Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROCEDUf
DE
NURSING
EX PONTO
C o n sta n ţa - 2 008
AUTORI:
Udma Florica
Stanciu Maria
Ruxanda Matilda
Gulie Ecaterina
Iancu Elena
Fereală Elena
COLABORATORI:
Olaru Viorica
Răducanu Oana
Cretu
y Iuliana
Tănase Cristina
REDACTARE:
Gulie Ecaterina
Tonta Cristina
Bidilică Mirela
ISBN: 978-973-644-702-0
© Ex Ponto - 2008
“In mentoriam ”
Dedicăm această carte doamnei Gabrieia
Bocec, model de demnitate ţi profesionalism,
care şi-a Închinat întreaga viaţă promovării
itursingului şi valorizării profesiei de asistent
medical în România
Cuvânt înainte
Lucrarea „Proceduri de nursing" se adresează tuturor celor care se pregătesc pentru a
deveni asistenţi medicali (nurse) dar şi profesioniştilor care desfăşoară deja activităţi de îngrijire.
Ideea elaborării acestei lucrări aparţine unui grup de profesionişti din domeniul educaţiei si
din activitatea clinică, profesionişti care au încercat să îmbine armonios experienţă acumulată de-a
lungul timpului.
A acorda îngrijiri de calitate respectând standardele profesionale implică o responsabilitate
deosebită şi o pregătire asiduă.
Noul curriculum pentru asistent medical generalist are la bază standardul profesional în
care sunt precizate competenţele ce trebuie dobândite în timpul form ării şi demonstrate în cadrul
procesului de evaluare, a practicării ocupaţiei.
Pregătirea pe bază de standarde permite precizarea clară a activităţilor şi finalităţilor, a
reperelor de ordin calitativ asociate acestora, a cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice,
a conţinutului şi cerinţelor ocupaţiei de asistent medical generalist. Impune form area unui stil
unitar de lucru in procesul de îngrijire, perm ite individualizarea îngrijirilor ţinând seama
permanent de particularizarea persoanelor îngrijite.
Scopul utilizării standardelor în evaluare este recunoaşterea a ceea ce este capabil
candidatul să fa c ă în raport cu cerinţele ocupaţiei indiferent de cine sau unde se fa c e evaluarea.
Pregătirea pentru profesia de asistent m edical generalist impune cerinţe riguroase în
vederea executării a sute de proceduri corecte şi sigure pentru pacient.
în acest scop este nevoie de o informare clară, actuală şi completă, accesibilă, care să
ghideze viitorul profesionist în dom eniul îngrijirilor şi deopotrivă p e cei care lucrează deja, să-şi
form eze şi, respectiv, să-şi consolideze deprinderi corecte de muncă, să vină în întâmpinarea
nevoilor pacientului pentru a-l ajuta să-şi menţină sau să-şi recapete sănătatea şi autonomia.
Cartea cuprinde proceduri de bază în nursing urmând ca cele specifice îngrijirilor pe
afecţiuni să fie prezentate în altă lucrare.
Pentru ca procedurile să fie uşor folosite şi m ai ales pentru form area unui stil unitar de
lucru, sunt redate în acelaşi form at.
Fiecare procedură cuprinde mai multe etape care dau posibilitatea transmiterii unor
informaţii p ertin en te:
o Obiectivul;
o Pregătirea psihică şi fizică a pacientului insistându-se asupra consimţământului informai şi
a reacţiilor acestuia;
o Efectuarea procedurii descrisă în paşi mărunţi pentru a contribui la însuşirea gesturilor;
o Notarea procedurii;
o îngrijirea pacientului după procedură;
o Reorganizarea locidui de muncă;
o Evaluarea eficacităţii - cuprinde rezultatele aşteptate sau dorite şi oferă câteva soluţii în
caz de rezultate nedorite. Noutatea, de altfel, a lucrării de fa ţă rezidă tocmai în aceste
aspecte care invită la reflecţie, stimulează ju decata şi gândirea practică
Lucrarea se doreşte a f i un g hid practic, un auxiliar curricular în care sunt descrise
procedurile cuprinse în unitatea de competenţă / modulul TEHNICI DE NURSING ŞI
INVESTIGAŢII cure se studiază în anul I la Şcoala Postliceală Sanitară.
în speranţa că această carte va f i consultată de cât mai multe persoane din domeniul
educaţiei şi al practicii clinice, aşteptăm cu mult interes sugestiile şi părerile dumneavoastră.
CUPRINS
CAPITOLUL I
1. Internarea şi primirea pacientului.................................................................... .....8
1.1. Internarea pacientului...................................................................................... 8
1.2. Transferul pacientului.................................................................................... 10
1.3. Externarea pacientului................................................................................... 12
CAPITOLUL Ii
2. Igiena şi confortul pacientului..................................................................... ........ 14
2.1. Schimbarea lenjeriei patului neocupat (fară pacient)............................. 14
2.2. Schimbarea lenjeriei patului ocupat de pacientul imobilizat - cu
bolnavul în poziţie şezând şi în decubit...................................................16
2.3. Schimbarea alezei...........................................................................................20
2.4. Schimbarea lenjeriei de corp la pacientul imobilizat - schimbarea
pijam alei........................................................................................................23
2.5. Schimbarea lenjeriei de corp la pacientul imobilizat - schimbarea
cămăşii............................................................................................................26
2.6. Toaleta pacientului im obilizat......................................................................29
2.6.1. Baia parţială la p at............................................................................ 29
2.6.2. îngrijirea ochilor................................................................................35
2.6.3. îngrijirea mucoasei nazale...............................................................37
2.6.4. îngrijirea urechilor...........................................................................39
2.6.5. îngrijirea cavităţii bucale.................................................................41
2.6.6. îngrijirea protezelor dentare........................................................... 44
2.6.7. îngrijirea unghiilor................................................ .......................... 45
2.6.8. îngrijirea părului............................................................................... 47
2.7. Schimbarea poziţiei pacientului imobilizat adinamic.............................. 52
2.8. Mobilizarea pacientului.................................................................................56
2.9. Captarea eliminărilor fiziologice şi patologice..........................................60
2.9.1. Captarea urinei..................................................................................60
2.9.2. Colectarea materiilor fecale........................................................... 62
2.9.3. Captarea sputei..................................................................................64
2.9.4. Captarea vărsăturilor........................................................................66
C A PITO LULU I
3. Alimentarea pacientului...........................................................................................68
3.1. Alimentarea activă şi pasivă............. ...........................................................68
3.2. Alimentarea prin gastrostomă...................................................................... 72
3.3. Alimentarea prin sondă nazogastrică.......................................................... 74
CAPITOLUL IV
4. Controlul infecţiilor nosocom iale.......................................................................... 78
4.1. Spălatul mâinilor.............................................................................................78
4.2. îmbrăcarea şi dezbrăcarea m ănuşilor......................................................... 81
4.3. Controlul parazitologic şi deparazitarea.................................................... 83
CAPITOLUL V
5. Măsurarea şi înregistrarea funcţiilor vitale........................................................ 85
5.1. Măsurarea temperaturii corpului.................................................................85
5.2. Măsurarea respiraţiei....................................................................................90
5.3. Măsurarea pulsului radial............................................................................. 93
5.4. Măsurarea presiunii sângelui........................................................................97
5.5. Măsurarea înălţimii şi greutăţii..................................................................101
CAPITOLUL VI
6. Pansamente şi bandaje............................................................................................103
6.1. Pansamentul.................................................................................................. 103
6.2. Tipuri de pansamente...................................................................................108
6.3. Bandaje (Fixarea pansamentului)............................................................. 110
CAPITOLUL VII
7. Sondaje, spălături, clisme......... .............................................................................113
7.1. A. Tubajul nazo-gastric - introducerea sondei....................................... 113
B. Tubajul nazo-gastric - retragerea sondei
7.2. Tubajul duodenal.............. .......................................................................... 119
7.3. Sondajul vezical la femei............................................................................123
7.4. Sondajul vezical la bărbat........................................................................... 126
7.5. Spălătură vezicală........................................................................................ 129
7.6. Spălătură vaginală........................................................................................ 131
7.7. Clisma evacuatoare...................................................................................... 134
CAPITOLUL VIII
8. Administrarea medicamentelor........................................................................... 137
8.1. Administrarea medicamentelor Ia adult....................................................137
8.2. Administrarea medicamentelor Ia copil....................................................140
8.3. Administrarea medicamentelor pe suprafaţa tegum entelor..................143
8.4. Administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctivală..................146
8.5. Administrarea medicamentelor pe cale nazală....................................... 149
8.6. Administrarea medicamentelor în conductul auditiv extern.................152
8.7. Administrarea medicamentelor pe cale vaginală....................................155
8.8. Administrarea medicamentelor pe cale rectală....................................... 158
6
8.9. Administrarea oxigenului pe sondă.......................................................... 161
8.10. Administrarea medicamentelor pe cale parenterală............................. 163
8.10.1. Aspirarea medicamentelor din fiolă......................................... 163
8.10.2. Injecţia intradermică.................................................................... 165
8.10.3. Injecţia subcutanată..................................................................... 168
8.10.4. Injecţia intramusculară................................................................171
8.10.5. Injecţia intravenoasă.................................................................... 174
C A PIT O L U L IX
9. Recoltarea produselor biologice şi patologice pentru examene de laborator..... 177
9.1. Recoltarea sângelui......................................................................................177
9.1.1. Metode de recoltare........................................................................177
a) Puncţia capilară.............................................. ................................177
b) Puncţia venoasă............................................................................. 179
9.1.2. Recoltarea sângelui pentru hemoleucogramă............................ 183
9.1.3. Recoltarea sângelui pentru probe de coagulare.........................186
9.1.4. Recoltarea sângelui pentru VSH ................................................. 189
9.1.5. Recoltarea sângelui pentru examene biochim ice..................... 192
9.1.6. Recoltarea sângelui pentru examene serologice.......................195
9.1.7. Recoltarea sângelui pentru examene bacteriologice................198
9.2. Recoltarea urinei............ ..............................................................................201
9.2.1. Recoltarea urinei pentru examenul sum ar..................................201
9.2.2. Recoltarea aseptică a urinei (urocultura)............ .......................203
9.3. Recoltarea materiilor fecale pentru examene de laborator................... 207
9.4. Recoltarea exudatului faringian................................................................. 211
9.5. Recoltarea sputei prin expectoraţie............................................................213
9.6. Recoltarea secreţiei uretrale la bărbat....................................................... 216
9.7. Recoltarea secreţiilor purulente din leziuni............................................. 218
7
CAPITOLUL I. INTERNAREA ŞI PRIMIREA PACIENTULUI
f i s a Nr. 1. 1. V. <*' -
INTERNAREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
> Oferiţi pacientului / familiei informaţii clare, despre
necesitatea internării.
PREGĂTIREA > Obţineţi consimţământul informat de la pacient /
PACIENTULUI/ familie.
CLIENTULUI».
b) FIZICĂ:
> Aşezaţi pacientul în poziţie conforabilă adaptată stării
de sănătate.
> Asiguraţi intimitatea pacientului.
> Introduceţi-vă cu numele şi stabiliţi o relaţie
terapeutică nursă-pacient.
> Observaţi şi notaţi starea fizică, emoţională şi
intelectuală a pacientului.
>- Observaţi dizabilităţile sau limitările fizice sau / şi
psihice.
> Evaluaţi gradul de confort sau disconfort al
pacientului.
> Măsuraţi greutatea şi înălţimea pacientului.
>■ Apreciaţi semnele vitale şi obţineţi o mostră de urină.
> Faceţi inventarul bunurilor de valoare ale pacientului
conform cu politica serviciului medical.
> Efectuaţi anamneza şi o apreciere nursing cât mai
EFECTUAREA completă a pacientului.
PROCEDURII > Identificaţi problemele, nevoile şi aşteptările
pacientului legate de internare.
> Explicaţi pacientului / familiei, regulamentul şi
rutinele spitalului - orarul meselor şi al vizitelor.
> Informaţi pacientul despre procedurile sau
intervenţiile nefamiliare.
> Completaţi planul de îngrijire a pacientului cu
informaţiile obţinute : data / ora, nume şi prenume,
vârsta, starea la internare, valorile funcţiilor vitale,
orientarea în timp şi în spaţiu, măsurile aplicate la
UPU, prelevările de produse biopatologice, numele
medicului care a făcut internarea.
9
FISA Nr. 1.2. ■ .*. ' ^ -
TRANSFERUL PACIENTULUI
a) PSIHICA:
> Anunţaţi pacientul/familia despre necesitatea transferului
şi unitatea/secţia de transfer.
> Obţineţi consimţământul informat al pacientului/familiei.
b) FIZICA:
PREGATIREA» > Evaluaţi starea fizică şi asiguraţi mijlocul de transport
PACIENTULUI/ adecvat pentru transferul în siguranţă al pacientului.
CLIENTULUI'
10
> Rezultate aşteptate/dorite:
- Pacientul/familia acceptă transferul după ce primeşte
informaţii clare, accesibile.
- Pacientul este transferat în condiţii de siguranţă.
EVALUAREA - Pacientul este mulţumit de modul de organizare şi
EFICACITĂŢII desfăşurare a transferului
PROCEDURII > Rezultate nedorite / Ce faceţi
- Pacientul/familia refuză transferul.
o Consemnaţi refuzul pacientului/familiei în foaia de
observaţie, sub semnătură
Pacientul este nemulţumit de modul de organizare şi
desfăşurare a transferului.
o Discutaţi cu pacientul şi explicaţi-i condiţiile de
realizare a transferului
Pacientul se simte ameninţat şi în nesiguranţă în
secţia/unitatea în care a fost transferat
o Comunicaţi blând cu pacientul
o Asiguraţi-i un climat de încredere şi siguranţă
11
FISA Nr. 1.3. '. i
EXTERNAREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
> Anunţaţi pacientul / familia cu cel puţin 12 ore înainte
PREGATIREA de externare.
PACIENTULUI/ >■ Identificaţi impactul emoţional şi psiho-social pe care
C L IE N T U L U I' externarea îl are asupra pacientului sau / şi familiei.
b) FIZICĂ:
>■ Evaluaţi starea fizică la externare şi asiguraţi mijlocul
de transport adecvat acestuia.
> Oferiţi indicaţii legate de : firele de sutură (dacă e
caz u l), activitatea fizică, indicaţii, control
12
Revedeţi detaliile externării împreună cu pacientul /
familia.
Asistaţi pacientul la igienă, îmbrăcare.
Revedeţi instrucţiunile şi răspunsurile la întrebările
legate de medicaţie, îngrijirea fizică, satisfacerea
nevoilor.
EFECTUAREA
Determinaţi disabilităţile şi limitările care vor
PROCEDURII
continua după externare.
Identificaţi punctele forte ale pacientului.
Faceţi un inventar al nevoilor de îngrijire şi asistenţă
medicală la domiciliu şi luaţi legătura cu o fundaţie de
îngrijiri la domiciliu dacă este necesar.
Organizaţi transportul pacientului, la nevoie.
Luaţi-vă la revedere de la pacient / familie.
Scoateţi pacientul din evidenţele secţiei.
13
CAPITOLUL II. IGIENA ŞI CONFORTUL PACIENTULUI
14
> Introduceţi sub saltea partea din triunghiul format care
o depăşeşte, apoi lăsaţi în jos partea ridicată şi
introduceţi sub saltea restul triunghiului împreună cu
partea laterală a cearşafului realizând un plic
> Procedaţi Ia fel şi pentru celelalte colţuri
> Aşezaţi muşamaua şi aleza la mijlocul patului şi
derulaţi-le ca pe cearşaful de pat
>• Introduceţi muşamaua şi aleza adânc sub saltea pe
părţile laterale ale patului
> întindeţi cearşaful plic în lungimea patului şi peste el
pătura
> Introduceţi pătura în cearşaf şi fixaţi colţurile
> Fixaţi cearşaful şi pătura la picioarele patului
introducându-Ie sub saltea
> Efectuaţi pliul de confort (cu o mână deasupra patului
iar cu cealaltă dedesubt, trageţi spre picioare şi formaţi
această cută)
> Aranjaţi colţurile de la capătul distal al patului sub
formă de plic
> Introduceţi pătura şi cearşaful pe părţile laterale ale
patului
> Puneţi la capul patului perna înfăţată
Notaţi:
NOTAREA f: > procedura în fişa de proceduri şi în dosarul/planul de
PROCEDURII * îngrijire
> data şi ora
15
FISA N r .2.2. , • «/ :V > '' ■ :
SCHIM BAREA LENJERIEI PATULUI OCUPAT DE
PACIENTUL IM OBILIZAT —cu p a c ie n tu l
.. V î n p o z iţie ş e z â n d â ş i în d e c u b it
a) PSIHICĂ
> Informaţi pacientul şi asiguraţi-1 de inofensivitatea
procedurii
> Explicaţi pacientului modul de desfăşurare a
procedurii şi contribuţia sa la realizarea acesteia
p r e g ă t ir e a ;
> Obţineţi consimţământul informat
Pa c i e n t u l u i
b) FIZICĂ
> Verificaţi dacă s-a măsurat temperatura şi pulsul
> Schimbaţi lenjeria după efectuarea toaletei
> Alegeţi metoda de schimbare în funcţie de poziţia
în care poate fi aşezat pacientul şi de limitele sale
de mobilizare
16
A. La pacientul care se poate ridica în poziţie şezandă
(se foloseşte schimbarea în lăţime)
> Aduceţi materialele în salon
> îndepărtaţi noptiera de lângă pat
> Aşezaţi cele două scaune spate în spate
> Pregătiţi materialele astfel:
o Rulaţi cearşaful de pat pe dimensiunea mică (în
lăţime) şi aşezaţi-1 pe spatarele scaunelor; dacă
pacientul necesită aleză şi muşama rulaţi-le
împreună cu cearşaful
o îndepărtaţi pătura şi lăsaţi pacientul acoperit cu
cearşaful sau înlocuiţi cu o pătură moale
o Introduceţi pătura în cearşaful plic şi împachetaţi
în armonică în trei la început pe lăţime şi apoi încă
o dată reducând cele două dimensiuni (lungime,
lăţime) Ia o treime, aşezaţi pe scaun
o Faţa de pernă
> Spălaţi mâinile şi îmbrăcaţi mănuşi
> Degajaţi cearşaful murdar de sub saltea
EFECTUAREA > Acoperiţi pacientul şi ridicaţi-1 în poziţie sezândă
PROCEDURII pr > Rugaţi persoana care vă ajută să sprijine pacientul
; (Participa doua > îndepărtaţi perna şi rulaţi cearşaful murdar până
' persoane)- aproape de pacient
> Poziţionaţi echidistant cearşaful curat la capătul
patului şi pe suprafaţa acestuia pentru a putea fi fixat
sub saltea
> Derulaţi cearşaful curat până aproape de cel murdar
> Schimbaţi faţa de pernă şi aşezaţi perna pe pat
> Culcaţi pacientul în decubit dorsal şi rugaţi-1 dacă
poate să se ridice puţin pentru a continua schimbarea
> Introduceţi mâna dinspre capul pacientului sub
regiunea fesieră şi ridicaţi în acelaşi timp cu ajutorul
> Cu cealaltă mână rulaţi spre picioarele pacientului
lenjeria murdară şi întindeţi cearşaful curat
> Ridicaţi în acelaşi mod picioarele şi continuaţi rularea
şi respectiv derularea
Introduceţi cearşaful murdar în sac
> întinderi bine cearşaful de pat, eventual muşamaua şi
aleza şi fixaţi sub saltea
B. La pacientul care nu se poate ridica
(se foloseşte schimbarea în lungime)
> Rulaţi cearşaful de pat într-o singură direcţie, pe
dimensiunea mare (lungime)
> Aşezaţi materialele pe scaune ca şi în cazul precedent
> Spălaţi mâinile şi îmbrăcaţi mănuşi
> îndepărtaţi cearşaful murdar de sub saltea
> întoarceţi pacientul în decubit lateral
sprijinindu-1 sub axilă, sub umeri şi la nivelul
genunchilor
17
> Trageţi perna spre marginea patului şi aşezaţi-o sub
capul acestuia
> Rugaţi persoana care vă ajută să sprijine pacientul sau
sustineţi-1 amandouă
>- Rulaţi cearşaful murdar până lângă pacient şi derulaţi
cearşaful curat având grijă să fie bine poziţionat
pentru a putea fi fixat la capete şi pe laturi
> Aduceţi pacientul în decubit dorsal apoi în decubit
lateral pe partea opusa sprijinind capul pe antebraţ
> Trageţi pema sub capul pacientului
> Continuaţi rularea cearşafului murdar şi derularea
celui curat
> Introduceţi cearşaful murdar în sac
> Aduceţi pacientul în decubit dorsal
> întindeţi bine cearşaful curat şi fixaţi la capete şi pe
margini executând colţul
> Schimbaţi faţa de pema
Schimbarea cearşafului plic în ambele situaţii
> Aşezaţi cearşaful cu patura deasupra pacientului astfel
încât marginea liberă de desubt să fie sub bărbia
bolnavului, iar cea de deasupra să fie orientată spre
picioarele pacientului
> Rugaţi pacientul sau o alta persoana sa tina marginea
cearşafului sub barbia acestuia
>• Asezati-va de o parte a patului, iar ajutorul de cealalta
> Prindeţi cu mana dinspre capul pacientului coltul liber
al cearşafului curat, iar cu cealalta pe cel al cearşafului
murdar
> Cu o mişcare rapida, sincronizată, intindeti cearşaful
curat impreuna cu patura si/sau invelitoarea si
indepartati-I pe cel murdar
> Introduceti cearşaful murdar in sac
> Verificaţi daca cearşaful de pat si lenjeria de corp sunt
bine intinse
> Efectuati pliul de confort la picioarele pacientului si
eventual fixaţi sub saltea, sa nu alunece
Rezultate dorite
EVALUAREA > Schimbarea s-a făcut in condiţii bune
EFICACITĂŢII > Pacientul are o stare de confort
PROCEDURII Rezultate nedorite / Ce faceţi
> Pacientul acuza oboseala, dureri
o Lucraţi blând, lasati pacientului timp de odihna
> Pacientul refuza schimbarea:
o Discutati inca o data cu pacientul
o Apelaţi la apartinatori daca este cazul
19
FISA Nr. 2.3.
SCHIMBAREA ALEZEI
- • .
PSIHICA
> Inform aţi, incurajati si susţineţi moral pacientul
PREGATIREA > Explicaţi scopul procedurii, efectele acesteia
PACIENTULUI > Obţineţi consimtamantul informat
FIZICA
> Aşezaţi pacientul in poziţia potrivita in funcţie de
starea sa
20
c) Schimbarea alezei împreuna cu materialul
impermeabil
> Procedaţi ca in cazul schimbării lenjeriei de pat cu
pacientul in decubit lateral
> Pregatiti aleza si muşamaua rulandu-le impreuna in
latime
> Introduceti lenjeria murdara in sacul special
> Efectuati pliul de confort la picioarele pacientului
( acesta da lejeritate mişcărilor pacientului fara sa
se dezveleasca)
> Introduceti patura si cearşaful de ju r imprejurul patului
Notati:
> Procedura in planul de îngrijire si in fisa de proceduri
NOTAREA > Numele şi prenumele persoanei care a efectuat
PROCEDURII procedura
> Data şi ora, eventuale constatari privind starea
tegumentelor, controlul sfincterelor
21
> Rezultate aşteptate/dorite:
Procedura si-a atins scopul
- Pacientului i s-a asigurat confortul
necesar
- Pacientul este destins cu facies relaxat,
comportament adecvat, simtindu-se in
siguranţa
EVALUAREA gr- > Rezultate nedorite / ce faceţi
EFICACITĂŢII y_ - Pacient nemultumit, moracanos, prezintă
PROCEDURII / disconfort din cauza agitatiei, s-au format
cute care-1 deranj eaza
o Rezervaţi mai mult timp pentru a sta de
vorba cu pacientul
o Verificaţi cu grija lenjeria sa fie bine
intinsa
Pacientul refuza sa i se schimbe aleza
o Apelaţi la nevoie la o persoană
semnificativa pentru bolnav, care sa va
ajute sa stabiliti relaţii de colaborare.
22
FISA Nr. 2.4. .
SCHIMBAREA LENJERIEI DE CORP IN CAZUL
PACIENTULUI IMOBILIZAT
- Schim barea pijam alei-
a) PSIHICA
> Informaţi pacientul si explicati-i necesitatea
procedurii
> Explicaţi pacientului cum poate participa Ia
procedura
> Obţineţi consimtamantul informat
PREGĂTIREA
PACIENTULUI b) FIZICA
> Asiguraţi intimitatea si respectati pudoarea
> Intrebati pacientul daca are nevoie de plosca sau
urinar inainte de procedura
23
> Aşezaţi lenjeria curată pe un scaun în apropierea patului
> Obţineţi informaţii despre posibilităţile de mobilizare a
pacientului
> Apreciaţi resursele fizice ale pacientului
> Explicaţi-i procedura
> Pliaţi pătura la picioarele pacientului
> înveliţi pacientul cu un pled încălzit
> Spălaţi-vă mâinile, îmbrăcaţi mănuşi de cauciuc
a) Dezbracarea si imbracarea bluzei la pacientul care se poate
ridica in poziţie sezandă
> Descheiaţi nasturii pijamalei
> Ridicaţi pacientul in poziţie sezandă
> Rulaţi pijamaua de la spate spre ceafa si treceti-o peste
cap rugând pacientul sa flecteze capul
> Rulaţi fiecare maneca si imbracati pe rand braţele
>■ Scoateti mâinile in afara mânecilor
> Ridicaţi bluza pe spatele bolnavului si imbracati
umerii
> Frictionati uşor spatele pacientului
> încheiaţi nasturii
EFECTUAREA
b) Dezbracarea si imbracarea bluzei la pacientul care
PROCEDURII
nu se poate ridica
> Descheiaţi nasturii
> Intoarceti pacientul in decubit lateral si dezbracati
braţul eliberat
> întoarceţi pacientul in decubit lateral invers si
dezbracati celalalt brat indepartand bluza
> Menţineţi pacientul in decubit lateral
> Rulaţi maneca si imbracati braţul liber
> Intoarceti cu blândeţe pacientul in decubit lateral
invers si imbracati celalalt brat intinzand bluza pe
spate
> Aduceţi pacientul in decubit dorsal
> încheiaţi nasturii
c) Indepartarea si imbracarea pantalonilor
> Ridicaţi regiunea lombosacrata a pacientului si trageti
cu grija pantalonii spre picioare
> Aşezaţi pacientul pe pat
> Ridicaţi uşor membrele inferioare si continuati
dezbracarea
> Puneţi pantalonii murdari in sac
> Observaţi aspectul membrelor inferioare
> Rugaţi persoana care va ajuta sa ridice membrele
inferioare ale pacientului
> Imbracati pe rand fiecare membru si trageti pantalonii
pana aproape de şezut
> Coborâţi si aşezaţi pe pat membrele inferioare
> Ridicaţi regiunea fesiera si trageti in sus pantalonii
> Verificaţi daca cearşaful e bine intins
> încheiaţi nasturii
24
> Aşezaţi pacientul in poziţie comoda
în g r ij ir e a > Observaţi faciesul, masurati pulsul
PACIENTULUI > Refaceti patul si inveliti pacientul cu patura
> Verificaţi daca pacientul se simte bine
25
FISA Nr. 2.5.
SCHIMBAREA LENJERIEI DE CORP IN CAZUL
BOLNAVULUI IMOBILIZAT -II-
- Schim barea cam asii de noap te -
a) PSIHICA
> Informaţi pacientul si explicati-i necesitatea
procedurii
>• Explicaţi pacientului cum poate participa la
PREGATIREA procedura
PACIENTULUI > Obţineţi consimtamantul informat
b) FIZICA
> Asiguraţi intimitatea si respectati pudoarea
> Intrebati pacientul daca are nevoie de plosca sau
urinar inainte de procedura
26
A. La bolnavul care se poate ridica in poziţie sezandă
a) Dezbracarea camasii
>- Ridicaţi şezutul pacientului si trageti in sus
camasa
> Ridicaţi apoi pacientul in poziţie sezanda daca este
posibil
> Rulaţi camasa pana la ceafa si treceti camasa peste
cap
> Scoateti mânecile prin coborarea braţelor
> Introduceti camasa murdara in sacul de rufe
> Observaţi punctele de sprijin
> Pudraţi cu talc
b) Imbracarea camasii
> Rulaţi camasa curata de la poale către guler
>• Rulaţi pe rand fiecare maneca si imbracati braţele
> Treceti camasa curata si calda deasupra capului
lasand-o sa alunece pana langa şezut
> Ridicaţi şezutul si intindeti bine camasa
>• încheiaţi nasturii
> Intindeti si fixaţi bine cearşaful de pat
B. La bolnavul care nu se poate ridica schimbarea se facc
de către doua persoane:
a) Dezbracarea camasii
> Ridicaţi şezutul introducând mâinile sub regiunea
fesiera si trageti cat mai mult camasa spre regiunea
lombara
V Intoarceti pacientul cu blândeţe in decubit lateral si
strangeti camasa pana la axila
> Readuceţi pacientul in decubit dorsal, apoi decubit
lateral de partea opusa si strangeti camasa
> Readuceţi pacientul in decubit dorsal, ridicaţi uşor
umerii si trageti camasa peste cap
> Dezbracati braţele
> Introduceti camasa murdara in sac
b) Imbracarea camasii
> Rulaţi camasa de la poale spre guler
> Rulaţi pe rand fiecare maneca si imbracati braţele
>- Ridicaţi capul si umerii pacientului si treceti
camasa peste cap
> Intoarceti cu blândeţe pacientul in decubit lateral si
intindeti camasa
> Readuceţi pacientul in decubit dorsal si apoi
decubit lateral de partea opusa si procedaţi la fel
> Aşezaţi pacientul in decubit dorsal, ridicaţi si
intindeti bine camasa si incheiati nasturii
V Intindeti si fixaţi bine cearşaful de pat
27
> Aşezaţi pacientul in poziţie comoda (sau in poziţia
ÎNGRIJIREA recomandata de medic)
PACIENTULUI > Observaţi faciesul pacientului, masurati pulsul
> Intrebati pacientul daca este obosit sau daca are
dureri
REORGANIZAREA
LOCULUI DE > Indepartati invelitoarea si acoperiţi pacientul cu
ÎVIUNCA :• pătura
> Indepartati sacul cu lenjerie murdara
> îndepărtaţi mănuşile şi spalati-vă mâinile
28
FISA Nr, 2.6.1. V
TOALETA PACIENTULUI IMOBIUZAT
hj^jţ, BAIA PARŢIALA LA PAT
> Paravan
> Sort de unica folosinţa pentru nursa/e
> Masa mobila pentru materiale, acoperita cu un camp
PREGATIREA > Trei prosoape de culori diferite
MATERIALELOR > Manusi de baie de culori diferite(fata, trunchi si
membre, organe genitale)
> Manusi de unica folosinţa
> Săpun neutru si sapuniera
> Perii de unghii
> Foarfece pentru unghii/ pila de unghii
> Perie de dinţi / pasta de dinţi
> Pahar pentru spalat pe dinţi
> Pahar cu soluţie antiseptica pentru gargara
> Lighean/bazin cu apa calda / termometru de baie
> Plosca (bazinet), găleata pentru apa murdara
> Muşama, aleza
> Cuvertura de flanela/un cearşaf
> Alcool mentolat
> Pudra de talc
> Deodorant
> Pijamale si lenjerie de pat curate
> Sac pentru lenjeria murdara
29
a) PSIHICA
> Informaţi si explicaţi pacientului procedura
> Stabiliti de comun acord cu pacientul ora efectuării
toaletei tinand seama de orarul mesei, investigaţiilor,
tratamentului
> Obţineţi consimtamantul informat si aflaţi preferinţele
sale in legătură cu igiena
b) FIZICA
PREGATIREA
> Apreciaţi starea pacientului pentru a evita o toaleta
PACIENTULUI
prea lunga, obositoare
> Daca starea pacientului ii permite incurajati-1 sa se
spele singur, asigurandu-i independenta si ajutati-1
doar la nevoie
> Asiguraţi intimitatea pacientului
> Intrebati pacientul daca doreşte sa i se serveasca
urinarul san nlnsr.a
30
> Spalati cu mişcări circulare regiunea~iw 7~ 1
perinazala Penwala
> Insistati la urechi in şanţurile pavili0nulu- si regiunea
retroauriculara
> Spalati cu/fara săpun, limpeziţi de cateva ori cu apa si
stergeti imediat
> Spalati gatul, limpeziţi
>- Uscaţi prin tamponare cu prosopul
> Schimbaţi apa si manusa
32
încheie toaleta la pat a pacientului;daca starea generala a
pacientului ii permite, acesta se poate spala singur, in timp
ce asistenta va controla daca s-a efectuat corect.
> înlocuiţi apa, manusa de baie si prosopul cu altele
curate
> Imbracati manusa de unica folosinţa
> Aşezaţi bolnavul in poziţie ginecologica
> Izolaţi patul cu muşama si aleza pe care le
introduceti sub regiunea sacrata
> Introduceţi plosca sub pacient
> Imbracati manusa de baie peste manusa de cauciuc
> Spalati regiunea genitala dinspre anterior spre
posterior, evitând regiunea anala; folosiţi săpun
ORGANELE GENITALE neutru (neiritant pentru piele si mucoase)
SI REGIUNEA . \ > Limpeziţi cu apa curata foarte atent pentru
PERINEALA indepartarea săpunului; se poate face cu ajutorul
unui jet de apa turnat dintr-o cana
> Puteti folosi tampoane si o pensa porttampon, avand
grija sa curatati toate pliurile si sa schimbaţi des
tampoanele pentru a nu transporta germeni dinspre
regiunea anala spre cea genitala
> Indepartati bazinetul de sub pacient si stergeti foarte
bine organele genitale si regiunea din jur folosind al
treilea prosop
Rezultate dorite
> Observaţi reacţia pacientului la efectuarea toaletei
> Starea de mulţumire si de confort a pacientului
rasplateste pe deplin munca dumneavoastra
> Pacientul nu prezintă modificări ale tegumentelor
EVALUAREA
Rezultate nedorite/ce faceţi?
EFICACITĂŢII > Pacientul acuza dureri in timpul manevrelor
PROCEDURII
• Lucraţi blând, cu mişcări lente si comunicaţi
permanent cu pacientul
• Rezervati-va suficient timp pentru a nu apela la
manevre grabite/brutale
• Consultati medicul daca poate fi administrat un
calmant
> Pacientul prezintă eritem la nivelul punctelor de
sprijin fiind predispus la escare
• Stabiliti masuri concrete de prevenire si combatere
a escarelor(masaj, schimbarea poziţiei, pudrarea cu
talc, etc.)
• Comunicaţi informaţiile semnificative colegelor
care asigura continuitatea ingrijirilor
> Pacientul prezintă iritaţie la nivelul plicilor
• Evitaţi transpiraţia si umezeala
• Aplicaţi unguente recomandate de medic
34
FISA Nr. 2.6.2. ' •'!
ÎNGRIJIREA OCHILOR
PREGATIREA a) PSIHICA
PACIENTULUI > Informaţi pacientul si explicaţi necesitatea daca
acesta este colaborant
>• Obţineţi consimtamantul informat
b) FIZICA
> Aşezaţi pacientul in decubit cu capul uşor intors spre
ochiul care va fi spalat primul
> Efectuati ingrijirea in cadrul toaletei zilnice sau
independent
35
> Rugaţi pacientul sa inchida ochii si apoi aplicaţi
soluţie de Vit. A pe pleoape, protejând astfel pielea
fragila
> Pentru a menţine ochii umeziţi, aplicaţi un
pansament steril imbibat in ser fiziologic si fixati-1
cu banda adeziva; pansamentul se va schimba
frecvent
1 n cazul pacientului comatos se urmeaza aceiaşi pasi
descrisi mai sus, nursa fiind cea care va deschide pleoapele
pacientului, folosind cate o compresă sterilă pentru fiecare
pleoapa.
> Instilati in sacul conjunctival cate o picătură de vit.
A de2ori/zi
36
• Menţinerea penneabilitatii cailor respiratorii
OBIECTIVELE superioare si prevenirea apariţiei leziunilor la pacienţii
PROCEDURII cu sonda nazofaringiana sau nazogastrica
• Indepartarea secreţiilor si crustelor
PREGATIREA a) PSIHICA
PACIENTULUI > Informaţi pacientul si rugati-1 sa nu se mişte
> Explicati-i pacientului colaborant cum poate
participa la executarea procedurii
> Obţineţi consimtamantul informat
b) FIZICA
> Aşezaţi pacientul in decubit dorsal
> Rugati-1 sa-si intoarca uşor capul intr-o parte
37
!
NOTAREA Notaţi:
PROCEDURII > Data şi ora, observaţiile făcute
> Ora reintroducerii sondei
38
FISA Nr.2.6.4.
ÎNGRIJIREA u r e c h il o r
a) PSIHICA
> Informaţi pacientul şi explicaţi necesitatea
procedurii
> Obţineţi consimtamantul informat
b) FIZICA
> Aşezaţi pacientul in decubit dorsal si rugati-1 sa-si
intoarca uşor capul intr-o parte
39
>■ Introduceti un tampon de vata absorbant in conductul
auditiv extern
> Asiguraţi confortul pacientului
> Notati:
• Data, ora, observaţiile făcute
A. LA BOLNAVUL CONŞTIENT
a) PSIHICA
> Informaţi pacientul si explicaţi necesitatea
menţinerii igienei cavitatii bucale
> Apreciaţi resursele fizice ale pacientului pentru a
stabili modul de participare a acestuia, capacitatea
PREGATIREA de autonomie, starea mintala
PACIENTULUI > Obţineţi consimtamantul informat
b) FIZICA
>- Aşezaţi pacientul in poziţia adecvata:
a) Sezand si puneţi un prosop in jurul gatului,
daca starea permite
b) Decubit lateral cu capul uşor ridicat si
sprijinit pe o perna protejata cu prosop
41
> Aduceţi materialele pregătite langa bolnav
> Ajutati pacientul sa se aşeze in poziţie adecvata stării
E FEC T U A R EA : | F sale
P R 0C E D U R I1 2r_
> Serviţi pacientului periuţa cu pasta si paharul cu apa
> Susţineţi tavita renala sub barbia pacientului sau in
aproprierea fetei acestuia aşezata pe perna acoperita cu
muşama si prosop
> Sfatuiti pacientul sa perie dinţii timp de 2-3 minute in
sens vertical, pe ambele fete pentru indepartarea
depozitelor sau resturilor de alimente
> Invitati pacientul sa-si clateasca gura cu multa apa si
la sfarsit cu apa de gura daca doreşte
> Oferiţi pacientului aşezat in decubit o cana cu cioc sau
cu un tub de suctiune
42
> Spalati mâinile si imbracati manusi
> Aduceţi materialele langa pacient
> Protejati perna cu un prosop si aşezaţi alaturi tavita
renala si o seringa pentru aspiraţie
> Indepartati maxilarele cu ajutorul unui deschizător de
gura si fixaţi intre molarii din spate pentru a menţine
gura deschisa
> Periaţi suprafaţa externa a dinţilor folosind o cantitate
EFECTUAREA
mica de pasta si apa
PROCEDURII
> Aspiraţi cu seringa lichidul pentru a nu ajunge in caile
respiratorii
> Renunţaţi la pasta si periuţa daca exista riscul de
aspirare in caile respiratorii
> Folosiţi o spatula linguala si tampoane pentru a
indeparta obrajii si buzele si pentru a curaţi mucoasa
bucala
> Curatati suprafaţa interna a dinţilor si limba, bolta
palatina folosind tampoane cu glicerina boraxata
> Observaţi mucoasa orala, starea gingiilor si dinţilor,
limba
> Stabiliti Îngrijirile ulterioare in funcţie de constatare
> Ungeţi buzele cu vaselina
Rezultate aşteptate
> Pacientul nu prezintă leziuni la nivelul mucoasei
bucale
> Nu sunt semne de apariţia candidozei bucale
EVALUAREA Rezultate nedorite/ce faceţi?
PROCEDURII > Aspirarea lichidului in caile respiratorii
o anunţaţi medicul.
> Lezarea mucoasei bucale si dinţilor cu deschizătorul
sau porttamponul
o Lucraţi cu atentie, solicitati aiutor la nevoie
OBIECTIVUL
PROCEDURII
Menţinerea igienei protezei si a cavitatii orale
44
î
a) PSIHICA
PREGATIREA > Informaţi pacientul asupra necesitatii procedurii
PACIENTULUI > Obţineţi consimtamantul informat
b) FIZICA
> Aşezaţi pacientul in poziţie de decubit dorsal cat
mai comod
45
REORGANIZAREA
> Strangeti apoi materialul folosit
LOCULUI DE
> Indepartati mânuşile si spalati-va mâinile
MUNCA
46
FISA Nr, 2.6.8
ÎNGRIJIREA parului
* •• , ’ . ‘ •
■
a) PSIHICA:
> Explicaţi pacientului/pacientei necesitatea menţinerii
igienei parului
> Evaluaţi resursele pacientului/pacientei pentru a stabili
daca isi poate pieptănă singur/singura parul sau au
nevoie de ajutor
b) FIZICA:
PREGATIREA
> Aşezaţi pacientul/pacienta intr-o poziţie in carc-i
PACIENTULUI
permite starea generala (sezand sau decubit lateral)
> Acoperiţi umerii sau perna cu un prosop, o bucata
de panza, in funcţie de poziţia
pacientului/pacientei
47
> Serviţi pacientul/pacienta cu materialele necesare si
ajutati-i sa se pieptene singuri
> Aşezaţi pacientul/pacienta intr-o poziţie confortabila
> Acoperiţi umerii sau perna pacientului/pacientei cu un
prosop sau aleza
> Imbracati manusi daca pacientul prezintă leziuni la
nivelul scalpului
EFECTUAREA > Pieptanati si periaţi parul scurt, pe rand pe flecare
PROCEDURII parte
>■ împărţiţi parul lung sau buclat in suvite si pieptanati
dinspre capat spre rădăcină firului de par
> Impletiti parul lung avand grija sa nu jeneze
pacientul/pacienta cand sta in decubit
> Observaţi eventualele leziuni ale scalpului cat si
aspectul parului
NOTAREA Notati:
PROCEDURII > Notati in planul de ingrijire eventuale leziuni
Rezultate aşteptate:
> Pacientul exprima stare de confort
EVALUAREA > Nu prezintă leziuni sau paraziţi
EFICACITATII Rezultate nedorite / Ce faceţi
.E l.
PROCEDURII > Pacientul prezintă paraziţi
o efectuaţi deparazitarea
> Pacientul are urme de sânge sau alte substanţe
* nu tăiaţi părul decât dacă este absolut necesar; obţineţi
consimţământul
J
> Lighean
PREGATIREA > Galeata pentru colectarea apei folosite
MATERIALELOR > Vas cu apa calda, termometru de baie
> Săpun lichid/sampon
> Muşama si aleza
> Prosoape
> Uscator de par
> Perie, pieptene
> Paravan
> Manusi de unica folosinţa
a) PSIHICA:
Informaţi pacientul/pacienta si stabiliri de comun acord ora
PREGATIREA spălării
PACIENTULUI Evaluaţi resursele pacientului/pacientei pentru a putea aprecia
contributia acestuia. Obţineţi consimţământul.
b) FIZICA: Asiguraţi poziţia în funcţie de starea generală:
1) sezand, pe scaun cu spatele sau cu fata spre Iavoar(sau
in picioare aplecat deasupra lavoarului
2) sezand pe un scaun cu spatar alaturi de care se aseaza al
2-lea scaun pe care se pune ligheanul
3) decubit dorsal cu toracele uşor ridicat si cu salteaua
indoita sub torace lasand somiera libera spre capatul
patului
4) decubit dorsal, orientat oblic, cu capul spre marginea
patului
49
î
Notati:
> Notati in planul de îngrijire data, observaţiile făcute
50
i
EVALUAREA Rezultate aşteptate
> Pacientul exprima stare de confort
EFICACITATII
PROCEDURII
L_ > Nu prezintă leziuni ale scalpului
Rezultate nedorite/ce faceţi?
> Pacientul prezintă leziuni ale scalpului:
• informaţi medicul, eventual se va consulta un
dermatolog
51
FISA Nr. 2.7. > ’l
SCHIMBAREA POZIŢIEI PACIENTULUI IMOBILIZAT,
ADINAMIC -
> Perne
PREGATIREA > Patura facuta sul, suluri din materiale textile
MATERIALELOR > Sprijinitor pentru picioare sau sac de nisip
52
2. Schimbarea poziţiei din decubit lateral in decubit dorsal
. > Aşezati-va de partea patului spre care este orientat
spatele pacientul si rugaţi o persoana sa va ajute
> Prindeţi pacientul de sub axila si sprijiniti-i capul pe
antebrat
> Rugaţi ajutorul sa introducă o mana sub bazinul
pacientului
> Sincronizati-va mişcările si executati o mişcare de
rotatie aducand pacientul in decubit dorsal
>- Introduceti sub regiunea lombara si sub genunchi
pemuţe subţiri sau materiale textile impaturite pentru a
respecta curbura fiziologica a coloanei si pentru a
evita hiperextensia membrelor
> Lntindeti lenjeria de corp si de pat
> Acoperiţi pacientul
> Anunţaţi ora urmatoarei schimbări
B
1. Schimbarea poziţiei din decubit dorsal in poziţie sezand
a) de către o singura persoana
> Indoiţi/pliati patura si dezveliţi pacientul pana la
mijloc
> Asezati-va fata in fata cu pacientul, rugandu-1 sa
intoarca puţin capul intr-o parte
> Prindeţi cu o mana regiunea axilara
> Imbratisati cu cealalta mana spatele pacientului
spijinindu-i capul pe antebrat
> Rugaţi pacientul care are resurse fizice sa va prindă de
umeri, sa-si flecteze genunchii si sa se sprijine pe tălpi
> Comandaţi mişcarea de ridicare folosind un cuvânt de
indemn (de. Ex. “sus”)
> Ajutati pacientul sa se ridice in timp ce se sprijină si
deplasati-1 uşor spre capul patului
> Sprijiniţi spatele cu perna sau cu rezematorul mobil al
patului
> Asiguraţi menţinerea poziţiei introducând un sul sub
genunchi si punând la tălpi un sprijinitor sau un sac de
nisip
b) de către două persoane
> Asezati-va de o parte si de alta a patului
> încrucişaţi antebratele pe spatele pacientului
> Introduceti cealalta mana in axila
> Comandaţi mişcarea de ridicare si executati-o in
acelaşi timp
y Fixaţi poziţia cu perne sau cu rezematorul mobil
53
Ţ
REORGANIZAREA
LOCULUI DE " ; > Indepartati materialele inutile
' MUNCA
54
55
FISA Nr. 2.8. .
M OBILIZAREA PACIENTULUI
' . j ■ î
Prevenirea complicaţiilor
OBIECTIVELE Stimularea tonusului fizic şi psihic
PROCEDURII 1 3
*A *. • -
a) PSIHICĂ:
> Anunţaţi pacientul şi descrieţi mişcările care se vor
face
P R E 0Ă TIR E A pr > Explicaţi pacientului importanţa mobilizării precoce
PÂC1ENTULUI > Evaluaţi resursele fizice ale pacientului
b) FIZICĂ:
> Ajutaţi pacientul să se îmbrace corespunzător
> Măsuraţi pulsul
56
• Consultaţi medicul privind tipul de mobilizare şi
durata
1. Mobilizarea pasivă
> Faceţi mişcări de flexie şi rotaţie ale capului
> Continuaţi să faceţi exerciţii ale membrelor
superioare şi inferioare prin mişcări de flexie,
extensie, abducţie, adducţie, supinaţie şi pronaţic -
mobilizaţi toate articulaţiile cu blândeţe
> Comunicaţi cu pacientul pentru a afla dacă are dureri
şi observaţi faciesul
> Masaţi membrele în sensul circulaţiei de întoarcere
> Controlaţi pulsul
2. Ridicarea în poziţie şezând
a) în pat
> Ajutaţi pasiv pacientul să se ridice şi sprijiniţi-1
cu perne sau folosiţi rezemătorul mobil
> Montaţi deasupra patului o agăţătoare mobilă şi
stimulaţi pacientul să se ridice, sprijinindu-1 cu
perne dacă este necesar
b) La marginea patului
• Executarea de către o singură persoană
> Introduceţi o mână sub regiunea omoplaţilor, iar
efe ctu a r ea ; —
cealaltă sub regiunea poplitee
PROCEDURII & > Dacă este cazul rugaţi pacientul să se prindă de
gâtul dumneavoastră
>■ Rotiţi picioarele pacientului într-un unghi de 90°
şi lăsaţi-le să atârne uşor la marginea patului
> Observaţi faciesul pacientului
• Executarea de către 2 persoane
> Aşezaţi-vă spre capul pacientului şi introduceţi
mâinile sub omoplaţi
> Rugaţi ajutorul să introducă mâinile sub regiunea
poplitee
> Sincronizaţi mişcările şi ridicaţi spatele
pacientului rotind picioarele cu 90° şi aduceţi-le
la marginea patului
> Menţineţi pacientul în această poziţie - la
început câteva minute, apoi creşteţi treptat
timpul
> Reaşezaţi pacientul pe pat, executând mişcările
în sens invers
c) Aşezarea pacientului în fotoliu
> Aşezaţi pacientul la marginea patului
> Oferiţi pacientului papucii
> Aşezaţi fotoliul cu rezemătoarea laterală lipită de
marginea patului
> Aşezaţi-vă în faţa pacientului şi introduceţi
mâinile sub axile, rugându-1 să ţină capul întors
într-o parte
57
îţ
58
r e o r g a n iz a r e a
> Aşezaţi materialele folosite în locurile de depozitare
locului de
> Spălaţi mâinile
MUNCA
Notati:
NOTAREA > Tipul de mobilizare, durata, numărul mobilizărilor,
PROCEDURII orarul acestora şi comportamentul pacientului
> Informaţii utile legate de recomandările medicale
59
FISA Nr. 2.9 - • - - ' '
> Paravan
> Plosca sau urinar
> Hârtie igienică
> Materiale pentru toaleta locala (daca este cazul)
PR EG A TIREA . > Muşama si aleza pentru proiecţia patului
M A T ER IA L EL O R > Materiale pentru spalarea mâinilor pacientului
> Manusi de unica folosinţa
PSIH IC A
> încurajaţi pacientul sa-si invinga jena si sa solicite plosca
sau urinarul cand are nevoie
> Asiguraţi pacientul ca-i va fi respectata pudoarea
PR EG A TIR E A F IZ IC A
PA CIEN TU LU I > Izolaţi pacientul cu un paravan
> Evaluaţi resursele pacientului ca sa vedeţi daca poate
participa
> Aşezaţi pacientul intr-o poziţie adecvata care sa-i permită
evacuarea
Indepartati paravanul
Indepartati plosca sau urinarul in vederea golirii
care
Masurati cantitatea si observaţi aspectul dupa ce
REORGANIZAREA
locului de
si clatiti plosca sau urinarul
MUNCA
rezultatul aşteptat
> Pacientul isi goleşte cu uşurinţa vezica, exprima stare
I de confort şi nu acuza jena
> Cantitatea este normala, culoarea gălbuie, aspect clar
sânge)
o Se anunţa medicul
o Se culeg informaţii in legătură cu medicamentele
administrate care se elimina prin urina si produc
modificări
FISA Nr.2.9.2.
CAPTAREA MATERIILOR FECALE
> Paravan
> Bazinet (plosca)
> Materiale pentru efectuerea toaletei
>• Hârtie igienica
PREGATIREA > Materiale pentru spalarea mâinilor pacientului
MATERIALELOR > Muşama, aleza
>• Manusi de unica folosinţa
a) PSIHICA:
> încurajaţi pacientul sa-si invinga jena si sa solicite
servirea plostii atunci cand are nevoie
>- Asiguraţi pacientul ca i se va respecta pudoarea si
intimitatea
PREGATIREA >■ Stabiliti cu pacientul un orar (de ex. dimineaţa si
PACIENTULUI/ seara)
CLIENTULUI b) FIZICA:
> Aşezaţi pacientul intr-o poziţie adecvata
> Evaluaţi resursele pacientului pentru a stabili cum
poate participa
Spalati-va mailnile
Imbracati mânuşile de unica folosinţa
Ridicaţi patura si protejati patul cu aleza si muşama
Dezbracati pacientul de la brau in jos
încălziţi bazinetul metalic prin clatire cu apa calda;
EFECTUAREA uscati-I prin ştergere cu hârtie igienica
PROCEDURII Asiguraţi confortul psihic prin ridicarea capatului
cefalic al patului daca starea pacientului o permite
Aşezaţi muşamaua sub bazinul pacientului/clientului
Rugaţi pacientul sa se ridice sprijinindu-se pe coate si
plante
Introduceti o mana pe sub mijlocul pacientului pentru
a-1 susţine
62
> Introduceri plosca/bazinetul sub pacient cu ceaialta
mana si asigurati-va ca este bine aşezat
> Solicitări ajutorul unei alte persoane pentru ridicarea
pacientului daca starea nu-i permite sa participe
> Asigurati-va ca la pacienţii de sex masculin penisul
este orientat in bazinet
> Acoperiţi pacientul pana termina actul defecării
> Lasati pacientul singur, dar nu va indepartati foarte
mult, astfel Lncat sa va poata anunţa cand termina
> Oferiri pacientului hârtie igienica dupa defecare,
daca starea acestuia o permite
> Indepartati bazinetul/plosca, acoperind-o cu un
material impermeabil
> Efectuati la nevoie toaleta regiunii perianale pe alt
bazinet special pregătit
> Oferiri apa, săpun si prosop pacientului pentru
spalarea mâinilor daca a folosit hârtie igienica
PSIHICA
> Explicaţi pacientului importanta colectării sputei pentru
PREGATIREA prevenirea raspandirii infecţiei si protectiei mediului
PACIENTULUI > Instiintati pacientul sa nu inghită sputa
FIZICA
> Tapotati uşor toracele si rugaţi pacientul sa tuseasca
pentru a se desprinde mai uşor secreţiile
64
> Ajutaţi pacientul imobilizat să-şi clătească gura cu apa
în g r ij ir e a
pentru a indeparta senzaţia de greaţa si oferiti-i
PACIENTULUI şervetele de hârtie pentru a se şterge
> Sfatuiti pacientul sa stea intr-o poziţie care sa
faciliteze o mai buna respiraţie si eliberarea cailor
respiratorii
NOTAREA Notaţi:
PROCEDURII IV > Cantitatea (masurata cu paharul gradat) daca este
necesar
> Culoarea, forma si compoziţia (roşie, roz, bruna,
spumoasa, purulenta)
REZULTATE DORITE
> Pacientul respecta recomandările făcute, nu sunt
posibilitati de raspandire a infecţiei
REZULTATE NEDORITE / CE FACEŢI?
EVALUAREA > Pacientul nu este colaborant, nu respecta recomandările
EFICACITATII făcute
PR O C E D U R II! o Rezervati-va mai mult timp pentru a sta de vorba
si a educa pacientul
o Solicitati ajutorul familiei pacientului daca este
necesar
>• Există risc de infecţii nosocomiale
o Aplicaţi toate precauţiunile universale
o Informaţi medicul
65
!
FISA Nr.2.9.4.
CAPTAREA VĂRSĂTURILOR
PSIHICA
> încurajaţi pacientul sa respire adanc pentru a reduce puţin
senzaţia de voma
PREGATIREA
> Asiguraţi pacientul ca sunteti lângă el
PACIENTULUI FIZICA
> Ridicaţi pacientul in poziţie sezand daca starea permite
sau asezati-1 in decubit cu capul intors intr-o parte cu un
prosop sau o aleza sub cap
66
>- Indepartati tavita renala din salon
r e o r g a n iz a r e
> Goliţi, spalati si dezinfectaţi tavita (daca nu este nevoie sa
A LOCULUI DE
pastrati continutul)
MUNCĂ
>■ Spalati mâinile
Notati:
> Data, ora
NOTAREA >- Continutul (mucos, alimentar, bilios, fecaloid, sânge)
PROCEDURII > Cantitatea, mirosul
> Simptome premergătoare
> Alte acuze ale bolnavului
REZULTATE AŞTEPTATE
> Pacientul exprima starea de confort, fara senzaţie de
voma
REZULTATE NEDORITE / CE FACEM?
> Senzaţia de voma se menţine, vărsătură se repeta
EVALUAREA * o Sfatuiti pacientul sa respire adanc
EFICACITATII o Nu serviţi aceeaşi tavita care conţine voma
PROCEDURII deoarece simpla vedere declanşează reflexul de
voma
o Anunţaţi medicul
> Vărsătură conţine sânge, resturi de medicamente sau
alimente
o Pastrati vărsătură si prezentaţi-o medicului
o Recoltati o mostra din vărsăturile care conţin
resturi de medicamente sau alimente ingerate
(daca este indicat)
CAPITOLUL III. ALIMENTAREA PACIENTULUI
68
PSIH ICA
>• Stimulati autonomia
>■ Explicaţi pacientului importanta alimentaţiei si a
respectării regimului pentru evoluţia favorabila a bolii
FIZIC A
>- Respectati recomandările cu privire la mobilizare si
asiguraţi pacientul de ajutorul dumneavostra
> Ajutati pacientul sa se spele pe mâini
>• Aşezaţi pacientul intr-o poziţie confortabila in raport cu
starea sa generala:
■ Sezand la masa in salon sau in pat
■ Semisezand pentru pacientul care se poate ridica puţin
■ In decubit lateral stâng daca pacientul este dreptaci, cu
capul uşor ridicat
69
b) Alimentatia pasiva
> Aşezaţi pacientul in poziţie sezand (daca are membrele
superioare afectate) sau semisezand (daca este
imobilizat, adinamic, epuizat, in stare grava)
> Protejati lenjeria de pat si de corp folosind prosoape
curate
> Plasaţi tava cu alimente pe noptiera, pe un taburet sau pe
o masuta adaptabila la pat
> Asezati-va in partea dreapta a pacientului (de regula) pe
un scaun, verificaţi temperatura alimentelor
> Ridicaţi cu o mana (stanga) capul bolnavului cu perna si
administraţi supa cu lingura pe jumatate plina
> Ajigurati-va ca pacientul a inghitit inainte de a
administra o noua cantitate
> Rezervati-va suficient timp pentru a putea face mici
pauze daca este nevoie
>• Taiati alimentele in bucati mici fara sa le atingeti cu
mana
> încurajaţi pacientul sa consume alimentele purtând o
discuţie agreabila
> Folosiţi linguriţa sau o pipeta daca pacientul este in stare
foarte grava sau are tulburări de deglutitie
> Observaţi permanent faciesul pacientului
70
> Notati in dosarul de ingrijire cantitatea de alimente si
lichide ingerate
> Modificările de apetit: dispariţia, diminuarea,
exagerarea, refuzul alimentelor, nu-i place mancarea,
respecta restricţiile religioase, refuza anumite alimente
> Prezintă sete exagerata
NOTAREA > Acuza senzaţie de greaţa, de rau in timpul mesei sau
PROCEDURII dupa masa
> Acuza senzaţia de plenitudine
> Refuza regimul recomandat, consuma alimente
nepermise
> Recomandari speciale care trebuie communicate turei
urmatoare: mese mici si dese, in timpul nopţii,
restrictie alimentare pentru examinarile din zilele
urmatoare
Rezultate asteptate/dorite:
> Pacientul consuma intreaga cantitate de alimente si se
hidrateaza corespunzător
> Exprima stare de confort
evaluarea > Respecta regimul alimentar, o parte din simptome au
EFICACITATII dispărut
PROCEDURII Rezultate nedorite / Ce faceţi
> Pacientul nu consuma intreaga cantitate de alimente
o Cercetaţi cauzele: apetit diminuat, condiţii
necorespunzatoare de servire a mesei, nu-i plac
alimentele, consuma alimente aduse de
apartinatori, isi respecta religia
> Pacientul refuză anumite alimente, acuză greaţă
o Se consemneaza observaţiile si se anunţa medicul
71
FISA Nr. 3.2. . ** ; ’ ' *;
ALIMENTAREA PE GASTROSTOMA
a) PSIHICA:
> Oferiţi pacientului informaţii clare, accesibile despre
modul de alimentare pe stoma pentru a-i reduce teama
PREGATIREA si a obţine colaborarea sa
PACIENTULUI/ > încurajări pacientul sa se alimenteze singur pentru a-si
CLIENTULUI recapata autonomia
b) FIZICA:
> Aşezaţi pacientul in poziţie sezand, pe marginea
patului sau pe un scaun cu spatar, astfel incat sonda sa
fie mentinuta in poziţie verticala, paralela cu toracele.
72
» Explicaţi pacientului care se alimenteaza singur:
> să-şi spele mâinile
> să îndepărteze dopul de la sonda
> să adapteze palnia Ia capatul sondei mentinand-o in
poziţie verticala
> sa introducă pe rand felurile de mancare din regimul
de stenoza, astfel:
lichidul sa-1 toarne incet pe pâlnie, nu mai mult de
100 ml o data pentru a nu destinde brusc stomacul
- alimentul solid pasat sa-1 verse in pâlnie si sa-1
impinga pe sonda cu ajutorul baghetei de plastic sau
lemn
- sa adauge din cand in cand lichid alimentar, pentru a
uşura înaintarea alimentului pasat
- sa nu introducă la o “masa” mai mult de 400 g de
alimente pasate datorita tulburărilor de digestie si de
absorbţie existente
- sa termine totdeauna “masa” cu lichid pentru a spala
lumenul sondei
sa astupe capatul sondei cu dopul de plastic sau
cauciuc
- sa fixeze sonda in poziţie verticala, paralela cu
toracele
- sa evite poziţia de decubit dorsal dupa masa întrucât
favorizeaza “ regurgitarea “ conţinutului pe sonda
sa-si spele mâinile dupa masa
73
FISA Nr.3.3.
ALIMENTAREA PA CIENTUL UL UI P R IN SONDA
NAZO-GASTRICA
74
. > Spălaţi mâinile şi îmbrăcaţi mănuşi
> Introduceti sonda gastrica, verificaţi poziţia acesteia si
fixaţi extremitatea libera a sondei cu leucoplast de fata
si urechea pacientului (vezi tubajul nazo-gastric)
>- Controlati continutul gastric si la nevoie aspiraţi staza
> Folosiţi amestecurile preparate pentru alimentarea pe
sonda, lipsite de grunji sau alte conglomerate, care ar
putea astupa sonda (vor fi strecurate prin tifon
impaturil in 8 straturi)
EFECTUAREA > Pregatiti aparatul de perfuzie, umpleţi rezervorul
PROCEDURII picuratorului, eliminaţi aerul din tubul de legătură si
racordaţi perfuzorul la sonda
> Introduceti raţia zilnica in 4-6 doze, foarte încet, cu
aparatul de perfuzie ataşat la extremitatea libera a
sondei
> încălziţi lichidul alimentar la temperatura corpului
> Verificaţi viteza de scurgere a picuratorului; nu se va
administra mai mult de 200-250 ml intr-o ora
>■ Administraţi pe sonda 200-300 de ml de apa pentru
spaiarea perfuzorului si a sondei, apoi insuflaţi puţin
aer, pentru a o goli complet si închideţi extremitatea
libera cu o clama Hoffmann sau o pensa Pean,
împiedicând picurarea rămăşiţelor de lichid din sonda
in faringe si laringe, acestea putând fi aspirate de
bolnavul inconştient, lipsit de reflexul tusei.
> Asigurati-va ca pacientul primeşte raţia adecvata,
cantitativ si calitativ si i se asigura necesarul de lichide
75
> Indepartati mânuşile si materialele folosite în
REORGANIZAREA containere speciale;
LOCULUI
DCULUI DE
] §*- > Spalati-va mâinile
MUNCA
Notati:
NOTAREA > Procedura si numele celui care a efectuat-o
PROCEDURII S P > Data, ora, cantitatea si felul alimentelor administrate
> Reacţii adverse, intoleranta (greaţa, voma)
76
Sondele de cauciuc p o t f i lasate p e loc 2-3 zile,
menţinerea lor peste acest termen poate cauza
leziuni ale mucoasei nazale
Sondele de polietilen pot f i mentinute si tolerate
mai mult, pana la 4-7 zile.
RECO M A ND ARI Este recomandabil ca sonda sa fie mobilizata de
mai multe ori in cursul zilei, favorizând prin
aceasta circulaţia sanguina normala la nivelul
suprafeţelor apasate de ea;
La 3-5 zile, sonda trebuiei indepartata pentru 6-8
ore (repausul de noapte), dupa care se va putea
reintroduce, insa prin nara de parte opusa.
Este important ca alături de aportul caloric si
vitaminic, pacientul sa primeasca si raţia
corespunzătoare de lichide pentru acoperirea
necesităţilor hidrice care trebuie calculate exact.
77
1
78
VV
I ■’!
1 <!
. ■»!
79
> Rezultate aşteptate/dorite:
• Nu s-a dezvoltat nici o infecţie
• Dupa efectuarea procedurilor de către nursa,
pacientul/clientul este in siguranţa, la fel si nursa.
EVALUAREA : > Rezultate nedorite / Ce faceţi
EFICACITATIJ g - Uscaciunea pielii, crăpături, fisuri si iritatii;
PROCEDURII acestea sunt cele mai comune dupa utilizarea
repetata a antisepticului, in special la persoane
cu pielea sensibila
o aplicaţi o cremă emolientă pe mâini după
fiecare spălare sau contact cu agenţi de
curăţare
o consultaţi specialistul în caz de dermatită
80
i■
A. ÎMBRĂCAREA MĂNUŞILOR
81
B. D EZBRĂ CAREA M Ă NU ŞILOR
82
> Îndepărtarea si distrugerea paraziţilor care pot
OBIECTIVELE transmite îmbolnăviri
PROCEDURII > Evitarea leziunilor de grataj si pastrarea integritati
tegumentelor
> Paravan
PREGATIREA > Pieptene foarte des
MATERIALELOR > Soluţie insecticida
> Manusi de unica folosinţa
> Boneta din material plastic
> 0 bucata de panza
a) PSIHICA
>■ Anunţaţi cu tact pacientul ca veti face controlul
PREGATIREA
parazitologic
PACIENTULUI
> Explicaţi necesitatea acestui control
b) FIZICA
> Examinaţi parul pacientului pentru a depista ouăle si
paraziţii adulţi
> Dezbracati pacientul de hainele proprii si controlati
cusăturile
> Examinaţi celelalte zone oiloase ale pacientului
83
1
84
CAPITOLUL V . M A S U R A R E A S I ÎN R E G IS T R A R E A
F U N C Ţ IIL O R V IT A L E
a) PSIHICA
> Explicaţi procedura pacientului pentru a obţine
colaborarea sa;
b) FIZICA
PREGATIREA > Aşezaţi pacientul in poziţia cea mai adecvata caii
PACIENTULUI utilizate pentru masurarea temperaturii corporale:
o Decubit dorsal - pentru masurarea in cavitatea
bucala si axilara;
o Decubit lateral - pentru masurarea in cavitatea
rectala
85
1. METODA ORALA
>• Spalati-va mâinile
> Clăti ti termometrul cu apa rece daca a fost pastrat in
soluţie dezinfectanta;
> Stergeti termometrul cu o compresa de tifon pentru a
indeparta urmele soluţiei chimice;
> Prindeţi strâns termometrul cu degetul mare si
celelalte degete;
> Scuturati-1 printr-o mişcare puternica din articulaţia
mâinii pana la coborarea mercurului sub 36°C (sau
95° Fahrenheit);
> Plasaţi bulbul cu mercur al termometrului pe partea
dreapta sau stanga a cavitatii sublinguale;
> Instruiti pacientul sa inchida gura, apropiind buzele
EFECTUAREA in jurul termometrului;
PROCEDURII > Menţineţi termometrul sub limba timp de 3 minute;
> Indepartati termometrul si stergeti-1 cu tifon;
> Cititti gradaţia de pe scala termometrului;
> înregistraţi temperatura in carnetul personal notând:
numele, data inregistrarii, valoarea
(ex. T<p 36, 5°C);
> Spalati termometrul cu apa calduta si detergent si
clatiti cu apa rece;
> Uscaţi termometrul si plasati-1 fie in ambalajul sau
din plastic, fie in recipientul special pentru
termometre;
> Spalati-va mâinile;
2. M ETO D A AXILARA
> Spalati-va mâinile;
> Asiguati intimitatea pacientului si descoperiţi axila;
> Spalati si stergeti termometrul daca a fost tinut in
soluţie dezinfectanta;
> Scuturati termometrul pentru a cobori mercurul in
rezervor, daca este cazul;
> Plasaţi bulbul termometrului in centrul axilei, paralel
cu toracele;
> Apropiaţi braţul pacientului de trunchi si flectati
antebratul pe torace;
> Menţineţi termometrul in axila 10 minute;
> Indepartati termometrul si cititi gradaţia;
> înregistraţi valoarea termica in carnetul personal,
notând: numele pacientului, data înregistrării,
temperatura ca in exemplul următor:
D ata O ra T° Nume
10XH 1800 37,3°C Ion Mihail
> Spalati, clatiti si stergeti termometrul dupa folosire;
> Introduceti termometrul in ambalajul sau sau in
recipientul special;
> Spalati-va mâinile.
86
3. METODA RECTALA
> Spalati-va mâinile;
> Stergeti, scuturati si cititi gradaţia termometrului;
> Puneti-va manusi de unica folosinţa daca doriţi;
> Lubrifiati bulbul termometrului si zona din apropiere
pe o distanta de ~ 2,5 cm.;
> Asiguraţi intimitatea pacientului;
> Aşezaţi pacientul in decubit lateral si descoperiţi
regiunea fesiera;
> Indepartati fesele pentru vizualizarea orificiului
anal;
> Introduceti termometrul prin anus cca. 3,8 cm la
adult, 2,5 cm la copil şi 1,25 cm Ia sugar;
> Menţineţi termometrul pe loc 3 pana la 5 minute;
> Indepartati termometrul si stergeti-1 cu o compresa
de tifon;
> Stergeti orice urma de lubrifiant sau de materii
fecale din jurul anusului;
> Cititi gradaţia termometrului;
> Spalati termometrul in apa calduta cu detergent si
clatiti cu apa rece;
> Uscati-1 si asezati-I in ambalajul sau din plastic sau
in recipientul special pentru termometre rectalc;
> Spalati-va mâinile;
> înregistrau temperatura in carnetul personal, notând:
numele pacientului şi data înregistrării;
> Anunţaţi orice modificări anormale.
87
> Rezultate asteptate/dorite:
88
> Informaţi pacientul că termometrul este un instrument
indispensabil pentru aprecierea stării generale, la
domiciliu;
EDUCAREA _ > Explicaţi pacientului/familiei sa spele termometrul cu
PACIENTULUI U- apa calduta si sa-1 introducă, uscat si scuturat, in
ssL; containerul protective intre utilizări;
> Oferiţi pacientului un table cu valori termice
orientative in funcţie de calea folosita pentru
măsurare; ca in exemplu de mai jos:
90
Socotiti cate o respiraţie pentru fiecare linie orizontala
din F.T.
Notati grafic valoarea inregistrata printr-un punct de
REPREZENTAREA culoare albastra aşezat direct pe linia orizontala din
GRAFICĂ A rubrica corespunzătoare pentru dimineaţa (D) sau
RESPIRAŢIEI seara (S);
Uniţi primul punct, printr-o linie cu sageata, de rubrica
respiraţiei aflata in partea dreapta a sistemului de
coordonate din F T .;
Obţineţi curba respiraţiei prin unirea punctului iniţial
cu celelalte valori ale măsurătorilor efectuate ulterior.
REZULTATE NEDORITE
> Rata respiratorie este mai mica sau mai mare fata de
valorile normale caracteristice vârstei;
> Pacientul trece printr-o detresa respiratorie manifestata
prin: zgomote respiratorii anormale, efort respirator,
utilizarea muşchilor respiratorii accesorii, ortopnee,
piele palida sau cianotica, pierdere de cunostinta;
> Pacientul poate avea una sau mai multe din
urmatoarele probleme de dependenta:
> Intoleranta la activitate;
> Anxietate;
> Alterarea confortului;
> Clearance ineficient al cailor respiratoruii;
> Posibilă insuficienţă respiratorie;
> Alterarea schimburilor gazoase.
91
Prevedeţi 5-10 minute de repaus inainte de numararea
respiraţiilor daca a aparut o activitate recenta ce poate
M O D IFIC Ă R I altera rata respiratorie a pacientului;
IN SIT U A T IIL E [f: Descoperiţi toracele pacientului dacă respiraţia este
SE LE C T A T E superficială pentru a obţine cea mai corecta rata
respiratorie;
Evitati masurarea respiraţiei la sugar sau copil in timpul
plânsului;
Aplicaţi podul palmei pe toracele copilului atunci cand
doarme pentru a numara exact mişcările respiratorii.
Nou-nascut 30-80
Copil mic 20-40
Copil mare 15-25
Adult 14-20
Barbat 14-18
Femeie 16-20
92
. " 'i
FISA Nr.5.3. ■ ,‘ ’
M ASURAREA PULSULUI
a) PSIHICA:
> Explicaţi pacientului procedura pentru a reduce
emoţiile, teama si a obţine colaborarea;
> Asiguraţi un repaus psihic de cel puţin 5 minute
inainte de masurare;
PREGATIREA IM b) FIZICA
PACIENTULUI > Asiguraţi un repaus fizic de cel puţin 5 minute inainte
de masurare;
> Aşezaţi pacientul in poziţie confortabila in funcţie de
starea generala:
- decubit dorsal cu membrul superior intins pe langa
corp, articulaţia mâinii in extensie, mana in
supinatie (palma orientata in sus);
- poziţie semisezanda (in pat sau in fotoliu) antebratul
in unghi drept sprijinit pe suprafaţa patului, mana
in supinatie si extensie.
93
> Spalati-va mâinile;
> Reperaţi artera radiala la extremitatea distala a
antebraţului, pe fata anterioara (interna), in sântul
radial aflat in prelungirea policelui;
> Plasaţi degetele index,, mediu si inelar (2,3,4)
deasupra arterei radiale reperate;
EFECTUAREA > Exercitati o presiune uşoara asupra arterei pe osul
PROCEDURII radius, astfel incat sa percepeti sub degete pulsaţiile
sângelui;
> Fixati-va un punct de reper pe cadranul ceasului de
mana;
> Numarati timp de 1 minut pulsaţiile percepute sub
degete,, sau 30 secunde si inmulţiţi cu doi numărul
pentru a obţine rata pulsului pe minut;
>• Apreciaţi ritmul, amplitudinea si elasticitatea
peretelui arterial in timp ce masurati frecventa;
> înregistraţi frecventa pulsului in carnetul personal
notând: numele pacientului, salonul, data
înregistrării, rata;
> Spalati-va mâinile.
94
REZULTATE ASTEPTATE/DORITE:
> Pulsul este bine bătut, regulat, iar frecventa se inscrie
in limitele normale corespunzătoare vârstei;
> Tegumentele si mucoasele sunt normal colorate;
>- Pacientul este liniştit.
95
Invatati pacientul sa-si masoare singur pulsul periferic
EDUCAREA la arterele carotida sau temporala intrucat sunt mai
PA CIEN TULUI accesibile pentru autopalparea Ia domiciliu;
Instruiri pacientul sa exercite o presiune uşoară
folosind 3 degete pentru palpare;
Informaţi pacientul/familia care sunt valorile normale
ale pulsului, caracteristice vârstei;
Instruiri pacientul/familia sa ia legătură cu medicul
curant ori de cate ori valorile ratei pulsului sunt
deviate de la normal si starea generala a pacientului se
modifica.
Oferiţi, eventual, un tabel cu valori orientative ca in
exemplul de mai jos:
96
FISA Nr. 5.4.
a) PSIHICA:
> Explicaţi pacientului procedura pentru a reduce teama
si a obţine colaborarea;
y Asiguraţi un repaus psihic de cel puţin 5 minute
PREGATIREA inainte de masurare intrucat emoţiile influenteaza
PACIENTULUI presiunea sângelui;
b) FIZICA
> Asiguraţi un repaus de cel puţin 5 minute inainte de
masurare
> Aşezaţi pacientul in poziţie confortabila de decubit
dorsal ori semisezand sau in ortostatism conform
indicaţiei medicale
97
> Utilizati comprese cu alcool pentru a şterge olivele si
părţile metalice ale stetoscopului daca este necesar
> Selectati un tensiometru cu manşeta potrivita vârstei si
stării constitutionale a pacientului;
> Amanati masurarea T. A. daca pacientul este tulburat
emoţional, are dureri, daca a făcut exerciţii de mişcare sau
daca masurarea presiunii arteriale nu este o urgenta;
> Alegeţi braţul potrivit pentru aplicarea manşetei (fara
perfuzie i.v., interventie chirurgicala la nivelul sânului sau
axilei, fara arsuri, shunt arterio-venos sau rani ale mâinii);
> Permiteti pacientului sa adopte poziţia culcat sau aşezat cu
EFECTUAREA braţul sustinut la nivelul inimii si palma indreptata in sus;
> Descoperiri braţul pacientului fie prin ridicarea mânecii fie
PROCEDURII
prin dezbracare daca aceasta (maneca) este prea stramta,
pentru a nu creste presiunea deasupra locului de aplicare a
manşetei;
> Verificaţi daca manşeta conţine aer;
> Scoateri aerul din manşeta, la nevoie, deschizând ventilul
de siguranţa si comprimând manşeta in palme sau pe o
suprafaţa dura;
> închideţi ventilul de siguranţa inainte de a umfla manşeta;
> Aplicaţi manşeta, circular, in jurul braţului, bine intinsa, la
2,5 -5 cm deasupra plicii cotului si fixati-o.
> Palpaţi artera brahiala sau radiala exercitând o presiune
uşoara cu degetele
> Aşezaţi membrana stetoscopului deasupra arterei reperate
si introduceri olivele in urechi;
> Umflaţi manşeta tensiometrului pompând aer cu para de
cauciuc in timp ce priviri acul manometrului;
> Continuări sa pompaţi aer pana cand presiunea se ridica cu
30 cm deasupra punctului in care pulsul a dispărut (nu se
mai aud batai in urechi);
> Decomprimaţi manşeta, deschizând uşor ventilul de
siguranţa si restabilind circulaţia sângelui prin artere;
> înregistrări mental cifra indicata de acul manometrului in
oscilaţie in momentul in care, in urechi, auziţi prima bataie
clara (lup-dup); aceasta cifra reprezintă presiunea
(tensiunea) sistolica sau maxima;
> înregistrări numărul care corespunde bataii de fmal in timp
ce continuări decomprimarea manşetei; acesta reprezintă
TA. diastolica sau minima;
> îndepărtări manşeta, curatati si dezinfectaţi olivele
stetoscopului;
> înregistrări valorile masurate in carnetul personal, notând:
numele bolnavului, data inregistrarii, valorile obtinute
(T.A. = 130/70 mmHg sau T.A “ 13/7 cmHg).
98
>■ Socotiti pentru fiecare linie orizontala din foaia de
REPREZENTAREA temperatura, 10 mmHg sau 1 cm Hg.
g r a f ic a a t .a .
> Reprezentaţi grafic valorile inregistrate printr-un
dreptunghi de culoare albastra, aşezat pe verticala
timpului (D sau S); latura de sus a dreptunghiului
reprezintă T.S. (tensiunea sistolica) iar latura de jos a
dreptunghiului reprezintă T.D. (tensiunea diastolica).
REZULTATE ASTEPTATE/DORITE:
> T.A. a pacientului este, in limitele normale
corespunzătoare vârstei;
>■ Pacientul nu acuza cefalee, tulburări de echilibru;
evaluarea
EFICACITATII m
REZULTATE NEDORITE
PROCEDURII
> Presiunea sistolica sau diastolica este mai mare sau
mai mica fata de rata normala a persoanelor de aceeaşi
vârsta;
> Sunetele obţinute prin metoda KOROTKOFF nu sunt
audibile sau sufficient de distincte pentru a facilita o
apreciere exacta a T.A.
99
Sfatuiti pacienţii adulţi sa-si masoare T.A. cel puţin
odata pe an;
Informaţi pacienţii despre utilitatea automasurarii
EDUCAREA T.A., la domiciliu, prin echipament digital; desi este
PACIENTULUI costisitor este mult mai uşor sa citeşti valorile.
Instruiti pacientul sa se prezinte cu promptitudine la
medic daca valorile T.A. sunt oscilante;
Instruiti pacientul cu hipertensiune arteriala (HTA) sa-
si ia medicamentele in mod regulat, sa reducă
consumul de sare, sa-si verifice greutatea si sa invete
tehnici de managementul stressului;
Informaţi pacientul/familia care sunt valorile normale
in funcţie de vârstă; oferiţi, eventual, un tabel cu
valori orientative ca in exemplul de mai jos:
100
FISA Nr. 5.5.
M A S URA REA ÎNĂLŢIMII SI GREVTATII
PREGATIREA;
MATERIALELOR > Cantar pentru adulţi
y Antropometru ( sau cantar antropometru)
y Carnet pentru notarea valorilor
a) PSIHICA:
y Explicaţi pacientului necesitatea măsurătorii si stabilili
impreuna ora potrivita in cursul dimineţii
y Asiguraţi pacientul, daca este cazul, ca se respecta
intimitatea
b) FIZICA
PREGATIREA
>■ Ajutati pacientul sa se dezbrace de halat;
PACIENTULUI
y Explicaţi pacientului sa nu manance, sa urmeze si sa
elimine scaunul înainte de cântărire
y Instruiti pacientul sa stea cu călcâiele lipite de tija
antropometrului
101
i
REZULTATE AŞTEPTATE
> Cantarirea s-a făcut corect, rezultatul atesta o evoluţie
EVALUAREA buna
EFICACITATil fT REZULTATE NEDORITE / CE FACEŢI
PROCEDURII ~ > Valorile obtinute arata scaderea greutatii la pacienţii
slăbiţi, denutriti, creşterea greutatii si reţinerea apei in
organism
o Verificaţi respectarea regimului
102
CAPITOLUL VI. PANSAMENTE SI BANDAJE
FISA N r. 6.1.
PANSAMENTUL ' 4
103
a) C rearea câm pului operator
> Degresaţi tegumentele din jurul plăgii pentru a
îndepărta urmele de adeziv de la pansamentul vechi
RESPECTAŢI sau sebumul, folosind eter sau benzină iodată
TIMPII > îndepărtaţi compresele de la pansamentul vechi cu
PANSAMENTULUI blândeţe, umezindu-le cu soluţie antiseptică dacă
sunt lipite
> Dezinfectaţi tegumentul cu o soluţie antiseptică
(începând dinspre plagă spre periferie, schimbaţi
frecvent tamponul)
b) Tratarea plăgii
> Acţionaţi în funcţie de recomandarea medicului, de
natura şi evoluţia plăgii: spălaţi plaga cu un jet slab
de soluţie antiseptică dacă prezintă secreţii,
îndepărtaţi tubul de dren, îndepărtaţi firele şi ajutaţi
medicul dacă este o plagă recentă
> Aplicaţi medicamente conform prescripţiei medicale
c) Acoperirea (protecţia plăgii)
> Aplicaţi comprese sterile care să depăşească
marginile plăgii cu 1-2 cm
> Nu aplicaţi un strat prea gros de tifon pentru a
asigura o bună capilaritate
> La plăgile care secretă, acoperiţi compresele cu un
strat nu prea gros de vată pentru a nu permite
stagnarea secreţiilor în contact cu tegumentul
favorizând iritaţia şi macerarea
d) Fixarea pansamentului
> Alegeţi o metodă de fixare adecvată regiunii prin
înfaşare sau cu substanţe adezive
> Verificaţi pansamentul pentru a nu jena circulaţia de
întoarcere sau dacă asigură repausul în cazul în care
este limitată mişcarea
> Verificaţi dacă pansamentul jeneaza mişcarea
OBIECTIVE
¥ •
•
•
Prevenirea infecţiei
Aprecierea procesului de vindecare
Protecţia plăgii împotriva factorilor mecanici
Se face în funcţie de tipul de pansament (protector, absorbant,
compresiv, ocluziv, umed)
> Tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuţa
pentru pansamente;
> Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense
anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete butonate,
sonde canelate;
PR E G Ă T IR E A
> Comprese sterile
MATERIALELOR
> Tuburi de dren sterile
> Mănuşi sterile
> Ochelari de protecţie, mască
> Muşama, aleza
> Soluţii antiseptice:
o pentru tegumente
o pentru plagă
>• Soluţii degresante: benzină iodată, eter
>• Medicamente: pulberi, unguente
> Materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive,
plasă adezivă, soluţie adezivă, ace de siguranţă
> Tăviţa renală
PSIHICĂ
> Informaţi pacientul asupra necesităţii efectuării
pansamentului
> Explicaţi modul de desfăşurarea al procedurii
> Obţineţi consimţământul
PREGATIREA
PACIENTULUI FIZICĂ
> Poziţionaţi pacientul în funcţie de segmentul ce
trebuie pansat
> Alegeţi poziţia de decubit pentru a evita lipotimia
> Asiguraţi intimitatea pacientului dacă este cazul
105
Spălaţi plaga prin turnare pentru a nu produce durere,
folosind una din soluţiile dezinfectante recomandate
Absorbiţi secreţiile din plagă prin tamponare pentru a nu
produce durere
Curăţaţi din nou tegumentele din jurul plăgii folosind un
tampon pentru o singură manevră şi ştergeţi apoi cu un
tampon uscat
Efectuaţi în continuare tratamentul plăgii în funcţie de
natura şi evoluţia acesteia, aplicând medicamente dacă
sunt recomandate
Acoperiţi cu comprese de tifon sterile care să depăşească
marginea plăgii cu 1-2 cm şi aplicaţi desupra un strat
subţire de vată dacă este necesar
Fixaţi prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare
folosind un procedeu adaptat regiunii (circular, în spirală,
în evantai, cu faşă răsfrântă, în spic)
107
FISA Nr.6.2. :i
TIPURI DE PANSAMENTE
PANSAMENTUL PROTECTOR
RECOMANDĂRI
> Puteţi folosi materiale sintetice în locul compreselor mari
PANSAMENTUL ABSORBANT
RECOMANDĂRI
> Respectaţi etapele de efectuare a pansamentului
> Supravegheaţi pacientul pentru a putea schimba pansamentul mai des dacă se
imbibă
> Dacă medicul montează tub de dren notaţi cantitatea de lichid eliminată
PANSAMENTUL OCLUZIV
RECOMANDĂRI
> Pentru îngrijirea plăgii se poate face fereastră
108
PANSAMENTUL COMPRESIV
RECOMANDĂRI
> Respectaţi etapele de efectuare a pansamentului
> Aplicaţi peste comprese un strat mai gros de vată
astfel încât să se acopere reliefurile osoase şi
compresiunea să fie repartizată uniform pe toată
suprafaţa regiunii, să nu împiedice circulaţia de
întoarcere
PANSAMENTUL UMED
’K' i '''i
• Diminuarea edemului inflamator
OBIECTIV
RECOMANDĂRI
> Aplicaţi comprese umede reci îmbibate în soluţii recomandate de medic (Rivanol,
cloramină, etc.)
> Protejaţi cu o bucată de material plastic
> Fixaţi
> Reumeziţi din timp în timp (maxim la 5-10 min) sau schimbaţi compresele
deoarece se încălzesc şi produc un efect contrar
109
FISA Nr.6.3.
BANDAJE FIXAREA PANSAMENTULUI PRIN ÎNFĂŞARE
(BANDAJAREA) !
110
> Folosiţi tehnica pentru regiuni cilindrice: cap, gât,
torace, abdomen, braţ, articulaţia pumnului
ÎNFĂŞAREA > La membre, începeţi înfaşarea de la extremitatea spre
CIRCU LARA rădăcină în sensul circulaţiei de întoarcere (de la
partea mai subţire)
> Acoperiţi pansamentul în întregime prin ture,
suprapuse
> Fixaţi cu ac de siguranţă, leucoplast sau prin nod la
distanţă de plagă pentru a nu produce jena
111
>■ Folosiţi pentru regiuni articulare: scapulo-humerală,
inghino-abdominală, cot, picior, pumn
> Începeţi de regulă deasupra articulaţiei prin ture
INFAŞAREA circulare
ÎN S P IC Ă > Treceţi faşa dedesuptul articulaţiei, în formă de “ 8”
înconjurând zona vecină acoperind tura precedentă
jumătate sau două tururi
> Terminaţi prin ture circulare
> Fixaţi capatul liber
CAPITOLUL VIL SONDAJE, SPĂLĂTURI, CLISME
FISA N r .7 .1 ; . 1
INTRODUCEREA ŞI ÎNDEPĂRTAREA UNEI SONDE
NAZOGASTRICE
(TUBAJUL NAZOGASTRIC)
a) PSIHICĂ:
> Explicaţi pacientului scopul şi necesitatea tubajului;
> Obţineţi consimţământul şi colaborarea;
> Informaţi pacientul privind modul de desfăşurare a
procedurii şi a duratei acesteia;
> Asiguraţi intimitatea
b) FIZIC Ă
P R E G ĂT IR EA > îndepărtaţi proteza dentară dacă există şi plasaţi-o într-
PACIENTULUI E un pahar cu apă;
> Rugaţi pacientul să-şi sufle nasul sau curăţaţi nasul
dacă este necesar;
> Alegeţi nara cea mai funcţională punând pacientul să
respire alternativ pe o nară şi pe cealalta;
> Aşezaţi pacientul în poziţie şezândă sau semişezândă
113
> Alegeţi şi verificaţi materialele în funcţie de obiectivul
stabilit;
>• Verificaţi recomandarea medicală ;
>• Identificaţi pacientul şi transportaţi materialele necesare în
salon
> Instruiţi pacientul cum să înghită
> Aşezaţi pacientul în poziţia aleasă şi plasaţi sub bărbia
acestuia un prosop;
> Spălaţi mâinile şi îmbrăcaţi mănuşile
> Estimaţi lungimea necesară pentru ca sonda să ajungă în
stomac procedând astfel:
o Măsuraţi distanţa dintre lobul urechii şi vârful nasului şi
EFECTUAREA --------K apoi de la vârful nasului până la apendicele xifoidian
PROCEDURII jg___ ) o însemnaţi locul celor două măsurători cu benzi subţiri de
leucoplast sau notaţi distanţele dacă sonda este gradată
> Lubrifiaţi sau umeziţi vârful sondei pentru a asigura
înaintarea, pentru a reduce fricţiunea şi iritaţiile
> Plasaţi o tăviţă renală sub bărbia pacientului şi rugaţi-1
eventual să o menţină singur sau apelaţi la ajutor
> Introduceţi sonda cu delicateţe prin nara selectată îndreptand-
o spre spate şi în jos înaintând încet până ajunge în faringe
> Avansaţi cu sonda rugând pacientul să înghită până ajunge la
primul semn. Favorizaţi înghiţirea sondei dând pacientului
cantităţi mici de apă cu paiul (dacă este cazul)
> Supravegheaţi starea pacientului deoarece pot apare: tuşea,
cianoza, tulburări respiratorii, situaţie în care sonda a ajuns în
trahee
> Rugaţi pacientul să înghită încet până la al doilea semn
> Controlaţi poziţia sondei prin una din următoarele metode :
o Conectaţi o seringă la capătul liber al sondei şi aspiraţi
conţinutul stomacal
o Conectaţi o seringă la capătul liber al sondei şi
introduceţi 30 cm5 de aer ascultând cu stetoscopul plasat
pe epigastru, zgomotele produse de intrarea aerului
o Introduceţi capătul liber al sondei într-un pahar cu apă.
Nu trebuie să iasă bule de aer.
o Verificaţi radiologie dacă este cazul
> Fixaţi sonda pe nas cu leucoplast astfel încât să nu împiedice
vederea şi să nu preseze nasul
> Fixaţi eventual partea liberă a sondei având grijă să lăsaţi o
buclă (de la nas până ia locul fixării) care să-i permită
pacientului mişcarea lejeră a capului
> Aşezaţi pacientul într-o poziţie comodă
> Continuaţi tubajul conform obiectivului urmărit
>- Clampaţi sonda sau aplicaţi un dop între două folosiri, ataşaţi
punga colectoare în funcţie de obiectivul tubajului
114
> Observaţi faciesul şi respiraţia pacientului
> ■ Asiguraţi igiena orală, mucoasa să fie curată şi umedă
ÎNGRIJIREA _ > Observaţi nările şi evetualele semne de iritaţie
PACIENTULUI g > Verificaţi permeabilitatea sondei
> Redaţi pacientului proteza, dacă nu există alte
recomandări ale medicului
REO RG AN IZAREA
> îndepărtaţi materialele folosite
LO CULU I DE -
>• Goliţi recipientele (dacă este cazul) şi curăţaţi
>■ Aşezaţi materialele în dulapuri sau în alte locuri destinate
M U N CĂ
păstrării
Notaţi:
N O TA R EA
> Data, ora efectuării/introducerii sondei, tipul tubajului,
PROCEDURII
durata şi mărimea sondei folosite
> Toleranţa pacientului la procedură
> Metode folosite pentru control
> Cantitatea, culoarea, consistenţa, mirosul lichidului extras
> Prezenţa unor semne de iritaţie şi dificultăţi în
introducerea sondei
115
T£j e-
116
B. ÎNDEPĂRTAREA SONDEI
117
Notaţi:
NOATREA — > Ora îndepărtării sondei şi comportamentul pacientului,
PROCEDURII ^ cantitatea, aspectul lichidului
118
FISA Nr. 7.2.
TUBAJUL (SONDAJUL) DUODENAL
a) PSIHICĂ:
> Explicaţi pacientului scopul şi necesitatea tubajului;
> Obţineţi consimţământul şi colaborarea ;
> Informaţi pacientul privind modul de desfăşurare a
procedurii şi a duratei acesteia;
> Asiguraţi intimitatea
b) FIZIC Ă
PREGATIREA > îndepărtaţi proteza dentară dacă există şi plasaţi-o într-
PACIENTULUI un pahar cu apă;
> Rugaţi pacientul să-şi sufle nasul sau curăţaţi nasul
dacă este necesar;
> Alegeţi nara cea mai funcţională punând pacientul să
respire alternativ pe o nară şi pe cealaltă ;
> Aşezaţi pacientul în poziţie şezândă sau semişezandă
119
l.lntroducerea sondei
120
>■ Verificaţi poziţia sondei prin una din următoarele
. metode :
1. Introduceţi capătul liber al sondei intr-o eprubetă
şi observaţi dacă se scurge bilă de culoare galben
aurie. Dacă nu se scurge introduceţi caţiva ml de
aer pentru a îndepărta eventualele mucozităţi şi
aspiraţi cu seringa.
2. Insuflaţi 60 ml aer prin sondă cu o seringă şi
incercaţi să recuperaţi după 1 min. Aspirarea unei
cantităţi mai mici de 20 ml arată ca sonda este in
duoden
3. Introduceţi 10 ml lapte care nu mai pot fi
recuperaţi dacă sonda este in duoden
4. Controlul radiologie
> Continuaţi tubajul conform obiectivului urmărit
> Fixaţi sonda dacă trebuie să rămână pe loc
> Menţineţi sonda pe durata recomandată de medic
2. Retragerea sondei
> Anunţaţi pacientul cand trebuie extrasă sonda
> Introduceţi caţiva ml de aer pentru a goli lumenul sondei
şi inchideţi cu o pensă
> Coborâţi extremitatea liberă a sondei sub nivelul
stomacului pentru a evita scurgerea eventualelor resturi
din lumen in faringe sau in cavitatea bucala
Retragerea sondei in 3 paşi
> Rugaţi pacientul să inspire şi să rămână in apnee timp in
care retrageţi sonda pana la nivelul stomacului
>- Rugaţi din nou pacientul să inspire şi procedaţi in
continuare ca la retragerea sondei nazogastrice
> Oferiţi pacientului un pahar cu apă pentru clătirea gurii
121
Notaţi :
N OTAREA
> Data, ora efectuării/introducerii sondei, durata
PROCEDURII |fc, > Toleranţa pacientului la procedură
> Obiectivul procedurii şi indeplinirea acestuia
REZULTATE AŞTEPTATE
> Pacientul este colaborant şi demonstrează inţelegerea
informaţiilor
> Sonda este introdusă fără dificultate
> Obiectivul sondajului este indeplinit
REZULTATE NEDORITE/CE FACEŢI?
> Pacientul nu colaborează
o Explicaţii cu răbdare importanţa procedurii şi
la nevoie anunţaţi medicul
o Folosiţi un spray anestezic, dacă medicul
recomandă, pentru a indepărta senzaţiile
E VALU AREA
neplăcute
PROCEDURII
> Sonda nu inaintează la nivelul orificiului nazal
o Este posibilă o obstrucţie; retrageţi sonda şi
incercaţi din nou cu răbdare
> Pacientul tuşeşte, se cianozează, prezintă tulburări
respiratorii pentru că sonda a ajuns in trahee
o Retrageţi uşor sonda, lăsaţi pacientul să se
liniştească şi incercaţi din nou manevrand
sonda cu blândeţe
> Pacientul acuză disconfort, iritaţie, senzaţie de vomă,
greaţă
o Sfătuiţi pacientul să respire profund pentru a
combate greaţa
o Ajutaţi pacientul să-şi susţină sau susţineţi
tăviţa renală, in caz de vomă
o Anunţaţi medicul in caz de iritaţie şi aplicaţi
măsurile stabilite de acesta
> Sonda se incolăceşte in stomac, nu trece de pilor
o Preveniţi prin inghiţire foarte lentă
o Combateţi spasmul piloric prin administrarea
medicamentelor antispastice (la recomandarea
medicului) sau prin neutralizarea acidităţii
gastrice cu sol. de NaHC03 10% -20-40ml
122
FIŞA Nr. 7.3.
SONDAJUL VEZICAL
LA FEMEIE
a) PSIHICĂ:
PREGATIREA
> Informaţi pacienta cu privire la necesitatea sondajului
> Obţineţi consimţământul şi colaborarea acesteia
PACIENTEI
b) FIZICA:
> Aşezaţi pacienta în poziţie ginecologică
> Asiguraţi intimitatea pacientei prin izolare cu paravan
123
> Identificaţi pacienta
> Verificaţi recomandarea medicală
> Protejaţi patul cu aleza şi muşama
> îndepărtaţi perna şi pliaţi pătura
> Lăsaţi accesibilă numai regiunea vulvară
>■ Spălaţi mâinile şi îmbrăcaţi mănuşi de unică folosinţă
EFECTUAREA > Efectuaţi toaleta regiunii vulvare cu apă şi săpun sau
PROCEDURII dezinfectaţi organele genitale folosind 6 tampoane:
tampoanele 1 si 2 - pentru labiile mari, tampoanele 3
si 4 - pentru labiile mici, tampoanele 5 si 6 - pentru
meatul urinar
> îndepărtaţi materialele folosite pentru toaletă şi aşezaţi
între coapsele pacientei tăviţa renală
> Schimbaţi mănuşile de unică folosinţă cu cele sterile
> Evidenţiaţi meatul urinar
> Dezinfectaţi orificiul uretral de sus în jos, folosind 2-3
tampoane
> Prindeţi sonda între degetele mediu şi inelar ale mâinii
dominante
> Lubrifiaţi în întregime cu ulei steril
>• Orientaţi vârful sondei în sus, ţinând-o ca pe un creion
în timpul scrisului
> Introduceţi sonda în uretră la o adâncime de 4-5 cm
> Continuaţi sondajul în funcţie de scopul propus:
evacuare, recoltare, spălătură
N O TA REA Notaţi:
PROCEDURII jgp: > Data, ora, scopul sondajului
> Numele persoanei care a efectuat procedura
> Aspectul şi cantitatea urinii eliminate/colectate
124
>• Rezultate aşteptate/dorite:
- Pacienta exprimă stare de confort
Sondajul s-a efectuat fără incidente
> Rezultate nedorite / Ce faceţi:
evaluarea
- Sonda nu se poate introduce
e f ic a c it ă ţ ii
o Alegeţi sonda mai subţire
PROCEDURII
o Controlaţi dacă poziţia sondei este corectă
o Verificaţi dacă pacienta nu are malformaţii ale
meatului urinar
Sonda a fost desterilizată în timpul manevrelor
o Schimbaţi sonda
- Pacienta acuză dureri, sângerează
o Anunţatţi medicul
- Sonda este înfundată cu cheaguri de sânge sau
mucus
o încercaţi să desfundaţi prin aspirare
o Schimbaţi sonda
125
1 FIŞA Nr. 7.4.
-
SONDAJUL VEZICAL
LA BARBAT
a) PSIHICĂ:
> informaţi pacientul cu privire la necesitatea sondajului
PREGATIREA > Obţineţi consimţământul şi colaborarea pacientului
PACIENTULUI/ jgv > Asiguraţi intimitatea cu ajutorul unui paravan
CLIENTULUI b) FIZICĂ:
> Aşezaţi pacientul în decubit dorsal, cu picioarele
întinse şi uşor depărtate, cu o pernă tare sub bazin
126
>■ Identificaţi pacientul
> Verificaţi recomandarea medicală
> Aşezaţi pacientul în poziţia recomandată
> Protejaţi patul cu aleză şi muşama
> Spălaţi mâinile şi îmbrăcaţi mănuşi de unică folosinţă
> Efectuaţi toaleta glandului cu apă şi săpun
> Dezinfectaţi glandul şi meatul urinar folosind 3
EFECTUAREA tampoane, cu ser fiziologic şi soluţie antiseptică
...
PROCEDURII >• Folosiţi al patrulea tampon pentru a dezinfecta încă o
dată numai meatul urinar
> Îndepărtaţi materialele folosite pentru toaletă
> Schimbaţi mănuşile de unică folosinţă cu cele sterile
> Evidenţiaţi meatul urinar
> Prindeţi sonda cu mâna dominantă şi lubrifiaţi în
întregime cu ulei de parafină steril
> Prindeţi extremitatea liberă a sondei între degetul mic
şi inelar
> Introduceţi sonda în uretră la o adâncime de 10-15
cm, ţinând, cu cealaltă mână, penisul cât mai bine
întins
> Continuaţi sondajul în funcţie de scopul propus:
evacuare, recoltare, spălătură
> Recalotaţi prepuţul la sfârşitul procedurii
R E O R G A N IZARE
A L O C U L U I DE >• Colectaţi deşeurile în recipiente speciale
M UNCĂ/ >• îndepărtaţi mănuşile
> Spălaţi şi dezinfectaţi mâinile
Notaţi:
N O TAR EA > Data, ora, scopul sondajului
PROCEDU RII > Numele persoanei care a efectuat procedura
> Aspectul şi cantitatea urinii eliminate/colectate
127
> Rezultate aşteptate/dorite:
Pacientul exprimă stare de confort
Sondajul s-a efectuat fară incidente
EVALUAREA
> Rezultate nedorite / Ce faceţi:
EFIC A CITĂŢII
Sonda nu se poate introduce
PROCEDURII
o Alegeţi sonda mai subţire
o Controlaţi dacă poziţia sondei este corectă
o Verificaţi dacă pacientul nu are
malformaţii/stricturi ale meatului urinar
Sonda a fost desterilizată în timpul manevrelor
o Schimbaţi sonda
Pacientul acuză dureri, sângerează
o Anunţaţi medicul
Sonda este înfundată cu cheaguri de sânge sau
mucus
o încercaţi să desfundaţi prin aspirare
o Schimbaţi sonda
128
FIŞA Nr. 7.5 : < '
SPĂLĂTURĂ VEZICALĂ
Pregătiţi:
> Materialele pentru sondajul vezical;
| PR EG ĂTIREA >- Soluţie pentru spălătură 1 1, recomandată de medic
M A TE R IA L E L O R (Rivanol 0,1-2%, nitrat de Ag 1-4%
y Seringa Guyon
129
N OTAREA _ Notati :
PROCEDURII i > Data, ora, soluţia folosita, aspectul lichidului;
> Comportamentul pacientului in timpul procedurii;
R EZU LT A TE AŞTEPTATE/DORITE:
- Pacientul exprimă stare de confort, nu acuză
dureri;
- Nu sunt semne de infecţie urinară, urina este
limpede;
EVALUAREA __
E F IC A CITĂŢII W. R EZU LTATE NEDORITE / CE FACEŢI
PROCEDURII Infundarea sondei cu exudate sau cheaguri de sânge;
o Insuflaţi aer sau câţiva ml soluţie
dezinfectantă;
- Lezarea uretrei şi posibilă infecţie
o Observaţi aspectul meatului urinar şi aspectul
urmii
o Măsuraţi temperatura corpului
o Anunţaţi medicul dacă constataţi vreun semn
de infecţie
o Recoltaţi o probă de urină pentru a fi
examinată la laborator
130
FISA Nr. 7.6.
SPĂLATURA VAGINALĂ
( IRIGAŢIA VAGINALĂ)
■ ’ ' ■ - ' ■ • '
a) PSIHICĂ:
> Instruiţi pacienta şi explicaţi procedura şi motivele
pentru care s-a recomandat
PREGATIREA > Instruiţi pacienta să stea liniştită şi relaxată, să comunice
PACIENTULUI/ eventualele senzaţii neplăcute
• .C L IE N T U L U I / > Obţineţi consimţământul
b) F IZ IC Ă :’
> Asiguraţi intimitatea
> Instruiţi pacienta să-şi golească vezica
> Asiguraţi poziţia corectă (ginecologică)
131
EFECTUAR EA
> Asamblaţi echipamentul şi verificaţi temperatura
PROCEDURII
lichidului
> Identificaţi pacienta
> Verificaţi recomandarea medicală
> Explicaţi desfăşurarea procedurii
> Verificaţi dacă pacienta şi-a golit vezica
>■ Aşezaţi pacienta pe masa ginecologică
> înveliţi pacienta cu un pled şi aşezaţi muşamaua şi
aleza sub pacientă
> Spălaţi mâinile
> Clampaţi tubul şi puneţi în irigator soluţia la
temperatura corpului
>• Declampaţi tubul, evacuaţi aerul şi reclampaţi
> îmbrăcaţi mănuşi sterile
> Spălaţi perineul cu tampoane de vată umezite cu apă
caldă
> începeţi curăţirea dinspre partea anterioară spre spate,
folosind tamponul o singură dată
> Lubrifiaţi canula cu gel sau vaselină
> Agăţaţi punga/irigatorul în stativ la o înălţime de 50 -
70 cm de la simfiza pubiană
> îndepărtaţi cu o mână labiile iar cu cealaltă introduceţi
canula în vagin, înclinând-o spre faţă apoi spre spatele
pacientei; introduceţi aproximativ 8 - lOcm (la 10-11
cm se atinge fundul de sac vaginal)
> îndepărtaţi pensa şi permiteţi soluţiei să curgă sub
forţa gravitaţiei; rotiţi cu blândeţe canula în timpul
irigaţiei
> Clampaţi tubul înainte de terminarea lichidului şi
îndepărtaţi canula cu blândeţe
> Permiteţi pacientei să stea pe masă câteva minute
pentru a elimina lichidul în totalitate
> Spălaţi regiunea vulvară cu apă şi săpun şi uscaţi bine
cu un prosop
> Examinaţi aria perineală
> Examinaţi aspectul lichidului; dacă lichidul conţine
mucus, puroi sau sânge prezentaţi medicului
> îndepărtaţi mănuşile
132
> Dezasamblaţi materialele
REORGANIZAREA > Spălaţi materialele folosite şi aşezaţi-le în dulap
LOCULUI DE '• > Spălaţi mâinile
M U N C Ă '• ;
Notati:
Data, ora, soluţia folosită, numele persoanei care a
efectuat irigaţia
N O TA R E A Orice observaţie legată de starea pacientei sau aspectul
PROCEDURII lo c a l; durere, iritaţie, scurgeri
Dacă pacienta a înţeles informaţiile
133
- ............................................— — — .................T — — ... ...........................
FISA Nr. 7.7. . . .
CLISMA EVACUATORIE
a) PSIHICĂ:
> Explicaţi pacientului procedura, solicitându-i
colaborarea
> Explicaţi scopul procedurii, efectele aşteptate dar şi
eventualele efecte nedorite
> Obţineţi consimţământul informat
b) FIZICA:
PRE GĂTIREA _ > Asiguraţi intimitatea pacientului (paravan)
PACIENTULUI/ W > Dezbrăcaţi partea inferioară a coipului pacientului
CLIENTULUI*. > Poziţionaţi pacientul în decubit lateral stâng cu
membrul inferior stâng întins şi membrul inferior
drept flectat (în poziţie SIMS), cu anusul expus sau în
decubit dorsal cu membrele inferioare flectate (în
funcţie de starea şi confortul pacientului)
> Aşezaţi muşamaua şi aleza sub bazinul pacientului
> Aşezaţi bazinetul sub regiunea sacrală şi acoperiţi
pacientul cu o învelitoare
134
> Verificaţi prescripţia
> Spălaţi-vă pe mâini cu apă şi săpun
> îmbrăcaţi mănuşile de unică folosinţă
> Poziţionaţi irigatorul (recipientul) pe stativ la o
înălţime de 45 cm deasupra nivelului anusului
pacientului şi eliminaţi aerul din tubul irigatorului
după care închideţi circuitul
> Lubrifiaţi canula rectală pe o lungime de 5 -7 cm
(setul de unică folosinţă pentru clismă poate avea
canula prelubrifiată)
> îndepărtaţi fesele pacientului cu mâna stângă iar cu
mâna dreaptă introduceţi canula 7- 10 cm prin anus în
rect, perpendicular pe suprafaţa subiacentă, cu vârful
îndreptat înainte, în direcţia vezicii urinare, prin
mişcări de rotaţie, până învingeţi rezistenţa
sfincterului anal
> Dacă rezistenţa se menţine şi după trecerea de anus,
lăsaţi să se scurgă o cantitate mică din soluţia pentru
efe c tu a r e a •
clismă, retrageţi puţin canula şi apoi continuaţi
PROCEDURII
introducerea, rugând pacientul să respire adânc de
câteva ori - nuforţaţi introducerea canulei!
> îndreptaţi vârful canulei în axul ampulei rectale
> Deschideţi circuitul şi introduceţi soluţia încet, pe o
perioadă de 5 - 10 minute, comunicând în permanenţă
cu pacientul pentru a afla cum se simte
> înainte de terminarea soluţiei pensaţi tubul, extrageţi
canula rectală şi aşezaţi-o în tăviţa renală
> Explicaţi-i pacientului că este nevoie să reţină soluţia
timp de 10 - 15 minute
> Aduceţi pacientul în decubit lateral drept şi peste
câteva minute în decubit dorsal pentru a facilita
pătrunderea lichidului la o adâncime mai mare (dacă
este posibil şi nu există contraindicaţii)
> Dacă pacientul se poate deplasa, va merge la toaletă -
atenţionaţi pacientul să nu tragă apă înainte de a vă
chema pentru a vedea rezultatul clismei!
> Folosiţi bazinetul pentru captarea scaunului, la pat, în
cazul pacienţilor imobilizaţi
> înlăturaţi mănuşile şi aruncaţi-Ie în recipientul special
destinat
> Spălaţi-vă pe mâini
135
> După eliminarea scaunului verificaţi starea de igienă a
zonei anale şi dacă este nevoie oferiţi pacientului apă,
săpun şi prosop
ÎNGRIJIREA
> Dacă pacientul este imobilizat efectuaţi toaleta zonei,
PACIENTULUI
folosind un alt bazinet, urmând paşii descrişi în fişa
“ Captarea materiilor fecale în bazinet” (2.9.2.)
> Verificaţi aspectul, culoarea şi cantitatea materiilor
fecale eliminate
Notaţi:
> Efectuarea clismei
NOTAREA > Cantitatea, aspectul şi culoarea materiilor fecale în
PROCEDURII U foaia de temperatură sau în planul de îngrijiri
> Consemnaţi eventuale aspecte patologice (culoare,
consistenţa, prezenţa sângelui, puroiului, mucusului)
> Comportamentul pacientului pe durata procedurii
136
CAPITOLUL VIII. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
a) PSIHICĂ:
> Informaţi pacientul asupra efectului, gustului
medicamentului
> Informaţi pacientul asupra eventualelor efecte
secundare (reacţii adverse)
> Asiguraţi pacientul de inofensivitatea procedurii
b) FIZIC Ă:
> Asiguraţi pacientului o poziţie comodă astfel încât
să poată bea
> Verificaţi dacă sunt respectate condiţiile de
administrare ( înainte, după masă, etc)
y Tabletele şi capsulele sunt date cu apă pentru a
preveni antagonizarea proprietăţilor chimice ale
medicamentelor
> Siropurile şi antiacidele lichide nu sunt urmate de
ingestia de apă pentru că li se diminuează efectul
> Tabletele zdrobite sau lichidele pot fi amestecate
cu o cantitate mică de mâncare dacă aceasta nu
este contraindicată de dietă
137
> Aşezaţi materialele pe o tavă sau cărucior pentru
tratament ( măsuţă mobilă)
> Verificaţi prescripţia medicală : numele
medicamentului, doza, modul de administrare, calea
de administrare
> Identificaţi fiecare medicament pe care-1 primeşte
pacientul: eticheta, ambalajul.
EFECTUAREA
> Puneţi dozele ce trebuie administrate într-un păhărel
PROCEDURII
din material plastic
> Verificaţi numărul salonului şi numele pacientului
> Duceţi tăviţa/măsuţa cu medicamentele în salon
> Explicaţi pacientului ce medicament primeşte,
acţiunea acestuia, dacă are gust neplăcut
> Aşezaţi pacientul în poziţie şezând dacă nu e nici o
contraindicaţie, sau o poziţie comodă în care să poată
bea lichidul în funcţie de starea acestuia
> Serviţi pacientul cu doză unică
> Daţi-i paharul cu apă/suc/ceai şi asiguraţi-vă că
pacientul a înghiţit toate medicamentele sau ajutaţi-1
dacă nu poate să bea singur
> Instruiţi pacientul dacă după administrare trebuie să
păstreze o anumită poziţie
Notaţi:
> Data, ora, medicamentul, doza, şi reacţia pacientului
N OTAREA
> Refuzul pacientului
PROCEDURII jg
> Numele persoanei care a administrat medicamentul
> Dacă pacientul este capabil să-şi administreze singur
medicamentele
• Transmiteţi informaţiile semnificative în scris şi verbal
la schimbul de tură
138
> Rezultate aşteptate/dorite:
- Medicamentele au fost administrate fără incidente
Pacientul este capabil să ingere şi să metabolizeze
evaluarea __
fără greaţa şi vărsături
e f ic a c it ă ţ ii
- Pacientul acceptă medicamentele, este cooperant
PROCEDURII * •■
- Pacientul simte acţiunea şi efectul medicamentului
> Rezultate nedorite / Ce faceţi:
- Pacientul/clientul nu cooperează, refuză
medicamentele
o întrebaţi medicul
- Pacientul/clientul acuză senzaţii de greaţă şi vomă
o asiguraţi-vă că nu sunt mirosuri neplăcute în
încăpere - aerisiţi
o invitaţi pacientul să inspire profund
o rămâneţi cu pacientul până când se simte bine
o dacă este cazul, anunţaţi medicul
- Pacientul are reacţie alergică sau anafilactică
o opriţi administrarea
o anunţaţi medicul
o pregătiţi medicamente antihistaminice
- Reacţia este severă
o aşezaţi pacientul în decubit dorsal cu capul
puţin ridicat
o evaluaţi semnele vitale la 10 - 15’
o urmăriţi dacă prezintă hipotensiune sau are
dificultate în respiraţie
o dacă are dificultăţi respiratorii administraţi O 2
pe mască, 61/min.
o pregătiţi o trusă de urgenţă pe care s-o aveţi la
îndemână
o asiguraţi suport psihologic pacientului pentru a
reduce anxietatea
o notaţi tipul şi evoluţia reacţiei alergice
FISA Nr. 8.2.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
PECALEORALĂ
(LA COPIL)
a) PSIHICĂ:
> folosiţi o metoda dejoacă pentru a obţine cooperarea
> informaţi copilul că va primi un medicament şi nu
bomboane
V informaţi asupra efectului şi reacţiilor adverse
> explicaţi părinţilor rolul medicamentului, importanţa
administrării, acţiunea şi eventualele reacţii adverse
PREGĂTIREA " b) FIZICĂ:
PACIENTULUI/ If > Asiguraţi o poziţie corespunzătoare în raport cu starea
CLIENTULUI' ; copilului
> Verificaţi dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru
administrare
> Dacă nu există nici o contraindicase înlocuiţi apa cu
un alt lichid, de preferat dulce (suc, ceai) - nu folosiţi
alimente sau lichide preferate deoarece copilul le-ar
putea refuza mai târziu!
140
> Aşezaţi materialele pe o tavă sau cărucior pentru
tratament ( măsuţă mobilă)
> Verificaţi prescripţia medicală : numele
efectuarea medicamentului, doza, modul de administrare, calea
PROCEDURII de administrare
> Identificaţi fiecare medicament pe care-1 primeşte
pacientul: eticheta, ambalajul.
> Puneţi dozele ce trebuie administrate într-un păhărel
din material plastic
> Verificaţi numărul salonului şi numele pacientului
> Duceţi tăviţa/măsuţa cu medicamentele în salon
> Explicaţi pacientului/părinţilor ce medicament
primeşte, acţiunea acestuia, dacă are gust neplăcut
> Aşezaţi pacientul în poziţie şezând dacă nu e nici o
contraindicaţie, sau o poziţie comodă în care să poată
bea lichidul în funcţie de starea acestuia
> Serviţi pacientul cu doză unică
> Zdrobiţi sau fragmentaţi tabletele pentru a fi mai uşor
de ingerabile
> Folosiţi o cantitate mai mică de lichid pentru a
coopera mai uşor
i
R EO R G AN IZAR E A
; LOCULUI DE
M U N C Ă -5?
z adecvat
> Asiguraţi-vă că sunt îndeplinite condiţiile de păstrare
> Spălaţi mâinile
Notaţi:
n o ta re a > data, ora, medicamentul, doza, şi reacţia pacientului
i PROCEDURII > refuzul pacientului
> numele persoanei care a administrat medicamentul
>■ dacă pacientul/familia poate continua administrarea
tratamentului fără supraveghere
141
EVALUAREA
EFICACITĂŢII > Rezultate aşteptate/dorite:
PROCEDURII - Medicamentele au fost administrate fară incidente
- Pacientul este capabil să ingere şi să metabolizeze
fară greaţă şi vărsături
Pacientul acceptă medicamentele, este cooperant
Pacientul simte acţiunea şi efectul medicamentului
> Rezultate nedorite
• Ce facem dacă:
L Pacientul nu cooperează, refuză
medicamentele
- anunţaţi medicul
2. Pacientul acuză senzaţie de greaţă şi vomă
- asiguraţi-vă că nu sunt mirosuri neplăcute în încăpere
(aerisiţi)
- invitaţi pacientul să inspire profund
- rămânetţi cu pacientul până când se simte bine
- dacă este cazul, anunţaţi medicul
3. Pacientul are reacţic alergică sau
anafilactică
opriţi administrarea
anunţaţi medicul
pregătiţi medicamente antihistaminice
• Dacă reacţia este severă :
- aşezaţi pacientul în decubit cu capul puţin ridicat
- evaluaţi semnele vitale la 1 0 - 1 5 ’
- urmăriţi dacă prezintă hipotensiune sau are dificultate
în respiraţie
- dacă are dificultăţi respiratorii administraţi 0 2 pe
mască, 61/min.
- pregătiţi o trusă de urgenţă pe care s-o aveţi la
îndemână
- asiguraţi suport psihologic pacientului pentru a reduce
anxietatea
- notaţi tipul şi evoluţia reacţiei alergice
142
FISA N r.8 .3 .' ; . : .
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
PETEGUMENTE
a) PSIHICĂ:
> Informaţi pacientul asupra efectului medicamentului
> Explicaţi pacientului metodele de administrare a
medicamentelor: badijonare, pudraj, comprese
medicamentoase
> Informaţi pacientul asupra senzaţiilor pe care le poate
PREGĂTIREA simţi
PACIENTULUI/ > Informaţi asupra eventualelor alergii
CLIENTULUI-
b) FIZICĂ:
> Asiguraţi intimitatea
> Asiguraţi poziţia adecvată în funcţie de zona pe care
urmează să se aplice medicamentul
> Sfătuiţi pacientul să stea relaxat
143
> Pregătit! materialele pe o tavă sau un cărucior
> Verificaţi recomandarea medicală
> Identificaţi pacientul; identificaţi eventualele leziuni
care contraindică administrarea
> Asiguraţi intimitatea
> Aşezaţi pacientul în poziţie adecvată
> S pălaţi m âin ile
> Îmbrăcaţi mănuşi de cauciuc
144
Notati:
N OTAREA Data, ora, medicamentul, modul de administrare,
PROCEDURII numele nursei
Orice observaţie legată de starea pacientului, aspectul
local al tegumentelor
Reacţia pacientului la procedură
Ce a învăţat pacientul din informaţiile furnizate
145
FISA Nr. 8.4.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE MUCOASA
; . CONJUNCJTVĂLĂ (COLIR URI, UNGUENTE)
a) PSIHICĂ:
> Informaţi pacientul/ clientul şi explicaţi procedura
> Explicaţi efectul terapeutic şi eventualele reacţii
> Informaţi asupra eventualelor alergii
PREGATIREA > Instruiţi pacientul/clientul să nu se mişte
PACIENTULUI/ > Subliniaţi şi clarificaţi explicaţiile medicului despre
C LIEN TU LUI boală
>• Explicaţi orice alta recomandare terapeutică adiţională
b) FIZICA:
> Asiguraţi intimitatea
> Asiguraţi poziţia corectă- decubit dorsal sau şezând cu
capul dat pe spate
146
> Pregătiţi materialele pe o tavă medicală
> Verificaţi recomandarea medicală
. > Identificaţi pacientul/ clientul
> Atenţionaţi pacientul/clientul să nu se mişte în timpul
procedurii
> Asiguraţi o lumină adecvată
> Poziţionaţi pacientul / clientul culcat sau şezând cu
capul dat pe spate
> Spălaţi mâinile cu apă şi săpun/ îmbrăcaţi mănuşi
sterile
> Deschideţi fanta palpebrală din interior spre exterior
folosind comprese sterile îmbibate în ser fiziologic
> Aspiraţi cu pipeta cantitatea de soluţie necesară
(deschideţi tubul cu unguent)
> Protejându-vă degetele cu comprese sterile , trageţi
blând pleoapa inferioară pentru a evidenţia sacul
conjunctival
EFECTUAREA
> Instruiţi pacientul/ clientul să privească în sus şi înapoi
PROCEDURII pentru a proteja corneea, sub pleoapa superioară şi
pentru a preveni clipitul în momentul când vă
apropiaţi cu pipeta sau tubul
> Sprijiniţi mâna care ţineţi medicamentul pe fruntea
pacientului pentru a evita rănirea cu pipeta sau vârful
tubului dacă pacientul se mişcă plasaţi pipeta sau
vârful tubului cu unguent deasupra sacului
conjunctival la I -2 cm
> Instilaţi numărul de picături prescris sau aplicaţi
aproximativ 1cm liniar din unguent, pe suprafaţa
pleoapei inferioare; N U ATIN G EŢI PIPETA,
TUBUL, DE OCHIUL PACIEN TU LU I/
CLIENTULUI
> Eliberaţi pleoapa inferioară
> Instruiţi pacientul/clientul să închidă ochiul şi să-şi
mişte globul ocular pentru a împrăştia medicamentul
> îndepărtaţi orice exces de medicament din jurul
ochiului cu o compresă sterilă sau un şerveţel
> Spălaţi-vă pe mâini, schimbaţi mănuşile şi repetaţi
intervenţiile pentru celălalt ochi dacă este necesar
ÎNGRIJIREA
> Aşezaţi pacientul în poziţie comodă
PACIENTULUI
> Observaţi eventualele reacţii locale: congestii,
lăcrimare, prurit
147
> Puneţi medicamentele la locul de păstrare
R EO R G AN IZAR E A
> Asiguraţi-vă că sunt condiţii optime pentru păstrarea
LOCULUI DE
medicamentelor deschise
iMUNCĂ-
> Spălaţi mâinile
Notaţi:
V Data, ora, medicamentul, calea de administrare
> Numele asistentei care a administrat medicamentul
N OTAREA
> Orice observaţie legată de starea pacientului/
PROCEDURII
clientului sau aspectul lo ca l: secreţii, roşeaţă,senzaţie
de coip străin
> Reacţia pacientului/ clientului la procedură
> Ce a învătat pacientul/clientul legat de continuitatea
tratamentului
148
FISA Nr. 8.5.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
PE CALE NAZALĂ
, >; . (INSTILAŢIA)
a) PSIHICĂ:
> Explicaţi necesitatea procedurii şi a poziţiei pentru
instilaţii nazale
> Explicaţi efectul terapeutic şi necesitatea menţinerii
PREGĂTIREA poziţiei timp de 5’
PACIENTULUI/ > Identificaţi eventualele alergii cunoscute de pacient
CLIENTULUI s
b) FIZICĂ:
> Asiguraţi poziţia adecvată pentru ca medicamentul să
nu ajungă în faringe, deoarece va fi înghiţit iar efectul
va fi influenţat
> Capul pacientului se aşează pe o pernă la marginea
patului în funcţie de zona afectată
149
> Pregătiţi materialele pe o tavă sau un cărucior pentru
tratamente
> Verificaţi recomandarea medicală
> Identificaţi pacientul
> Rugaţi pacientul să nu se mişte
> Spălaţi mâinile cu apă şi săpun
> Asiguraţi lumina adecvată
> Aşezaţi pacientul într-una din cele trei poziţii pentru a
permite medicamentelor să ajungă în zona afectată:
a) In decubit dorsal cu capul uş or înclinat spre zona
afectată pentru trompa lui Euslachio
b) în decubit dorsal cu umerii sprijiniţi pe o pernă, cu
EFECTUAR EA capul în extensie pentru sinusurile etmoidal şi
PROCEDURII sfenoidal
c) în decubit dorsal cu umerii sprijiniţi pe pernă, cu
capul în hiperextensie întors spre partea afectată
pentru sinusurile frontale si maxilare
> Daţi pacientului şerveţele
> Aspiraţi în pipetă cantitatea de medicament necesară
> Introduceţi vârful pipetei exact în nară
> Instilaţi cantitatea necesară numărând picăturile
>■ Instruiţi pacientul să menţină poziţia timp de 5’
pentru a preveni scurgerea în afară sau spre gât a
medicamentului
> Absorbiţi excesul de medicamente şi explicaţi
pacientului să nu sufle nasul
150
Notaţi:
> Data, ora, medicamentul, doza, calea de administrare,
N O TA R EA numele nursei care a administrat
PROCEDURII > Orice observaţie legată de starea pacientului, sau
aspectul local
151
FISA Nr. 8.6:' *î •.• . V U * . .. .V i /. i
ADM INISTRAREA MEDICAMENTELOR
(INSTILAŢIA)
a) PSIHICĂ:
> Informaţi pacientul şi explicaţi procedura
> Explicaţi efectul terapeutic şi eventualele senzaţii
neplăcute
PREGATIR EA > întrebaţi pacientul dacă este alergic
PACIENTULUI/ > Obţ ineţ i consimt amântul
CLIENTULUI
b) FIZICĂ:
> Poziţionaţi corect pacientul în funcţie de partea
afectată
> Asiguraţi intimitatea
152
>- Pregatiti materialele pe o tava sau un cărucior pentru
tratamente
> Verificaţi recomandarea medicala
> Identificaţi pacientul si asiguraţi-va ca timpanul este
întreg
> Explicaţi pacientului procedura in funcţie de nivelul sau
efectuarea de înţelegere si colaborare
p r o c e d u r ii > Instruiţi pacientul sa nu se mişte in timpul procedurii
> Asiguraţi lumina adecvata
> Aşezaţi pacientul in decubit lateral pe partea sanatoasa
> Spalati mâinile cu apa si săpun
> Curăţaţi pavilionul urechii şi partea externă a
conductului auditiv cu tampoane de vată umezite cu ser
fiziologic dacă este necesar
> Aspiraţi soluţia în pipetă
>■ Cu o mână trageţi de pavilion în sus şi spre spate pentru
adulţi, şi în jos şi spre spate pentru copii ( ţinând seama
de poziţia anatomică a conductului auditiv în funcţie de
vârstă)
> Aşezaţi cealaltă mână pe capul pacientului pentru a evita
lezarea în caz de mişcare
> Instilaţi cantitatea de medicament prescrisă direcţionând
fluxul spre canalul auditiv
> Nu atingeţi cu pipeta
> Aspiraţi excesul de medicament cu o compresă şi ţineţi
capul pacientului în poziţia în care a fost 1 0 - 1 5 ’ pentru
a evita scurgerea soluţiei
153
Notaţi:
> Data, ora, medicamentul, doza, numele nursei care a
N O TA R E A
administrat
PROCEDURII
> Orice observaţie legată de starea pacientului şi
raportaţi corect la schimbarea turei
> Reacţia pacientului la procedură
> Ce a învăţat pacientul în legătură cu eventuală
continuare a tratamentului
y Rezultate aşteptate/dorite:
Medicamentele au fost administrate fară incidente
- Pacientul exprimă stare de confort şi diminuarea
acuzelor
Pacientul este cooperant şi demonstrează
înţelegerea informaţiilor primite
154
FISA Nr. 8.7. ,* r .-" ; ■' '
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
PE CALE VAGINALĂ
( GLOBULE, OVULE, COMPRIMATE)
a) PSIHICĂ:
>- Explicaţi necesitatea şi eficacitatea procedurii
>• Explicaţi efectul terapeutic
> Asiguraţi pacienta de inofensivitatea procedurii şi de
PREGĂTIREA i respectarea intimităţii
PACIENTU LU I/ > Obţineţi consimţământul
CLIENTULUI
b) FIZIC Ă:
> Asiguraţi poziţia ginecologică(decubil dorsal cu
coapsele flectate sau eventual decubit lateral)
> Efectuaţi spălătură vaginală dacă aceasta este
recomandată de medic înainte de începerea
tratamentului
155
> Pregătiţi materialele pe o tavă sau un cărucior pentru
medicamente
> Verificaţi prescripţia medicală
> Identificaţi pacienta
> Duceţi medicamentele în salon
EFECTUAR EA ___ > Explicaţi manevra
PROCEDURII g_ > Asiguraţi intimitatea
> Spălaţi mâinile şi îmbrăcaţi mănuşi de cauciuc
> Aşezaţi pacienta în poziţie ginecologică sau SIMS
> Scoateţi medicamentul din ambalaj
> Cu o mână îndepărtaţi labiile folosind două comprese
şi evidenţiaţi orificiul vaginal
> Introduceţi medicamentul în canalul vaginal
împingându-1 uşor cu degetul îmbrăcat în mănuşă,
până în fundul de sac
> Instruiţi pacienta să stea în decubit 15’ pentru a
favoriza topirea si absorbţia
_____________ ;_____ ;___________________
> Reveniţi dupăl5’ pentru a vedea starea pacientei
> Aşezaţi pacienta în poziţie comodă
ÎNGRIJIREA > Asiguraţi un tampon de vată pentru a preveni
PACIENTEI disconfortul
> Instruiţi pacienta cum să procedeze dacă se va
continua tratamentul la domiciliu
Notaţi:
N O TA R EA > Data, ora, medicamentul, doza, numele nursei
PROCEDURII > Existenţa iritaţiei, a scurgerilor vaginale, leziuni,
vegetaţii, eventual ruptură de perineu
156
> Rezultate aşteptate/dorite:
- Medicamentul este introdus fară incidente
Pacienta respectă recomandările
- Pacienta exprimă starea de confort
- Pacienta este cooperantă, înţelege informaţiile
E V A LU A R E A primite
E F IC A CITĂŢII > Rezultate nedorite / Cc faceţi ?
PROCEDURII -Pacienta acuza durere în timpul introducerii
medicamentului
□Lucraţi cu blândeţe
-Pacienta este incapabilă să reţină medicamentul
□ Se recomandă prelungirea repausului
□ Se anunţă medicul pentru a schimba eventual
calea de administrare
-Pacienta acuză senzaţii locale neplăcute
□ Se anunţă medicul
FIŞA Nr. 8.8.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE
RECTALĂ
(SUPOZITOARE)
a) PSIHICĂ:
> Explicaţi necesitatea sau eficacitatea procedurii
> Explicaţi efectul terapeutic şi avantajele
> Identificaţi eventualele alergii
> Asiguraţi pacientul/clientul că se va respecta
v PREGĂTIREA,n
intimitatea
PACIENTULUI/ F ~ > Obţineţi consimţământul
CLIENTULUI > Explicaţi pacientului/clientului că poate apare senzaţia
de defecaţie pe care trebuie să o stăpânească
b) F IZIC Ă:
> Asiguraţi poziţia de decubit lateral stâng
> Efectuaţi clisma evacuatoare la indicaţia medicului
158
> Pregătiţi materialele pe o tavă i cărucior pentru
medicamente
> Verificaţi prescripţia medicală
> Identificaţi pacientul/clientul
> Duceţi medicamentele in salon
> Explicaţi manevra
EFECTUAREA > Asiguraţi intimitatea cu un paravan
PROCEDURII > Spălaţi mâinile şi îmbrăcaţi mânuşile (sau aplicaţi
degetul de mănuşă)
> Aşezaţi pacientul/clientul în decubit lateral stâng cu
piciorul de jos întins şi cel de deasupra flectat (poziţia
Sims)
> îndepărtaţi folia de pe supozitor
> Puneţi vaselina pe capul supozitorului pentru a
permite alunecarea acestuia
> Cu o mână îndepărtaţi uşor fesele şi evidenţiaţi
orificiul anal
> Cu degetul îmbrăcat în mănuşă introduceţi
supozitorul în canalul rectai dincolo de sfmcterul
intem
> Instruiţi pacientul/clientul să stea liniştit 15 minute
pentru a favoriza absorţia medicamentului
Notaţi:
N O TA R EA >■ Data, ora, medicamentul, doza, calea de administrare
PROCEDURII > Numele asistentei care a administrat medicamentul
> Existenţa iritaţiei sau sângerării ,a hemoroizilor
> Continenţa/incontinenţa sfincterului
159
> Rezultate aşteptate/dorite:
- purgaţia, calmarea durerii, atenuarea
tranzitului, scăderea febrei exprimate prin
creşterea gradului de confort
EV A L U A R E A - supozitorul nu a fost eliminat
E F IC A C ITĂŢ II W pacientul demonstrează că a înţeles
PROCEDURII *. . informaţiile
160
FIŞA Nr. 8. 9.
AD M IN ISTR AR EA OXIGEN ULU I PRIN SONDĂ
161
Supravegheaţi bolnavul şi controlaţi frecvent
permeabilitatea sondei, observaţi faciesul
ÎNGRIJIREA Asiguraţi îngrijirea nasului şi cavităţii bucale deoarece
PACIENTULUI 0 2 usucă mucoasa
Schimbaţi zilnic sonda şi narina folosind mănuşi
Controlaţi frecvenţa respiraţiei
162
8.10. AD M IN ISTR AR EA M ED ICAM EN TELO R PE CALE PARENTERALĂ
a) Date obiective
> Revedeţi prescripţia medicală
> Obţineţi orice inf ormaţie despre medicament pentru a
vedea dacă este eligibil, periculos sau nesigur
> Stabiliţi dacă conţinutul fiolei nu este expirat
>- Observaţi fiola pentru claritatea soluţiei
b) Date subiective
> întrebaţi pacientul despre posibile alergii la
medicamente
> Determinaţi cunoştinţele pacientului şi experienţa sa
în primirea medicaţiei injectabile
163
> Rezultate aşteptate/dorite:
- Gâtul fiolei se rupe farâ să se spargă
- Nu se produc leziuni ale mâinilor la
deschiderea fiolei
- Pacientul nu are istoric de alergie
medicamentoasă
EVALU AREA __
EFIC ACITĂŢII > Rezultate nedorite /Ce faceţi ?
PROCEDURII - Soluţia este precipitată, decolorată sau expirată
° Folosiţi altă fiolă
- Cioburile de sticlă cad în fiolă când gâtul fiolei
se sparge la deschidere
0 Aruncaţi fiola
° Folosiţi altă fiolă
- Nursa suferă tăieturi ale degetelor când
încearcă să rupă gâtul fiolei
oProtejaţi-vă înainte
°Pansaţi-vă steril
- Pacientul are istoric de alergie la medicament
şi trebuie testat
° Efectuaţi testul la indicaţia şi în prezenţa
medicului
- Pacientul dezvoltă reacţii de sensibilizare la
testare
° Interveniţi conform prescripţiei medicale
164
FIŞA Nr. 8.10.2.
INJECŢIA INTRADERMICĂ
a) PSIHICĂ:
>- Informaţi şi explicaţi pacientului procedura
> Explicaţi scopul injecţiei, efectele dorite şi nedorite
PREGĂTIREA ; > Obţineţi consimţământul informat
■ PACIENTULUI W b) FIZICA:
> Asiguraţi intimitatea pacientului
> Cercetaţi zonele de elecţie : regiunea anterioară a
antebraţului, faţa extemă a braţului şi a coapsei
> Stabiliţi locul pentru injecţie evitând zonele
pigmentate, decolorate sau infectate
> Poziţionaţi pacientul în funcţie de locul selectat şi de
starea sa: decubit dorsal, poziţie şezândă sau
semişezândă
165
> Verificaţi prescripţia medicală
> Obţineţi informaţii suplimentare despre medicament,
dozare, efectele posibile
> Intervievaţi pacientul pentru a identifica profilul
alergologic al acestuia precum şi experienţa legată de
EFECTUAREA testare
PROCEDURII Ssi:
> Spălaţi-vă mâinile, folosiţi mănuşi de unică folosinţă
> Efectuaţi diluţia necesară şi stabiliţi doza corectă
conform procedurii standard, acolo unde este cazul
>■ Aspiraţi soluţii în seringă respectând procedura
> Eliminaţi aerul din seringă
> Dezinfectaţi zona aleasă cu alcool şi lăsaţi pielea să se
usuce
> îndepărtaţi capacul de la ac prin tracţiune
> întindeţi pielea din zona injecţiei folosind policele
mâinii nedominante
V Poziţionaţi seringa astfel încât acul să fie aproape
paralel (tangent) cu pielea pacientului şi cu bizoul
orientat în sus
> Introduceţi acul în straturile cele mai superficiale ale
pielii, aproximativ 4mm, astfel încât vârful să fie
vizibil prin piele
> Injectaţi lent soluţia împingând pistonul, iară să
aspiraţi
> Observaţi formarea la locul inoculării, a unei papule
albe cu diametrul de 5-6 mm
> Extrageţi rapid acul fară să masaţi locul
> îndepărtaţi mănuşile de unica folosinţă
166
Notaţi:
> Procedura în fişa de proceduri sau în planul de
îngrijire: nume, prenume, substanţa administrată,
NOTAREA doza, data şi ora inoculării
PROCEDURII > Notaţi data şi ora citirii reacţiei locale precum şi
caracteristicile
167
FISANr.8.10.3. V-' V ', 'r- ■r . „V
INJECŢIA SUBCUTANATĂ
PSIHICĂ
> Inform aţi, încurajaţi şi susţineţi pacientul
> Explicaţi scopul injecţiei, a efectelor dorite şi nedorite,
a orarului de administrare dacă este cazul
> Obţineţi consimţământul informat
PREGĂTIREA
PACIENTULUI
FIZICĂ
168
> Verificaţi prescripţia medicală
> Spălaţi-vă pe mâini, cu apă şi săpun
> Dezinfectaţi-vă mâinile
> îmbrăcaţi mănuşi de unică folosinţă(opţional)
> încărcaţi seringa cu soluţia medicamentoasă
prescrisă
> Eliminaţi bulele de aer din seringă
EFECTUAREA >■ Schimbaţi acul cu altul capişonat, adecvat
PROCEDURII > Dezinfectaţi locul de elecţie cu alcool
> Pliaţi tegumentul între police şi index fixându-1 şi
ridicându-1 de pe planurile profunde
> Pătrundeţi cu rapiditate în tegument cu bizoul
acului în sus în stratul subcutanat la 45° sau 90°
> Verificaţi poziţia acului prin aspirare
> Injectaţi lent soluţia medicamentoasă
> Extrageri acul cu rapiditate după aplicarea
tamponului cu alcool lângă ac
> Nu recapsulaţi acul
> Masaţi locul injecţiei cu tamponul cu alcool
exercitând o uşoară presiune
> îndepărtaţi-vă mănuşile
Notaţi:
'NOTAREA > Notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire ;
PROCEDURII - nume, prenume;
- data şi ora administrării;
- tipul soluţiei administrate, doza.
169
> Rezultate aşteptate/dorite:
- Medicamentul este injectat lent în zona
selectată când nu se aspiră sânge
- Pacientul prezintă răspuns favorabil la
medicamentul injectat, fară efecte adverse sau
secundare; facies relaxat, comportament
EVALUAREA
adecvat
EFICACITĂŢII
PROCEDURII
> Rezultate nedorite / Ce faceţi ?
170
i
171
a) PSIHICĂ:
> Intervievaţi pacientul pentru a identifica un potenţial
alergic
> Informaţi şi explicaţi pacientului procedura
> Explicaţi scopul injecţiei, efectele dorite şi nedorite,
orarul de administrare dacă este cazul
> Obţineţi consimţământul informat
PREGATIREA
PACIENTULUI/ b) FIZICĂ:
CLIENTULUI •*,' > Asiguraţi intimitatea pacientului
> Stabiliţi locul de elecţie : cadranul supero-extem
fesier, deasupra marelui trohanter; faţa externă a
coapsei, în treimea mijlocie, faţa externă a braţului în
muşchiul deltoid.
> Poziţionaţi pacientul în funcţie de locul ales şi de
starea sa : decubit ventral, decubit lateral cu membrul
inferior de deasupra relaxat, poziţie şezândă,
ortostatism
> Asiguraţi-vâ că zona nu este contractată şi nu prezintă
noduli
Notaţi:
NOTAREA > Procedura în planul de îngrijire şi în fişa de proceduri :
PROCEDURII - Nume, prenume,
- Substanţă administrată, doza,
- Data şi ora administrării
> Rezultate aşteptate/dorite:
173
FISA Nr.8.10.5. -
INJECŢIA INTRAVENOASĂ
PSIHICĂ
> Informaţi pacientul despre procedură
> Explicaţi - i scopul injecţiei, efectele dorite şi nedorite
> Obţineţi consimţământul informat
PREGATIREA FIZICĂ
PACIENTULUI
> Asiguraţi intimitatea pacientului
> Verificaţi locurile de elecţie, evitând zonele cu
echimoze, cu pilozitate accentuată sau cu infecţie
> Stabiliţi locul pentru injecţie : venele de la plică
cotului - bazilică sau cefalică; venele de pe partea
dorsală a mâinii, venele de pe partea posterioarâ a
gambei, venele epicraniene ( la copii); venele jugulare
> Poziţionaţi pacientul în siguranţă în funcţie de locul
ales şi de starea sa; decubit dorsal, poziţie
semişezândă
174
> Verificaţi prescripţia medicală
> Obţineţi informaţii suplimentare dacă
EFECTUAREA medicamentul este nou
PROCEDURII > Spălaţi-vă mâinile, folosiţi mănuşi de unică
folosinţă
> Aspiraţi soluţia din fiolă sau flacon conform
procedurii standard
> Eliminaţi bulele de aer din seringă menţinând
seringa în poziţie verticală
> Schimbaţi acul cu altul capişonat
> Legaţi garoul, palpaţi traiectul venei
> Dezinfectaţi larg zona aleasă pentru injecţii
> îndepărtaţi capacul de la ac prin tracţiune
> Efectuaţi puncţia venoasă conform procedurii
> Verificaţi poziţia acului prin aspirare
> Desfaceţi garoul dacă acul este în venă
> Injectaţi lent soluţia medicamentoasă, observând
locul puncţionat şi reacţiile pacientului
> Extrageţi rapid acul adaptat la seringă
> Comprimaţi locul injecţiei cu tampon cu alcool, 3
- 5 minute pentru hemostaza completă
Notaţi:
> Notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire ;
NOTAREA > nume, prenume;
PROCEDURII > data şi ora administrării;
> tipul soluţiei administrate, doza.
175
EVALUAREA > Rezultate aşteptate/dorite:
EFICACITĂŢII H > Medicamentul este injectat lent când vena este
PROCEDURII ' • corect puncţionată
> Pacientul prezintă un răspuns terapeutic la
medicamentul administrat în acest scop
> Pacientul nu dezvoltă reacţii de sensibilizare la
medicamentul injectat în scop explorator
> Rezultate nedorite /Ce faceţi ?
176
CAPITOLUL 9. RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI
PATOLOGICE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR
9.1. RECOLTAREA SÂNGELUI
PSIHICĂ
PREGATIREA > Informaţi şi explicaţi pacientului procedura
PACIENTULUI > Obţineţi consimţământul informat
FIZICĂ
> Poziţionaţi p acientul: şezând cu mâna sprijinită sau
decubit ,în funcţie de starea generală
> Alegeţi locului de elecţie :
- a d u lt:
- pulpă degetului inelar sau mijlociu
- lobul urechii
- c o p il:
- faţa plantară a halucelui
- călcâi
177
> Pe locul perfect uscat înfigeţi acul la 2-3 mm
profunzime (ca sângele sa tasneasca singur),
perpendicular pe straturile cutanate
EFECTUAREA > Stergeti prima picătură cu hârtie de filtru sau compresă
PROCEDURII uscată
Prelevaţi sângele în funcţie de scopul urmărit:
>■ Pe lama perfect uscată şi curată (frotiu- hemograma,
grupa sanguină, timp de sângerare şi coagulare)
> Se aspiră în tuburile (pentru analiza gazelor sanguine)
> Picătura se pune pe bandeletă sau stripsuri ( glicemie)
> 2-3 picături pe fiecare extremitate a lamei ( picătura
groasă- dg. malarie şi tifos exantematic)
> Ştergeţi cu un tampon steril
> Faceţi o uşoară comnresiune
Rezultate aşteptate/dorite:
- Pacient colaborant
- Pacientul nu prezintă sângerare
- Frotiul realizat este uniform, nu prezintă goluri
Rezultate nedorite ( probleme potenţiale) /Ce faceţi ?
- Sângerare la locul puncţiei
o Comprimaţi locul înţepăturii mai multă vreme
- Nu se obţine suficient sânge
o Strângeţi degetul de la distanţă
- Apăsarea pe pulpa degetului favorizează eliminarea limfei
şi modifică rezultatele
o La nevoie repetaţi înţepătura
178
FIŞA Nr. 9.1.1. b.
PUNCŢIA VENO ASĂ
> Garou
> Mănuşi de unică folosinţă
PREGATIREA > Seringi; ace; o canuiă Buterfly(fluturaş); sistem
MATERIALELOR vacutainer(după scop)
> Tampon
> Alcool
> Muşama, aleză
> Etichetă
> Eprubete
> Bandă adezivă non alergică
> Formulare pentru laborator
> Alte materiale în funcţie de obiectivul urmărit,tăviţa
renală
> Recipient pentru colectarea materialelor
179
> Identificaţi pacientul
> Spălaţi mâinile şi puneţi mănuşile pentru a preveni
contaminarea
> Selectaţi locul potrivit ( venele distale sau proximale),
venele de la plică cotului, mai rar cele de pe faţa dorsală
a mâinii
> Puneţi muşamaua sub braţul pacientului
> Aplicaţi garoul la 5 - 8 cm deasupra locului de puncţie;
capetele garoului fiind direcţionate departe de zona de
EFECTUAREA •
punctie
PROCEDURII p ~
> Palpaţi vena
> Verificaţi prezenţa pulsului distal, radial
> Montaţi seringa şi ataşati acul
> Recomandaţi pacientului să strângă pumnul
> Dacă venele nu sunt vizibile şi nu se pot simţi la palpare
încercaţi următoarea te h n ic ă :
a) Rugaţi pacientul să închidă şi să deschidă pumnul
b) Daţi drumul la garou şi rugaţi pacientul să- şi coboare
mâna sub nivelul inimii pentru a i se umple venele, apoi
reaplicaţi garoul şi bateţi încet pe vena pentru a deveni
mai vizibilă
c) înlăturaţi garoul şsi puneţi o compresă caldă şi umedă
pe venă timp de 10- 15’
> Dezinfectaţi tegumentul(cu un tampon cu alcool),60”
folosind mişcări circulare de la centru în afară cu câţiva
cm. pentru a evita introducerea potenţialei flore de pe
piele în interiorul vaselor pe perioada efectuării
procedurii
> Poziţionaţi mâna nedominantă la 4- 5 cm sub locul de
puncţie şi cu policele se întinde pielea dreaptă pe venă
y Ţineţi acul cu bizoul în sus în mâna dominantă şi
introduceţi-1 la un unghi de 10-30°, de deasupra venei
sau dintr-o parte a venei, in poziţie oblică
> Urmăriţi cursul venei şi când sângele se întoarce prin
lumenul acului avansaţi cu acul în vena 1-2 cm
> în cazul recoltării continuaţi puncţia conform
obiectivului
> Aspiraţi sângele în seringă (cantitatea necesară pentru
efectuarea analizelor indicate de medic)
> Dacă curgerea sângelui este rapidă dezlegaţi garoul
pentru a preveni staza şi hemoconcentraţia care pot
modifica rezultatele testelor de laborator
> Dacă curgerea sângelui este lentă, nu dezlegaţi garoul
decât înainte de a retrage acul cu seringă cu sânge(dacă
tehnica nu impune altfel)
>- Plasaţi un tampon cu alcool pe locul puncţiei venoase şi
uşor retrageţi acul cu seringa
180
Aplicaţi o presiune blândă pe tamponul cu alcool, pe
locul puncţiei 2-3’sau până se opreşte sângerarea;
aceasta previne extravazarea în ţesuturile din j u r , cu
cauzarea hematomului
După oprirea sângerăm aplicaţi o bandă adezivă peste
tampon
Transferaţi sângele din seringă în eprubete, după ce aţi
detaşat acul de la seringă
Aplicaţi etichetele pe eprubete, indicând numele şi
prenumele bolnavului, proba recoltată, secţia care
trimite proba de sânge la laborator
181
Rezultate aşteptate/dorite:
> Pacientul are tegumente şi mucoase normal colorate
> Semnele vitale sunt normale
> Pacientul a înţeles scopul puncţiei venoase
> Pacientul nu a prezentat leşin, stare de greaţă, vomă,
hematom
Rezultate nedorite/ce faceţi ?
> Leşinul, starea de greaţă sau vomă
EVALUAREA __
o anunţaţi medicul
EFICACITĂŢII Ej
> Anxietatea
PROCEDURII *1“
o discutaţi cu pacientul şi încurajaţi-1
> Refuzul pacientului privind puncţia venoasă
o anunţaţi medicul
> Extravazarea sângelui în ţesuturile din jur
> Hematomul o comprimaţi locul cu un tampon steril
o nu repetaţi înţepătura în aceeaşi zonă
o aplicaţi compresă rece
o aplicaţi unguente care favorizează
resorbţia
> Hemoliza sângelui recoltat
o repetaţi recoltarea cu acordul pacientului
> Recoltarea nu s-a făcut în condiţii corespunzătoare
> Infecţia
o evitarea prin efectuarea procedurii în
siguranţă
182
FISA Nr* 9.1.2. '' v. 1
RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU HLG
PSIHICĂ
> Informaţi şi explicaţi pacientului procedura
> Obţineţi consimţământul informat
> încurajaţi şi susţineţi pacientul
PREGĂTIREA
FIZICĂ
PACIENTULUI
> Atenţionaţi pacientul sa nu mănânce cel puţin 12 ore şi
să stea în repaus fizic la pat
> Verificaţi dacă a respectat recomandările
> Poziţionaţi pacientul în decubit dorsal cu mâna
sprijinită ca pentru puncţie venoasă
>- Alegeţi vena cea mai proeminentă
183
a) prin metoda clasică
> Spălaţi mâinile cu apă şi săpun
> Dezinfectaţi mâinile cu alcool
> îmbrăcaţi mănuşi de protecţie
> Pregâtiţti o seringă de 2ml pentru recoltare
> Aplicaţi garoul pentru puncţia venoasă
> Puncţionaţi vena
EFECTUAREA 1 > Desfaceţi garoul
PROCEDURII m ~ > Aspiraţi în seringă 1 ,5 - 2ml sânge
> Retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool
>•Exercitaţi o compresiune asupra tamponului 2-5’ fără
ca pacientul să îndoaie braţul
> Transferaţi sângele din seringă în flaconul cu EDTA
> Agitaţi flaconul prin mişcare circulară lentă pe o
suprafaţă plană
b) prin metoda vacuette
> Spălaţi mâinile/dezinfectaţi-le/îmbrăcaţi mănuşile de
protecţie
> Montaţi acul dublu la holder prin înşurubare
> îndepărtaţi cauciucul de pe ac - partea superioară
> Aplicaţi garoul
> Puncţionaţi vena
> Dezlegaţi garoul
> Fixaţi tubul vacuette destinat recoltării HLG
> Umpleţi până la semn recipientul cu sânge
> Retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool
> Exercitaţi o presiune asupra tamponului de 2- 5’
> Agitaţi lent vacutainerul
184
Notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire;
NOTAREA Data şi ora recoltării;
PROCEDURII Notaţi eventualele manifestări ale pacientului
PREGĂTIREA
PRODUSULUI > Etichetaţi recipientul tubului vacuette
PENTRU > Completaţi fişa de laborator
------^
LABORATOR > Transportaţi imediat produsul la laborator
Rezultate aşteptate/dorite:
- Puncţia se desfăşoară fără incidente
- Pacientul exprimă stare de confort
- Sângele nu se coagulează şi nu se hemolizează, nu apare
hematom
EVALUAREA
EFICACITĂŢII Rezultate nedorite ( probleme potenţiale) / Ce faceţi ?
PROCEDURII - Perforarea venei şi apariţia hematomului
- Pacientul prezintă ameţeli, paloare accentuată, lipotemie
- Se produce coagularea sângelui
- Se produce hemolizarea sângelui
- Verificaţi dacă s-a respectat raportul dintre sânge şi
an ti coagulant, dacă s-au respectat condiţiile de recoltare
- (Vezi fisa Nr. 9.11 .b Punctia venoasa)
185
FISA Nr.9.1.3.'
RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU PROBELE
DE COAGULARE
PSIHICĂ
• PREGĂTIREA > Informaţi şi explicaţi pacientului procedura
PACIENTULUI > Obţineţi consimţământul informat
> încurajaţi şi susţineţi pacientul
FIZICĂ
> Atenţionaţi pacientul să nu mănânce şi să stea în
repaus fizic
> Aşezaţi pacientul în decubit dorsal cu membrul
superior sprijinit de pat ca pentru puncţie venoasă
> Alegeţi vena cea mai turgescentă
> Asiguraţi intimitatea pacientului
186
Recoltarea sângelui pentru determinarea:
Timpului Quick, T. Howell, Fibrinogenului
a) metoda clasică
>• Verificaţi dacă pacientul a respectat recomandările
privind procedura
> Spălaţi mâinile cu apă şi săpun
>• Dezinfectaţi mâinile cu alcool
> Puneţi mănuşi de unică folosinţă
EFECTUAREA > Aspiraţi în seringă de 5 mi, 0,5 ml anticoagulant
PROCEDURII > Acoperiţi acul seringii cu teacă protectoare
> Aşezaţi seringa pe o compresă sterilă
> Aplicaţi garoul ca pentru puncţie venoasă
> Puncţionaţi vena ( conform fişei 9.11. b )
> Dezlegaţi garoul
> Aspiraţi în seringă 4,5 ml sânge
> Retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool
> Exercitaţi o presiune asupra tamponului 2 - 3 ’ (fară ca
pacientul să îndoaie braţul)
> Transferaţi amestecul sânge/anticoagulant în eprubetă
după răsturnarea de câteva ori a seringii
> Aşezaţi eprubetă în stativ
b) metoda vacuette
> Spălaţi mâinile/dezinfectaţi/îmbrăcaţi mănuşi de
unică folosinţă
> Montaţi acul dublu la holder prin înşurubare
> Îndepărtaţi cauciucul de pe partea superioară a
acului
> Legaţi garoul
> Puncţionaţi vena
> Dezlegaţi garoul
> Fixaţi tubul vacuette destinat recoltării timpului
Quick, Howell sau fibrinogenului
> Umpleţi până la semn recipientul cu sânge
> Retrageţi acul după aplicarea tamponului cu
alcool
> Exercitaţi presiune asupra tamponului 2 - 3 ’
> Agitaţi lent prin răsturnarea tuburilor vacuette
pentru omogenizare
187
ÎNGRIJIREA > Aplicaţi un plasture peste tampon
PACIENTULUI > Aşezaţi pacientul în poziţie comodă
> Observaţi faciesul, tegumentele, comportamentul
pacientului
Rezultate aşteptate/dorite:
- Pacientul nu a prezentat stare de leşin
- La locul înţepăturii tegumentele au aspect normal
EVALUAREA
- Sângele este recoltat corespunzător(necoagulat,
EFICACITĂŢII
nehemolizat)
PROCEDURII -
Rezultate nedorite/ce faceţi ?
- Hematom prin perforarea venei
- Produs coagulat prin nerespectarea cantităţii de
sânge/anticoagulant sau prin neomogenizare
- A m eţeli, paloare accentuată, posibilă lipotimie(vezi
FIŞA Nr.9.1 l.b. Puncţia venoasă)
188
FISA Nr. 9.1:4.
RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU VSH
PSIHICĂ
> Informaţi şi explicaţi pacientului procedura
> Obţineţi consimţământul informat
PREGATIREA > încurajaţi şi susţineţi pacientul
PACIENTULUI FIZICĂ
> Atenţionaţi pacientul să nu mănânce şi să stea în
repaus fizic
> Verificaţi dacă a respectat recomandările
> Poziţionaţi pacientul în decubit dorsal cu membrul
superior sprijinit pe pat ca pentru puncţie venoasa
> Asiguraţi intimitatea pacientului
> Alegeţi vena cea mai uşor abordabilă
189
a) prin m etoda clasică
> Spălaţi mâinile cu apă şi săpun
> Dezinfectaţi mâinile cu alcool
> îmbrăcaţi mănuşi de protecţie
> Aspiraţi în seringă 0,4ml citrat de Na 3,8%
> Acoperiţi acul seringii cu capacul
> Aşezaţi seringa pe o compresă sterilă
> Aplicaţi garoul ca pentru puncţia venoasă
> Puncţionaţi vena
> Dezlegaţi garoul
EFECTUAREA
> Aspiraţi în seringă l,6ml sânge
PROCEDURII
> Retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool
> Exercitaţi o compresiune asupra tamponului 2-3’
> Tansferaţi amestecul sânge/citrat în eprubetă şi agitaţi
uşor
> Aşezaţi eprubetă în stativ
b) p rin metoda vacuette
> Spălaţi mâinile/dezinfectaţi-le/puneţi mănuşi de unică
folosinţă
> Montaţi acul dublu la holder prin înşurubare
> îndepărtaţi cauciucul de pe ac - partea superioară
> Aplicatţi garoul
> Puncţionaţi vena
> Dezlegaţi garoul
> Fixaţi tubul vacuette destinat recoltării VSH
> Umpleţi până la semn recipientul cu sânge
> Retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool
> Exercitaţi o presiune asupra tamponului de 2- 3 ’
> Agitaţi lent tubul vacuette
REORGANIZAREA
LOCULUI DE > Colectaţi deşeurile în recipiente speciale conform PU
MUNCĂ > îndepărtaţi mănuşile
> Spălaţi mâinile
190
NOTAREA __ \ • > Notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire
PROCEDURII > Notaţi reacţia pacientului în timpul procedurii
=>
Tavă medicală/cărucior
Seringi şi ace sterile adecvate sau holder cu ac dublu
(special) acoperit cu cauciuc
Tuburi vacuette unele cu gel care ajută la separarea
mai rapidă a serului
Stativ, eprubete curate , uscate
PREGATIREA Soluţie dezinfectantă (alcool)
MATERIALELOR Tampoane de vată
Mănuşi de unică folosinţă
Garou, muşama
Taviţă renală
Recipiente speciale pentru colectarea deşeurilor
PSIHICA
Informaţi şi explicaţi pacientului procedura
> Obţineţi consimţământul informat
> încurajaţi şi susţineţi pacientul
FIZICĂ
PREGATIREA > Atenţionaţi pacientul să nu mănânce şi să stea în
PACIENTULUI repaus fizic cel puţin 12 ore
y Poziţionaţi pacientul în funcţie de starea sa (şezând
sau decubit dorsal) cu mâna sprijinită ca pentru
puncţie venoasă
> Alegeţi vena cea mai turgescentă
192
> Dezlegaţi garoul
> Retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool
> Exercitaţi o presiune moderata asupra tamponului 2 -
3 ’ fară ca pacientul să îndoaie cotul (rugaţi pacientul
eventual să fixeze tamponul)
> Repartizaţi sângele în eprubetă conform protocolului
de recoltare
> Aşezaţi eprubetă în stativ
a) prin metoda vacuette
EFECTUAREA > Spălaţi mâinile/dezinfectaţiyîmbrăcaţi mănuşi de unică
, PROCEDURII folosinţă
> Montaţi acul special la holder prin înşurubare
> îndepărtaţi cauciucul de pe partea superioară a acului
> Aplicaţi garoul
> Puncţionaţi vena
> Fixaţi tubul vacuette destinat recoltărilor pentru
examene biochimice (glicemie, creatinină, uree, acid
uric, calcemie, etc)
> Umpleţi până la semn recipientul cu sânge ( 5 - 7 ml)
> Retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool şi
exercitaţi presiune asupra acestuia 2 - 3 ’
Rezultate aşteptate/dorite:
- Prelevarea se face fără incidente, pacientul este
colaborant
- Pacientul prezintă stare de confort
EVALUAREA
Rezultate nedorite/ce faceţi ?
EFICACITĂŢII
- Hematom prin infiltrarea ţesutului paravenos
PROCEDURII
- A m eţeli, paloare accentuată, posibilă lipotimie
- Sânge hemolizat
Vezi FIŞA Nr.9.1.1.b - Puncţia venoasă)
194
FISA N r. 9.1.6. : *
RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU
EXAMENE SEROLOGICE
.............. ..... - - ................. ' .......... •
PSIHICĂ
> Informaţi şi explicaţi pacientului procedura
> Obţineţi consimţământul informat
> încurajaţi şi susţineţi pacientul
FIZICĂ
PREGATIREA
> Atenţionaţi pacientul să nu mănânce şi să stea în
PACIENTULUI
repaus la pat
>• Poziţionaţi pacientul în funcţie de starea sa (şezând
sau decubit dorsal) cu mâna sprijinită ca pentru
puncţie venoasă
> Alegeţi vena cea mai turgescentă
195
a) prin metoda clasică
Spălaţi mâinile cu apă şi săpun
Dezinfectaţi mâinile
EFECTUAREA îmbrăcaţi mănuşi de unică folosinţă
PROCEDURII Fixaţi acul la seringă
Aplicaţi garoul
Puncţionaţi vena
Recoltaţi 5 - 10 ml de sânge
Dezlegaţi garoul
Aşezaţi eprubetă în stativ
Retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool
Exercitaţi o presiune asupra tamponului 2 - 3 ’ fară ca
pacientul să îndoaie cotul (rugaţi eventual pacientul să
comprime locul)
Treceţi sângele în eprubetă
Aşezaţi eprubetă în stativ
b)prin metoda vacuette
> Spălaţi mâiniie/dezinfectaţi/îmbrăcaţi mănuşi de
protecţie
> Montaţi acul dublu la holder prin înşurubare
>■ îndepărtaţi cauciucul de pe partea superioară a acului
> Aplicaţi garoul
> Puncţionaţi vena
>• Fixaţi tubul vacuette în care se găseşte gel destinat
recoltării pentru examene serologice (VDRL, ASLO,
WeilI Felix, Waler Rose, Widall, E L ISA )
> Umpleţi până la semn recipientul cu sânge cca 1Oml
> Retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool şi
comprimaţi locul 2 - 3 ’
197
j
PSIH ICĂ
PREGĂTIREA > Informaţi şi explicaţi pacientului procedura,
PACIENTULUI avertizaţi-1 că recoltarea se poate repeta
> Obţineţi consimţământul informat
> încurajaţi şi susţineţi pacientul
FIZIC Ă
> Poziţionaţi pacientul în decubit dorsal cu membrul
superior sprijinit deoarece poate prezenta frisoane
> Alegeţi vena cea mai turgescentă
> Spălaţi regiunea plicii cotului cu apă şi săpun
> Dezinfectaţi cu alcool iodat, betadină
198
> Participă două nurse
> Spălaţi mâinile cu apă şi săpun
> Dezinfectaţi mâinile/îmbrăcaţi mănuşile sterile
> Izolaţi locul cu câmpul steril
> Montaţi acul dublu la holder
> Rugaţi persoana care vă ajută să aplice garoul
> Dezinfectaţi locul de puncţionat cu alcool de 70°
> Puncţionaţi vena
>- Adaptaţi la acul holderului flaconul cu mediu de
EFECTUAREA
cultură pentru germeni aerobi
PROCEDURII
> Recoltaţi sânge până la semnul de pe flacon
> Adaptaţi la acul holderului cel de al doilea flacon cu
mediu de cultură pentru germenii anaerobi
>• Recoltaţi sânge până la semnul de pe flacon
> Retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool
iodat
> Comprimarea venei 2 - 5 ’ de către ajutor
V Omogenizaţi uşor pe un plan orizontal ( sângele cu
mediul de cultură din flacon)
199
Rezultate aşteptate/dorite:
evaluarea > Recoltarea s-a făcut corect, în condiţii de strictă asepsie
EFICACITĂŢII p şi antisepsie
PROCEDURII Rezultate nedorite/ce faceţi ?
Vezi FIŞA Nr. 9.1.l.b - Puncţia venoasă
Atenţie:
Recoltarea se face la debutul bolii înainte de administrarea
antibioticelor.
200
9.2. RECOLTAREA URINEI
PSIHICĂ
>• Informaţi pacientul conştient
> Explicaţi-i procedura în termeni accesibili
> Obţineţi colaborarea
FIZICĂ
> Efectuaţi toaleta genito-urinară la femeie
> Fixaţi punga colectoare la nivelul organelor genitale, cu
adeziv, în cazul sugarilor şi copiilor mici
201
> Colectaţi materialele folosite în containere speciale
REORGANIZAREA conform PU ( precauţii universale)
LOCULUI DE > Spălaţi-vă mâinile după îndepărtarea mănuşilor
MUNCĂ ■
Notaţi:
NOTAREA > Notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire
PROCEDURII >- Data şi ora recoltării
Rezultate aşteptate/dorite
- Mostra de urină nu este contaminată cu scurgere vaginală
EVALUAREA sau cu sânge menstrual
EFICACITĂŢII - Urina nu conţine albumină sau glucoza, are o culoare
PROCEDURII galbenă aurie (normocromă)
- Sedimentul urinar nu conţine celule descuamate de pe
tractul urinar
PSIHICĂ
> Explicaţi pacientului necesitatea prelevării
> Asiguraţi pacientul de inofensivitatea procedurii
PREGATIREA > Instruitţi pacientul conştient şi valid cum să recolteze
PACIENTULUI singur
FIZICĂ
> Efectuaţi toaleta genito-urinară la pacientul
nedeplasabil
> Asiguraţi condiţii pentru efectuarea toaletei la
pacientul valid
> Asiguraţi intimitatea pacientului.
203
> Verificaţi prescripţia medicală
>• Identificaţi pacientul
>- Prelevaţi prin una din metodele enumerate mai jos în
EFECTUAREA funcţie de starea pacientului sau recomandarea
PR O C E D U R II
medicală
a)prelevarea fără sondaj:
> Spălaţi-vă mâinile cu apă şi săpun (lavaj simplu)
> Recoltaţi urina de la bărbat sau femeie după toaleta
genito-urinară cu apă şi săpun şi clătire abundentă;
uscaţi regiunea, dezinfectaţi meatul uretral cu
comprese sterile îmbibate în antiseptic
> Colectaţi urina, în recipientul steril, din mijlocul
jetului
> Acoperiţi tubul steril
b)prelevarea de către pacientul conştient şi capabil
să urineze în mod voluntar
> Explicaţi pacientului modul de derulare a procedurii
>- Oferiţi-i comprese sterile cu antiseptic pentru
dezinfecţia meatului urinar după spălare
> Daţi-i pacientului flaconul steril
> Explicaţi-i să urineze la toaleta, lăsând să curgă primul
jet şi recoltând urina în flacon din mijlocul jetului
> Cereţi-i pacientului să-şi spele mâinile după
prelevarea urinei
c)prelevarca pe sonda urinară â demeure
> Spălaţi-vă mâinile cu apă şi săpun (lavaj simplu)
>- Folosiţi mănuşi de unică folosinţă
> Dezinfectaţi locul de prelevare cu comprese sterile
îmbibate în antiseptic
> Puncţionaţi tubulatura pungii de colectare cu acul
steril adaptat la seringă şi prelevaţi cantitatea
necesară de urină
>- Transferaţi urina din seringă în flaconul pentru
laborator
> Aruncaţi acul şi seringa în containerul special
204
1
205
Rezultate aşteptate:
- Absenţa contaminării în timpul emisiei şi recoltării ca
EVALUAREA urmare a toaletei genito-urinare şi dezinfecţiei meatului
EFICACITĂŢII urinar
PROCEDURII
Rezultate nedorite / Ce faceţi ?
- Contaminarea urinei prelevate cu bacterii prezente în
regiunea periuretrală în timpul emisiei (bacteriurie slabă <
10000 germeni/ml)
o Repetaţi procedura respectând normele de igiena
locală
- Multiplicarea germenilor prin păstrare mai mult de o oră
în afara frigiderului
- Păstrarea prea mult la rece duce la precipitarea uraţilor
ceea ce împiedică analiza ulterioară a urinei
o Respectaţi normele generale de pregătire a
produsului pentru laborator
- Emisia dificilă a urinei prin blocaj psihologic
o Oferiţi timp sau recoltati prin sondaj vezical (în caz
de urgenţa)
206
FIŞA Nr. 9.3, ■ \V-v i> . K■ '
RECOLTAREA MATERIILOR EECALE PENTRU
EXAMENE DE LABORATOR
a) PSIHICĂ:
> Informaţi pacientul sau / şi familia despre procedura
pentru a obţine colaborarea şi pentru a preveni o
eliminare necorespunzătoare
> Obţineţi consimţământul informat
PREGĂTIREA
PACIENTULUI/
b) FIZICĂ:
CLIENTULUI
Asiguraţi intimitatea pacientului
Administraţi pacientului un purgativ salin ( sulfat de
magneziu sau magnezia u sta ) dacă nu are scaun
spontan
Instruiţi pacientul să-şi facă toaleta perianală în cazul
recoltării coproculturii
Recomandaţi o dietă bogată în fibre vegetale sau un
regim „alb” în funcţie de examenul cerut.
207
l.RecoItarea din scaun eliminat spontan sau provocat pentru
examen copro-parazitologic.
> întrucât defecarea nu se poate produce Ia cerere,
instruiţi pacientul:
> Să-şi spele mâinile
> Să folosească mănuşi de unică folosinţă
> Să defece în bazinet sau într-un recipient curat ( oliţă,
spre exemplu, la domiciliu )
> Să recolteze, cu linguriţa coprocultorului câteva
fragmente de fecale ( cca 50 g ) din diferite zone, mai
suspecte, ale scaunului
> Să introducă linguriţa în coprocultor
> Să-şi spele mâinile după îndepărtarea mănuşilor
> Să eticheteze recipientul cu : nume, prenume, data şi ora
recoltării,examenul cerut
> Să transporte produsul imediat la laborator sau să-l
introducă într-o pungă de hârtie şi să-I păstreze în frigider
nu mai mult de 12 ore
2.Recoltarea directă din rect (pentru examen bacteriologic)
Descoperiţi regiunea inferioară a corpului
Spălaţi-vă mâinile şi puneţi-vă mănuşile de unică
folosinţă
Aşezaţi pacientul în decubit lateral cu membrul
EFEC TU A R EA inferior de deasupra în flexiune maximă a coapsei pe
PROCEDURII abdomen
îndepărtaţi fesele pacientului
Introduceţi tamponul steril prin anus în rect şi
efectuaţi câteva mişcări de rotaţie
îndepărtaţi, apoi, tamponul şi introduceţi-1 în eprubetă
sterilă fără să atingeţi marginea acestuia
îndepărtaţi mănuşile şi spălaţi-vă mâinile
Etichetaţi recipientul
Trimiteţi-1 imediat la laborator pentru însămânţare
3.RecoItarea materiilor fecale la copilul mic.
Aşezaţi copilul, cu blândeţe, în decubit lateral sau
dorsal
Vizualizaţi orificiul anal
Introduceţi sonda Nelaton pe o distanţă de
—10 cm, respectând regulile de asepsie
Aspiraţi conţinutul colonic cu o seringă , adaptata la
capătul sondei
îndepărtaţi seringa şi sonda din rect
Transferaţi conţinutul seringii ( 2-3 m l ) într-un
recipient steril pentru coprocultură sau curat şi uscat
pentru alte examene
Efectuaţi toaleta regiunii perianale, la nevoie
Spălaţi-vă mâinile
Etichetaţi recipientul
Trimiteţi imediat produsul la laborator
208
4.Recoltarea materiilor fecale pentru proba ADLER
(hemoragii oculte).
Instruiţi pacientul:
> Să ţină un regim „alb” timp de 3 zile, fără came roşie,
legume şi fructe verzi, medicamente şi suplimente
nutritive cu conţinut de fier, fără colchicină, salicilaţi,
potasiu, fenilbutazonă, indometacin, steroizi sau
compuşi de bismut pentru a evita o posibilă sângerare
cauzată de aceste medicamente
> Să defece într-un bazinet curat
>■ Să-şi spele mâinile şi să-şi pună mănuşi de unică
folosinţă
> Să recolteze cu linguriţa coprocultorului sau cu o
baghetă de lemn materii fecale de la suprafaţa (25-30
g )şi să le introducă în coprocultor sau în alt recipient
curat şi uscat
> Să acopere recipientul cu capacul etanş
> Să-şi spele mâinile după îndepărtarea mănuşilor
pentru a preveni croscontaminarea
> Să eticheteze recipientul şi să-l transporte imediat la
laborator
Notaţi:
. NOTAREA > Procedura în planul de îngrijire şi în fişa de proceduri
PROCEDURII > D ata, felul examenului
> Numele persoanei care a recoltat
209
1
Rezultate aşteptate/dorite:
210
FIŞA N r. 9.4. RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN
PSIHICĂ
> Informaţi şi explicaţi procedura
pacientului/aparţinătorului(dacă este copil)
> Obţineţi consimţământul informat
PR E G A T IR E A
> încurajaţi şi susţineţi pacientul
P A C IEN TU LU I
FIZIC Ă
> Atenţionaţi pacientul sau aparţinătorul să nu înceapă nici
un fel de tratament; să nu mănânce, să nu bea apă, să nu
facă gargară, să nu se spele pe dinţi, să nu-şi instileze
picături în nas în dimineaţa recoltării
> Aşezaţi pacientul pe scaun sau în pat în poziţie şezândă
> Avertizaţi aparţinătorul că va trebui să-şi susţină copilul în
braţe pentru recoltare
Rezultate aşteptate:
- Recoltarea s-a făcut fără incidente
- Produsul nu a fost suprainfectat
EVALUAREA
EFICACITĂŢII ! | Rezultate nedorite/ce faceţi?
PROCEDURII - Se pot obţine rezultate eronate atunci când în timpul
recoltării tamponul faringian se îmbibă cu salivă sau se
ating dinţii, limba
oRepetaţi recoltarea folosind alt tampon
- Pacientul poate prezenta senzaţie de greaţă, vomă prin
atingerea luetei
oRugaţi pacientul să inspire adânc şi apoi să stea
nemişcat în timpul recoltării
212
FIŞA Nr. 9.5:
RECOLTAREA SPUTEI PRIN EXPECTORATIE
PENTRU EXAMENE DE LABORATOR
PSIHICĂ
> Explicaţi pacientului procedura pentru a reduce
PREGATIREA anxietatea şi a obţine colaborarea
PACIENTULUI > Obţineţi consimţământul informat
FIZICĂ
> Instruiţi pacientul să nu mănânce , să nu fumeze, să
nu-şi pună picături în nas, să nu se spele pe dinţi sau
să-şi clătească gura cu soluţii dezinfectante înainte de
recoltare pentru a nu influenţa rezultatul
> Apelaţi la drenajul postural şi la tapotări dacă
expectoraţia este dificilă
213
> Puneţi-vă mănuşi de unică folosinţă, opţional
> Acoperiţi recipientul cu capacul
y Ştergeţi exteriorul recipientului cu un şerveţel
>• Introduceţi recipientul într-o pungă de material plastic
214
Rezultate aşteptate:
OBIECTIVUL
PROCEDURII
Obţinerea informaţiilor referitoare la agenţii
patogeni care produc infecţii uretrale.
a) PSIHICĂ:
>- Informaţi pacientul cu privire Ia necesitatea efectuării
examenului, momentul recoltării
> Explicaţi procedura, anunţaţi pacientul să nu urineze
înainte de recoltare
> Asiguraţi pacientul că veţi păstra confidenţialitatea
PREGATIREA î
PACIENTULUI/
b) FIZICĂ:
CLIENTULUI
> Asiguraţi intimitatea
> Obţineţi colaborarea
216
În g r i j i r e a ; Examenul se efectuează ambulator şi bolnavul nu are nevoie
PACIENTULUI' ‘ de îngrijire specială
Observaţi aspectul local, sfătuiţi pacientul să respecte
tratamentul recomandat
NOTAREA
Notaţi:
PROCEDURII
> Procedura în planul de îngrijiri nursing
> Data, ora şi observaţiile privind aspectul local
> Notaţi ce a învăţat pacientul, cum şi-a însuşit
informaţiile
Rezultate aşteptate:
- Recoltarea s-a făcut corect
- Frotiul a permis stabilirea diagnosticului
Nota:
în cazul în care frotiul nu este edificator se face cultură
Recoltarea se face cu ansa sterilă din uretra anterioară şi
se însămânţează pe mediul de cultură
217
FISA Nr. 9.7.
RECOLTAREA SECREŢIILOR PURULENTE D IN
LEZIUNI DESCHISE
> Pense
> Comprese
PR E G A T IR E A > Soluţii dezinfectante
MATERIALELOR > Mănuşi sterile
> Recipiente sterile pentru colectat produsul (eprubete
sterile)
> Tampoane sterile
> Ansă de platină
> Pipeta Pasteur
> Lame de laborator, lampă de spirt
> Leucoplast
> Tavă medicală/cărucior medical
a) PSIH IC A :
> Informaţi şi explicaţi procedura
PREGĂTIREA pacientului/clientului
PACIENTULUI/ > Obţineţi consimţământul informat
CLIENTULUI b) FIZ IC Ă :
> Poziţionaţi pacientul/clientul în funcţie de locul leziunii
( plagă chirurgicală cu supuraţie parietală,plăgi
septice,abces, flegmon deschis, vezicule, pustule )
> Asiguraţi intimitatea pacientului/clientului
218
> Identificaţi pacientul
> Verificaţi prescripţia medicală
> Spălaţi mâinile
> îmbrăcaţi mănuşi sterile
> Curăţaţi suprafaţa leziunii
> Recoltaţi din secreţie:
• prin aspiraţie cu pipeta Pasteur sterilă
EFECTUAREA
• cu ansă de platină sterilizată în prealabil prin
PROCEDURII
încălzire la roşu
• cu tampon steril
> Realizaţi 2-3 frotiuri având grijă să întindeţi uniform
secreţia
> Introduceţi produsul aspirat sau tamponul cu care aţi
recoltat într-o eprubetă sterilă
> Etichetaţi şi trimiteţi la laborator în timp util
REORGANIZAREA
LOCULUI DE > Colectaţi compresele, mănuşile în recipiente speciale
MUNCĂ a pentru materiale cu potenţial infecţios respectând P.U.
219
Rezultate aşteptate:
EVALUAREA. > Pacientul nu acuză durere
EFICACITĂŢII , > Recoltarea s-a făcut în condiţii de asepsie, nu există
PROCEDURII risc de suprainfectare
220
1. Dr. Ramona Bănică, Dr. Marius Samoilă, Dr. Marius Negru
ANALIZE DE LABORATOR ŞI ALTE DIAGNOSTICE, Editura
Medicart 2007.
2. Marion B. Dolan şi colaboratorii
NURSING PROCEDURES — student version, Editura Springhouse
Corporation, Pennsylvania - 1992.
3. Frances Fischbach
A MANUAL LABORATORY & DIAGNOSTIC TEST, Editura J. B.
Lippincortt Company -1992.
4. Barbara Kozier, Glenora Erb
TEHNIQUES IN CUNICAL NURSING, Editura Addison Wesley
Publishing Company -1987.
5. Carol Mozes
TEHNICA ÎNGRIJIRII BOLNAVULUI, Editura Medicală - 2006
6. Sanda Smith, Donna Duell
FOUNDATION SKILLS FOR NURSING AND ALLIED HEALTH
PROFESSIONS, Editura National Nursing Review, California - 1982.
7. Barbara K. Timby
CUNICAL NURSING PROCEDURES, Editura J. B. Lippincortt
Company - Philadelphia - 1989.