Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Centrale electrice
Consumatori
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 1/139
1
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Noţiuni introductive
• Sistemul electroenergetic = ansamblu de instalaţii energetice care asigură
procesulşi de
(liniile staţproducere (generatoarele,
iile electrice) şi consum defăenergie
ră turbinele de antrenare),
(receptoarele de transport
electrice)
• Sistemul energetic este ansamblul instalaţiilor rezultat din adăugarea la sistemul
electroenergetic, pe partea de centrale şi a turbinelor, cazanelor, depozitelor de
combustibil (pentru centrale termoelectrice) respectiv pentru centralele
hidroelectrice a turbinelor, barajelor şi lacurilor de acumulare, iar pe partea
consumatorilor alături de receptoarele de energie se consideră şi mecanismele
antrenate.
• Receptor de energie electrică: un element de circuit care consum ă energia
electrică în scop util sau un aparat care transformă energia electrică în alte
forme de energie(luminoasă, mecanică, termică)
• Consumatorul de energie electrică: ansamblul instalaţiilor electrice pentru
alimentarea receptoarelor dintr-o înteprindere, construcţii etc.
• Instalaţiile electrice dintr-un sistem electroenergetic se pot grupa:
– Producere a energiei electrice (generatoarele);
– Transport a energiei electrice (linii electrice aeriene şi subterane, staţii
transformatoare)
– Distribuţie (linii electrice aeriene şi subterane, posturi de transformare,
tablouri de distribuţie)
– Instalaţii la consumator. 3
a a
V a
U ca Va U ab
Vc N Vb Vc N Vb
c b c b
U bc
U = 3V 4
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 2
2/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Definiţii
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 3
3/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
• După destinaţie:
– Reţele electrice de transport (ÎT, FÎT)
– Reţele electrice de repartiţie (ÎT)
– Reţele electrice de distribuţie (MT/JT)
• După extinderea geografică:
– Reţele naţionale
– Reţele zonale
– Reţele locale
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 4
4/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Reţea radială
2 1
~ ~
Întreruptor
10
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 5
5/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
I
I
~ I
~ I
~
~
a b
Reţea buclată complex Modificarea topologiei unei reţele prin debuclarea în
statiile de transformare: a) fără debuclare; b) cu debuclare
11
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 6
6/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Va
N
N
Vc Vb
ZN =
Pamant
c b
Regim normal
VN=VP=0
U ca Va U ab
N
Vc Vb
c b
N N
ZN XN = 0
14
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 7
7/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
• generatoarele
Nodurile şi recentralelor dispuse la medie tensiune.
ţeaua de treaptă inferioară constituie un consumator pentru
reţeaua din treapta superioară (cu excepţia nodurilor generator)
• Consumul de energie din sistem are loc la nivel de înaltă, medie sau joasă
tensiune prin intermediul transformatoarelor de cuplaj cu reţeaua.
• Reţelele aflate la nivel inferior sunt mai dense, transferă puteri mai mici.
15
Tensiunea
treptei [kV]
750
400
220
Sta ţie de
transformare
110
Transformator
Arhitectura sistemului
electroenergetic naţional Centrală
~ locală
Zone
rurale
~
20
Centrală~
Zone
sistem urbane
Reele
ţ Reele
ţ
industriale urbane
(6) 10
Post de
transformare
0.4
Reţele de 16
distribuţie
de joasă
tensiune
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 8
8/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
220 kV
Generator Repartiţia
110 kV
energiei electrice
20 kV
10 kV Distribuţia
Consum local energiei electrice
0.4 kV
0 kV
17
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 9
9/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Obiective
• continuitate în alimentare;
• simplitate şi elasticitate în exploatare;
• posibilitate de extindere (autostructurare);
PT1 PT2
S1 S2
PT1 PT2
PT1 PT2
S3 I
c
b
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 1
10/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
0,4 kV
0,4 kV
0,4 kV
a. longitudinal
MT
b. transversal
c. mixt
3
Staţie
T
M
ri
lu
ab CB
C
Posturi
transformare
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 2
11/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Staţie de
10 kV / MT
MT MT
S1 S2
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 3
12/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
MT
S1
Staţie existentă
110 kV / MT
MV
Cablu de
lucru
Cablu
de rezervă
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 4
13/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
N
JT
Ît/MT
ÎT/MT
MT/JT
I N
3
2
1 I S
S N 3
JT
2
1
MT/JT
MT/JT JT mono
N
3
2
N JT N N
JT
3
2
MT/JT
JT mono
N
3
1 2 3 N
1 2 3 N
a) America de Nord b) Anglia
Retele de distribuţie la medie tensiune
a) cu neutru distribuit b) fără neutru distribuit, mixtă cu 2 sau 3 faze
9
ÎT/MT
ÎT/MT
I S
3
2
1
MT/JT JT mono
I S
JT monoN N
3
3
1 21
JT mono
MT/JT
TI N
JT mono
1 2 3 Jt monoN
1 2 3 N
c) Australia d) Europa
Retele de distribuţie la medie tensiune
c) fără neutru distribuit, mixtă cu 1,2,3, faze d)fărăr neutru distribuit, 3 faze
10
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 5
14/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
11
12
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 6
15/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
► preluarea consumului crescut prin ad ăugarea de noi linii şi conectarea de noi puncte de injecţie într-o
reţea existentă
► nu necesită modificarea elementelor esenţiale şi a caracteristicilor tehnice şi constructive principale ale
reţelelor existente
► se menţine structura şi unitatea reţelei, modificările aduse constituind o dezvoltare de configuraţie, şi
nu o refacere a acesteia
crearea staţiilor C şi C’ care împart zona crearea staţiilor D şi D’ care împart zona
în sens longitudinal în sens transversal
14
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 7
16/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
A 110 kV
Schema reţelei de
alimentare a unei
zone cu staţii ce
dispun de una sau
două unităţi de
transformare, LEA
alimentate de la 110 kV
aceiaşi linie de
110kV
15
A
110 kV
20 kV
Schema reţelei de
alimentare a unei
zone rurale printr-o
linie de 110kV ce
dispune de staţii cu
două unităţi
16
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 8
17/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Rural
110 kV/MV
110 kV/MV
~ ~
17
110 kV ring
Transformer
substation
Deep joint
substation
400 kV/110 kV
substation 110 kV
System
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 9
18/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
110 kV
Staţie
transformare
110 kV / MV
a) b)
Schemele staţiilor de transformare ce alimentează oraşele mari:
a) cu 2 transformatoare; b) alimentate de la dou ă inele de 110kV
19
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 10
19/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Capitolul 2
Schemele echivalente şi
parametrii liniilor electrice
I cp
Rcp I a
Rca I b
Rca c
Rca
V V V
a b c
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 20/139
1
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
⎧V = V
a a ⎧I = I
a a
⎪ ⎪
⎨V = a V ⎨I = a I
2 2
b a b a
⎪⎩V = aV
c a
⎪⎩ I = a I
c a
I a +I +I =0⇒ I =0
b c cp
în regim normal de funcţionare
Z
+
=V a
formulă generală pentru impedanţa de secvenţă
pozitivă
I a
⇒R =R +
ca
3I0’
0
Rcp
Rca 0
Rca I0
Rca
V0 V0 V0
Rp 3I0” 4
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 21/139
2
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
R +R
ca
p cp de fază.
3 0 ′
Rcp
Rp este rezistenţa
Rca 3I 0
căii de întoarcere
prin pământ.
″
Rp 3I 0
5
standardizate.
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 22/139
3
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
ρ = ρ [1 + α (θ − 20)] (2.4)
θ 20 20
unde α20 este coeficientul de
temperatură la 200C [grd-1].
Ω ⋅ mm ⎤
ρ 20 ⎡
2
R = R 1+ y + y
ca cc
(2.5)
s p
Pentru
se afl LEAţesemari
ă la distan poate neglija
unele efectul de proximitate pentru că fazele
de altele;
- Efectul de suprafaţă (pelicular) se poate neglija pentru secţiuni mai
mici de 400 ÷ 500mm2 pentru conductoare din Cu, respectiv pentru
600mm 2 la Al.
7
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 23/139
4
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
1 2
pământ
d12
0
- permeabilitatea magnetică a vidului
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 24/139
5
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
deci μ l μ μ l d μ l⎛ d μ ⎞
L= ⋅ + ln = ⎜ ln + ⎟ =
0 r 0 12 0 12 r
2π 4 2 π r 2 π ⎝ r 4 ⎠
= μ2πl ln 0
d12−μ r = μ2πl ln dr
0 12
⇒ L = μ 0l ln d12 (2.8)
r ⋅e 4 e 2π r e
μr
−
unde r = r ⋅ e 4 este raza echivalentă a conductorului.
e
r = 0,778r r = 0,725r
e
pentru
7 fire e
19 fire : re = 0,812 r
Cu alte cuvinte, re este mai mare la 19 fire decât la 7.
În general, pentru calcul se folosesc parametrii specifici:
−4
L=
π [ H / km] ⋅1km ⋅ ln dr = 0,2 ln dr [
4π2⋅10 12 12
mH / km şi conductor]
e e
d12
L = 0,46 lg (2.9)
re
Reactanţa inductivă specifică:
d12
x0 = ωL = 2π ⋅ 50 ⋅ 0,46 lg
0
⋅10 − ⇒3
re
d12
x0 = 0,1445 lg [Ω / km şi conductor ] (2.10) 12
re
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 25/139
6
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
iv de
fict
c tor e
du cer
con ntoar
î 1
d31 d12
Dx
ia 3 2
d23
ib ic
13
μ l ⎡ Dx Dx Dx ⎤
φ = 0
i ln + i ln + i ln (2.11)
aN
2π ⎢⎣ r
a
d d ⎥⎦
e
b
12
c
13
φ = μ l ⎡⎢i ln Dx + (i + i ) ln Dx ⎤⎥ = μ l i ⎡⎢ln Dx − ln Dx ⎤⎥
0 0
aN
2π ⎣ r
a
d ⎦ 2π ⎣ r
e
b
d ⎦
c
12
a
e 12
−i a
μl d μl d
⇒φ = i ln
0 12
⇒ L = ln 0 12
(2.12)
aN
2π r
a
e
a
2π r e
în timp.
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 26/139
7
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
μ l⎛ Dx 0
Dx Dx ⎞ ⇒
aN a b c
Φ = 2π ⎜⎝ I ln r + I ln d + I ln d ⎟ e 12 13
μl⎡ Dx ⎛ 1 3⎞ Dx ⎛ 1 3⎞ Dx ⎤
Φ =aN
⎢
0
I ln + ⎜ − − j ⎟ I ln + ⎜ − + j ⎟ I ln ⎥
a a a
2π ⎣ r ⎝ 2 2 e
d ⎝ 2 2 d ⎦ 12 13
15
=I 1 3
unde a a a=− +j
2 2 2
Ib =a Ia
2 1 3
=a a =− − j
2 2
c a
μl ⎛ d ⋅d 3 d ⎞
⇒ Φ = aN I ⎜ ln 0
− j ln ⎟ a
⇒ 12 13 13
2π ⎝ r 2 d e 12
μ l⎛ d ⋅d 3 d ⎞ 12 13
L = 2π ⎜ ln
a 0
− j 2 ln d ⎟ (2.13)
13
⎝ r e 12
Z a = R + jω( L − jL ) = R + ωL + ωL
'
a
''
a
''
a
'
a
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 27/139
8
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
DE CE transpunerea conductoarelor?
În practica proiectării LEA, pentru a obţine construcţii economice,
mai uşoare şi mai puţin înalte, s-au realizat stâlpi la care distanţele între
faze sunt diferite.
În aceste cazuri, când distanţele diferă
mult, inductivităţile ataşate fazelor a, b, c,
sunt diferite între ele; acest fapt determin ă
1 2 3 o nesimetrie a impedanţelor, respectiv a
d12 d 23 tensiunilor de fază.
17
l /3 l /3 l /3
Ia
a c b
d12 b a d 21 c
Ib
d13 c d 23 b d 31 a d 32
Ic
Secţiunea 2
Secţiunea
I 1 II Secţiunea
III 3 capătul
liniei
stâlpi transpunere
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 28/139
9
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
2π 3 ⎝ r d ⎠ e
d 12 13
μ l⎛ Dx Dx Dx ⎞
Φ II
aN = ⋅ ⎜ i ln + i ln + i ln ⎟
0
2π 3 ⎝ r
a
d d ⎠ e
b
23
c
21
μ l⎛ Dx Dx Dx ⎞
Φ III
aN = ⋅ ⎜ i ln + i ln + i ln ⎟
0
19
2π 3 ⎝ r d
a
d e
b
31
c
32
Φ =Φ +Φ +Φ =
rezultă fluxul total: aN
I
aN
II
aN
III
aN
μ l⎛ Dx Dx Dx ⎞
= ⋅ ⎜ 3i ln + 3i ln + 3i ln ⎟ 0
2π 3 ⎝ r DMG DMG
a
e
b c
μ ⋅ l DMG
L = ln 0
(2.14)
a
2π r e
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 29/139
10
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
i a
i b
i d13′
c
d12′
i' a
i ',b
i ', d11′
c
I II III
.
Φ =Φ +Φ
aN
I
aN
II
aN +Φ III
aN
i a
+i +i =0
b c
d = d ; d = d ; ...
12′ 21′ 13′ 31′ 21
μ0 l ⎡⎛ Dx Dx Dx ⎞ ⎛ Dx Dx Dx ⎞⎤
Φ I
aN = ⋅ ⎢⎜⎜ i ln + i ln + i ln ⎟⎟ + ⎜⎜ i ln + i ln + i ln ⎟⎟⎥
2π 3 ⎣⎝ r
a
d12 d13 ⎠ ⎝
e
b
d11′ d12′ d13′ ⎠⎦
c a b c
μ0 l ⎡⎛ Dx Dx Dx ⎞ ⎛ Dx Dx Dx ⎞⎤
Φ II
aN = ⋅ ⎢⎜⎜ i ln + i ln + i ln ⎟⎟ + ⎜⎜ i ln + i ln + i ln ⎟⎟⎥
2π 3 ⎣⎝ r
a
d 23 d 21 ⎠ ⎝
e
d 22′
b
d 23′ d 21′ ⎠⎦
c a b c
μ0 l ⎡⎛ Dx Dx Dx ⎞ ⎛ Dx Dx Dx ⎞⎤
Φ III
aN = ⋅ ⎢⎜⎜ i ln + i ln + i ln ⎟⎟ + ⎜⎜ i ln + i ln + i ln ⎟⎟⎥
2π 3 ⎣⎝ r
a
d 31 d 32 ⎠ ⎝
e
d33′
b
d 31′ d 32′ ⎠⎦
c a b c
μ ⋅ l ⎛ DMG DMG ⎞
⇒ L = 0
ln⎜ ⋅ ⎟ (2.16) 1
a
2π ⎝ r DMG e 2
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 30/139
11
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
24
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 31/139
12
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
⎛ DMG DMG ⎞
L0 = 0,46 lg⎜ ⋅ ⎟ 1
(2.18)
⎝ ρ DMG e 2
25
Determinarea ρ e
r = r ⋅e 4 e
R − raza de fasciculare
⇒ ρ =
e
r ⋅d
e m
(2.19′)
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 32/139
13
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
R= m
2 2 3
2
R
= 3 ⋅ r ⋅ ⎛⎜ ⎞⎟
d
ρ = 3⋅ r ⋅ R
3
( 3−1 )
3
m
⎝ 3
e e e
dm ρ =
e
3
r ⋅d2
e m
(2.19′′)
*
* *
În ceea ce priveşte calculul reactanţei inductive a cablurilor, acesta
este mult mai sofisticat, în special datorită secretului de fabricaţie.
Fabricantul pune la dispoziţia specialiştilor direct valorile reactanţei sau
susceptanţei, în funcţie de tensiunea şi de tipul cablului.
În general, Lcablu< (4 ... 5) LLEA .
Este clar că inductivitatea specifică a unui cablu este mult mai mică
decât inductivitatea specifică a LEA.
Pentru LEC nu se fac transpuneri ale fazelor, deoarece acestea nu se
influenţează între ele datorită ecranării; se fac însă transpuneri ale ecranelor
27
metalice.
Pentru o linie trifazată, există curenţi capacitivi între faze şi între faze şi
pământ.
C este capacitatea fază-fază
1 ff
C p − capacitatea fază-pământ
C ff C ff
C S se poate introduce în mod
distribuit de-a lungul liniei
3 2
C ff conductor de fază
Cp Cp Cp
CS
28
nulul sistemului
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 33/139
14
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Ο Ο
RL XL
Ο Ο
sauEfectul imediat
LEC, sunt “generatoare” unei CS importante
al prezenţeiimportante de putereeste că ăliniile
reactiv de FÎT
cu caracter
capacitiv, care uneori este greu de “st ăpânit”.
În funcţie de regimul de secvenţă (pozitivă, negativă şi zero),
capacitatea de serviciu se calculează în mod diferit.
29
[v] = [α] ⋅ [q ]
În câmpul electric, pământul se comportă ca un conductor perfect şi
prezenţa sa poate fi înlocuită cu imaginea conductorului faţă de planul
tangent la sol.
30
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 34/139
15
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
⎡V − V
1 N ⎤ ⎡α α α ⎤ ⎡ q ⎤
11 12 13 1
q2 ⎢V − V ⎥ = ⎢α α α ⎥ ⋅ ⎢ q ⎥
d23 ⎢ 2 N
⎥ ⎢ 21
⎥ ⎢ ⎥ 22 23 2
d12 C ff
C ff ⎣⎢V − V
3 N
⎦⎥ ⎣⎢α α α ⎦⎥ ⎣⎢q ⎦⎥
31 32 33 3
α ,α
11 22
, α sunt coeficienţii de
33
q1 q3 h2 potenţial proprii
C ff C33
1 2h1
h1=h3 C11 C22 α = ⋅ ln (2.20)
V1 V2 V3 2πε0l r
11
cond
1
ε0 = [F / m]
D12 4π ⋅ 9 ⋅109
− q1 − q3 permitivitatea vidului
α ,...= coeficienţii de potenţial
12
mutuali ;
−q 1 D (2.20′)
2
α = ⋅ ln 12
d31
12
2πε l d 0 12 31
Rezultă
V1 − V N
= α ⋅q + α ⋅q + α ⋅q
11 1 12 2 13 3 (2.21)
sau q2 + q = −q .
3 1
rezultă:
V1 − V N
= α ⋅ q − α ⋅ q = q ⋅ (α − α ) (2.21′)
11 1 12 1 1 11 12
N 11
⎜ ln − ln ⎟
12 1 12
2πε l ⎝ r d 0 cond 12
32
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 35/139
16
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
1
⇒ C = 2πε l ⋅ +
S 0
⎛ 2h d ⎞
ln⎜ ⋅ ⎟ 1 12
⎝r D ⎠
cond 12
l = 103 m
1⋅103
2π ⋅ 10−6 0,0242
C+ = 4π ⋅ 9 ⋅109 = = [μF / km]
S
⎛ 2h1 d12 ⎞ ⎛ 2h1 d12 ⎞ ⎛ 2h1 d12 ⎞
ln⎜⎜ ⋅ ⎟⎟ 18 ⋅ 2,3 lg⎜⎜ ⋅ ⎟⎟ lg⎜⎜ ⋅ ⎟⎟
⎝ r D12 cond ⎝ r D12 ⎝ r D12 (2.22) cond cond
⎧v = v = v 1 2 3
condiţiile iniţiale: ⎪
⎨q = q = q 1 2 3
⎪v = 0
⎩ N
V − V = α ⋅ q + α ⋅ q + α ⋅ q = α ⋅ q + 2α ⋅ q =
1 N 11 1 12 2 13 3 11 1 12 1
= q ⋅ (α + 2α ) 1 11 12
q1 1 1
CS0 = = =
V1 − VN α11 + 2α12 1 ⎡ 2h1 ⎛ D12 ⎞ ⎤
2
⎢ln + ln ⎜ ⎟ ⎥
2πε0l ⎢⎣ rcond ⎝ d12 ⎠ ⎥⎦
Capacitatea de serviciu de secvenţă zero
2πε0l 0,0242
C0 = = (2.23)
⎡ 2h1 ⎛ D12 ⎞ ⎤ ⎡ 2h1 ⎛ D12 ⎞ ⎤
S 2 2
ln ⎢ ⋅⎜ ⎟ ⎥ lg ⎢ ⋅ ⎜ ⎟ ⎥ 34
⎣r ⎝d ⎠ ⎦ ⎣r ⎝ d ⎠ ⎦
cond 12 cond 12
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 36/139
17
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Întrucât numitorul din expresia lui CS0 este mai mare decât
+ 0 < +
numitorul CS rezultă că CS CS ; aceasta se
explică prinexpresiei
faptul că,lui
capacităţile de serviciu de secven ţă zero se
referă numai la influenţa dintre fază şi pământ, iar raportul între
ele este de 2,5 până la 3 ori.
Prezenţa conductorului sau conductoarelor de protec ţie
legate la pământ măreşte capacitatea faţă de pământ a liniei,
pentru c ă liniile de câmp electric se închid şi prin conductorul de
protecţie şi prin pământ.
În ceea
creşte, cazulceconductoarelor fasciculate,
atrage după sine raza echivalent
mărirea capacit ă a fazei
ăţii şi susceptanţei
capacitive.
35
C ff C ff YN
YN N
YN
C ff ⇒ Yp Yp Yp
C11 C33 C22
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 37/139
18
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Y+ = Y + Y = 3Y + Y
Y p Y N ⇒ Y
+
S
s p N ff p
C+ s
= 3C + C (2.24) ff p
P N N≡P
C0 s
=C p
37
2πεl 0,0242ε
R CS = = r
[μF / km] (2.25)
R R
εr ln lg
r r
ε = ε 0ε r
constanta dielectrică a
2r izolaţiei
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 38/139
19
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
apei. Capacitatea
complicat ă. de serviciu se calculează printr-o expresie puţin mai
iii. Cablurile trifazate cu manta pe fiecare fază sunt o variantă destul de
costisitoare. Fiecare fază are o manta proprie (deci şi câmp radial
propriu) şi toate fazele sunt introduse în interiorul unui cablu trifazat.
Nu se influenţează între ele datorită ecranului.
*
* *
Susceptanţa lineică capacitivă este:
[μF / km] [F / km]
cos ϕ = 1 (λ = 1).
Curentul capacitiv la începutul unei linii, în ipoteza c ă tensiunea
de fază V este constantă pe toată lungimea liniei, se poate scrie
I = V ⋅ b0 ⋅ l
C
[ A]
iar puterea reactivă capacitivă produsă de cele trei faze este
2
Q = 3I V = 3V b0l ≅ 3⎜
2 ⎛ U ⎞
⎟B n
⎝ 3
cap C L
Q cap
=U B 2
n L
[VAr ] (2.27 ) 40
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 39/139
20
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
• Pentru o LEA de 110 kV, Qcap generată pe 100 km este Q = 3[MVAr ]; cap
41
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 40/139
21
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Având în vedere că o astfel de linie este echipat ă de-a lungul unui kilometru
cu 3 asemenea lanţuri de susţinere, rezultă că rezistenţa de izolaţie este de
0,8 ⋅109 [Ω / fază ] , iar conductanţa corespunzătoare este
43
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 41/139
22
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
ΔP cr
U
U cr
46
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 42/139
23
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
47
U2 (2.31)
ΔPc = 14.7 ⋅10 −6 f F [kW / km]
DMG
ln
re
unde F este funcţia Peterson
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 43/139
24
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
50
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 44/139
25
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
N i spire Φ N k spire
Ii i k Ik
Vi Vk
ΓEi Γ Ek
dϕ
(i) Se aplică legea inducţiei electromagnetice ∫ E d s = − dt
ΓE
⎧ − v + R i = − dϕi
Alegem curbele de integrare
⎪⎪ i i i dt
⎨ (2.32)
⎪ − vk + Rk ik = − dϕk
⎪⎩ dt
Folosind teoria tehnică, fluxul magnetic
reprezintă suma dintre fluxul util ⎧ϕ = N ψ + L i
şi fluxul de dispersie. ϕ = ϕutil + ϕdispersi e
⎪⎨⎪ϕi = Ni ψ + Li ,σ i i (2.33)
⎩ k k k ,σ k
unde:
Ni, Nk - reprezintă numărul de spire al înf ăşurărilor primară, respectiv secundară;
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 45/139
1
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
⎧⎪Φi = Li ,σ I i + Ni ψ
⎨ ′
⎪⎩Φ k = Lk ,σ I k + Nk ψ (2.33 )
−V i + ( Ri + j ω Li ,σ ) I i = − j ωψ N i
= zi =E
⎧ z i = Ri + jω Li ,σ
E = − jωψ ⎨⎩ z k = Rk + jω Lk , σ
⎧− V + z I = N E
i i i i
(2.34)
⎨
⎩− V + z I = N E
k k k k
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 46/139
2
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Ni E Nk E
z Ni/Nk z z z
0 0 0 0
Trafo. ideal
a. b.
Schema echivalentă a transformatorului cu două înfăşurări:
a. Schema cu trafo ideal reprezentat prin cuplaj magnetic,
b. Schema cu trafo ideal reprezentat prin operator de transformare
⎧− V + z I = N E
i i i i
(2.34)
⎨
⎩− V + z I = N E
k k k k
⎧− V i 0 = N i E (2.35)
⎨
⎩− V k 0 = N k E La bornele trafo ideal
⎧ N = N i = Vi 0
⎪⎪ ik N V Real (2.36′)
k k0
Raportul de transformare ⎨
⎪ N ik = V i 0 Complex (2.36′′)
⎪⎩ V k0
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 47/139
3
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
In ipoteza Θik = ct Ni I i 0 = Ni I i + N k I k
sau
Nk I k 0 = Ni I i + N k I k
Dacă transformatorul se alimentează pe la înfăşurarea i
zi zk zi zk
I i0 I I i0 I
Înfăşurarea k0 k0
primară
Ni I i + Nk I k = 0 Ni I i ≅ − Nk I k
Ni Ni
Ik =− Ii = − N ik I i (2.38′) N ik =
Nk Nk
Nk Nk
Ii =− Ik = − N ki I k (2.38′′) N ki =
Ni Ni
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 48/139
4
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
⎧− V i + z i I i = N i E
Din (2.34) ⎨
−V + z I = N E
⎩ k k k k
− V i + z i I i Ni 1
Prin impărţire = = Nik =
−V k + z k I k Nk N ki
Ik = − N ik I i (2.38′)
− V i + z i I i = Nik (−V k + z k I k )
sau
−V i + ( z i + Nik2 z k ) I i = − Nik V k
Rezultă
− V i + z ik I i = − N ik V k (2.39′)
− V k + z ki I k = − N ki V i (2.39′′)
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 49/139
5
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
I N
i
i z ik ik k I k a. Schema cu operator de transformare Nik şi
Vi V i0 Vk impedanţa z ik raportată la înfăşurarea i;
Ii Nki z ki Ik
i k
b. Schema cu operator de transformare Nki şi
Vi V k0 Vk z ki
impedanţa raportată la înfăşurarea k
⎧⎪ z ik = z i + N ik2 z k
Din (2.38) ⎨
⎪⎩ z ki = z k + N ki2 z i
⎪⎧ z ik = N ik2 z ki
⎨ (2.41) N ik ⋅ N ki =1
⎪⎩ z ki = N ki2 z ik
⎧⎪ y ik = N ki2 y ki
⎨ (2.42)
⎪⎩ y ki = N ik y ik
2
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 50/139
6
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Schema în Γ a transformatorului
I i0 Ni Ik
Dacă y = ⇒ Nik = =− (2.43)
i0
V i0 Nk Ii − I i0
Ii zi Ii Ii0 zk Ik
Ii0
Înfăşurare Vi Vk
yi
0
primară
Transformator ideal
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 51/139
7
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
N ik 1
Ii i z ik k Ik y
ik 0
= ( g i 0 + jbi 0 )
2
Vi yik 0 yki 0 Vk
y
y = ik
2
0
2 2 ki 0
N ik (2.44)
yi 0 = I i0
Vi
⎧− V i + z ik I i = − N ik V k
⎨ (2.39)
⎩− V k + z ki I k = − N ki V i
sau
⎪⎧⎨I i = y ik (V i − N ik V k ) (2.45′)
⎪⎩I k = y ki (V k − N ki V i ) (2.45′′)
⎧N = Nk
⎪ ki N
⎪ i
⎪
unde ⎨ y =
1 1
ik
= 2 = y ki N ki2
⎪ z ik N ik z ki
⎪y = y N 2
⎪ ki ik ik
⎩
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 52/139
8
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
(2.45′′) ⇒ I k = y ki V k − N ik y ik V k + N ik y ik V k − y ki N ki V i =
= y ik N ik2 V k − N ik y ik V k + N ik y ik V k − N ik y ik V i =
= y ik N ik ( N ik − 1)V k + N ik y ik (V k − V i ) (2.47 )
Iik y Nik I ki
Ii i ik k Ik
I i0 I k0
Vi Vk
y (1-Nik ) yik N (Nik -1)
ik ik
Ii = I i 0 + I ik ; Ik = I k 0 + I ki
I i0 = y ik (1 − N ik )V i ; I k0 = y ik N ik ( N ik − 1)V k
I ik = (V − V i k ) y ik N ik (2.48)
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 53/139
9
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
zik Nik
i i k k
Vin Vin V kn
Mărimi caracteristice
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 54/139
10
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
⎧ 2
⎧ ΔP
⎪⎨ΔP0 = 3Gi0Vi,2n = 3Gi 0 ⎜⎛ U i3,n ⎟⎞ = Gi 0U i2,n
⎝ ⎠ ⎪⎪Gi 0 = U i2,0n ⋅10−3 [S ]
⎪ΔQ = 3B V 2 = B U 2 ⎨ (2.49)
⎩ 0 i 0 i ,n i 0 i ,n ⎪ Bi 0 = ΔQ0 ⋅10−3 [S ]
⎪⎩ U i2,n
kV
Bi 0 ≅ yi 0 − Gi 0
2 2
[S ] (2.51)
1 1
1 −1
Bi 0 = y 2
io −G ≅ (y ) − (y )
2
io
2 2
i0
2 2
i0 (Gi20 ) + ...
2
2
i %
≅ yi 0 − 2Gyi 0 ≅ yi 0 = 0100
[ ] S n2
U
(2.51′)
i0 in
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 55/139
11
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Ii,n = Sn
3 U i,n
kV
U i2,n
• Rezistenţa echivalentă Rik = ΔP nom
sc 2
⋅10−3 [Ω] (2.52)
S n
kW MVA
U sc =
u sc [%] ⎫
Vi ,n ⎪ usc [%] U i ,n 1 usc [%] U i ,n
2
100 ⎬ zik = = [Ω ]
⎪⎭ 100 3 I i ,n 100 Sn
U sc = zik I i ,n
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 56/139
12
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Noţiuni
Căderea de tensiune algebrică : diferenţa dintre valorile efective ale
tensiunilor din două noduri ale reţelei, legate galvanic şi având aceeaşi
tensiune nominală:
ε%
DVAB = VA − VB < DVadm = V
100 n
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 1
57/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Fiind date : R , X , V A = ct şi i B ;
I
IA A B
Z=R+jX
IB=iB
VA VB
+
C
VA
θ
ΔV
AB
I δVAB
0 Ia VB jX
ϕ ϕ D E
A RI
-jIr B
iB=IB=I ΔVAB
DVAB
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 2
58/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
— Pentru reţele scurte, când unghiul θ are valori mici, componenta transversală
a căderii de tensiune fazorială se poate neglija, iar componenta longitudinală
se identifică cu căderea de tensiune algebrică:
DVAB ≅ΔVAB = RIa + XIr (3.6)
— Dacă unghiul θ are valori mari, căderea de tensiune se poate determina direct,
scriind că:
2
DVAB =VA −VB = (VB + ΔVAB) + (δVAB)2 −VB
Întrucât δVAB << VB + ΔVAB , relaţia de sub radical se poate dezvolta în serie,
după formula binomului lui Newton :
m m(m −1)
am−1b + am−2b2 + ...
m
( a + b) = am +
1! 2! 6
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 3
59/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
1/2
⎡ ⎤ 1 1
(δVAB )4
⎢(VB +ΔVAB ) +(δVAB ) ⎥ = (VB +ΔVAB ) + ⎣(VB +ΔVAB ) ⎦ ⋅ (δVAB )2 − 1
1⎡
2⋅ 2 2−1
2 2 2 ⎤ +...
⎢⎣144 244
a
3 1 42
b
4
3
⎥⎦ 2 8 (VB +ΔVAB )3
2
( XIa − RIr ) (3.8’)
DVAB ≅ RIa + XIr +
2 Vn
Dacă consumatorii de energie electrică se înlocuiesc prin puterile lor active şi
reactive monofazate, atunci expresiile căderilor de tensiune pe fază sunt :
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 4
60/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Între
exist căderea de tensiune fazorială , şi componentele longitudinală şi cea transversală
ă relaţia:
ε% (3.13)
DVAB ≤ ΔVadm = V
100 n
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 5
61/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
11
Notaţii: i k (k = 1,2, …,n) pentru curenţii derivaţi ; I k (k = 1,2, …,n) pentru curenţii prin
tronsoane ; z k = rk + jxk pentru impedanţele tronsoanelor, respectiv Z k (k = 1,2, …,n)
pentru impedanţele cumulate ale tronsoanelor între nodul sursă ş i fiecare nod.
12
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 6
62/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Pe baza primei teoreme lui Kirchhoff, scrisă pentru fiecare nod k, curenţii
în tronsoane pot fi exprimaţi în funcţie de curenţii nodali
n
I1 =
∑i
k =1
k ; I2 = I1 −i1 ş.a.m.d.
n n n
ΔV An = ∑
k =1
zk I k = ∑(rk Ika + xk Ikr ) + j∑(xk Ika − rk Ikr )
k =1 k =1
(3.20,a)
respectiv
n n n
ΔV An = ∑k =1
Z k ik = ∑(Rkika + X kikr ) + j∑( X kika − Rkikr )
k =1 k =1
(3.20,b)
13
Dacă sarcinile sunt exprimate prin puterile activă şi reactivă, expresia căderii de tensiune
între fază ş i nul, pentru cazul a n consumatori, căpătă forma:
2
n ⎡n ⎤
∑ ∑
( rk Pk0 + xkQk0 ) ⎢ ( xkPk0 − rkQk0 ) ⎥ (3.21)
DVAn = k =1 + ⎣ k =1 3
⎦
Vn 2Vn
14
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 7
63/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
respectiv
2
n n ⎡ n n
⎤
r0 ∑ lk Pk + x0 ∑ lk Qk ∑ ∑
⎢ x0 lk Pk − r0 lk Qk ⎥
(3.24)
DU An = k =1 k =1
+ ⎣ k =1 k =1 ⎦
Un 2U n3
Notă:
În deducerea relaţiilor pentru căderile de tensiune s-a ţinut seama numai de
parametrii longitudinali ai liniei. Acest lucru este posibil la liniile cu tensiuni
nominale mai mici decât 110 kV (când capacitatea şi conductanţa liniilor au o
influenţă redusă).
15
Va Za Ia Va
Vb Zb Ib Vb
Vc Zc Vc
Ic
Z0 I0
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 8
64/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Va
ΔVa
Va
Fig. 3.3 (bis) Diagrama fazorială a căderilor de tensiune la
o linie trifazată cu sarcini dezechilibrate şi cosϕ =1;
Ia
O
Va, Vb, Vc - sistemul tensiunilor de alimentare ;
V'a, V'b, V'c - sistemul tensiunilor aplicate consumatorului.
O ΔV0
Ic Ib
Vc Vb
ΔVc ΔVb
Ic+Ib
Vc Vb
n
+ r0′L0
P0
Vn
în care : Pk 0 sunt puterile active monofazate care circulă prin tronsoanele fazelor a, b sau c;
P0 – puterea activa care circulă prin conductorul neutru;
Vn – tensiunea nominală pe fază a liniei;
lk , L0 – lungimile conductoarelor de faz ă ale tronsoanelor, respectiv a 18
conductorului neutru .
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 9
65/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
monofaza ţi.
Se presupune cazul liniei bifazate - cu două conductoare active b, c şi un
conductor neutru - încărcată cu curenţi egali şi în fază cu tensiunile. Diagrama
fazorială a acestei linii cu sarcini active echilibrate este dată în figura 3.4.
Va
Ic ΔV0 Ib
O
I0
Vc Vc Vb
O Vb
ΔVc ΔVb
20
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 10
66/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 1
67/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
I maxechiv = I 1l1
l1I ll2
+ + ++ ...
22
... ++ Ilk + ...++...ln+ I l
k lk nn
(3.29)
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 2
68/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
k
Zk Zk
Z1 Z1
I1 I2 Ik In
r1 l1 x1 r 2 l2 2 rk l xk rn ln xn
k
VA i1 i2 in
s1 sk ik
s2 sn
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 3
69/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
DV ≈ ΔV ≤ ΔVadm ⎜ =
⎛ ε%V ⎞ (3.31)
n⎟
⎝ 100 ⎠
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 4
70/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
în care :
n n
ΔVa = ∑ Rk ika = ∑ rk Ika reprezintă componenta activă a căderii de tensiune;
k =1 k =1
n n
ΔVr = ∑ X k ikr = ∑ xk I kr componenta reactivă a căderii de tensiune.
k =1 k =1
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 5
71/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
în care:
εa %
ΔVa ,adm = V este componenta activă a căderii admisibile de tensiune pe fază.
100 n
Dacă sarcinile sunt exprimate prin puteri, expresia de dimensionare a
secţiunii devine:
n
s=
ρ
∑L p
k =1
k k
=
100 ρ n
∑ Lk pk (3.37)
ΔVa , admVn ε a %Vn 2 k =1
11
n
3ρ ∑ Lk pk
3ρ n
s trif = ∑
ΔU a ,adm k =1
Lkika = k =1
ΔU a ,admVn
(3.39)
12
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 6
72/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Observaţie :
13
În acest caz secţiunile tronsoanelor liniei din fig. 3.5 sunt diferite. Condiţia
de a avea aceeaşi densitate de curent în toate tronsoanele se exprim ă prin
relaţia:
I1 I 2 I I (3.40)
= = ... = λ = ... = n = j
s1 s2 sλ sn
în care :
14
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 7
73/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Făcând aproximaţia n
∑l k cos φk n
k =1
≈ ∑ lk = L
cos φλ k =1
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 8
74/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
17
2
(a) Se calculează valoarea medie pătratică I sc a curentului pe durata
scurtcircuitului de la t=0 la tsc (când scurtcircuitul va fi eliminat prin
siguranţe fuzibile sau de către protecţia prin relee):
t
2 1 sc 2 (3.47)
sc
= tsc ∫0 i sc dt
Valoarea lui I 2 sc este denumită şi echivalentul termic de 1 s al curentului
de scurtcircuit : valoarea efectivă a curentului alternativ constant, care într-o
secundă dezvoltă într-un circuit o căldură egală cu cea pe care ar dezvolta-o
curentul de scurtcircuit pe toată durata defectului:
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 9
75/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
în care :
I tsc
jsc = [A/mm2] (3.49)
s
în care s este secţiunea conductorului, în mm2.
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 10
76/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 11
77/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
în care :
c pw este costul actualizat pe durata unui an al pierderilor de
putere şi energie ;
TSL - durata de serviciu a liniei (egală cu 30 ani) ;
I max - curentul maxim tranzitat.
iar cp
c pw = +c τ
TSCE w
cp este costul unui kW instalat în centrala etalon
TCSE - durata de serviciu a centralei etalon (= 30 ani)
Rezultă:
L 2
Ct ,a = ( A + Ks ) L + CexpTSL + 3ρ I c ⋅T (3.52)
s max pw SL
Pentru găsirea optimului Ct ,a = f ( s ) se poate folosi metoda grafică şi
metoda analitică.
23
I max K
jec = = [A/mm2] (3.54)
sec 3ρ c pw ⋅ TSL
24
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 12
78/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Observaţii :
Densitatea economică de curent este cu atât mai mare cu cât costul
liniei în raport cu secţiunea conductorului este mai mare, respectiv cu cât
sunt mai mici rezistivitatea materialului conductor, costul actualizat al
pierderilor anuale de putere şi energie, respectiv secţiunea este mai mare cu
cât durata de exploatare a liniei este mai mare.
Valoarea densităţii economice se modifică în timp datorită preţului
materialului conductor şi al preţului la combustibil s.a.
Densitatea economică de curent este maximă numai când linia este
traversată de curentul /puterea maximă; în restul timpului ea are valori
inferioare.
Densităţile termice pot fi de 3-5 ori mai ridicate decât densitatea optimă
de curent pentru aceeaşi secţiune.Totuşi, costul pierderilor creşte rapid pe
măsură ce transferul de putere creşte. În consecinţă este în general rentabil să
se schimbe dimensiunea conductorului înainte ca limita termică să fie atinsă.
25
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 13
79/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
P2 + Q2
ΔPL = 2
⋅ RL ⋅ 10−3 [kW]
U n
În mod similar pierderile de putere reactivă:
P2 + Q2
ΔQL = 2
⋅ X L ⋅ 10−3 [kVAr]
U n
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 1
80/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
ΔW = ΔPmax ⋅ τ
unde: 10000 + TSM
τ = TSM [h/an]
27500 − TSM
şi TSM este durata de utilizare a puterii aparente maxime. 3
a d
b
2
Imax
t
O e
τ c
T
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 2
81/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
b2)SeDurata de ăutilizare
consider a puterii
curba clasat maxime (TPM, TQM, TSM)
ă anuală de puteri active vehiculate pe un
element de reţea – puterile în ordine descrescătoare începând de la
valoarea maximă Pmax - obţinută din curbele de sarcină zilnice. Suprafaţa
de sub curbă reprezintă, la o anumită scară, energia W vehiculată într-un
interval T. Aceeaşi cantitate de energie ar putea fi vehiculată la puterea
constantă Pmax într-un interval de timp Tmax < T.
P
a d
b
Pmax
t
O e
TPM c
T 5
T
W = ∫0 Pt dt = Pmax TPM
= ∫0
P dt t
T
PM Pmax
în mod analog: T
= ∫0
Q dt t
TQM
Qmax
= ∫0
S dt t
TSM
Smax
6
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 3
82/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
100 Sn 7
i0 % usc %
ΔQt = Sn + ⋅ α 2 ⋅ Sn
100 100
Pierderile de energie electrică în transformatoare:
P − ΔPt
η=
P 8
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 4
83/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
⎧ I ik = I 'ik + I io = (V i − V k ) y + V i y
⎪ ik iko
⎨⎪ I ki = I 'ki + I ko = (V k − V i ) y + V k y
⎩ ki kio
2 * * *
S ki = 3U k y + 3U k (U k − U i ) y
kio ki
Δ S L = S ik + S ki
ΔPL = Re {S ik + S ki }
ΔQ = Im S +S 10
L
{ ik ki
}
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 5
84/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
tensiune
scăzută, consumatorul din kacest
pe linie şi nodul , în care tensiunea
nod fiind de serviciu
alimentat Vk ia valoarea
de la ambele surse. cea mai
n
A = ∑=
k 1
ik − I B (4.1)
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 1
85/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Z Zn+1=Z
Zk Zk Z2 Z2
Z1 Z1 Z1
IA k IB IA
B
A B A In In+1
I1 I2
I1 I2 Ik Ik IB VA VB
VA VB i1 i2 ... in-1 in in+1=-IB
i1 i2 ... ik ... i
n
Vk
a. b.
Z
k
IA A B IB IA A IAB B IB
VA VB iA iB VB
i1 i2 ... ik ik ... in-1 in VA
c.
Fig. 4.1. Schema electrică de calcul a circulaţiei de curenţi şi a căderilor de tensiune în
d.
linii electrice scurte alimentate de la două surse: a – schema electrică iniţială;
b - considerarea sursei din nodul B ca un consumator alimentat printr-un curent negativ;
c - reprezentarea reţelei alimentată de la ambele capete sub forma a dou ă reţele radiale;
d - schema electrică cu sarcinile aruncate la noduri
Curenţii I1, I2, ... , In pot fi determinaţi aplicând prima teoremă a lui Kirchhoff în
fiecare din nodurile 1, 2, ... , n (fig. 4.1,a).
Reţeaua alimentată de la ambele capete, A şi B, poate fi considerată ca o reţea radială,
alimentată de la un singur capăt, de exemplu de la sursa A, dacă sursa B se înlocuieşte cu
un consumator alimentat de la reţea printr-un curent negativ (fig. 4.1,b), adică I B = − i n + 1 .
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 2
86/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
1
I AB = (V − V B ) (4.6)
Z A
5
Observaţii:
- Termenii i'A şi i'B din (4.5) depind numai de valorile curenţilor de sarcină şi de
impedanţele cumulate Z'k şi Zk ale reţelei, în raport cu nodul de alimentare A şi
respectiv B. Curenţii i'A şi i'B echivalează curenţii de sarcină ik; este ca şi cum
curenţii ik ar fi mutaţi la nodurile sursă A şi B (fig. 4.1,d). Astfel, pentru
determinarea curentului i'B se va considera suma momentelor electrice Zk ik , în
raport cu nodul A, împărţită la impedanţa totală a liniei Z. În mod asemănător,
curentului i'A este dat de suma momentelor electrice Z'k ik în raport cu nodul B şi se
va împărţi prin impedanţa totală a liniei Z.
- Termenul suplimentar IAB, determinat numai de diferenţa tensiunilor aplicate
în nodurile A şi B, şi care nu depinde de curenţii de sarcină, reprezintă curentul
de egalizare sau curentul de Vmers
≠ Vîn gol , prin artera considerată între nodurile
A şi B. În condiţiile în care A B , curentul IAB există chiar la funcţionarea
liniei în gol. Acest curent de egalizare provoacă, independent de modificarea
valorii sarcinilor, supraîncărcarea unei surse de alimentare faţă de cealaltă,
mărind astfel pierderile de energie. De aceea în exploatare se tinde, pe cât
posibil, să existe aceeaşi tensiune la nodurile de alimentare.
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 3
87/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
S 0B = −⎜ A ⎟ Vn (4.7,b)
Z ⎝ Z ⎠
există un consumator alimentat atît din capătul A (prin I'k ) cât şi din capătul B
(prin I''k ) (fig. 4.1,a);
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 4
88/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Vi ik0 yki0 Vk
de unde rezultă că
not
Rezultă:
S ik = U i ⋅ I ik (4.35)
2
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 1
89/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
⎧ y = g + jb = y e jγ = y cos γ + j sin γ
ik
Expresia puterii Sik tranzitate de la nodul “i” către nodul “k” devine:
*
S ik = U i I *ik = U i ⎡⎣U i y ik 0 + (U i − U k ) y ik ⎤⎦ =
*
= U i2 ( y ik 0 + y ik ) − U i U *k y *ik =
= U i2 ⎡⎣ yik ( cos γ ik − j sin γ ik ) + g ik 0 − jbik 0 ⎤⎦ −
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 2
90/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Pik = Ui2 ( gi 0 + yik cos γ ik ) − UiU k yik Nik cos (θi − θk − γ ik ) (4.43)
Qik = −Ui2 ( −bi 0 + yik sin γ ik ) − UiUk yik Nik sin (θi − θk − γ ik ) (4.44)
Puterea aparentă complexă trifazată (k -> i)
∗
S ki = U i ' ⋅ I k = U k N ik ⎡⎣ y ik ( Nik ⋅ U k − U i ) ⎤⎦ =
*
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 3
91/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 4
92/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Sgi=Pgi+jQgi
Si k α(i)
Sci=Pci+jQci
⎩ k ∈α ( i )
n n
Pi = Ui2 ∑
k =1
( gik0 + yik cos γik ) −Ui ∑U k yik cos ( θi −θ k −γ ik )
k =1
(4.49,a)
n n
Qi = −Ui ∑( bik0 + yik sin γ ik ) − Ui ∑U k yik sin ( θi −θ k −γ ik )
2
(4.49,b)
k =1 k =1
10
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 5
93/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
⎧Y ii = ∑ ( y + y ) =
⎪ k ∈α ( i )
ik ik 0
Termenul ⎪
⎪ n
(4.50)
diagonal ⎨ = ∑ ⎡⎣ yik cos γ ik + gik 0 + j ( yik sin γ ik + bik 0 ) ⎤⎦
⎪ k = 1
⎪ = Yii e jγ ≡ Gii + jBii
ii
⎪
⎩
Termenul
nediagonal
{Y ik = − y ik = − yik e jγ = Yik e jγ ≡ Gik + jBik
ik ik
(4.51)
11
⎧U i = U i e jθ = U i ( cos θi + j sin θi )
i
⎪⎪ jθ
⎨U k = U k e = U k ( cos θk + j sin θk )
k
(4.53)
⎪Y = G + jB
⎪⎩ ik ik ik
12
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 6
94/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
13
k =1 k =1
n
= ∑ U iU k {Gik ⎡⎣cos ( θi − θ k ) + j sin ( θ i − θ k ) ⎤⎦ −
k =1
14
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 7
95/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
sau
n
Pi (U m , θ m ) = Re {S i } = ∑U U
k =1
i k ⎡⎣Gik cos (θi − θ k ) + Bik sin (θ i − θ k ) ⎤⎦ =
n n
= ∑ U iU k GGik = GiiU i 2 + ∑ U iU k GGik
k =1 k =1,
k ≠i
(4.58)
n
Qi (U m ,θ m ) = Im {S i } = − ∑U U
k =1
i k ⎡⎣ Bik cos (θi − θ k ) − Gik sin (θi − θ k ) ⎤⎦ =
n n
= −∑ U iU k BBik = − BiiU i 2 − ∑ U iU k BBik
k =1 k =1
k ≠i
unde
⎪ Pi (U m , θm ) = ∑ U iU k GGik
k =1
⎪⎨ n
(4.62)
⎪Q (U , θ ) = −∑ U U BB
⎪⎩ i m m k =1
i k ik
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 8
96/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Tipuri de noduri
Starea electrică a unui nod este caracterizată de patru mărimi de
stare P,Q,U,θ. Deoarece puterile consumate Pci şi Qci sunt impuse,
rezultă că în fiecare nod al reţelei vom avea 4 mărimi de stare Pgi,
Qgi, Ui şi θi şi doar două ecuaţii de bilanţ de putere. Acest fapt
impune ca două dintre mărimile de stare să fie precizate/impuse, iar
celelalte două să se calculeze.
În funcţie de cele două mărimi impuse, nodurile se împart în:
noduri de tip generator, consumator, pasive şi nodul de echilibru.
17
18
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 9
97/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Astfel:
19
20
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 10
98/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 11
99/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Scop: aspecte:
Calculul reţelelor electrice complex buclate implică două
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 1
100/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Procedee de reducere
a. Reducerea unui conductor de o anumită lungime şi secţiune,
Procedee de reducere
b. Aruncarea sarcinilor la noduri.
VA VB V i i V
i1 i2 A A B B
a. Reţea iniţială b. Reţea transfigurată
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 2
101/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Procedee de reducere
'
Z 1 i1 +
'
Z '2 i 2
∑1 Z ' i k k
iA = = (4.9 a)
ΔV AB = Z 1 i1 + Z 2 i 2 = Z i B Z Z
n
ΔV BA =
'
Z 1 i1 +
'
Z '2 i 2 = Zi A
Z 1 i1 + Z 2 i 2
∑1 Z i
k k
= =
iB Z Z (4.9 b)
unde Z1, Z2, ..., Zk şi respectiv Z'1 , Z'2 , ..., Z'k reprezintă impedanţele
tronsoanelor de la cele două capete (extremităţi) până la punctele de
conectare a celor k sarcini.
5
Procedee de reducere
Zλ Z`λ Z
A B A B
VA iλ VA iA iB
VB VB
Fig. 4.3 a Fig. 4.3 b
'
Zλ Zλ
iA = iλ iB = iλ
Z Z
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 3
102/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Procedee de reducere
IA A k B IB IA A B IB
VA i1 i2 ik in VB VA iA iB VB
Observaţie:
Prin mutarea sarcinilor la noduri nu se conservă pierderile de
putere activă si reactivă din reţea. Pe schema 4.4,b, echivalentă celei
din figura 4.4, a, în ipoteza că VA=VB, pe artera AB nu mai circulă
niciun curent, adică în acest caz pierderile de putere sunt nule.
Această situaţie nu corespunde schemei iniţiale din figura 4.4,a , unde
pe arterele considerate între A şi k respectiv între k si B circulă curenţi
care produc pierderi de putere activă şi reactivă. Puterea injectată din
exterior, în linia electrică, este constantă în ambele scheme 4.4, a şi
4.4, b, pentru că tensiunile la borne şi curenţii rămân neschimbaţi.
7
Procedee de reducere
VE IA Y
IE A
YE
O IE
VB
YB Fig. 4.5 Reţea electrică
IB
YC ramificată cu tensiuni
VO
VC diferite la capete
IC
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 4
103/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Procedee de reducere
(V E − V O ) ⋅ Y E = (V A − V O ) ⋅ Y A + (V B − V O ) ⋅ Y B + (V C − V O ) ⋅ Y C
sau
V E ⋅ Y E − V O ⋅ Y E = V A ⋅ Y A + V B ⋅ Y B + V C ⋅ Y C − V O (Y A + Y B + Y C )
123 144
4 2444
3
Y E = Y A +Y B +Y C = Yk
∑ n
(4.11’)
V A ⋅Y A + V B ⋅Y B + V C ⋅Y C
∑1 V k Yk
VE = = (4.11’’)
Y A +Y B +YC n
∑1 Y k
Procedee de reducere
Înlocuirea ramurilor în paralel printr-o ramură echivalentă este
posibilă numai dacă de-a lungul acestora nu există derivaţii cu sarcini
suplimentare.
La transformări inverse însă, se cunoaşte curentul prin ramura
echivalentă şi se cere să se determine curenţii care trec prin ramurile
reţelei iniţiale, netransfigurate. În acest caz, se scriu relaţiile căderilor
de tensiune:
IA IB IC IE
V A −V O = V B −V O = V C −V O = V E −V O =
YA YB YC YE
Din ultima relaţie se poate determina tensiunea nodului O, sub forma:
IE
VO =V E −
YE
care după înlocuirea în celelalte trei ecuaţii, permite determinarea
curenţilor în ramurile componente:
YA YB YC
IA = IE ⋅ + (V A − V E )Y A IB = IE ⋅ + (V B − V E )Y B IC = IE ⋅ + (V C − V E )Y C
YE YE YE
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 5
104/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Procedee de reducere
d. Transfigurarea stea-triunghi.
O ăaltde
form ă structur , carecel
stea, în ăcazul intervine ca unalimentat
mai simplu subansanblu
ă de într-o
la trei reţea buclat
noduri , este cea în
(fig.ă4.6).
I1 I1
Condiţia de echivalenţă a celor
1 1
două scheme:
Z1
Z 12 (Z 23 + Z 31 )
Z1 + Z 2 =
Z 12 + Z 23 + Z 31 Z31 Z12
I12
I31
Z 23 (Z 31 + Z 12 ) Z3 Z2
Z2 + Z3 =
Z 12 + Z 23 + Z 31 I23
3 2 3 2
I3 I2
Z 31 (Z 12 + Z 23 ) I3 Z23 I2
Z 3 + Z1 =
+ +
Z 12 Z 23 Z 31 Fig. 4.6 Schemele în stea şi în triunghi
Z 12 Z 13 Z1Z 2
Z1 = (4.13, a) Z 12 = Z 1 + Z 2 + (4.14, a)
Z 12 + Z 23 + Z 31 Z3
Z 23 Z 21 Z2Z3
Z2 = (4.13, b) Z 23 = Z 2 + Z 3 + (4.14, b)
Z 12 + Z 23 + Z 31 Z1
Z 31 Z 23 Z1Z 3
Z3 = (4.13, c) Z 31 = Z 1 + Z 3 + (4.14, c)
Z 12 + Z 23 + Z 31 Z2 11
Procedee de reducere
Y 12 Y 13 Y 1Y 2
Y 1 = Y 12 + Y 13 + (4.13`, a) Y 12 = (4.14`, a)
Y 23 Y1 + Y 2 + Y 3
Y 12 Y 23 Y 2Y 3
Y 2 = Y 12 + Y 23 + (4.13`, b) Y 23 = (4.14`, b)
Y 31 Y1 + Y 2 + Y 3
Y 31 Y 23 Y 3Y 1
Y 3 = Y 31 + Y 23 + (4.13`, c) Y 31 = (4.14`, c)
Y 12 + +
Y1 Y 2 Y3
Observaţie:
În cazul transformării generale, o reţea în stea având n borne de
alimentare poate fi transformată intr-un poligon cu n(n-1)/2 laturi
având legate două cate două bornele sale: Yij = Yi.Yj / ΣYk
Invers, un poligon complet oarecare, având toate laturile
independente între ele, NU SE POATE transforma intr-o stea.
Singurul caz posibil este al triunghiului care se transformă in stea:
3(3-1)/2=3 12
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 6
105/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Ce este?
Calculul de regim permanent constă în determinarea mărimilor
electrice de stare:
• Tensiuni (modul si argument) în noduri
• Circulaţia de curenţi/puteri în laturile R.E.
• Pierderi de putere
iii.Punct de plecare:
• optimizarea regimurilor de funcţionare etc.
• în studiul şi alegerea protecţiilor prin relee şi automatizărilor;
• în calculele de stabilitate statică‚ tranzitorie şi de tensiune;
14
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 7
106/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Necunoscute:
Având în vedere numărul mare al mărimilor electrice de stare de
determinat Uik (tensiunile la bornele laturilor) şi Iik (curenţii în
laturi), pentru formarea şi rezolvarea sistemului general de ecuaţii
al reţelei electrice, se utilizează metode matriceale.
Ipoteze:
Se consideră reţeaua liniară şi se folosesc teoremele lui Kirchhoff
pentru reţeaua electrică în ansamblul său;
16
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 8
107/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
I2 2
Fig. 4.7. Schemele monofilară (a) respectiv echivalentă (b) ale unei reţele electrice
Pentru obţinerea matricei admitanţelor nodale [Ynn] şi respectiv a ecuaţiei din
metoda tensiunilor nodale se aplică teorema I a lui Kirchhoff la nodurile independente‚
adoptând prin convenţie semnul "+" pentru curenţii nodali injectaţi şi "–" pentru cei
consumaţi:
(
⎧ y (V 1 – V 2 ) + y (V 1 – V 3 ) + y + y V 1 = I 1 )
⎪⎪ 12 13 120 130
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 9
108/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
unde:
Y 11 = y 12 + y13 + y120 + y130 Y 12 = − y12 Y 13 = − y13
Y 21 = − y 21 Y 22 = y 21 + y 23 + y 210 + y 230 Y 23 = − y 23
Y 31 = − y 31 Y 32 = − y 32 Y 33 = y 31 + y 32 + y 310 + y 320
19
i) Este o matrice
independente pătratic
(n-1) şi se ăpoate
şi simetrică de
construi ordin
dup egal
ă urm cu celregul
ătoarea al nodurilor
ă:
• Termenii Yii de pe diagonala principală, se determină ca sumă a
admitanţelor tuturor laturilor incidente în nodul i;
20
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 10
109/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
ii) Modulul admitanţei diagonale este mai mare sau cel puţin egal cu
modulul sumei termenilor nediagonali:
Y 11 ≥ Y 1k
Uneori, datorită transformatoarelor de unghi şi a susceptanţelor
capacitive ale liniilor electrice, este posibil să nu fie aşa. În cazul în
care se neglijează laturile transversale, Y ii = ∑ Y ik
Numărul termenilor nenuli pe linii şi coloane este egal cu numărul
laturilor incidente în nod, plus 1 (corespunzător admitanţei proprii a
nodului).
iii) În structura reţelelor reale‚ numărul elementelor nenule în
matricea [Ynn] este foarte scăzut (circa 2%). Se spune că matricea
[Ynn] are un grad înalt de lacunaritate sau este o matrice rară. Din
această cauză se folosesc tehnici speciale de lucru cu matrice rare.
21
[Y nn ][V n ] = [ I n ] (4.17’)
În practică, pentru studiul funcţionării sistemelor electroenergetice se
operează cu puteri trifazate şi tensiuni între faze. În acest sens expresiile
(4.17’) se multiplică cu 3
[Y nn ] 3 [V n ] = 3 [I n ]
Având în vedere legătura între tensiunile pe fază şi tensiunile între faze,
şi notând I = 3 I rezultă cunoscuta formă (4.15) a ecuaţiei matriceale
din metoda tensiunilor nodale.
În aceste condiţii, expresia puterii aparente trifazate devine:
*
S = 3V I = 3 V ⋅ 3 I* = U I* (4.17’’)
22
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 11
110/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
i k
a
Ii a z aa
ik
a
Ik
a
b z bb z ab
ik b
Ii b z ac
ik
ik
b Ik
c z cc z bc
ik c
Ii c ik
c Ik
yab ybc yab ybc
yac yac
y aa
ik
y bb
ik
y cc
ik
y aa
ik
y bb y cc
ik ik
Fig. 4.8.a
23
a a
Ii z aa z ab z ac k
i k
b b
[I i ] = Ii z ba z bb z bc [I k] = I k
c c
Ii z ca z cb z cc k
V ia [Y ik]
y aa y ab y ac [Z ik] y aa y ab y ac
[Y ik]
V a
k
y ba y bb y bc y ba y bb y bc b
[V i] = V i
b = =
2
[V k] = V
2 y ca y cb y cc y ca y cb y cc
k
c c
Vi V k
Fig. 4.8.b
24
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 12
111/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
[I i]
i [Zik ] k [I k]
[Y ik] [Y ik]
[U i]= 3 [V i] [U k]= 3 [V k]
2 2
Fig. 4.8.c
⎡ –1 [Y ik ] ⎤–1
[ ] + – [ Z ik ]
⎡ [ I i ] ⎤ ⎢ ik ⎥⎡ U ⎤
Z
⎢ ⎥=⎢
2 ⎥ ⎢[ i ] ⎥ (4.18)
⎣[ I k ]⎦ ⎢ – [ Z ]–1 [Y ] ⎥ [U ]
[ Z ik ] + ik ⎥ ⎣ k ⎦
–1
⎢ ik
⎣ 2 ⎦
25
Ii zik N ik N ki i z ki
i Iik i k Ik Ii i k Ik
Si Sk
Vi Vi Vk Vi Vk
a. b.
Ii I ik yik i Iik
N ik k
i k
Si Si Sk
Vi Vi Vk
c.
Fig. 4.9. Schemele echivalente cu operator de transformare.
26
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 13
112/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 14
113/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
[Y ik ] = ⎢ ki ki
⎥
⎢⎣ – y ki N ki y ki ⎥
⎦ (4.26)
29
⎡ y ik − y ik Nik ⎤
=
[Y ] ⎣⎢ − y ik Nik
ik
y ik N ik2 ⎦⎥ (4.27)
Y 'ik (= − y ik N ik ) = Y 'ki (= − y ik N ik )
30
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 15
114/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
32
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 16
115/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Pe şi Qăe generat
puterea reactiv
– puterile generateă;la nodul de echilibru;
– intensitatea curenţilor în liniile electrice.
Deci, problema regimului permanent cuprinde două etape:
i. Fiind date:
• topologia reţelei electrice;
• caracteristicile elementelor componente ale reţelei([Ynn]);
• condiţiile de regim de frontieră ale celor „n” noduri diferenţiate în:
2
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 1
116/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
ii. Se determină:
→ θg şi Ug ; Uc şi θc ; Pe şi Qe;
→ circulaţiile de putere active şi reactive în laturile reţelei;
→ pierderile de puteri ΔPik şi ΔQik în laturi şi totale în sistem.
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 2
117/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
( p +1) 1⎛ ( p)
n
( p) ⎞
Ui = Y ii ⎝⎜ I
i
1; k ≠ i Y U
− k =∑
ik k
⎠⎟ , i ≠ e (4.66’)
în care:
( p )*
( p) Si ( p)
Ii = *;
Si = Pi + jQi( p )
( p)
Ui
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 3
118/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
nodale
pas Uk având
iterativ, care
k<irela
conform ţieiau
: fost calculate deja în cadrul acestui
1 ⎛ Pi − jQi( p ) i −1 n
⎞
( p +1)
− ∑ Y ik U (k ∑1Y
p +1)
U i ,calc = ⎜ ( p )*
− ik
( p)
U k ⎟, i ≠ e (4.67)
Y ii ⎝ Ui k =1 k =i +
⎠
Calculul se continuă până când este satisfăcut testul de convergenţă:
( p +1) ( p) (4.68)
Ui −U i ≤ε
iii Deşi metoda Seidel-Gauss conduce la o soluţie într-un număr
mai mic de iteraţii decât metoda Gauss ea poate fi îmbun ătăţită, din
punct de vedere al calculului prin folosirea unui factor de accelerare
ω a procesului de convergenţă
( p +1) ( p) ( p +1) ( p)
U i ,acc = U i + ω U i , calc − U i ,i≠e (4.69)
7
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 4
119/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
a. Nu ă
ea se
estecalculeaz
impusă tensiunea
în modulla nodul de echilibru
şi argument deoarece
şi men ţinută
constantă pe toată durata procesului iterativ;
b. Pentru nodurile de tip consumator se consideră puterea
reactivă constantă Qi(p)=Qi, iar tensiunea este actualizată la
fiecare iteraţie conform relaţiei (4.67);
c. Un nod generator considerat de tip PU este tratat astfel:
Prin acţiunea regulatorului automat de tensiune
(RAT) se poate regla puterea Qg în interiorul Qgmin÷Qgmax
pentru
în obţine
nod. aÎnseacest valoarea
scop să se ăfac
trebuieimpus ă corecţiaătensiunii:
/ specificat a tensiunii
U (i , calc
)
p
( p)
U i , cor = U iimpus
( p)
U i , calc (4.70)
9
10
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 5
120/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
atunci
mul nodul
ţimea „c”„i” aparţinând
nodurilor mul
de tip ţimii nodurilor
consumator, generatoare
iar puterea trece
reactiv în
ă Qi(p)
este fixată la una din limitele extreme:
11
∑
( p +1) * * ( p +1)* (4.72)
= U e Y ee + U e
2
final
Se = Se Y ek Uk
k= ,k ≠ e
1
12
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 6
121/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Observaţii
a. Dacă puterea activă generată violează limitele generatorului,
excesul (sau deficitul) generării la nodul de echilibru este
distribuit între unităţile rămase şi se fac mai multe iteraţii.
Această ajustare este respectată până când generarea la nodul
de echilibru este în limitele acceptabile.
b. De asemenea, dacă puterea reactivă generată la nodul de
echilibru violează limitele generatorului, pot fi considerate
câteva posibilităţi. Prima poate consta în schimbarea nodului de
echilibru la un alt generator. O altă posibilitate este modificarea
tensiunii la nodul de echilibru pentru a nu se mai viola limitele
sale de putere reactivă. A treia posibilitate este de a introduce
generatoare de putere reactivă şi sau consum cu ajutorul
condensatoarelor şi/sau bobinelor.
13
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 7
122/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
5.1. Generalităţi
Fenomenul de încălzire a conductoarelor constituie o restricţie tehnică
importantă în transportul energiei electrice, în sensul limitării capacităţii de
transport.
I. Regimul de sarcin
a. Cu lungăădurată (câteva ore)
constantă 100%
b. Cu sarcină variabilă
θ
c
Fig. 5.1
Pentru
ecuaţia determinarea
de bilanţ energetic:curentului maxim admisibil prin conductor se foloseşte
W = RI2 W/cm (5.2)
1t max
W =W
1t rad
+W
conv (5.1) W
rad
=α
rad
S (θcond − θaer ) W/cm (5.3’)
W
conv
=α
conv
S (θcond − θaer ) W/cm (5.3’’)
Ipoteze simplificatoare:
• W
cond
=0
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 1
123/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
α rad = 2.8 (100 + 0.6θ cond ) ⋅10−6 ⎡⎣W grd ⋅cm 2 ⎤⎦ (5.4’)
pv
α conv = 9 ⋅10−3 ⎡⎣W grd ⋅cm 2 ⎤⎦ (5.4’’)
d
S = 2π rl = π dl − suprafaţa laterală a conductorului
Ω mm 2 Ω mm 2
ρ= = = Ω mm 2 ⋅10−2 cm −1
m 102 cm
s Al
s⋅ = s⋅q Se presupune că tot curentul trece
s Al + sOl
prin mantaua de Aluminiu
unde s Al
q= (5.5)
s Al + sOl
q este coeficientul de corecţie în cazul conductorului de Al-Ol
l 2 10−2 2
2
W1t = RI max = ρ I max = ρ 20o (1 + ys + y p ) ⎡⎣1 + α 20o (θ max − 20o )⎤⎦ ⋅ I max (5.6)
s s⋅q
+ α )(θ − θ )π d l 10 s q
(α 2
ρ (1 + y + y )[1 + α (θ − 20 )]
20 s p 20 max
0
1
−
2 2 3 2 3 2 2d 3
πd π d π d π π
π d ⋅1[cm] ⋅ s = π d ⋅ 4 = 4 =2 π 2 π4=2 π 8
3
π 3 2d 3 ⎛πd2 ⎞ 2 3
=2 π =2 π⎜ ⎟ =2 π s 2
8 ⎝ 4 ⎠
3
(α + α )(θ − θ )s q 2
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 2
124/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
100%
t
Fig. 5.2
Bilanţul energetic dintre cantităţile de căldură, pentru un interval dt
W1t ⋅ dt = Wînmag . ⋅ d θ + Wevac. ⋅ dt (5.9)
θ = B e−α t + B
(5.11)
1 2
A 1
unde α = = este inversul constantei de timp τ a încălzirii
C τ
• Determinarea constantei B1: pentru condiţia iniţială t=0 şi θ= θi , din (5.11)
rezultă:
θi = B1 + B2 sau B1 = θi − B2 (5.12)
6
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 3
125/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
W
θ = θ e−α t + 1t 1 − e −α t (5.14)
i A
răcire încălzire
Pentru W1t
t⇒∞ θ max = =θ ≤ θ adm.
A ∞
Rezultă: θ echiv = θi e−α t + θ∞ 1 − e−α t
( ) (5.14’)
θi
θ răcire = θ e −α t
i
t
c) Simultan încălzire+răcire
Fig. 5.3 Reprezentări grafice
8
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 4
126/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
W t3
θ A
W t1
A
W t2
A
θi
θmediu
0 I t
1
II t2 III t3 t
Fig. 5.4 Regim cu sarcină variabilă cu paliere constante
Wt3 θ(t)
θ A
Wt1
A
Wt2
A
θi
θmediu
0 t1 t2 t3 t
I II III
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 5
127/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
θ ≅θ 1 − 1 + α t1 ) = θ α t1 (5.16)
∞ ( ∞
I 1 1
• Pentru regiunea II (t1-t2)
⎛ −α t ⎞ −α t
θ =θ ⎜ 1 − e 2 ⎟ + θI e 2 ≅ θ α t + θ αt ⋅ 1− α t ( )
II ∞2 ⎜ ⎟ ∞ 2 2 ∞1 1 2
⎝ ⎠
11
( 2 ) = θ∞ 2α t2 + θ∞1 (α t1 − α t1t2 )
2
θ αt +θ αt ⋅ 1−αt
∞2 2 ∞1 1
θ ≅α θ ( ∞
t2 + θ
∞
t1 ) (5.17)
2 1II
Se determină o încărcare medie a conductorului, care funcţionând pe
durata t1+t2 va conduce la aceeaşi temperatură θII, adică:
( ∞2t
α θ 2 +θ
∞1 1 )
t = θechiv ⎡1 − e
⎣
−α ( t1 +t2 )
⎤ ≅ θ echivα ( t1 + t2 )
⎦ (5.18)
Rezultă:
θ ∞1 t1 + θ ∞2 t2
θ echiv = (5.19)
t1 + t2
12
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 6
128/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Wt
Înlocuind θ = în (5.18) se obţine:
A
W α
t ,echiv
A α ( t1 + t2 ) = A (Wt1t1 + Wt 2t2 )
⇓
Wt1t1 + Wt 2t2
Wt ,echiv = (5.20)
t1 + t2
2
R ( I12t1 + I 22t2 )
RI echiv =
t1 + t2
respectiv:
I12t1 + I 22t2
I echiv = (5.21)
t1 + t2
13
14
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 7
129/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Convecţie +
radiaţie Nivelul
În regim stabilizat de
solului
funcţionare, suprafaţa de
h separaţie devine o suprafaţă
10oC izotermă.
Conduc ţie 20oC
θcond
30oC Suprafeţele izoterme din
pământ au temperaturi din ce
în ce mai ridicate pe măsură
Fig. 5.6 ce ne apropiem de suprafaţa
conductorului cablului.
15
θ1
r Σ
r1
Fig. 5.7
16
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 8
130/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Fluxul de căldură transmis, într-o secundă, prin suprafaţa Σ este dat de:
2πrl dθ (5.23)
W = ∫ q dΣ = 2πrlq = − ρ
Σ
Σ
T
dr
sau
− dθ = ⎛⎜
ρ dr ⎞
⎟W T
⎝ 2πl r
Σ
17
Circuit termic (legea lui Fourier) Circuit electric (legea lui Ohm)
Fluxul de căldură (WΣ) Curent electric (I)
Diferenţa de temperatură (Δθ) Diferenţa de potenţial (ΔU)
Rezistenţa termică (RTΣ) Rezistenţa electrică (Re)
Rezistivitatea termică (ρT) Rezistivitatea electrică (ρe)
Δθ
WΣ
18
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 9
131/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Rezistenţă termică
(W ) 1t
''
RT2 Δθi
umplutură RT2
Armătură metalică
de protecţie Pierderi în armătura metalica de W‘‘
1tp
protecţie
Rezistenţa termică a mantalei RT3 (W1''tp )
exterioare RT3
Suprafaţa exterioară a
cablului θ0
Rezistenţa termică a
mediului de pozare
RT4 RT4 Δθ ext
θmediu Pierderi
totale θ mediu
Mediu înconjurător Fig. 5.9
19
⎜ W1t W1t ⎟
⎝ W1t ⎠ ⎝ ⎠
= W1t ⎣⎡RT 1 + (1 + λ1 ) RT 2 + (1 + λ1 + λ2 )( RT 3 + RT 4 )⎦⎤ + W1't ( 0,5 RT 1 + RT 2 + RT 3 + RT 4 )
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 10
132/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
21
Rw
R f
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 11
133/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
R ' = 0,5R 1 + R 2 + R 3
f T T T
Rezistenţele termice fictive ale
R = R 1 + (1 + λ1 )R 2 + R 3
T T
cablului, în [grd.cm/W]
f
1 + λ1 + λ2 T
W1t’
W1t R f R’ f R’f RT’ 4
Δθ
Fig. 5.10
Dacă se neglijează pierderile în dielectric W'1t ≈ 0 (cazul cablului de
medie tensiune) se obţine:
Δθ
I= (5.29)
RW ( R f + RT 4 )
23
W1t Rf R T4
Δθ
Fig. 5.11
24
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 12
134/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
Rezultă:
Δθ
R f + RT 4, N = adm, N
Wt , N
⇓
Δθ adm, N
Rf = − RT 4, N (5.32)
Wt , N
25
Determinarea Imax pentru alte condiţii de pozare. Pentru o altă RT4, sau
alte diferenţe de temperatura Δθ se obţine
Δθ (5.33)
I max =
RW ( R f + RT 4 )
Astfel:
(i) Dacă se admite că pentru o stare oarecare Δθ = ΔθN şi se cunosc IN şi RT 4, N
Wt , N ( R f + RT 4, N ) = Δθ N (5.34’)
pentru o altă stare a solului RT 4
Wt ( R f + RT 4 ) = Δθ N (5.34”)
După egalarea termenilor din membrul stâng al ecuatiilor (5.34’) şi (5.34’’)
Wt , N ( R f + RT 4, N ) = Wt ( R f + RT 4 )
2
şi după înlocuirea Wt = RW I , rezultă
R f + RT 4, N
I = IN (5.35)
R +R
f T4 26
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 13
135/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
⎧⎪Wt , N ( R f + RT 4, N ) = Δθ N
⎨
⎪⎩Wt ( R f + RT 4, N ) = Δθ
sau:
⎧⎪ RW I N2 ( R f + RT 4, N ) = Δθ N
⎨ 2
⎪⎩ RW I ( R f + RT 4, N ) = Δθ
de unde egalitatea
Δθ Δθ
RW ( R f + RT 4, N ) = N2
= I2
(I N )
⇓
Δθ
I = IN (5.36)
Δθ N
27
h
2rcablu
Fig. 5.12
Pentru h re > 10, se poate folosi expresia rezistentei termice externe RT4
a pamântului
ρT ⎛ 2h ⎞
RT 4 = ln ⎜ ⎟ (5.37)
2π ⎝ rcablu ⎠
ρT fiind rezistivitatea termică a solului :50 grd . cm W − sol cu umiditate normală
100...180 grd . cm W − soluri nisipoase.
Această relaţie este analoagă cu cea din electrostatică, când se
foloseşte metoda imaginilor pentru calculul coeficien ţilor de
influenţă.
28
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 14
136/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
+Wt
h 2h ( +W t ) ş i ( −W t )
S urse se c ă ldur ă cu rcablu h.
h
-Wt
Fig. 5.13
Rezisten
simetric îna raport
ţ termică între cele două surse de căldură aşezate
cu solul
ρT ⎛ 2h ⎞ ⎛ 2h ⎞
RT 4 = 2,3lg ⎜ ⎟ = 0,366 ρT lg ⎜ ⎟ (5.38)
6,28 ⎝ rcablu ⎠ ⎝ rcablu ⎠
29
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 15
137/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
2’ 1’ 3’
D12'
2h Fig. 5.15
2 1 3
d12 d13
Determinarea
solului, produssupratemperaturii unui cablu (1) din grup, fa ţă de temperatura
ă de celelalte două cabluri (2 şi 3)
31
RT 4, echiv
respectiv
ρT 2h ρT ⎛ D12' ⎞ 2
RT 4, echiv = ln + ln ⎜ ⎟
2π rcablu 2π ⎝ d12 ⎠
ρT ⎡ 2h ⎛ D ' ⎞2 ⎤
RT 4, echiv = ln ⎢ ⋅ ⎜ 12 ⎟ ⎥ (5.41)
2π ⎢⎣ rcablu ⎝ d12 ⎠ ⎥⎦
32
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 16
138/139
8/2/2019 Retele Electrice - Note de Curs
ρT ⎡ 2h ⎛ D ' ⎞ 2 ⎤ ρ ⎡ 2h ( 2h )2 + ( d12 )2 ⎤
Δθ a , echiv = ln ⎢ ⋅ ⎜ 12 ⎟ ⎥ ⋅ Wt = Wt ⋅ T ln ⎢ ⋅ ⎥
2π ⎢⎣ rcablu ⎝ d12 ⎠ ⎥⎦ 2π ⎢⎣ rcablu d122 ⎥⎦
sau
ρT ⎡ 2h 4h 2 + d12 2 ⎤
Δθ a , echiv = Wt ⋅ ln ⎢ ⋅ ⎥ (5.42)
2π ⎣ rcablu d122 ⎦
33
http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-note-de-curs 139/139