Sunteți pe pagina 1din 41

SIMULAREA PROCESELOR

ECONOMICE

Problematica modelarii
si simularii cu calculatorul
a problemelor decizionale

1
Cuprins

 Materiale didactice
 Cerinte
 Finalizare
 Structura cursului
 Problematica modelarii
si simularii cu calculatorul
a problemelor decizionale

2
Materiale didactice
 Cursul predat
 Luban, F., Simulări în afaceri. Editura ASE, Bucureşti 2005
->biblioteca digitala ASE Bucuresti
 Raţiu-Suciu, C., Luban, F., Hîncu, D., Ciocoiu, N., Modelare
economică. Editura ASE, Bucureşti, 2007, Capitolul 9
 Raţiu-Suciu, C., Luban, F., Hîncu, D., Ene, N., Modelare
economică aplicata. Studii de caz. Teste. Editura Economica,
Bucureşti, 2002, SCaz 1,2, 42, 44-47
 Albright, S.C., Winston, W.L., Management Science
Modeling. Thomson South-Western, 2007
 Lawrence, J., Pasternack, B., Applied Management Science.
Modeling, Spreadsheet Analysis , and Communication for
Decision Making. Second edition.John Wiley & Sons,
Inc.2002
 Altele: cautati la biblioteca + internet
3
Materiale didactice
Software
EXCEL
Crystal Ball (versiune student)
@Risk (versiune student)
EXTEND~1 (versiune student)
Winqsb
QM
TSE
Surse Internet:
http://www.palisade.com
http://www.wintersim.org
Altele

4
Cerinte
 La seminar: lucrari practice care se vor
regasi in biletele de la proba practica
 Proiectul individual
Aplicarea tehnicii simulării pentru rezolvarea
unei probleme decizionale
 Proiectul va fi redactat şi îndosariat şi va
conţine:
-Descrierea problemei şi baza informaţională
-Modelul şi programul de simulare utilizat
-Cum a fost aplicată simularea
-Analiza rezultatelor
-Concluzii şi recomandări
5
Finalizare
Modul de finalizare
a) Activitate seminar + sustinerea unei
probe practice şi a proiectului
individual: ian. 2010 => 40%
b) Proba scrisă: sesiune exam iarna
2010 => 60%

6
Structura cursului
1. Problematica modelării si simulării cu
calculatorul a problemelor decizionale
2. Metoda de simulare Monte Carlo
 Generarea numerelor aleatoare; Generarea
valorilor variabilelor probabiliste discrete şi
continue. Exemple.
3. Analiza rezultatelor experimentelor de
simulare
 Alegerea retetei de fabricatie pentru un
produs nou
7
Structura cursului
4. Simularea unor probleme decizionale cu
metoda Monte Carlo
 Simularea realizării unor produse noi:
realizarea unui autoturism; un vaccin
pentru animale; un medicament pentru
ochi
 Simularea unor produse perisabile cu cerere
probabilistă
 Simularea unor politici de înlocuire a
echipamentelor
 Analiza economică a unor politici de
marketing: acordarea de stimulente,
alegerea unui tip de abonament de telefon 8
Structura cursului
 Analiza ofertelor de licitaţie pentru
obţinerea unor contracte: analiza costului
total al proiectului; analiza valorii ofertei
 Analiza unor politici de management al
veniturilor: simularea rezervărilor în plus
la avion
 Echilibrarea capacităţilor de producţie
 Alocarea portofoliului
 Selectarea proiectelor de investiţii
9
Structura cursului
5. Simularea evenimentelor discrete:
 Simularea proceselor de asteptare
 Simularea unui sistem de producţie
 Dimensionarea sistemului de servire a
clientilor la o banca
 Simularea unei afaceri pentru
închirierea de maşini
 Simularea proceselor de stocare
 Determinarea prin simulare a mărimii
comenzii de aprovizionare
 Simularea unor politici de dimensionare
a stocurilor 10
Structura cursului
6. Simularea dinamicii sistemelor
 Va fi analizat un sistem de productie pe
baza a doua variabile de nivel: stocul de
produse finite şi profitul.
7. Simularea tip joc
 Sistemul TSE pentru simularea unei
afaceri în care fiecare participant este în
competiţie cu alte companii din aceeasi
industrie
8. Verificarea şi validarea modelelor de simulare
11
PROBLEMATICA MODELARII SI SIMULARII
CU CALCULATORUL A PROBLEMELOR
DECIZIONALE (+pag.10-25)

1. Necesitatea simularii
2. Conceptul de simulare
3. Simulare vs. optimizare
4.Tipuri de simulare
5. Aplicatii ale simularii
6. Etapele simularii
7. Avantajele si dezavantajele
simularii
12
PROBLEMATICA MODELARII SI SIMULARII
CU CALCULATORUL A PROBLEMELOR
DECIZIONALE (+pag.10-25)
O lungă perioadă de timp s-a considerat că elaborarea unor
decizii bune presupune "artă şi talent" obţinute după o
lungă experienţă şi învăţare din "încercări şi greşeli"
MODELELE,
Menţinerea Necesitatea SCENARIILE,
firmelor la nivel construirii SIMULAREA Şi
GÂNDIREA
satisfăcător de unui viitor PROSPECTIVĂ
eficienţă faţă de simulat => sunt utilizate tot
concurenţă => înainte de mai mult pentru
Preîntâmpinarea luarea unei evaluarea
greşelilor extrem decizii diverselor variante
decizionale,
de costisitoare => înainte de
adoptarea lor
efectivă
13
PROBLEMATICA MODELARII SI SIMULARII
CU CALCULATORUL A PROBLEMELOR
DECIZIONALE
În cazul problemelor decizionale, este necesară
definirea unui domeniu al problemei prin
stabilirea unor frontiere ale sistemelor asupra
cărora se exercită acţiunile care decurg din
deciziile adoptate.
• Frontierele nu sunt numai graniţele fizice
stabilite în mod obiectiv sau arbitrar între
sistem şi mediul său. Ele se pot referi la
orizontul de timp al deciziei sau la conţinutul
sistemului.
• Stabilirea unor frontiere ale domeniului
problemei decizionale se poate realiza prin
decuparea unei porţiuni din realitatea
înconjurătoare, denumită uneori sistem real. 14
PROBLEMATICA MODELARII SI SIMULARII
CU CALCULATORUL A PROBLEMELOR
DECIZIONALE
Sistem real

Experimente Experimente
cu sistemul cu un model
real al sistemului real

Model fizic Model


matematic

Solutie
Simulare
analitica
15
Conceptul de simulare
 Cuvântul simulare provine din
latinescul „simulatio“ care înseamnă
capacitatea de a reproduce,
reprezenta sau imita ceva.
 A simula înseamnă a ajunge la
esenţă fără realitate (Webster's New
Dictionary of American Language,
1990)
16
Conceptul de simulare
• Un instrument experimental sau un
simulator trebuie să “acţioneze la fel”
fel”
sau să simuleze sistemul analizat,
analizat, dar
într--un mod mai rapid şi mai puţin
într
costisitor..
costisitor
Scopul::
Scopul
 Crearea unui mediu în care informatiile
despre diferite variante de actiune pot fi
obtinute prin experimente.
experimente.
17
Conceptul de simulare
 În simulare, modelul sistemului real
este utilizat ca obiect asupra căruia
se fac experimente, urmărind să se
determine efectele diferitelor
variante decizionale asupra unor
indicatori de performanţă
(vezi figura).

18
Analiza
rezultatelor
în raport cu
scopurile

Scopuri
Intrări
contro
-labile •Variante
decizionale; Modelul
Sistemului
•Resurse real Rezultate

Intrări
necontrolabile
(mărimi
probabiliste)

Analiza eficienţei
utilizării resurselor
19
Conceptul de simulare
Există mai multe definiţii formulate de diferiţi
autori
 Una dintre primele definiţii consideră că
simularea este o tehnică numerica de
realizare a experimentelor cu calculatorul
numeric şi presupune utilizarea unor modele
matematice si logice necesare pentru
descrierea comportamentului şi structurii
unui sistem real complex de-a lungul unei
perioade lungi de timp (Naylor).
20
Conceptul de simulare
 Datele despre funcţionarea sistemului
analizat se obţin prin executarea
modelului generându-se o istorie
artificială.
 Prin analiza istoriei artificiale se pot
face inferenţe referitoare la
caracteristicile de funcţionare ale
sistemului real de-a lungul unei perioade
de timp.
21
Simulare vs. optimizare
• Important de reţinut este faptul că
simularea este în special valoroasă
pentru problemele care nu pot fi
abordate prin metode matematice
analitice sau de optimizare
 Deşi atât simularea cât şi optimizarea
sunt metode cantitative care se bazează
pe modelele matematice, diferenţa
fundamentală dintre cele două abordări
constă în rolul variabilelor de decizie
22
Simulare vs. optimizare
 În cazul optimizării, valorile variabilelor
de decizie NU SUNT CUNOSCUTE decât
după rezolvarea modelului. Aceste valori
sunt obţinute cu o formulă sau cu un
algoritm de optimizare astfel încât ele să
maximizeze sau minimizeze valoarea unei
funcţii obiectiv care exprimă criteriul de
performanţă al modelului.
 Exemple
23
Simulare vs. optimizare
 În cazul simulării, valorile variabilelor de
decizie sunt date de intrare (SUNT
CUNOSCUTE) pentru model. Prin
simulare, pentru fiecare varianta decizionala,
criteriul de performanţă este evaluat de un
numar mare de ori in functie de valorile posibile
ale factorilor aleatori care influenteaza criteriul
de performanta. În final, se va obtine distributia
de probabilitate a valorilor criteriului de
performanţă pentru fiecare varianta decizionala
 Exemple 24
Tipuri de simulare
 Există mai multe tipuri de modele de
simulare.
 Cele mai importante sunt:
 simularea Monte Carlo;

 simularea evenimentelor discrete;

 simularea tip Forrester;

 simularea tip joc.

25
Tipuri de simulare
 Simularea Monte Carlo se aplică
în problemele decizionale în care
intervin mărimi cu mai multe
valori posibile descrise prin
distribuţii de probabilitate, iar
variabila timp nu apare explicit
în modelul problemei.
26
Tipuri de simulare
 Simularea evenimentelor discrete
se utilizează pentru simularea
situaţiilor în care sunt identificate
diferite evenimente care modifică
starea sistemului studiat.
Exemplu: sosirea unui client într-un
sistem de servire poate modifica
starea staţiei de servire din liber în
ocupat sau poate mări lungimea
cozii de aşteptare.
27
Simularea evenimentelor discrete
 Evenimentele sunt discrete
deoarece se consideră că între două
evenimente, starea sistemului nu se
modifică.
 Metoda Monte Carlo este o
componentă importantă a simulării
evenimentelor discrete pentru
generarea la întâmplare a
intervalelor dintre două
evenimente succesive, durata de
servire etc. 28
Simularea evenimentelor discrete
 Momentele de timp la care au loc
evenimentele sunt aleatoare.
 Din cauza naturii dinamice a
modelelor de simulare a
evenimentelor discrete, în timpul
simulării este necesară cunoaşterea
valorii curente a timpului simulat şi
de asemenea, este necesar un
mecanism de avansare al timpului
simulat de la o valoare la alta.
29
Simularea dinamicii sistemelor
(tip Forrester)

 Simularea propusă de Forrester în


anii 1960, oferă posibilitatea
abordării globale şi sistemice a
problemelor social-economice
complexe compuse din succesiuni
de cauze şi efecte şi a sistemelor cu
feed-back.

30
Simularea tip joc
 În simularea tip joc, decidenţii iau parte
la un joc de afaceri.
 Această simulare plasează fiecare
jucător în competiţie cu alte companii
care vând produse similare pe aceeaşi
piaţă.
 Sarcina jucătorului este de a conduce
activităţile unei întreprinderi, fiind
responsabil pentru deciziile referitoare
la toate aspectele afacerii.
31
Aplicaţii ale simulării
 Menirea şi aplicabilitatea simulării nu se
limitează numai la asistarea unor
procese decizionale manageriale.
 Simularea are utilizări importante şi în:
- proiectarea asistată de calculator
- sistemele de realitate virtuală
destinate industriei jocurilor pe
calculator
- antrenarea unor categorii
profesionale (piloţi, chirurgi etc.)
- sau aplicaţiile militare.
32
Aplicaţii ale simulării
 O modalitate de a afla despre cele mai
recente aplicaţii şi teorii de simulare o
constituie urmărirea lucrărilor Winter
Simulation Conference disponibile la
adresele: http://www.wintersim.org sau
http://www.informs-
cs.org/wscpapers.html.
 De asemenea revista PcAT conţine
articole şi referinţe privind modelarea şi
simularea şi un portal util:
http://primanet.com/pcat/New_Home_Page/
modelling_simulatio.htm 33
Etapele simulării
Aceste etape pot fi grupate în
patru domenii majore:
 Problema de rezolvat.

 Modelul de simulare.

 Experimentele de simulare.

 Analiza rezultatelor.

34
Problema de rezolvat
 Formularea şi analiza problemei
 Instruirea persoanelor implicate
asupra principiilor de bază ale
simulării,
 Construirea modelului conceptual,
colectarea datelor fundamentale,
 Testarea validităţii modelului
conceptual.
35
Modelul de simulare
 Transpunerea modelului conceptual într-un
model computerizat (programul de simulare)
 Verificarea modelului de simulare, analiza
senzitivităţii, validarea modelului de
simulare.
Validarea compară comportarea modelului
computerizat cu cea a sistemului real, încercând să
răspundă la întrebarea: „S-a construit un model
corect sau adecvat cu realitatea?”.
Verificarea are ca scop aprecierea corectitudinii
transpunerii informatice a modelului conceptual în
cel computerizat, încercând să răspundă la
întrebarea: „S-a construit corect modelul
computerizat?”.
36
Experimentele de simulare
Proiectarea experimentelor. Se vor stabili:
numărul de simulări,

numărul de experimente ale fiecărei

simulări,
condiţiile iniţiale pentru fiecare

experiment,
lungimea perioadei „de încălzire” necesară

aducerii sistemului artificial într-o stare


stabilă,
modalitatea de reducere a variaţiei

rezultatelor etc.
Realizarea experimentelor de simulare 37
Analiza rezultatelor
 Analiza statistică a rezultatelor:
- evaluarea şi compararea
variantelor decizionale
- identificarea celei mai bune
soluţii
 Realizarea documentaţiei

38
Dezavantaje ale simularii
 Construirea modelului de simulare
necesită o instruire specială. Aceasta este o
artă care se învaţă în timp şi prin
experienţă.
 Simularea nu garantează obţinerea unor
soluţii optimale.
 Rezultatele simulării pot fi greu de
interpretat. Din cauza naturii aleatoare a
intrărilor modelului de simulare,
rezultatele sunt variabile stochastice şi
sunt necesare cunoştinţe statistice pentru
analiza lor. 39
Dezavantaje ale simularii
 Simularea poate fi consumatoare de timp şi
costisitoare. Reducerea resurselor de
modelare şi analiză poate conduce la un
model de simulare necorespunzător pentru
scopul analizei.
 Calitatea rezultatelor obţinute prin
simulare depinde de calitatea datelor
folosite. Colectarea datelor necesare
simulării poate fi dificilă şi consumatoare
de timp.
 Trebuie mentionat ca aceste dezavantaje
pot fi inlaturate
40
De ce se utilizează simularea?
 Simularea poate prezice rezultatele adoptării unor
decizii
 Majoritatea sistemelor sunt stochastice şi dinamice
 Metodele analitice descriu de obicei comportamentul
sistemului numai pe baza valorilor medii ale
variabilelor stochastice sau probabiliste.
 Simularea poate reduce costul experimentelor reale
 Simularea permite dezvoltarea creativităţii şi a ideilor
noi
 Astazi, simularea poate fi realizata cu o mare
varietate de software pe un PC.
 Nivelul abilitatilor de natura computationala sau
matematica necesar pentru proiectarea si executia
unei simulari a fost redus substantial.
41

S-ar putea să vă placă și