I. Descrierea general a domeniului modelrii imitaionale.

Descrierea sistemelor
software folosite pentru modelare. Limbaje de programare dedicate.

Majoritatea activitilor umane presupun ntr-un anumit mod specific modelarea i

simularea, ca etape necesare. n general n orice activitate se parcurg urmtoarele
etape:
analiza de sistem. Aici are loc formularea problemei, precizarea ei, delimitarea
dintre sistemul studiat i mediu. Se pun n evident mrimile caracteristice,
factorii specifici .a.m.d.
modelarea. Se determin relaiile dintre mrimile caracteristice, se construiete
un model simplificat, o imagine a procesului considerat.

simularea. Se testeaz modelul ncercnd s se prevad evoluiile acestuia.

Sistemul.
Din punct de vedere tehnic, un sistem e definit ca un obiect sau ansamblu de entiti de
elemente interconectate ce interacioneaz ntr-un anumit mod pentru a realiza un obiectiv, un
scop cu anumite performane.

Modelarea sistemelor se poate realiza folosindu-se diferite instrumente i tehnici, printre

acestea fiind i simularea. Simularea este tehnica de a imita comportamentul unor anumite
situaii sau sisteme (economice, mecanice, etc.) cu ajutorul unui model analog celui real, n scopul
obinerii unor informaii suplimentare sau a specializrii personalului.
Cu alte cuvinte, simularea este tehnica prin care se construiete modelul unui Sistem real,
astfel nct comportamentul sistemului n anumite condiii s poat fi studiat i astfel cunoscut.
Una din cheile unei bune simulri este abilitatea de a modela comportamentul unui sistem de-a
lungul timpului.
Simularea evenimentelor discrete este unul din modurile de construcie a modelelor,
astfel nct s se observe comportamentul dinamic (n timp) al sistemelor. Exist mai multe
metode convenionale pentru realizarea unor modele de simulare. n faza experimental, aceste
modele sunt executate o perioad de timp suficient pentru a genera rezultate. Rezultatele
obinute sunt folosite apoi pentru a studia evoluia sistemului i constituie baza deciziilor
ulterioare.
Dezavantajele simulrii

1. Nu se pot obine soluii foarte exacte pentru c principial modelele sunt imperfecte,
modelele fiind aproximri ale lumii reale materiale.
2. Exist erori n precizarea datelor, a parametrilor, a condiiilor de simulare care nu pot
fi compensate.
 3. n cazul proceselor foarte complexe, modelul de simulare poate deveni mai complex
dect procesul nsui.
Uneori cel mai important dezavantaj este acela c nu se genereaz soluii analitice.

Procesul de construcie a unui model de simulare presupune totdeauna existenta unui

soft adecvat. Acesta poate fi un limbaj de programare de nivel nalt sau un driver special n care
modelul este specificat folosindu-se date definite de utilizator. n interiorul soft-ului sau
modelului vor fi incluse o serie de concepte foarte importante numite entiti i contexte logice.
Cele mai utilizate softuri de modelare si simulare sunt:
OepnModelica este o aplicaie open-source nzestrat cu un mediu de modelare si simulare
destinat utilizrii industriale si academice. Dezvoltarea este susinuta de organizaia non-profit
Open Source Modelica Consortium (OSMC). Acest soft este distribuit in format binar si cod
sursa pentru cercetare, predare si utilizare industriala.
Wolfram SystemModeler este un mediu de modelare i simulare de ultima generaie, uor de
utilizat, pentru sistemele cibernetice fizice. Este o platform pentru modelarea i simularea
tiinei vieii, bazat pe limbajul Modelica. Acesta ofer un mediu interactiv de modelare grafic
i simulare i un set personalizabil de biblioteci de componente.
MATLAB (matrix laboratory) este un mediu numeric multi-paradigm de calcul. Un limbaj de programare
proprietar dezvoltat de MathWorks, MATLAB permite manipularea matricelor, complotarea funciilor i
datelor, implementarea algoritmilor, crearea interfeelor utilizatorilor i interfaa cu programele scrise n
alte limbi, inclusiv C, C ++, C #, Java, Fortran i Python.

SciPy. Instrumente tiinifice de calcul pentru Python. SciPy se refer la mai multe entiti
legate, dar distincte:
SciPy Stack, o colecie de software open source pentru computerele tiinifice n Python i, n
special, un set specificat de pachete de baz.
Comunitatea de persoane care folosesc i dezvolt acest stack.
Mai multe conferine dedicate cercetrii tiinifice n Python - SciPy, EuroSciPy i SciPy.in.
Biblioteca SciPy, o component a stiva SciPy, oferind numeroase rutine numerice.
 II. Formularea problemelor modelelor matematice si efectuarea unor experimente
simple
La fabrica de mobila se cer a fi croite 5000 foi de placaj 4x5 metri, astfel ca sa se obtina 2
tipuri de piese A si cu dimensiunile 2x2 si 1x3 respectiv. Se cera ca numarul de tipul A sa nu
fie mai mic ca numarul B ( ). In ce mod trebuie efectuata croirea foilor de placaj ca sa
se obtina o cantitate minima de deseuri?

Minimize[20 + 1 + 23 + 4 , {0 + 1 + 2 + 3 + 4 == 5000, 1 + 22 + 33 + 44
60 + 51 + 42 + 23 + 4 , 0 0, 1 0, 2 0, 3 0, 4
0}, {0 , 1 , 2 , 3 , 4 }]

Uzina Confort produce frigidere, aragaze, camere frigorifice si cuptoare electrice la preturile:
200, 180, 250 si 100 unitati monetare corespunzator. Un factor important care limiteaza
volumul de productie este valoarea fixata a resurselor de munca, 12000 de om ore/luna. S-a
dovedit insa ca in luna apropiara va fi deficit de placaj de otel pentru carcasele obiectelor
enumerate, deoarece cantitatea maxima care poate fi furnizata de producatori este de 7000
m2. Se cere sa se alcatuiasca planul de productie pentru luna curenta cu scopul maximizarii costului
productiei.

Sunt cunoscute urmatoarele date necesare de fabricare:

Frigider 2m2 de placaj de otel si 3 om ore timp de lucru

Aragaz 1.5m2 de placaj de otel si 3 om ore timp de lucru

Camera frigorifica 3m2 de placaj de otel si 4 om ore timp de lucru

Cuptor 1m2 de placaj de otel si 2 om ore timp de lucru

Maximize[2001 + 1802 + 2503 + 1004 , {21 + 1.52 + 33 + 4
7000,31 + 32 + 43 + 24 12000, 1 0, 2 0, 3 0, 4
0}, {1 , 2 , 3 , 4 }]