
O întrebare apare aici. De ce această cuirasă, învelitoare de elemente
grosiere nu dispare în momentul în care yoghinul este eliberat? La aceasta
răspunde următoarea sūtra:

Cap. III sūtra, 43: NAISARGIKAH PRĀNASAMBANDHAH

"UNIREA CU PRANA ESTE NATURALĂ"

Naisargikah = natural; prānasambandhah = unirea, asocierea cu prāna, forţa

universală a vieţii, principiul vital universal.
"Unirea forţei Vieţii universale (cu corpul) este naturală"
Atât timp cât uniunea naturală cu prāna dăinuie, yoghinul care a acces
la starea a Patra, adică la conştiinţa transcedentală şi care rămâne constant
conştient de Suprema conştiinţă de Sine dinlăuntrul său, este într-adevăr o
fiinţă extraordinară (lit. dincolo de comun). Aceasta este ceea ce spune sūtra
următoare:
ŚIVASŪTRAS - Introducere ___________________________________________________________ 22
Cap. III sūtra, 44:
NĀSIKĀ-ANTARMADHYA-SAMYAMĀT KIMATRA SAVYĀPASAVYA-
SAUSUMNESU
"STĂPÂNIND ENERGIA DIN CENTRU, NU MAI ARE IMPORTANŢĂ
CĂ SUFLUL CURGE PE STÂNGA, DREAPTA SAU MIJLOC"

Nāsikā = prāna śakti; antarmadhya = centrul conştiinţei interne; kimatra = ce

trebuie spus despre aceasta; savya = stâng; apasavya = drept; sausumnesu =
susumna, canalul (nādi) central.
"în toate canalele, stâng-ida, drept-pingala şi central-susumna se află prāna
śakti. Fiind constant conştient de Realitatea care se află în centrul stării interne
a lui prāna śakti, are loc conştientizarea acelei Realităţi centrale, şi anume
Suprema conştiinţă de sine în toate împrejurările şi în toate condiţiile".
Următoarea sūtra arată concluziile cărţii prin prezentarea realizării
obţinute prin acest tip de yoga:

Cap. III sūtra, 45: BHŪYAH SYĀT PRATIMĪLANAM

"ESTE PERMANENT ÎN PRATIMILANA"

Bhūyah = din nou şi din nou, mereu; syāt = are loc; pratimīlanam = conştienţa
Divinului atât în interior cât şi în exterior.
"Din nou şi din nou are loc conştienţa Divinului atât în interior cât şi în
exterior"