Sisteme informatice de asistare a

deciziilor
- note de curs -

Conf.univ.dr. Eugenia Iancu

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 1

Etape în construirea sistemelor expert
 Etape în construirea un SE pentru o problemă (PR) bine
definită. Discutăm în continuare despre un număr de 7 etape,
structurate în concepţia sistemică, ca etape de parcurs pe
drumul de construire a unui SE:
 descrierea problemei PR;
 recursul la expertiză;
 recursul la experţi;
 achiziţionarea cunoştinţelor;
 explicitarea succesivă între participanţi;
 definirea regulilor de inferenţă;
 testarea şi validare modelului.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 2

 Descrierea problemei PR - enunţ general al problemei PR, bine
definită şi pentru care să existe un volum de expertiză ce poate fi
ulterior descrisă în limbaj matematic. Are loc primul contact între
expertul uman pentru problema PR (medic, economist etc) şi
expertul în proiectarea şi construirea de SE.
 Recursul la expertiză - Expertiza în sens general este o cunoaştere
intensivă, specifică domeniului problemei, achiziţionată prin instruire,
sau experienţă îndelungată.
 exemplificăm în continuare câteva tipuri de cunoştinţe ce pot fi incluse în
sfera a ceea ce am numit expertiză (unele sunt cunoştinţe explicite însă
altele sunt abilităţi care ţin de ceea ce am numit cunoştinţe tacite): fapte
despre domeniul problemei; teorii din domeniul problemei; reguli şi
proceduri privind domeniul problemei; reguli despre ce trebuie făcut într-
o situaţie problematică dată, pentru soluţionarea problemei; strategii
globale despre soluţionarea anumitor probleme pe diverse categorii;
metacunoaştere.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 3

 Recursul la experţi
 Prin antiteză cu salariaţii ce au nivel mediu de pregătire,
experţii au o caracteristică suplimentară în sensul că învaţă
din succesele şi greşelile făcute în trecut; ei recunosc eşecul
şi învaţă din el, gândesc prin analogie şi îşi dezvoltă o
memorie de tip selectiv (similar unui şahist renumit, ei îşi
dezvoltă în timp anumite pattern-uri după care vor raţiona
ulterior, când vor fi puşi în situaţii similare sau apropiate).
 Este dificil să definim în câteva cuvinte care anume sunt
caracteristicile, însuşirile sau abilităţile pe care trebuie să le
posede o persoană numită expert; în plus, discutăm de
nivele diferite sau „grade de expertiză”. Aşadar, survine
inevitabil întrebarea: cât de multă expertiză trebuie să
posede o persoană calificată pe un domeniu pentru a fi
acceptată ca expert?

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 4

 Etape de parcurs în construirea unui SE

Explicaţii
succesive între
participanţi

Testare, validare
model

Modul de achiziţie

Etapa de Recursul la Recursul la Achiziţionarea Definire reguli

definire a PR expertiză experţi cunoştinţelor inferenţă

Alte opţiuni existente

pentru proiectantul SE

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 5

 Între diverse eforturi pentru dezvoltarea sistemelor
expert le amintim pe cele depuse de cele trei grupuri
de savanţi americani, respectiv:
 grupul 1: Newell, Shaw şi Simon, care au creat
General Problem Solver [110];
 grupul 2: Minsky şi McCarty, care, în anii '60, au
desfăşurat o muncă semnificativă în dezvoltarea
sistemelor expert [84];
 grupul 3: Ledeberg, Buchanan şi Feigenbaum, care în
aceeaşi perioadă au lucrat la Dendral [19].

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 6

 Regulile de producţie
 O regulă de producţie este reprezentarea unui atom
de cunoaştere şi are următoarea formă generală:
 <regulă> ::= [(<ident>)] dacă <condiţie> atunci
<acţiune>
 unde <ident> este un şir de caractere ce identifică

regula (opţional).
O regulă conţine în mod obligatoriu două părţi:
 partea <condiţie>, este o expresie booleană ce
determină dacă se poate aplica regula;
 partea <acţiune>, conţine atribuirile care sunt
efectuate dacă regula este aplicată.
Cele două părţi mai sunt numite "ipoteză" şi "concluzie"
sau “premiză” şi “concluzie”.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 7

 În compunerea celor două părţi ale unei
reguli pot fi utilizate:
 fapte numerice sau simbolice,
 operatori aritmetici şi relaţionali,
 aplicarea calculului propoziţional se face luând
în considerare expresii de tip logic construite
cu aceşti operanzi şi operatori.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 8

Un fapt este definit următoarele atribute:
 identificator,
 tip,
 valoare,
 metavaloare.
Identificatorul permite referirea faptului respectiv şi este un şir
format din litere, cifre şi caracterul ‘_’, iar primul caracter este în mod
obligatoriu o literă. Funcţie de valorile pe care le pot lua, faptele pot fi
de următoarele tipuri:
- fapte booleene - atomi în calculul propoziţional putând lua
valorile: adevărat, fals;
- fapte simbolice – pot lua valori în mulţimea şirurilor de caractere;
- fapte reale – pot lua valori în mulţimea numerelor reale.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 9

 Se consideră că un fapt poate avea o singură valoare
la un moment dat.
 Pentru descrierea situaţiei în care un fapt nu are nici
o valoare (este necunoscut) se utilizează un
descriptor suplimentar numit metavaloare, cele mai
utilizate metavalori fiind: NECUNOSCUT,
CUNOSCUT, NEDETERMINAT.
 Metavaloarea unui fapt poate fi testată spre exemplu
pentru a evita regulile ce conţin fapte necunoscute în
partea condiţie.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 10

 După prezenţa lor în părţile condiţie şi acţiune ale
regulilor, faptele se clasifică astfel:
 fapte de bază - faptele care nu apar în nici o parte
acţiune, valorile faptelor de bază putând fi cerute
utilizatorului;
 fapte intermediare - faptele ce pot fi găsite atât în
părţile condiţie ale anumitor reguli cât şi în părţile
acţiune ale altor reguli;
 fapte concluzie - faptele prezente numai în părţile
acţiune

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 11

 Operatorii permişi pentru construirea
expresiilor:
 operatori booleeni : şi ( ), sau ( ), negaţie
(~ ,);
 operatori relaţionali : <, <,  , ! , , >, >;
 operatori aritmetici : +, -, *, /.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 12

 Utilizarea operatorului sau în partea condiţie crează
dificultăţi în evaluarea automată a regulii, mai precis
în faza de explicare a raţionamentului şi de aceea în
partea condiţie se vor utiliza numai expresii normal
conjunctive.
(R) dacă Nr_someri_scade sau (Nr_firme_active_mare
şi Cifra_afaceri_mare) atunci Impact="pozitiv"
Poate fi înlocuită de următoarele două reguli:
(R1) dacă Nr_someri_scade atunci Impact="pozitiv"
(R2) dacă Nr_firme_active_mare şi Cifra_afaceri_mare
atunci Impact="pozitiv"

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 13

În logica propoziţională formulele:
(F1) (P1 sau P2 sau ... sau Pn)  Q
(F2) (P1  Q) sau (P2  Q) sau...sau (Pn  Q)
sunt echivalente
iar unei formule PQ, îi corespunde regula,
dacă P atunci Q.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 14

 Regulile de producţie sunt formate din două
componente:
 partea stânga a regulii, prescurtat din limba
engleză LHS (Left Hand Side), numită şi
antecedent, premisă, condiţie sau situaţie
 partea dreapta a regulii, prescurtat din limba
engleză RHS (Right Hand Side), numită şi
consecinţă, concluzie, acţiune sau răspuns.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 15

 Legătura logică între partea stângă şi partea dreaptă
a regulii este implicaţia, în sensul că adevărul părţii
stângi determină adevărul părţii drepte a regulii.
 Pornind de la structura de control decizională
"if-then" comună limbajelor de programare, cele mai
multe limbaje bazate pe reguli folosesc cuvintele
cheie if then (uneori when do), în româneşte dacă
atunci, pentru a marca partea stângă, respectiv
partea dreaptă a regulii.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 16

 Faptele, cealaltă forma de reprezentare a
cunoştinţelor în modelul regulilor de producţie, au o
forma care permite identificarea ipotezelor de
satisfăcut din reguli.
 Spre deosebire de reguli, care sunt imperative şi
dinamice, faptele sunt statice şi inactive.
 Următoarele enunţuri sunt exemple de fapte posibile
intr-o baza de cunoştinţe:
C zboară.
Ilie are temperatura mare.
Tipul organismului o1 este gram-pozitiv.
Maşina nu porneşte.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 17

 Utilizarea regulilor de producţie aduce următoarele
avantaje din punct de vedere al modelării
cunoştinţelor în sistem:
 separarea cunoştinţelor generale despre problema, de
datele specifice unei instanţe a problemei de rezolvat
 partiţionarea cunoştinţelor în unităţi de cunoştinţe
independente, facilitând astfel dezvoltarea
incrementală a bazei de cunoştinţe
 posibilitatea menţinerii a două forme de expresie a
regulilor:
 o forma internă sistemului, adecvată procesului de
rezolvare
 o forma externă, apropiată limbajului natural, pentru
interfaţa utilizatorului cu sistemul.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 18

 Ciclul de inferenţă al unui sistem bazat pe reguli

 Funcţionarea unui sistem bazat pe reguli este formată din

execuţia repetată a unui ciclu de operaţii care realizează,
în esenţă, aplicarea unei reguli, deci un pas de inferenţă
al reprezentării. Acest ciclu de operaţii se numeşte ciclu
de inferenţă al sistemului expert bazat pe reguli de
producţie şi se compune din următoarele trei etape:
identificare, selecţie şi execuţie.
 Identificare. În timpul etapei de identificare se compară
conţinutul memoriei de lucru cu baza de cunoştinţe şi
regulile care odată identificate sunt grupate de motorul de
inferenţă în mulţimea de conflicte. Mulţimea de conflicte
reprezintă mulţimea regulilor aplicabile intr-un anumit
context, context specificat de memoria de lucru.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 19

 Selecţia. Etapa de selecţie constă în selectarea unei
reguli din mulţimea de conflicte, pe baza unui criteriu de
selecţie. Aceasta etapă se mai numeşte şi rezolvarea
conflictelor.
 Execuţie. În timpul etapei de execuţie se aplică regula
prin execuţia părţii drepte a regulii. Dacă partea dreaptă a
regulii este o concluzie, se adaugă faptele din concluzie în
memoria de lucru, iar dacă partea dreaptă este o acţiune,
se execută aceasta acţiune. Acţiunea poate indica diverse
operaţii, cum ar fi: adăuga fapte în memoria de lucru,
şterge fapte, modifica fapte existente, tipăreşte mesaje,
pune întrebări, opreşte procesul de inferenţă.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 20

Sisteme expert pe probleme economice

 Pentru domeniul gestiunii în general, sistemele

expert prezintă interes datorită performanţelor
deţinute în prelucrarea cunoştinţelor – date şi
informaţii – în special în planul calităţii corectitudinii şi
operativităţii, facilitând atingerea obiectivelor
 Domeniul financiar-bancar este în prezent cel mai
bine acoperit cu sisteme expert aflate în exploatarea
pentru plasamentul creditelor, gestiunea portofoliilor,
depistarea fraudelor, planificarea impozitelor şi
taxelor, diagnoza financiară, planificarea bancară.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 21

 Companiile de asigurări şi de investiţii utilizează deja sisteme
expert în scopul îmbunătăţirii serviciilor în raport cu firmele
concurente.
 Domeniul managementului este cel mai receptiv şi cel mai bine
dotat cu sisteme expert în utilizare curentă, întrucât toate
condiţiile tehnologice, economice şi sociale necesare
introducerii lor au fost deja create
 Sistemele expert aplicabile în contabilitate se orientează mai
ales spre mărirea capacităţii de examinare a situaţiilor contabile
oferite de sistemele clasice. Astfel, sistemele expert pot sesiza,
analiza şi chiar emite decizii de redresare a eventualelor abateri
de la comportamentul optim

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 22

Sumar
 Etapele construirii unui sistem expert
 Tipurile de operatori folosiţi
 Etapele ciclului de inferenţă
 Care sunt atributele faptelor

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 23

 Vă mulțumesc pentru atenție...Întrebări?

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 24