Vol. 1-Date Tehnice +caiete de Sarcini

Proiectul : Lucrari de consolidare a versantilor acumularii manastirea Dragomirna , in vederea
punerii in siguranta a intregului ansamblu monahal.

Faza: Proiect Tehnic
Beneficiar: Manastirea Dragomirna
Investitor : C.N.I. S.A.
INVESTITIA : LUCRARI DE CONSOLIDARE A VERSANTILOR

ACUMULARII MANASTIREA DRAGOMIRNA, IN VEDEREA PUNERII IN
SIGURANTA A INTREGULUI ANSAMBLU MONAHAL
FAZA : PROIECT TEHNIC
VOLUMUL 1. DATE TEHNICE.
BORDEROUL VOLUMELOR
VOLUMUL I – DATE TEHNICE.
VOLUMUL II – DATE ECONOMICE.
VOLUMUL III – PARTEA DESENATA.
Proiectant de specialitate : S.C. PRO-COM BJ IMPEX S.R.L.

Data: Ianuarie 2022
COLECTIV INTOCMITOR:
S.C. PRO-COM BJ IMPEX S.R.L.

-Bucuresti, Str. Moise Nicoara nr. 23; Sector 3
Telefon : 021/ 319 27 82 si 0722 727 650
Functia in cadrul Nume si Prenume Semnatura
proiectului
Sef Proiect Ing. Vladimir Jivcovici
Elaborator Ing. Radu Bogdan
Elaborator Ing. Florian Tosun
Verificator de proiect Ing. Octavian Mateescu
Data elaborare documentatie - Revizia 0 - Ianuarie 2022

Data: Ianuarie 2022
“ LUCRARI DE CONSOLIDARE A VERSANTILOR ACUMULARII

MANASTIREA DRAGOMIRNA, IN VEDEREA PUNERII IN SIGURANTA
A INTREGULUI ANSAMBLU MONAHAL “
CUPRINSUL
VOLUMULUI I – DATE TEHNICE
SECTIUNEA I – MEMORIU TEHNIC GENERAL
CAPITOLUL 1 – INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE

INVESTII
1.1.Denumirea obiectivului de investii
1.2. Amplasamentul amenajarii asupra careia se aplica lucrarile de consolidare
detaliate in prezenta documentatie
1.3. Actul administrativ pe baza caruia a fost aprobat Studiul de fezabilitate
pentru consolidarea versantilor acumularii Manastirea Dragomirna in vederea
punerii in siguranta a intregului ansamblu monahal
1.4. Ordonatorul principal de credite ( Investitor )
1.5. Beneficiarul investitiei
1.6. Elaboratorul proiectului tehnic de executie
CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SCENARIULUI ( OPTIUNII APROBATE )

INCADRUL STUDIULUI DE FEZABILITATE
2.1. Particularitatile amplasamentului in care se realizeaza lucrarile de

consolidare
2.1.a. Descrierea amplasamentului
2.1.b. Date topografice
2.1.c. Date climatice si fenomene naturale specifice zonei

2.1.d. Date geologice si hidrologice in amplasamentul iazului “Manastirii
Dragomirna“.
Date geologice generale
Date hidrogeologice ale zonei
3

Data: Ianuarie 2022
Date geotehnice in amplasamentul iazului Manastirea Dragomirna,

preluate din studiul geotehnic finalizat in anul 2020
Incadrarea obiectivului în “ZONE DE RISC”
Date seismice in amplasamentul iazului Manastirii Dragomirna
Principalele date hidrologice ale paraului Dragomirna in sectiunea iazului
Manastirii Dragomirna
2.1.e. Devierile si protejarea utlitatilor afectate
2.1.f. Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon, etc. pentru lucrarile
definitive si provizorii
2.1.g. Caile de acces permanente, caile de comunicatie si alte asemenea
2.1.h. Caile de acces provizorii
2.1.i. Interferente ale lucrarilor de consolidare cu bunuri de patrimoniu
cultural imobil, monumente istorice /de arhitectura/situri arheologice din
amplasament sau din zona invecinata, terenuri ce apartin altor insitutii ale statului
2.2. Solutia tehnica adoptata pentru consolidarea versantilor acumularii
Manastirea Dragomira, in vederea punerii in siguranta a intregului ansamblu
monahal
2.2.a. Caracteristici tehnice si parametrii specifici ai obiectivului de investitii
2.2.b. Varianta constructiva de realizare a investitiei
2.2.c. Trasarea lucrarilor
2.2.d. Protejarea lucrarilor executate si-a materialelor din santier.
2.2.e. Lucrari pentru organizarea santierului.
SECTIUNEA II - MEMORIU DE SPECIALITATE

CONSTRUCTII HIDROTEHNICE
CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERALA A LUCRARILOR DE

CONSOLIDARE A VERSANTILOR ACUMULARII “MANASTIREA
DRAGOMIRNA
CAPITOLUL 2. PRICIPALELE DATE CONSTRUCTIVE ALE

CONSTRUCTIILOR CE DEFINESC IAZUL MANASTIREA DRAGOMIRNA
CAPITOLUL 3. EVENIMENTE HIDROMETEOROLOGICE SI DATE

ISTORICE CARE AU STAT LA BAZA ELABORARII PREZENTULUI PROIECT
TEHNIC DE CONSOLIDARE SI STABILIZARE A MALURILOR IAZULUI
MANASTIRII DRAGOMIRNA
4

Data: Ianuarie 2022
CAPITOLUL 4. STAREA ACTUALA A CONSTRUCTIILOR CARE

DEFINITIVEAZA ACUMULAREA MANASTIREA DRAGOMIRNA
Starea tehnica actuala a albiei paraului Dragomirna amonte de intrarea in

acumulare
Starea actuala a versantului stang in perimetrul iazului Manastirii
Dragomirna
Starea tehnica actuala a versantului stang in perimetrul descarcatorului de ape
mari
Starea tehnica actuala a versantului mal drept a acumularii;
Starea barajului frontal, a golirii de fund si-a terasei aval de frontul de retentie
Starea contrafortului si-a zidului de NV al incintei manastirii
CAPITOLUL 5. LUCRARILE PROIECTATE PENTRU CONSOLIDAREA SI

STABILIZAREA VERSANTILOR ACUMULARII MANASTIREA
DRAGOMIRNA IN CADRUL PREZENTEI DOCUMENTATII
1) Lucrari de consolidare si stabilizare in profunzime a versantului stang

2) Lucrari de drenare a subteranului in zona fundatiei zidului de NV a
manastirii si-a contrafortului acestuia
5.1. Succesiunea lucrarilor de consolidare si drenaj pentru asigurarea

stabilitatii versantilor acumularii Mansatirea Dragomirna
5.2.Operatiile de executie din cadrul lucrarilor de consolidare a versantului
stang si de drenare a versantului drept
5.3.Durata de execuție estimata a lucrarilor de consolidare si drenaj
prevazute
5.4. Receptia lucrarilor de constructii
CAPITOLUL 6. RECOMANDARI SPECIALE
6.1. Dispozitii speciale privind organizarea de santier

6.2. Accesul in santier
6.3. Conditii pentru circulatia pe caile de circulatie orizontale si verticale
6.4. Conditii de manipulare a materialelor, utilizarea si interferentele de
ridicare si manipulare pe santier sau în apropierea lui
6.4.1.Manipularea manuala a sarcinilor
5

Data: Ianuarie 2022
6.4.2. Manipularea mecanizata a sarcinilor

6.5. Zonele si conditiile de stocare, conditiile de ridicare deseuri, steril, material
rezultat din demolari / desfaceri
CAPITOLUL 7. ACTIUNI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN

MUNCA LA DESFASURAREA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE SI
DRENARE A VERSANTILOR ACUMULARII DRAGOMIRNA
7.1. Planul de securitate si sanatate pentru desfasurarea lucrarilor de

consolidare a versantilor acumularii Manastirea Dragomirna in vederea punerii in
siguranta a intregului ansamblu monahal
7.2. Instruirea personalului muncitor
7.3. Securitatea si sanatatea in munca, cu durata de 8 ore.
7.4. Protectie colectiva si individuala si masuri de prevenire
7.5. Coordonare si comunicare
7.6.Masuri luate în domeniul interactiunii pe santier
7.7. Prevenirea riscurilor
CAPITOLUL 8. LEGISLATIA GENERALA APLICATA PENTRU

REALIZAREA LUCRARILOR PREVAZUTE IN PREZENTUL PROIECT
8.1. Normative pentru realizarea lucrarilor de executie

8.2. Acte normative naţionale si/sau europene privind Securitatea şi Sanatatea în
Munca
8.3. Normative legate de managementul calitatii
CAPITOLUL 9. IMPACTUL AMENAJARII ASUPRA MEDIULUI

INCONJURATOR
9.1. Protectia calitatii apelor in perioada de executie a lucrarilor
tehnologice
9.2. Necesitatea prevenirii accidentelor şi minimizarea consecinţelor acestora
pentru mediu
9.3. Masuri obligatorii in cazul producerii unor poluari accidentale sau a unor
evenimente negative generatoare de poluarea iminenta a unor surse de apa
ANEXE SECTIUNEA II

Data: Ianuarie 2022
ANEXA 1
PROGRAMUL PRIVIND CONTROLUL CALITATII SI AUTORIZAREA

CONTINUARII LUCRARILOR IN FAZE DETERMINANTE LA
OBIECTIVUL :
“LUCRARI DE CONSOLIDARE A VERSANTILOR ACUMULARII
A INTREGULUI ANSAMBLU MONAHAL “.
ANEXA 2.
GRAFIC DE EXECUTIE - LUCRARI CONSOLIDARE VERSANT STANG CU 2

RANDURI DE MICROPILOTI METALICI AUTOFORANTI IN ADANCIME SI
RIGIDIZATI CU SUSPENSIE DIN LAPTE DE CIMENT, DRENARE VERSANT
STANG DEASUPRA ZONEI ALUNECATE SI DRENARE VERSANT DREPT IN
ZONA IN CARE SE MANIFESTA INFILTRATII PE ZIDUL SI CONTRAFORTUL
DE NV AL INCINTEI MONAHALE.
SECTIUNEA III
BREVIAR DE CALCUL
SECTIUNEA IV
CAIETE DE SARCINI
CAIET DE SARCINI NR. 1 - REALIZAREA EXCAVATIILOR IN

TERENURI NESTANCOASE
CAIET DE SARCINI NR. 2 - REALIZAREA LUCRĂRILOR DE

UMPLUTURI PENTRU COMPLETAREA TRANSEILOR SI REFACEREA
TERENULUI NATURAL
CAIET DE SARCINI NR. 3 - GRINDA DE BETON PENTRU RIGIDIZAREA

PILOTILOR AUTOFORANTI DE LA CONSOLIDAREA VERSANTULUI
STANG AL ACUMULARII MANASTIREA DRAGOMIRNA

Data: Ianuarie 2022
CAIET DE SARCINI NR. 4- REALIZAREA FORAJELOR

PIEZOMETRICE (HIDROGEOLOGICE) SI EFECTUAREA
MASURATORILOR
CAIET DE SARCINI NR. 5 - CAIET DE SARCINI GENERAL PENTRU

REALIZAREA DRENURILOR IN SAPATURA
CAIET DE SARCINI NR. 6 - PRESCRIPTII TEHNICE PENTRU

REALIZAREA SISTEMULUI DE CONSOLIDARE CU MINIPILOTI
AUTOFORANTI INJECTATI

Data: Ianuarie 2022
VOLUMUL I
DATE TEHNICE
LUCRARI DE CONSOLIDARE A VERSANTILOR ACUMULARII

A INTREGULUI ANSAMBLU MONAHAL
9

Data: Ianuarie 2022
SECTIUNEA I – MEMORIU TEHNIC GENERAL
CAPITOLUL 1 – INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE

INVESTII
1.1.Denumirea obiectivului de investii
Prezenta documentatie se intituleaza ” Lucrari de consolidare a versantilor

acumularii Manastirea Dragomirna, in vederea punerii in siguranta a intregului
ansamblu monahal “ si detaliaza din punct de vedere tehnic si economic solutia de
consolidare a versantului stang al iazului “ Manastirea Dragomirna “ , care asigura
punerea in siguranta a tuturor obiectelor ce alcatuiesc aceasta acumulare precum si a
intregului complex monahal, solutie constructiva rezultata optima ca urmare a analizei
tehnico-economice efectuate in cadrul studiului de fezabilitate finalizat in cursul anului
2021si avizat de catre investitor.
1.2. Amplasamentul amenajarii asupra careia se aplica lucrarile de consolidare

detaliate in prezenta documentatie
Complexul Monahal „Manastirea Dragomirna„, este amplasat in perimetrul

intravilan al Comunei Mitocu Dragomirnei, Jud. Suceava, avand in proprietate, cf.
Extrasului de Carte Funciara nr.33124 al Comunei Mitocu Dragomirnei, un teren in
suprafata de 487.224mp din care, luciul iazului ocupa o suprafata de 23 100 mp, cu
folosinta de apa statatoare.
In documentele existente in arhiva manastirii nu este specificat in mod special anul
in care a fost amenajat pe terenul manastirii iazul de pe cursul paraului Dragomirna,
existand numai informatii referitoare la faptul ca golirea de fund tip calugar, care asigura
reglajul nivelului acumularii, a existat si a fost in permanenta in stare de functionare inca
din anul 1957.
1.3. Actul administrativ pe baza caruia a fost aprobat Studiul de fezabilitate

pentru consolidarea versantilor acumularii Manastirea Dragomirna in vederea
punerii in siguranta a intregului ansamblu monahal
Indicatorii tehnico-economici ai investitiei „Lucrari de consolidare si stabilizare a

versantilor acumularii Manastirii Dragomirna , in vederea punerii in siguranta a
intregului ansamblu monahal „ au fost aprobati prin Ordinul M.D.L.P.A. nr. 685 /
10

Data: Ianuarie 2022
13.05.2021, pe baza Studiului de Fezabilitate finalizat in Ianuarie 2021, in cadrul caruia,

din gama de solutii posibile de consolidare a versantilor instabili ai acestei acumulari, a
rezultat optima din punct de vedere tehnico-economic :
- varianta de consolidare a versantului stang cu 2 randuri de minipiloti metalici
autoforanti si injectati ulterior cu suspensie din lapte de ciment, asociata cu realizarea
unui sistem de drenaj eficient a ambilor versanti ai acumularii, solutie aplicata pe intreaga
lungime a zonelor afectate care asigura, pe langa coeficientii de siguranta impusi de
cerintele legislative actuale, posibilitatea aplicarii unei tehnologii de executie care sa nu
afecteze caracteristicile dificile si slabe ale terenului natural, heterogen ca structura si
compozitie.
1.4. Ordonatorul principal de credite ( Investitor )
Ordonatorul ( investitorul ) lucrarilor de consolidare a versantului stang a iazului

„Manastirea Dragomirna „ si de drenare a versantului drept in zona zidului de contur de
NV al complexului monahal, este S.C. CNI S.A. – cu urmatoarele date de contact :
- Pta. Natiunile Unite nr.9; Bloc 107
- Sector 5
- Bucuresti 040 012
- email: office@cni.ro
Telefon : 021/316 73 82 ; 0374 200 934; 0374 200 935.
1.5. Beneficiarul investitiei
Proprietarul si totodata beneficiarul viitoarelor lucrari de consolidare si drenaj este

Manastirea Dragomirna, cu urmatoarele date de contact :
- Manastirea Dragomirna
- Comuna : Mitocu Dragomirnei
- Jud. Suceava; Cod 727 366
- Adresa poştă electronică: mdragomirna@gmail.com
- Număr de telefon : 0741 348 348
1.6. Elaboratorul proiectului tehnic de executie
Realizatorul proiectului tehnic de executie privind „Lucrari de consolidare a

versantilor acumularii Manastirea Dragomirna, in vederea punerii in siguranta a
intregului ansamblu monahal ” este societatea:
- S.C. PRO-COM BJ IMPEX SRL, avand urmatoarea adresa:
- Sediu social - str. Moise Nicoara nr.23; Sector 3; Bucuresti
11

Data: Ianuarie 2022
- Adresa de corespondenta : Str. Batistei nr.11; et.7/21; Sector 2 ;

Bucuresti
- Telefon : 021/319 27 82 ,
- Fax : 021/ 319 27 82
- Banca/Sucursala : Uni Credit, Sucursala Mihai Bravu
- Cod virament : RO16 BACX 0000003014415000.
CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SCENARIULUI ( OPTIUNII APROBATE )

IN CADRUL STUDIULUI DE FEZABILITATE
2.1. Particularitatile amplasamentului in care se realizeaza lucrarile de

consolidare
2.1.a. Descrierea amplasamentului
Amplasamentul iazului “Manastirea Dragomirna “, pozitionat in perimetrul

comunei Mitocu Dragomirnei, este situat in Podisul Dragomirnei, subunitate a Podisului
Sucevei, care face parte din marele Podis Moldovenesc, caracterizat prin prezenta
formelor structurale a cuestelor si fierastrui accentuate.
Relieful are inaltimi de cca. 500 m, partial impadurit, cu platouri structurale
marginite de cueste si abrupturi frecvent degradate, precum si numeroase vai
subsecvente.
Din punct de vedere geomorfologic, comuna Mitocul Dragomirnei ( in extravilanul
careia se afla teritoriile manastirii ) se încadrează în zona de podiș deluros străbătut pe
direcția NNV-SSE de principalul curs de apă – râul Dragomirna cu afluenții săi, Mitoc și
Strătulatul, cu albii meandrate, terase cu dezvoltare asimetrică, flancate pe alocuri de
versanți cu pante mai accentuate, afectați de alunecări vechi și recent actuale.
Versantul stang al iazului “Manastirea Dragomirna “ a fost afectat de mai multe
alunecari de teren, care au devenit active dupa lucrarile de excavatie realizate in anul
2016 pentru executia descarcatorului de ape mari a amenajarii hidrotehnice.
Ansamblul Monahal Dragomirna este un complex mănăstiresc fortificat, construit în
perioada 1602-1609 pe un platou colinar din apropierea pădurii Dragomirna, la cca. 15
km nord de Suceava, fiind unul dintre cele mai frumoase monumente de artă religioasă
ale României, o bijuterie a arhitecturii şi picturii moldoveneşti.
Cele din cinci obiective care intra in componenta ansamblului mănăstiresc
Dragomirna, - Biserica "Pogorârea Sf. Duh" ( 1609 ) , Paraclisul "Sf. Nicolae” ( sec.
XVII), Egumenia (sec. XVII) , Trapeza ( 1609 ) , Zidul de incintă ( sec. XVII ) - au fost
12

Data: Ianuarie 2022
incluse incepand cu anul 2015, pe Lista Monumentelor Istorice din județul Suceava
(pozitia 305, cod LMI SV-II-a-A-05577.).
2.1.b. Date topografice
Cotele din planurile desenate ce apartin prezentului proiect, au fost preluate din
Studiul Topogeodezic realizat de S.C. TOPO CAD NORD S.R.L. Suceava, in sistemul
de proiectie X,Y Stereo 70 si sistemul de referinta altimetric „0” – Marea Neagra 75,
realiazat in luna ianuarie 2022.
2.1.c.Date climatice si fenomene naturale specifice zonei
Comuna Mitocu Dragomirnei se incadreaza in zona de podis deluros, strabatut pe

directia NNV-SSE de cursul paraului Dragomirna si-a afluentilor acestuia.
Bazinul hidrografic al paraului Dragomirna, afluent al raului Suceava, facand parte
din Podisul Sucevei, beneficiaza de o clima mai racoroasa si mai umeda, caracteristica
unui climat temperat continental, cu o temperatura medie anuala de +8 0 C.
Numarul anual al zilelor de inghet este 130, primul inghet de toamna semnalandu-se
in prima decada a lunii Octombrie iar ultimul inghet de primavara, intre 20 Aprilie –
1Mai.
Regimul precipitatiilor tinde spre abundent, cantitatea medie de precipitatii fiind
610mm/an.
Predomina ploile frontale, generate de activitatea anticiclonica din Europa Centrala.
In sezonul cald, cad peste 60% din precipitatiile anuale, sezon in care se produc si cele
mai frecvente si importante viituri.
Perioadele secetoase de peste 30 de zile, se regasesc in intervalul Martie-Aprilie si
August – Septembrie.
Conform STAS 6054/77 , adancimea de inghet pentru zona Suceava-Dragomirna
este Hg = -1,10m.
2.1.d. Date geologice si hidrologice in amplasamentul iazului “Manastirii

Dragomirna“.
Date geologice generale

Relieful regiunii este sculptat intr-o alternanta de argile, argile prafoase si nisipoase
cu mai multe nivele de gresii si calcare peste care, in lungul vailor principale apar
depozite cuaternare, caracteristice zonelor de lunca. Spatiile interfluviale sunt largi, cu
inclinari mici si acoperite cu pamanturi loessoide.
13

Data: Ianuarie 2022
In amplasamentul iazului “Manastirea Dragomirna” , a fost evidentiata prezenta

depozitelor cuaternare, caracterizate prin pamanturi argiloase, argile prafoase, nisipuri
argiloase si nisipuri prafoase, pozate peste un complex marnos, cenusiu, constituit din
argile prafoase, cu filme si intercalatii de nisip, care a fost interceptat in zona de versant
la adancimi de -4,50m – 7,60m de la linia terenului natural ( respectiv de la cotele
forajelor executate ).
Date hidrogeologice ale zonei

Reţeaua hidrografică care drenează zona este reprezentată de pârâul Hucu
(Dragomirna) şi afluenţii săi, afluent de stânga a râului Suceava.
Aceste pâraie drenează teritoriul satului Mitocul Dragomirnei, având o direcţie
subsecventă şi un debit mic, însă talvegurile lor, destul de adâncite, fac ca zona să nu
prezinte pericol frecvent de inundaţie.
Hidrogeologic, zona localitatii Mitocul Dragomirnei se încadrează în partea de NV a
Podişului Moldovei, în care sunt localizate următoarele două grupe de ape subterane:
- ape subterane de adâncime (strate acvifere sub presiune), cu caracter ascensional şi
mineralizare accentuată, situate în diferite roci care le imprimă particularităţi termo-
chimice proprii. Aceastea nu pot avea o drenare naturală, iar alimentarea lor se realizează
prin capete de strat, prin care se sustrag definitiv cantităţi mici de apă;
- ape subterane libere, care includ stratele acvifere lipsite de presiune şi la care se
recunoaşte o zonă de alimentare şi una de scurgere, acestea fiind situate în formaţiunile
geologice de vârstă sarmatică şi cuaternară si care pot fi grupate in următoarele categorii:
: ape suprafreatice, temporare, apărând sub formă de lentile subţiri, mai ales pe
versanţi, cu debite mici (sub 0,1 l/s) si puternic influenţate de variaţiile sezoniere ale
climei, fiind alimentate de apa precipitatiilor ( ploi şi zăpezi ), stagnate in strate argilo-
marnoase si care seaca în timpul secetelor prelungite. In conditiile unui regim de
precipitatii abundent, panza suprafreatica se ridica pana la o adancime aflata la 1,00m sau
chiar sub 1,00 de la linia terenului natural ;
: ape freatice, acumulate în primul orizont de materiale permeabile, alimentate pe
toată întinderea lor din precipitaţii si local şi de apa pâraielor (zona albiei majore) sau a
torentilor activi, cu nivelul hidrostatic apropiat de suprafaţă, uneori apărând şi zone
mlăştinoase. Acestea sunt localizate şi circulă prin depozitele cuaternare de versant sau
platou şi apar sub formă de izvoare (care sectioneaza Cota Terenului Natural ) sau zone
mlaştinoase marcate prin prezenţa vegetaţiei hidrofile.
Apele subterane freatice din zona amplasamentului sunt puternic influenţate de
variaţia elementelor climatice, grosimea şi calitatea materialului acumulat pe platou şi
versant dar şi de frecvenţa şi volumul izvoarelor apărute.
14

Data: Ianuarie 2022
Date geotehnice in amplasamentul iazului Manastirea Dragomirna, preluate

din studiul geotehnic finalizat in anul 2020
Caracteristicile geotehnice ale subteranului aferent versantului stang al acumularii,
in zona in care se semnaleaza alunecari active și studierea stratificaţiei nivelului apei
subterane, a fost evidentiata prin realizarea a 7 puncte de investigație: 3 foraje geotehnice
si 4 încercări de penetrare dinamică medie, care au relevat următoarea succesiune de
strate:
- sol vegetal;
- argilă prăfoasă cu intercalații nisipoase;
- complex marnos;
cu urmatoarea litologie :
Forajul nr. 1 ( F1 ) Forajul nr. 2 ( F2 ) Forajul nr.3 ( F3 )

Mal stang Mal stang Mal drept
Tip material Grosime strat Tip material Grosime strat de Tip Grosime strat
de la linia la linia terenului material de la linia
terenului natural terenului
natural natural
Sol vegetal 0,00 – 0,40 Sol vegetal 0,00 – 0,40 Sol vegetal 0,00-0,40
Argilă prăfoasă 0,40 – 4,80 Argilă prăfoasă 0,40 – 7,60
galbenă cu galbenă cu zone Argila plastic 0,40 – 5,60
zone cenușii, cenușii, plastic vartoasa
plastic consistentă cu
consistentă cu intercalații
intercalații nisipoase;
nisipoase;
Complex 4,80 – 7,00 Complex 7,60 – 10,00 Stop foraj
marnos; marnos;
In conditiile unui regim climatic secetos, nivelul hidrostatic a fost interceptat la

o adancime de -4,5 ÷ -8,5 m in F1, DP2 și DP4.
In aceleasi conditii climatice, forajul F3, realizat pe malul drept in apropierea
zidului manastirii pana la cota -5,60 de la CTN, nu a interceptat strat freatic.
Conform Studiului geotehnic finalizat in anul 2020, printre posibilii factori care
mentin potentialul de alunecare al zonei versantului stang aferent iazului, pot fi
considerați:
- acțiunea apelor de suprafață (precipitații atmosferice) prin efectul de eroziune
și de infiltrație, ducand la creșterea excesivă a umiditații în masivul de pământ, în
perioadele de precipitații ambundente;
15

Data: Ianuarie 2022
- acțiunea apelor subterane prin circulația apei în orizonturi permeabile ale

depozitelor cuaternare, având drept consecința inmuierea sedimentelor din patul stratelor
acvifere si antrenarea hidrodinamică a particolelor fine si apariția de izvoare ce constituie
sursă de dezvoltare a unor procese de eroziune;
- factori de natură antropică: defrișarea parțială a versanților, încărcarea
suplimentară a zonelor de cornișă cu umpluturi antropice, efectuarea de săpături
nesprijinite la baza versanților;
Rezerva de stabilitate a versantului nu are o mărime constantă, ea fiind supusă unor
variații importante în timp.
După fiecare saturare a versantului cu apă de ploaie sau după fiecare ridicare a
nivelului freatic, rezerva de stabilitate se reduce iar prin uscarea versanților sau prin
coborarea nivelului freatic rezerva de stabilitate se mărește.
Incadrarea obiectivului în “ZONE DE RISC”

Estimarea potentialului si probabilitatii de producere a alunecarilor
CRITERIU PROBABILITATEA
Litologic - Mare
Geomorfologic - Medie-Mare
Structural - Mare
Hidrologic și Climatic - Medie
Hidrogeologic - Medie
Seismic - Redusă
Silvic - Medie
Antropogen - Redusă
In concluzie:
- Potențial de alunecare - MEDIU-MARE,
- Probabilitatea de producere a alunecărilor de teren - MARE.
Date seismice in amplasamentul iazului Manastirii Dragomirna

Conform „SR 11100/1/93 „ ( Macrozonarea seismica pe teritoriul Romaniei ) si-a
Normativului P 100-1 / 2013 (Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor
de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale), zona in care este amplasat
iazul Manastirii Dragomirna se incadreaza in zona seismica de calcul – E – , macrozona
de intensitate seismica -6- , pentru care coeficientul de intensitate seismica Ks = 0,20g iar
perioada de colt Tc = 0,7sec.
16

Data: Ianuarie 2022
Principalele date hidrologice ale paraului Dragomirna in sectiunea iazului

Manastirii Dragomirna
Principalele date hidrologice ale paraului Dragomirna, aferente sectiunii iazului
Manastirii Dragomirna, furnizate de Administratia Bazinala de Apa Siret, prin Studiul
Hidrologic nr. 3379 / 2013, sunt urmatoarele :
- Acumularea „Manastirea Dragomirna „ este amplasata pe cursul inferior al
paraului Dragomirna ( cod cadastra XII-1-17-30 ) , afluent de stanga al raului Suceava;
- debitele caracteristice ( debite maxime pentru diferite probabilitati de depasire )
pentru paraul Dragomirna au urmatoarele valori :
Debite maxime Valori

Q 5% - debit de calcul 50 mc/s
Q 1% - debit de verificare 92 mc/s
Q servitute ( 95% ) 0,0095mc/s = 9,5l/s
− conform STAS 4273-83 , punctul 2.11 – constructia hidrotehnica se încadrează în

categoria 4 (lucrari pentru drumuri comunale) si clasa a IV-a de importanță;
- conform STAS 4068/2-87, punct 2.1 – constructiile hidrotehnice de clasa a IV-a de
importanță se dimensioneaza hidraulic la debitul cu gradul de asigurare Q5%.
2.1.e. Devierile si protejarea utlitatilor afectate

Nu exista utilitati care trebuie relocate in perimetrul acumularii.
2.1.f. Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon, etc. pentru lucrarile
definitive si provizorii
Utilitatiile necesare pentru realizarea lucrarilor de consolidare constau in alimentarea

cu apa si energie electrica.
Avand in vedere cantitatile mici de apa necesare in procesul de executie, aceasta
poate fi adusa in santier in 2 rezervoare de 1000 l.
Pe perioada exploatarii , nu se pune problema necesitatii asigurarii unei surse de apa
permanenta.
Pentru alimentarea utilajelor si uneltelor care folosesc in tipul procesului de executie
energia electrica, constructorul va putea folosi generatoare electrice.
Dupa punerea in functiune a lucrarilor de consolidare realizate, respectiv in perioada
de exploatare, nu este necesara folosirea curentului electric.
Reteaua de telefonie GSM este operationala in perimetrul viitoarelor lucrari de
consolidare.
17

Data: Ianuarie 2022
Nu exista sursa de gaze naturale in perimetrul de teren aflat in proprietatea

Manastirii Dragomirna si in zona adiacenta acesteia.
2.1.g. Caile de acces permanente, caile de comunicatie si alte asemenea
Accesul in amplasamentul Manastirii Dragomirna se poate face cu mijloace auto din

DJ 208 D Suceava - Bucecea si DC 57 Suceava – Mitocu Dragomirnei, pana la marginea
comunei Mitocu Dragomirnei, de unde drumul se prelungeste cu cca. 1,5 km pana la
parcarea amenajata la intrarea in manastire.
Din parcarea amenajata in lateralul manastirii, porneste un drum de acces definitiv
care deserveste manastirea si care inconjoara zidul fortificat avand traiectoria in lungul
malului drept al iazului, apoi supratraverseaza barajul frontal, trece adiacent cu platforma
existenta in fata bisericutei "Pogorârea Sf. Duh" si urca apoi spre malul stang al iazului,
dupa care se racordeaza din nou cu drumul comunal.
2.1.h. Caile de acces provizorii
Pentru realizarea lucrarilor de consolidare a versantilor acumularii Manastirii

Dragomirna, nu este necesara realizarea unor drumuri provizorii de acces ci numai
reamenajarea drumului de acces existent si a unor accese catre punctele de lucru.
18

Data: Ianuarie 2022
2.1.i. Interferente ale lucrarilor de consolidare cu bunuri de patrimoniu cultural

imobil, monumente istorice /de arhitectura/situri arheologice din amplasament sau
din zona invecinata, terenuri ce apartin altor insitutii ale statului
Lucrarile de consolidare ale versantilor Acumularii Manastirea Dragomirna, nu vor

interfera cu constructiile complexului monahal ci dimpotriva, vor asigura siguranta si
stabilitatea acestora. De asemenea, lucrarile susmentionate nu interfereaza cu terenuri care
apartin altor institutii care fac parte din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta
nationala, derulandu-se exclusiv pe teritoriul propriu al manastirii.
2.2. Solutia tehnica adoptata pentru consolidarea versantilor acumularii Manastirea

Dragomira, in vederea punerii in siguranta a intregului ansamblu monahal
2.2.a. Caracteristici tehnice si parametrii specifici ai obiectivului de investitii
Solutia tehnica adoptata pentru consolidarea versantilor acumularii Manastirea

Dragomira, in vederea punerii in siguranta a intregului ansamblu monahal, cuprinde
urmatoarele lucrari:
1) Lucrarile de consolidare si stabilizare a versantului stang in zona primei treimi a
acumularii care constau in:
- consolidarea in adancime a versantului stang, in zona alunecarii, cu 2 randuri de
minipiloti metalici subtiri, forati si betonati ulterior (distanta intre randuri = 1,00m) si
solidarizati la capatul superior cu o grinda de beton – solutie de consolidare care, prin
punerea sa in opera, asigura coeficientii de siguranta la stabilitate corespunzatori normelor
legale actuale, atat pentru conditiile normale ( k=1,3 ÷ 1,5 ) cat si exceptionale ( k s >0,98)
de exploatare.
19

Data: Ianuarie 2022
2) Lucrari de de drenare a subteranului terasei mal drept a iazului in zona adiacenta a

zidului de NV a incintei manastirii. Pe acest tronson, nivelul panzei freatice nu
influenteaza stabilitatea versantului drept din zona adiacenta a zidului de N-V al incintei ci
numai stabilitatea zidului insusi, circulatia subterana a apei putand duce la fisurarea /
inclinarea zidului, datorita tasarilor negative generate de antrenarea componentei fine din
structura materialului de fundare.
Pentru prevenirea acestui fenomen a fost realizat un sistem de drenaj al terenului pe
conturul exterior al zidului de N-V cu debusarea debitelor drenate catre emisar (iazul
manastirii ).
Valoarea totală a obiectului de investiții, din care construcții-montaj (C+M), în
conformitate cu devizul general elaborat in cadrul Studiului de Fezabilitate aprobat
la nivelul lunii Mai 2021;
Nr. Crt. Investitia Simbol VALOARE LEI
1. Valoare totala fara TVA INV 991 559,36
2. Taxa pe valoarea adaugata TVA 188 396,28
3. Valoare investitie cu TVA INV+TVA 1 179 955,64
4. Valoare constructii-montaj C+M 753 849,86
5. Esalonarea investitiei INV / C+M 1,315
6. Durata de derulare a Luni 3 luni

investitiei
( 12 saptamani )
2.2.b. Varianta constructiva de realizare a investitiei
Lucrarile aferente obiectivului de investiții care asigura consolidarea versantilor

acumularii manastirea Dragomirna in vederea punerii in siguranta a intregului ansamblu
monahal, sunt urmatoarele :
1) Amenajare drum tehnologic si accese la punctul de lucru

L = 753,00ml
2) Lungime consolidare cu micropiloti autoforanti
Lc = 50,00ml;
3) Lungime drenaj mal stang + mal drept + debusare la emisar
20

Data: Ianuarie 2022
Lds+Ldd = 60,00ml +36,00ml = 96,00ml

4) Foraje piezometrice de control si monitorizare
N foraje = 2 buc
2.2.c. Trasarea lucrarilor
Trasarea lucrarilor liniei de consolidare a versantului stang cu micropiloti, a liniilor

de drenaj de pe versantul stang si de pe malul drept al acumularii, a traiectoriei drumului
tehnologic si-a limitelor platformei tehnologice, precum si-a pozitiei forajelor piezometrice
de monitorizare si control se va face pe baza ridicarii topogeodezice realizate in Ianuarie
2022 si este mentionata pe planurile de situatie H-DRAG-PT-17, H-DRAG-PT-22, H-
DRAG-PT-32 ce fac parte din prezenta documentatie.
2.2.d. Protejarea lucrarilor executate si-a materialelor din santier.
Perimetrul de executie va fi delimitat cu garduri provizorii pe care se vor aplica

panouri avertizoare privind zona de executie lucrari de constructii.
In situatii de intemperii ( precipitatii abundente, vanturi puternice,etc. ), materialele
de constructii depozitate temporar pe platforma tehnologica ( agregate, ciment, etc. ) vor fi
protejate cu folii si / sau prelate lestate.
In perioadele de intemperii, transeile de excavatii realizate recent se vor proteja cu
prelate.
In primele 24 de ore de la turnare, suprafetele de beton se vor acoperi cu prelate
umede sau se vor stropi.
La incheierea lucrarilor de drenaj, dupa reumplerea transeilor excavate, suprafata
acestora se va inierba.
2.2.e. Lucrari pentru organizarea santierului
Lucrarile propriu – zise pentru realizarea organizarii de santier vor face parte din
lucrarile de baza si vor fi atacate tinand cont de urmatoarele conditii existente:
- drumul tehnologic catre incinta de lucru, va fi reamenajat cu lucrari
minime, pe traseul si in limitele drumului existent realizat pentru lucrarile de decolmatare
din 2018;
- platforma tehnologica pentru parcarea si manevrarea utilajelor si
autovehiculelor si pentru eventuala depozitare temporara a materialelor utilizate in
procesul de executie cu suprafata de 300.00 mp, va fi amenajata, tot cu lucrari minime, pe
terasa mal stang, aval de descarcatorul de ape mari, in imediata apropiere a bisericutei
21

Data: Ianuarie 2022
“ Pogorarea Sf. Duh“. Dimensiunile si pozitia acestei platforme asigura accesul

autocamioanelor si utilajelor in amplasament, dinspre si inspre drumul de coronament al
barajului sau inspre si dinspre drumul local care serpuieste pe versantul stang, asigurand
legatura cu reteaua de drumuri comunale ce deservesc comuna Mitocu Dragomirnei;
- alimentarea cu energie electrica a utilajelor si echipamentelor ce functioneaza
pe baza de curent electric si care vor fi folosite la executia lucrarilor de consolidare si
drenaj, se va face folosind generatoare de curent electric, pe care constructorul le are in
dotare sau le va inchiria.
SECTIUNEA II - MEMORIU DE SPECIALITATE

CONSTRUCTII HIDROTEHNICE
CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERALA A LUCRARILOR DE

CONSOLIDARE A VERSANTILOR ACUMULARII “MANASTIREA
DRAGOMIRNA
Investitia „Lucrari de consolidare si stabilizare a versantilor acumularii Manastirii

Dragomirna , in vederea punerii in siguranta a intregului ansamblu monahal „ a fost
aprobata prin Ordinul M.D.L.P.A. nr. 685 / 13.05.2021, pe baza Studiului de Fezabilitate
finalizat in Ianuarie 2021.
Accesul in amplasamentul Manastirii Dragomirna se poate face cu mijloace auto din
DJ 208 D Suceava - Bucecea si DC 57 Suceava – Mitocu Dragomirnei, pana la marginea
22

Data: Ianuarie 2022
comunei Mitocu Dragomirnei, de unde drumul se prelungeste cu cca. 1,5 km pana la

parcarea amenajata la intrarea in manastire.
Din parcarea amenajata in lateralul manastirii, exista un drum de acces definitiv care
deserveste manastirea si care inconjoara zidul fortificat avand traiectoria in lungul
malului drept al iazului, apoi supratraverseaza barajul frontal, trece adiacent cu platforma
existenta in fata bisericutei "Pogorârea Sf. Duh" si urca apoi spre malul stang al iazului,
racordandu-se ulterior din nou cu drumul comunal.
Pentru realizarea investiției, beneficiarul deține Certificatul de Urbanism nr.
77/29.08.2019 prelungit la data de 17.11.2021 pana la data de 17.08.2022 .
Terenul pe care se vor desfasura lucrarile de consolidare ale malurilor acumularii
Manastirea Dragomirna, se afla integral in proprietatea privata a manastirii, teren
proprietate identificat cu Extrasul de Carte Funciara nr.33124 al Comunei Mitocu
Dragomirnei, in suprafata totala de 487 224 mp din care, luciul iazului ocupa o suprafata
de 23 100 mp, cu folosinta de apa statatoare.
Prezentul Proiect Tehnic intitulat „Lucrari de consolidare si stabilizare a versantilor
acumularii Manastirii Dragomirna , in vederea punerii in siguranta a intregului ansamblu
monahal „ , detaliaza toate lucrarile de constructii necesare pentru consolidarea versantului
stang aferent acumularii Manastirea Dragomirna, pe tronsonul afectat de fenomene de
alunecare, precum si drenajul malului drept al acumularii pe tronsonul adiacent zidului de
fortificatie de NV, unde se semnaleaza in permanenta infiltratii.
CAPITOLUL 2. PRICIPALELE DATE CONSTRUCTIVE ALE

CONSTRUCTIILOR CE DEFINESC IAZUL MANASTIREA DRAGOMIRNA
Conform datelor extrase si identificate din planurile proiectelor anterioare de

reabilitare a iazului “Manastirea Dragomirna “, principalele date care caracterizeaza
aceasta amenajare hidrotehnica sunt urmatoarele :
Date caracteristice Valoare

Cota coronament baraj frontal 371,50mdM
Latime coronament 7,00m
Circulatie pe coronament Pietonala si Auto
Cota NNR 369,25mdM
Cota creasta deversor la descarcatorul 369,50mdM
de suprafata
Nivel apa la debitul de calcul Q5% 370,25mdM
Nivel apa la debitul de verificare 371,50mdM
23

Data: Ianuarie 2022
Q1%
Cota talveg 366,00mdM
Lungime front de retentie 147,00m
( mal stang-mal drept )
Inaltime maxima baraj frontal 5,50m
Panta parament amonte / aval 1:3 / 1:1,5
Protectie parament amonte Pereu din dale de beton b=15cm
Protectie parament aval Taluz inierbat
Suprafata lac de acumulare 2,5ha
Volum lac de acumulare al cota NNR 45 560mc
Lungime lac de acumulare 290m
Latime maxima iaz 100m
Pozitie descarcator de suprafata de In frontul de retentie, pe umarul stang al
ape mari barajului
Tip descarcator de suprafata Prag deversor cu canal de coasta rapid,
amenajat in frontul de retentie
Latime front deversant 29,00m
Golire de fund La piciorul amonte al barajului, in treimea
stanga a acestuia
Tip golire de fund Calugar prevazut cu vaneti din lemn
Cota inferioara gratar la golirea de 366,00mdM
fund
Anul realizarii descarcatorului de 2014
suprafata de ape mari
Anul realizarii golirii de fund Din inscrisurile manastirii, golirea de fund
exista in anul 1957
Anul punerii in functiune a iazului Nu se cunoaste.
Din inscrisurile manastirii se stie ca a fost
decolmatat de mai multe ori
CAPITOLUL 3. EVENIMENTE HIDROMETEOROLOGICE SI DATE ISTORICE

CARE AU STAT LA BAZA ELABORARII PREZENTULUI PROIECT TEHNIC
DE CONSOLIDARE SI STABILIZARE A MALURILOR IAZULUI MANASTIRII
DRAGOMIRNA
Viiturile care au tranzitat in ultimii 20 de ani bazinul hidrografic al raului Suceava

si-al afluentilor sai, inclusiv paraul Dragomirna, au generat o serie de efecte negative
asupra sigurantei si stabilitatii versantilor naturali si-a uvrajelor care mobileaza zona
limitrofa acestora.
Astfel:
24

Data: Ianuarie 2022
1)In anii 2005 si 2010:

In lunile Iunie-Iulie, Paraul Dragomirna a depasit cota de pericol, inundand mai
multe localitati iar fractiunile solide si aluviunile antrenate de viiturile care au tranzitat
cursul paraului, s-au depus masiv in cuveta iazului manastirii Dragomirna, generand
colmatarea sa severa, urmata de cresterea necontrolata a vegetatiei specifice zonelor de
mlastina.
Personalul manastirii a demarat mai multe campanii de destufizare si decolmatare,
materialul rezultat in urma decolmatarilor fiind depus in amonte de acumulare, pe ambii
versanti .
2) In anul 2011:
Viiturile istorice care au traversat cursul paraului Dragomirna in vara anului 2011,
au generat distrugeri asupra infrastructurii drumului de acces catre manastire si-a uvrajelor
aferente iazului manastirii - barajul frontal, golirea de fund, cuveta iazului si versantii
naturali mal stang si mal drept, amenajarea neavand la acea data un descarcator de
suprafata pentru evacuarea apelor mari. Cuveta iazului si conducta golirii de fund s-au
colmatat din nou, vegetatia specific acvatica inundand suprafata lacului iar barajul de
pamant a fost deversat.
Si de data aceasta, personalul manastirii a intreprins operatii de decolmare, cu
depunerea materialului in principal pe versantul stang al iazului.
3) In perioada 2014-2015:
A fost demarata campania de punere in siguranta a iazului manastirii, prin realizarea
urmatoarelor lucrari de protectie:
a) 3 praguri din beton in amonte de acumulare, ultimul pozitionat imediat amonte
de intrarea debitului afluent in lac, in scopul stoparii aportului de material aluvionar in
cuveta lacului. La viiturile ulterioare insa, debitele excedentare au inundat terenurile din
zona adiacenta, erodand taluzele laterale de la intrarea in acumulare. Pentru stoparea
fenomenului, taluzele albiei de la intrarea in acumulare au fost captusite cu bolovani si
agabariti.
b) un descarcator de ape mari de suprafata, executat pe umarul stang al barajului, la
incastrarea acestuia in taluzul natural, pt. asigurarea evacuarii debitelor de calcul si de
verificare corespunzatoare clasei de importanta a amenajarii, executie care s-a finalizat cu
activarea unor fenomene de instabilitate ( mici alunecari ) la baza versantului stang, in
zona canalului rapid.
In lunile Noiembrie 2014 – Martie 2015, ca urmare a precipitatiilor excesive,
fenomenele de instabilitate au evoluat, extinzandu-se in lungul versantului in stratele
acoperitoare ale complexului rocii de baza ( complexul marnos ), respectiv in orizontul de
suprafata instabil argilos - prafos – nisipos, accelerate de lipsa lucrarilor de protectie si
consolidare a versantului.
25

Data: Ianuarie 2022
Extinderea zonei de alunecare de la baza versantului stang spre amonte
Pentru stoparea evolutiei fenomenului de instabilitate a versantului stang, care

ameninta siguranta intregii acumularii, in anul 2016 a fost elaborat un proiect tehnic
pentru “Protejare si stabilizare mal stang aval descarcator de ape mari si decolmatare
amonte stavilar barajul Manastirea Dragomirna“, care a prevazut urmatoarele lucrari de
stabilizare si de punere in siguranta a versantului stang, in zona descarcatorului si-a
celorlalte uvraje care definitiveaza acumularea :
1.Protectie cu perete din minipiloti forati, cu grinda de rigidizare la partea
superioara;
2.Protectie cu zid de sprijin din beton armat, fundat pe coloane de minipiloti forati;
3.Protectie cu gabioane, dispuse in trepte, realizate cu bolovani de rau.
4.Lucrari de decolmatare a cuvetei iazului, cu depunerea materialului decolmatat in
aval de frontul de retentie, pentru amenajarea si aducerea la cota a platformelor de pe malul
drept, intre baraj si zidul manastirii;
5.Lucrari de drenare a versantului stang in zona descarcatorului de ape mari.
La momentul respectiv ( sfarsitul anului 2016 ), desi studiul geologic de la acea

data mentiona ca fenomenul de instabilitate a versantului stang se poate extinde, nu
au existat semne care sa sugereze posibilitatea inaintarii potentialului de alunecare si
de instabilitate a taluzului stang spre amonte, in perimetrul cuvetei iazului.
La cateva luni de la finalizarea excavatiilor pentru decolmatarea cuvetei iazului,
dupa o perioada de ploi de lunga durata, pe taluzul stang din prima treime a iazului, au
inceput sa se manifeste activ alunecari locale, care nu au putut fi stopate cu toate
depunerile de bolovani realizate la baza taluzului.
In plus, in zona frontului de retentie mal drept, pe contrafortul zidului incintei aflat
la cca. 5m departare de malul iazului, se observa urme de umezeala, ceea ce dovedeste o
circulatie de apa subterana la o anumita adancime de la linia terenului natural.
26

Data: Ianuarie 2022
Avansarea periculoasa spre amonte a fenomenului de instabilitate a versantului stang

al acumularii, a fost analizata in cadrul unei comisii intrunita la fata locului la 15.05.2019
pentru evaluarea pagubelor rezultate, formata din reprezentantii ISC – Suceava, ISU-
Suceava, Prefecturii Suceava, SGA-Suceava, Consiliului Judetean Suceava si Comitetului
Local pentru Situatii de Urgenta al comunei Mitocu Dragomirnei, care a decis in final :
- „Datorita precipitatiilor semnificative din perioada Mai-Iunie 2019, versantul
stang al Acumularii Dragomirna are tendinta de-a deveni instabil; se observa modificarea
configuratiei initiale a terenului : deplasari pe verticala a versantului, falii, fisuri si
crapaturi in terenul adiacent alunecarii;
- Aspectul actual al versantului indica faptul ca fenomenul este activ si cu mare
probabilitate de dezvoltare;
- Accentuarea destabilizarii versantului poate aduce prejudicii semnificative
exploatarii iazului Manastirea Dragomirna la parametrii proiectati, prin colmatarea cuvetei
lacului;
- Se impune luarea urgenta a masurilor pentru stabilizarea versantului stang al
Acumularii Manastirea Dragomirna, in conformitate cu solutiile elaborate de un proiectant
de specialitate pe baza unei expertize tehnice , care va face referire la ambii versanti ai
acumularii Manastirea Dragomirna „ .
CAPITOLUL 4. STAREA ACTUALA A CONSTRUCTIILOR CARE

DEFINITIVEAZA ACUMULAREA MANASTIREA DRAGOMIRNA
Starea tehnica actuala a albiei paraului Dragomirna amonte de intrarea in acumulare

Pentru protejarea malurilor naturale ale paraului fata de fenomenul de eroziune, la
intrarea in acumulare au fost pozati bolovani si agabariti pe taluzul mal stang iar pe malul
drept, unde fenomenul de eroziune s-a manifestat mai puternic, taluzul devenind instabil si
abrupt, s-au realizat protectii din gabioane.
Aceste lucrari de protectie si-au dovedit eficienta, in prezent manifestarea
fenomenului de eroziune a malurilor la intrarea in acumulare fiind stopat.
Starea actuala a versantului stang in perimetrul iazului Manastirii Dragomirna

In prima treime a acumularii, pe versantul stang este vizibila o alunecare dezvoltata
pe un tronson cu o lungime de cca. 25-30m, o latime de cca. 10m si o adancime de cca.
2,50m, pozitionata chiar deasupra bermei de contur a iazului care a servit ca drum
trehnologic la decolmatarea realizata in anul 2018.
27

Data: Ianuarie 2022
Groapa rezultata in urma prabusirii, evidentiaza un material heterogen, necoeziv,

framantat, un amestec de argile galbene prafoase cu pietris mediu si marunt si nisipuri;
Dincolo de zona alunecata ( spre aval ), taluzul are un aspect foarte framantatat, pe
suprafata taluzului fiind vizibile denivelari, mai mici sau mai mari si zone cu pante
discontinui;
Intreaga zona cu aspect framantat este lipsita de vegetatie arboricola, ceea ce
demonstreaza instabilitatea versantului natural.
Exista o discontinuitate a pantei malului

stang a iazului in zona devenita instabila. Astfel, in aval de depunerile de bolovani care au
stopat prabusirea malului dar nu si a versantului, malul stang al iazului are o panta mult
mai abrupta fata de zona din amonte de ruptura ceea ce demonstreaza instabilitatea acestui
tronson si tendinta de prabusire.
Alunecarea evolueaza in prezent spre aval.
28

Data: Ianuarie 2022
Starea tehnica actuala a versantului stang in perimetrul descarcatorului de ape mari

Lucrarile de consolidare a versantului stang realizate in zona descarcatorului de ape
mari si-a rizbermei si-au dovedit eficienta.
In prezent, pe aceasta zona fenomenul de alunecare a fost stopat, stabilitatea
taluzului natural si implicit a constructiilor care alcatuiesc descarcatorul de ape mari
( camera colectoare, canalul rapid si disipatorul de energie ) fiind asigurata.
Starea tehnica actuala a versantului mal drept a acumularii;

In prezent, versantul drept al acumularii are un aspect stabil, cu pantele taluzurilor
continue, fara urma de alunecari locale sau denivelari.
Pe malul drept, cleionajele realizate dupa evenimentele din 2014, s-au mentinut, fara
a se rupe sau a se deforma iar zidul de gabioane existent in zona amonte a acumularii,
destinat protectiei malului, este neafectat de tasari sau deformatii.
Desi calitatea slaba a subteranului este valabila si pentru versantul drept, momentan nu
sunt semne de instabilitate in aceasta zona, avand in vedere faptul ca echilibrul materialului
natural nu a fost deranjat cu lucrari de excavatii si vibratii ale utilajelor terasiere.
Starea barajului frontal, a golirii de fund si-a terasei aval de frontul de retentie
Barajul frontal din materiale locale care asigura inchiderea frontului de retentie este
in stare buna, cu aspect stabil, pante constante, fara urme de tasari diferentiate, ceea ce
demonstreaza stabilitatea terenului de fundare.
Pereul amonte, care asigura etansarea masivului de pamant are cateva dale afectate
de incalecari, degradari ale suprafetei si colturi rupte, cu precadere in zona de incastrare in
versant, pe tronsonul de legatura al drumului de la coronament cu drumul de pe taluzul
natural.
29

Data: Ianuarie 2022
In unele rosturi ale pereului, ca urmare a golirilor multiple de lunga durata ale
lacului, a inceput sa creasca vegetatia, ceea ce poate afecta calitatea etansarilor dintre dale.
I
Incastrarile barajului frontal in cele 2 maluri sunt de buna calitate si eficiente,
neexistand urme de exfiltratii sau siroiri dinspre lac pe taluzurile aval.
In frontul de retentie se gaseste turnul golirii de fund care se afla in stare foarte buna,
cu accesul si posibilitatea de manevrare a vanelor asigurate si in bune conditii.
Accesul in turnul calugarului este protejat cu un capac metalic iar gratarul metalic
din interiorul turnului este in stare foarte buna si necolmatat.
Terasa mal drept aval baraj, pe care au fost depuse volumele de material colmatat
extrase din cuveta lacului in campania de decolmatare din perioada 2017 – 2018, are
suprafata plana , neafectata de tasari diferentiate.
Starea contrafortului si-a zidului de N-V al incintei manastirii
Pe contrafortul si pe zidul de Nord - Vest al manastirii cu grosime de cca. 2m,
structura din piatra mare de rau legata cu mortar si fundat la o adancime de cca. 7,00m,
persista umezeala indiferent de sezon, de expunerea la soare si de regimul precipitatiilor
atmosferice.
In lungul zidului de N-V, inaltimea umezelii se ridica la diverse cote chiar si in
sezonul de vara, cand zidul este expus razelor soarelui aproape intreaga zi, ceea ce
demonstreaza ca exista o sursa permanenta de apa care alimenteaza aceasta infiltratie,
probabil un izvor de apa subteran. Este exclusa infiltratia dinspre lac, avand in vedere ca
lacul a fost golit in ultimii 2 ani, timp in care fenomenul de umezeala a persistat, linia
umeda ridicandu-se pe zid la diverse cote.
30

Data: Ianuarie 2022
Fata interioara a zidului de N-V, constituie peretele interior al unei tainite amenajate
chiar la coltul incintei si la care exista posibilitatea de acces dintr-o incapere anexa a
manastirii.
In camera subterana, care are cota minima la cca. -4,50m adancime fata de linia
terenului natural ( deci deasupra fundatiei zidului ), desi peretele dinspre exterior este
umed, podeaua este uscata, fara baltiri sau innoroire, ceea ce demonstreaza ca izvorul
subteran care alimenteaza infiltratia ascensionala pe peretele din piatra, are cursul in
exteriorul zidului, la o cota mai joasa decat nivelul minim al tainitei.
31

Data: Ianuarie 2022
CAPITOLUL 5. LUCRARILE PROIECTATE PENTRU CONSOLIDAREA SI

STABILIZAREA VERSANTILOR ACUMULARII MANASTIREA
DRAGOMIRNA IN CADRUL PREZENTEI DOCUMENTATII
Lucrarile de consolidare menite sa asigure stabilitatea si siguranta in exploatare a

versantilor acumularii Manastirea Dragomirna, se grupeaza astfel :
1) Lucrari de consolidare si stabilizare in profunzime a versantului stang in
zona in care s-a produs alunecarea de teren din prima treime a acumularii, care constau in:
- consolidarea in adancime a versantului stang, in zona alunecarii, cu 2 randuri de
minipiloti metalici subtiri, forati si betonati ulterior (distanta intre randuri = 1,00m) si
solidarizati la capatul superior cu o grinda de beton – solutie de consolidare care, prin
punerea sa in opera, asigura coeficientii de siguranta la stabilitate corespunzatori normelor
legale actuale, atat pentru conditiile normale ( k=1,3 ÷ 1,5 ) cat si exceptionale ( k s >0,98)
de exploatare.
Aceste lucrari vor trebui sa tina cont de :
: caracteristicile slabe ale terenului natural,
: valorile reduse ale coeficientilor geotehnici ai subteranului de la versantul stang
mentionati in studiul geotehnic realizat in 2020,
: necesitatea de a adopta solutii constructive de consolidare care sa nu afecteze
echilibrul natural al structurii subterane ( prin vibratii sau excavatii intensive ) si sa nu
produca incarcari suplimentare ale versantului ( prin realizarea unor elemente de sustinere
de greutate ).
2) Lucrari de drenare a subteranului in zona fundatiei zidului de N-V a
manastirii si-a contrafortului acestuia , in vederea asigurarii stabilitatii si integritatii
acestora.
Pe acest tronson, nivelul panzei freatice nu influenteaza stabilitatea versantului drept
din zona adiacenta a zidului de N-V al incintei ci numai stabilitatea zidului insusi,
circulatia subterana a apei putand duce la fisurarea / inclinarea zidului, datorita tasarilor
negative generate de antrenarea componentei fine din structura materialului de fundare.
Pentru mentinerea eficientei lor, aceste lucrari de drenare vor trebui monitorizate in
timp, prin observatii vizuale si masuratori periodice la dispozitive de masura special
destinate acestei operatii.
5.1. Succesiunea lucrarilor de consolidare si drenaj pentru asigurarea stabilitatii

versantilor acumularii Mansatirea Dragomirna
1)Lucrarile pentru consolidarea versantului stang se vor realiza cu 2 randuri de

minipiloti metalici autoforanti in subteranul afectat de instabilitate si injectati
32

Data: Ianuarie 2022
ulterior cu suspensie din lapte de ciment – lucrari a caror executie asigura atat
coeficientii de siguranta la nivelul cerintelor legislative actuale ( vezi breviarul de calcul )
cat si posibilitatea de aplicare a unei tehnologii care sa nu afecteze caracteristicile dificile
si slabe ale terenului.Aceste lucrari implica urmatoarea succesiune de operatii de executie:
a)Pentru realizarea sistemului de consolidare in adancime a versantului stang:
- reamenajarea vechiului drum si-a vechii platforme tehnologice care au
asigurat accesul autocamioanelor si-a utilajelor, respectiv depozitarea
materialelor si-a containerelor de serviciu, atunci cand s-au executat, in anul
2018 lucrarile de consolidare ale versantului stang aval, decolmatarea iazului si
depunerile de anrocamente la baza zonei alunecate. Exista posibilitatea ca in
perioada executiei, pe tronsonul pe care drumul tehnologic supratraverseaza
barajul frontal, datorita circulatiei intense cu autovehicole si utilaje terasiere, sa
se accelereze degradarea placilor de pereu atacate. In cazul in care se va
produce acest fenomen, manastirea, din resursele sale proprii, va asigura
refacea placilor degradate ale pereului stavilarului.
- trasarea axului viitoarei grinzi ce va asigura monolitizarea sistemului de
consolidare realizat din 2 randuri de micropiloti autoforanti injectati ulterior cf.
plan H-DRAG-PT-17;
- stabilirea ordinii de executie a tronsoanelor de lucru,;
- excavarea, cu utilaje terasiere de mica capacitate, a transeii tronsonului in care
urmeaza a se executa consolidarea cu micropiloti;
- marcarea, in cadrul tronsonului de lucru, a pozitiei fiecarui micropilot pe
fiecare din cele 2 randuri ale viitorului sistem de consolidare;
- forarea si introducerea micropilotilor autoforanti in subteranul tronsonului de
lucru ;
- injectarea micropilotilor autoforanti introdusi in tronsonul de lucru ;
- cofrarea, armarea si betonarea grinzii din beton armat care va monolitiza
capetele celor 2 siruri de micropiloti autoforanti introdusi.
- reumplerea transeii cu materialul rezultata din excavatia initiala;
- redarea terenului in circuitul natural prin inierbare;
b)Pentru drenarea versantului stang in zona din spatele sistemului de
consolidare realizat, deasupra zonei alunecate:
- trasarea pe teren a axelor conductelor care vor definitiva viitorul sistem de
drenaj;
- excavatia manuala / cu bobcat a transeii in care se va poza viitorul tub de
drenaj ( H transee=1,50m; B transee = 1,00m );
- depunerea unui strat de pietris marunt ( margaritar ) de 15cm la baza transeii,
pentru egalizarea suprafetei de pozare a tubului de drenaj;
33

Data: Ianuarie 2022
- montarea tubului de drenaj ( ɸ 200mm ) din polipropilena in transee, imbracat

in geotextil ;
- protectia de contur a tubului de drenaj cu pietris 30 – 70mm, compactat
manual in straturi de 20cm;
- montarea caminelor de colectare a apelor, la limitele amonte /aval a intregii
tubulaturi a drenului;
- reumplerea transeii cu materialul excavat initial si compactarea acestuia in
straturi de 50cm ;
- redarea terenului in circuitul natural prin inierbare.
2) Lucrarile pentru drenarea platformei mal drept a acumularii in zona adiacenta a
zidului de de N-V de contur al incintei ( inclusiv contrafortul acestuia ), pe tronsonul
pe care sunt prezente infiltratii permanente vor cuprinde urmatoarea succesiune de
operatii de executie :
- trasarea pe teren a axului conductelor care vor definitiva viitorul sistem de
drenaj cf. plan H-DRAG-PT-22;
- excavatia cu sprijinire din 1,00m in 1,00m, a transeii, executata cu bobcat,
pentru pozarea in viitorului tub de drenaj ( H transee=4,00m; B transee =
1,00m);
- depunerea unui strat de pietris marunt ( margaritar ) de 15cm la baza transeii,
pentru egalizarea suprafetei de pozare a tubului de drenaj;
- montarea tubului de drenaj ( ɸ 200mm ) din polipropilena in transee, imbracat
in geotextil ;
- protectia de contur a tubului de drenaj cu pietris 30 – 70mm, compactat
manual in straturi de 20cm;
- montarea caminului de colectare a apelor, in punctul de intersectie a celor 2
ramuri care asigura drenajul zonei aferente zidului de N-V al complexului
monahal ;
- reumplerea transeii cu materialul excavat initial si compactarea acestuia in
straturi de 50cm ;
- redarea terenului in circuitul natural prin inierbare.
2a) Lucrarile destinate actiunii de monitorizare periodica a sistemului de
drenaj de pe malul drept, de-a lungul perioadei de exploatare
Dupa punerea sa in functiune, sistemul de drenaj al platformei mal drept din zona
adiacenta a zidului de NV al complexului monahal, va fi supus unui program de
monitorizare periodica, pentru asigurarea eficientei acestuia, bazat pe masuratori periodice
la unele dispozitive de masura ( foraje piezometrice ) si actiuni de mentenanta si interventii
curente in caz de necesitate.
34

Data: Ianuarie 2022
In vederea urmaririi fiabilitatii si functionalitatii sistemului de drenare realizat pentru

protectia, integritatea si stabilitatea zidului si contrafortului de NV , se vor realiza 2 foraje
piezometrice de control, cu adancimea de 9.00 m, in zona adiacenta a drenului realizat pe
platforma mal drept, pozitionate in zona de mijloc a conductei de debusare la emisar ( de-o
parte si de cealalata a acesteia ).
5.2. Operatiile de executie din cadrul lucrarilor de consolidare a versantului
stang si de drenare a versantului drept
Reamenajarea drumului tehnologic de acces si-a platformei tehnologice din
perimetrul lucrarilor de consolidare
- Defrisarea mecanica a suprafetelor de tufisuri si arbusti de foioase, cu Φ<10cm, inclusiv
impingerea materialului in gramezi, in afara zonei lucrarilor;
- Sapatura / Nivelare cu excavatorul / cu buldozerul cu descarcare in autovehicul, pentru
refacerea infrastructurii drumului tehnologic si-a platformei tehnologice ;
- Transportul materialului excavat pana la halda de steril ( daca este cazul ) ;
- Nivelarea depunerilor in halda de steril, executata cu buldozerul in straturi de 0,50m;
- Depuneri de balast compactat, in strat de 10-25cm ( in functie de calitatea drumului
existent ), pentru refacerea suprastructurii drumului si-a platformei tehnologice;
- Buceardarea suprafetelor de dale degradate de la pereul stavilarului, pana la betonul sanatos ,
cca. 5cm, in cazul in care este necesara reparatia dalelor a caror degradare se accelereaza ;
- Curatarea suprafetelor buceardate cu apa sub presiune si jet de aer comprimat ( daca va fi
necesar );
- Montarea plasei de armatura, ɸ 6x100x100 pe toata suprafata descopertata, ce urmeaza a fi
rebetonata( daca va fi necesar );
- Turnarea betonului preparat manual, in vederea refacerii suprafetelor placilor deterioarate
( daca va fi necesar );
- Indepartarea manuala a materialului de etansare deteriorat dintre rosurile dalelor(daca va fi
necesar );
- Turnarea masticului bituminous aditivat, in rosturile ce urmeaza a fi refacute ( daca va fi
necesar ) .
Excavatii pentru realizarea transeilor aferente grinzii de ghidaj si rigidizare si-
a tuburilor de drenaj de pe ambii versanti
-Sapatura mecanica cu excavatorul mic (bobcat), cu descarcare in autovehicul pentru
realizarea unui tronson de lucru. La transeea aferenta drenului de pe malul drept, sapatura
se va executa cu sprijinire, avand in vedere faptul ca adancimea acesteia este > 2,00m;
-Transportul cu autocamionul al materialului excavat de la punctul de lucru, pana la
halda provizorie si depozitarea sa temporara ;
- Transportul excesului de material rezultat in urma umpluturii transeii la finalizarea
lucrarilor la halda definitive de steril;
35

Data: Ianuarie 2022
-Imprastierea si nivelarea in halda a materialului excavat si transportat;

Betonarea grinzii de ghidaj si rigidizare pentru micropiloti
- cofrarea in vederea betonarii tronsonului de lucru curent de 10.00 m corespunzator
grinzii de ghidaj si rigidizare, conform plansei H-DRAG-PT-25;
- montarea in cofraj, a plasei de armatura ɸ 10mm x 100 x 100, in vederea betonarii
grinzii de ghidaj si rigidizare;
- procurarea dintr-o statie centralizata, a betonului B300, pentru turnarea grinzii.
Avand in vedere ca grinda de rigidizare va fi pozata in limitele adancimii de inghet, va
avea gradul de gelivitate cel putin G150 ;
- turnarea cu pompa a betonului in cofrajul grinzii ;
- transportul cu autocamionul al semifabricatelor pentru betonarea grinzii de ghidaj
si rigidizare, de la baza de aprovizionare ( Mun. Suceava ) pana la locul de punere in
opera;
Realizarea sistemului de consolidare cu 2 randuri de minipiloti autoforanti
- marcarea, in transeea realizata pentru tronsonul ce urmeaza a fi supus operatiilor de
consolidare, a pozitiei barelor de minipiloti pe cele 2 siruri;
- forarea, pornind de la suprafata terenului, cu introducerea concomitenta in terenul
natural ce urmeaza a fi consolidat, a barelor de minipiloti autoforanti, cu ramanerea sapei
in foraj si sustinerea peretilor gaurii de sonda cu suspensie de ciment. L minipilot = 7,50m;
De = 40mm;
- injectarea propriu-zisa a minipilotilor ramasi in foraj, cu suspensie din lapte de
ciment ( mortar de ciment ), introdusa cu pompa de injectare. Presiunea de lucru se
stabileste cu prudenta de catre geolog, pentru a nu deranja echilibrul natural al materialului
din subteran;
- sistemul asigura realizarea lucrarilor de consolidare in regim de urgenta, datorita
ritmului ridicat de introducere a minipilotilor, care poate atinge chiar peste 150 ml/zi x
instalatie;
- sistemul de consolidare se foloseste uzual in zonele cu conditii dificile de teren si
acces limitat, pentru reducerea tasarilor si/sau deplasarilor inegale terenului de fundatie,
imbunatatirea stabilitatii versantilor si taluzurilor cu tendinte sau risc de alunecare.
36

Data: Ianuarie 2022
Realizarea sistemului de drenaj al versantului stang si al versantului drept

- procurare pietris marunt ( margaritar ) si transportul acestui material din balastiera
si pana la locul de punere in opera;
-pozarea stratului de pietris margaritar de 0,15 m pe fundul transeii, pentru realizarea
suprafetei de pozare a tubului de drenaj;
-compactarea cu maiul de mana, a stratului de pozare din pietris margaritar;
-pozarea tubului de drenaj din polipropilena Φ 200mm imbracat in geotextil, in
lungul transeii excavate, pe stratul de pietris margaritar;
-protejarea tubului de drenaj cu material filtrant cu balast 30 – 70mm, cu grosimea
de 0.35 m, depus in straturi de cate 0,20m si compactate cu maiul de mana, pana la
imbracarea totala a tubulaturii;
Realizarea umpluturilor pentru inchiderea transeilor realizate
-excavarea materialului care a fost extras in vederea realizarii transeii si care a fost
depus temprar in halda provizorie cu descarcarea direct in autocamion;
-transportul materialelor de umplutura de la halda provizorie si pana la locul de
punere in opera;
- depunerea materialului de umplutura in transee, in straturi de cca. 0,30m,
compactate cu maiul mecanic;
- transportul materialului excavat ramas in exces la halda definitiva.
37

Data: Ianuarie 2022
- redarea in circuitul natural, a terenului de pe conturul fostelor transei, prin

inierbare.
Realizarea forajelor piezometrice de control
Executia acestor dispozitive de masura implica urmatoarele operatii :
- 2 foraje verticale executate de la linia terenului natural, cu adancimea de
10.00 m, cu sondeza de tip semiusor, pentru realizarea forajelor piezometrice;
- tubarea forajelor efectuate cu recuperaj cu teava PVC Φ 50mm;
- confectionarea sliturilor pe intreaga inaltime a tubatiei forajelor;
Dotarile cu care vor fi echipate aceste foraje sunt urmatoarele :
- filtru invers aplicat intre peretele forajului si tubatie, pe zona perforata ;
- sonda fluier pentru masurarea nivelului de apa -h- care a patruns prin filtrul invers
in tubatia perforata. Nivelul masurat se va corela cu nivelul acumularii, regimul
precipitatiilor si nivelul apei infiltrate prin zid ( daca apare );
Echiparea forajului piezometric este urmatoarea :
1. capac metalic protector;
2. capac PVC protectie tubatie
3. teava metalica 83 x 3,5
4. umplutura de argila in jurul forajului
5. bloc de beton turnat pe loc
6. teava PVC tip G, Φ 50mm;
7. filtru din geotextil
8. filtru din pietris margaritar
9. foraj Φ10 1/2”
10. dop cu distantier
38

Data: Ianuarie 2022
Lucrari pentru organizarea santierului

Lucrarile propriu – zise pentru realizarea organizarii de santier fac parte din lucrarile
de baza si vor fi realizate tinand cont de urmatoarele conditii existente:
-drumul tehnologic catre incinta de lucru, va fi reamenajat cu lucrari minime, pe
traseul si in limitele drumului tehnologic realizat pentru lucrarile de decolmatare din 2018;
-platforma tehnologica pentru parcarea si manevrarea utilajelor si autovehiculelor si
pentru eventuala depozitare temporara a materialelor utilizate in procesul de executie cu
suprafata de 300.00 m, va fi amenajata, tot cu lucrari minime, aval de descarcatorul de ape
mari, pe platforma din fata bisericutei “Pogararea Sfantului Duh“. Pozitia acestei platforme
asigura accesul autocamioanelor si utilajelor in amplasament, facand legatura cu drumul de
coronament al barajului, cu drumul ce serpuieste pe versantul stang si cu reteaua de
drumuri comunale ce deservesc comuna Mitocu Dragomirnei;
-alimentarea cu energie electrica a utilajelor si echipamentelor ce functioneaza pe
baza de curent electric si care vor fi folosite la executia lucrarilor de consolidare si drenaj,
se va face folosind generatoare de curent electric, pe care constructorul le are in dotare sau
le va inchiria.
5.3.Durata de execuție estimata a lucrarilor de consolidare si drenaj prevazute
Durata maxima estimata pentru realizarea lucrarilor de consolidare si drenare a

versantului stang in prima treime a acumularii si de drenare a versantului drept in zona in
care se manifesta infiltratii pe zidul si contrafortul de N-V al incintei monahale este :
Tipul de lucrare Durata ( luni )
- Consolidare versant stang cu 2 randuri de minipiloti metalici

forati in adancime si rigidizati cu suspensie din lapte de ciment;
-Drenare versant stang deasupra zonei de alunecare; 3 luni
-Drenare platforma mal drept in zona in care se manifesta

infiltratii pe zidul si contrafortul de NV al incintei monahale;
Graficul de executie care detaliaza ordinea si durata lucrarilor de consolidare si

drenare a versantilor acumularii Manastirea Dragomirna este detaliat in Anexa 2 a
prezentei sectiuni.
39

Data: Ianuarie 2022
Lucrarea: Lucrari de consolidare a versantilor acumularii Manastirea Dragomirna, in vederea
Faza: Proiect tehnic.
Investitor: S.C. CNI S.A.
5.4. Receptia lucrarilor de constructii
Receptia lucrarilor de consolidare si stabilizare a versantilor acumularii Manastirea

Dragomirna se va realiza in conformitate cu prevederile HGR 343/2017 care cuprinde
„Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatiile acestora„ .
Conform dispozitiei legale susmentionate, receptia se va realiza in 2 etape dupa cum
urmeaza :
- receptia la terminarea lucrarilor ;
- receptia finala - la expirarea perioadei de garantie ( conform contractului de
executie incheiat intre investitor si contractor);
In toate cazurile susmentionate, receptia va fi organizata de investitor – S.C.– CNI
S.A. care va nominaliza si membrii comisiei de receptie.
In functie de organizarea proprie a santierului si de dotarea pe care o detine,
constructorul, cu acordul scris al beneficiarului si al proiectantului, poate propune o alta
tehnologie de executie, care va trebui insa sa respecte toate dispozitiile legale impuse de
normele de specialitate precum si cerintele ce vor fi mentionate de proiectant in Caietele
de Sarcini ce vor fi anexate in prezentul Proiect Tehnic.
CAPITOLUL 6. RECOMANDARI SPECIALE
6.1. Dispozitii speciale privind organizarea de santier
La intrarea in incinta de executie pentru lucrarile de consolidare si drenaj a

versantilor acumularii Manastirea Dragomirna, vor fi amplasate:
- un panou cu datele specifice de identificare ale santierului;
- un panou general de semnalizare si atentionare privind securitatea persoanelor care
intra in perimetrul lucrarilor;
-pe panourile de gard provizoriu, va fi inscriptionata denumirea si sigla
antreprenorului.
Conform HG 971 / 2006 ( actualizata ) privind protectia muncii, se vor monta, pe
gardul provizoriu de protectie, panouri de semnalizare asupra securitatii si sanatatii muncii,
respectiv:
Elaborator : S.C. PRO-COM BJ IMPEX S.R.L

Data : Ianuarie 2022 Page 40
40
- purtarea obligatorie a castii de protectie ;

- interdictia intrarii persoanelor neautorizate.
In timpul operatiilor de executie pentru lucrarile de consolidare versant si drenaj :
- se va folosi spatiul special amenajat in cadrul platformei tehnologice pentru
depozitarea temporara a utilajelor terasiere implicate in procesul de executie ;
- birourile personalului santierului vor fi amenajate in containere amplasate pe
platforma tehnologica ;
- se vor delimita perimetral zonele antreprenorului si subantreprenorilor ( in caz
ca exista ), daca sunt adiacente;
- perimetrul suprafetelor pe care se vor depozita materialele se va marca in mod
special si se va delimita si marca fiecare sector, in functie de tipul de material depozitat;
- depozitele temporare si definitive de material excavat, se vor amenaja,
conform recomandarilor facute de reprezentantii primariei Comunei Mitocu Dragomirnei;
- pichetele P.S.I. , semnalizate conform cerintelor H.G. 971/2006 sunt cele
aduse si amplasate la deschiderea santierului;
- «Punctul de prim ajutor», amenajat in perimetrul platformei tehnologice va fi
operational;
- se vor amplasa pubele suplimentare pentru colectarea organizata a deseurilor
menajere generate de personalul muncitor implicat in operatiile de executie;
- retragerea dotarilor si-a materialelor ramase in urma finalizarii lucrarilor de
consolidare si drenaj, se va face dupa un plan stabilit dinainte de antreprenor si aprobat de
beneficiar, tinându–se seama de termenele contractuale, de pozitionarea obiectivului si de
posibilitatile de acces.
6.2. Accesul in santier
Accesul personalului muncitor în incinta punctului de lucru destinat executiei

operatiilor de consolidare si drenaj a versantilor acumularii Manastirea Dragomirna, se
face dinspre drumul de acces al manastirii.
Accesul spre punctul de lucru al utilajelor pentru operatiile de transport
materiale, terasamente, turnare beton se va face tot din drumul de acces al manastirii,

41
care se desprinde din drumul comunal DC 57 Suceava – Mitocu Dragomirnei si care se

continua cu drumul tehnologic amenajat pana la incinta de executie .
Dupa terminarea programului de lucru a echipei angajate in procesul de executie,
utilajele folosite de aceasta vor fi depuse pe platforma tehnologica amenajata.
6.3. Conditii pentru circulatia pe caile de circulatie orizontale si verticale
Responsabilii cu protectia muncii din partea antreprenorului vor efectua controale

pentru respectarea aspectelor privitoare la:
: circulatia in zonele de suprafata special amenajate pentru personalul implicat in
lucrarile de executie;
: amenajarea scarilor provizorii pentru asigurarea circulatiei pietonale pe taluz, in
zona incintei de lucru;
Trecerile peste santuri sau goluri ce nu pot fi ocolite vor fi asigurate de podine de cel
putin 60 cm latime, din dulapi de lemn de min. 6 cm grosime sau metalice, prevazute cu
cel putin o balustrada daca adâncimea golului de dedesupt depaseste 0,50m.
Amenajarile peste santuri sau goluri pentru circulatia utilajelor mecanizate sau
nemecanizate se vor face in functie de starea materialului aferent zonei suport si de tonajul
de rulare al utilajului.
Caile de acces orizontale vor fi reparate de antreprenor in toate zonele in care au
aparut degradari.
Lucrul si circulatia pe caile prestabilite va fi strict interzis, dupa lasarea
întunericului.
6.4. Conditii de manipulare a materialelor, utilizarea si interferentele de

ridicare si manipulare pe santier sau în apropierea lui
Manipularea la sol a materialelor va tine seama de caracteristicile maselor (forma,

greutate, gabarit), de distantele de transport, timpul de transport si de caile de circulatie.
6.4.1.Manipularea manuala a sarcinilor
Daca in mod ocazional, in procesul de executie a lucrarilor de consolidare si drenaj,
va fi necesara manipularea manuala a sarcinilor ( armaturi, cofraje, scanduri, etc.),

42
constructorul va urmari respectarea prevederilor H.G. nr. 1051 / 2006, în vederea

preîntampinarii aparitiei afectiunilor dorsolombare, cu efecte de invaliditate pe termen
lung.
Intrucat este foarte raspandita pe santierele de constructii si este una din cauzele cele
mai frecvente de producere a accidentelor, se vor respecta in mod obligatoriu urmatoarele
reguli :
- se va verifica greutatea incarcaturii inainte de a o ridica;
- nu se vor ridica greutati mai mari decat este necesar si legal ;
- daca este posibil, se va cara incarcatura pe roti (roaba, carucior de transport);
- se va verifica existenta cablurilor electrice aeriene si-a crengilor de arbori pe
traseul pe care se va realiza transportul manual ( daca este cazul );
- se vor indeparta sau lega mai bine partile incarcaturii ce nu sunt bine legate;
- se va verifica existenta caii de circulatie ca ea sa fie libera, sa nu existe
circulatie de autovehicole pe perioada transportului manual, la fel ca si locul de depozitare;
- se va invata si stapani bine tehnica de ridicare ;
- se vor folosi, unde este posibil, dispozitive mecanice de ridicat.
6.4.2. Manipularea mecanizata a sarcinilor
Materialele rezultate in urma excavatiilor efectuate pentru realizarea transeilor in

care se vor introduce pilotii autoforanti si conductele de drenaj, se vor transporta in afara
incintei de lucru cu utilaje de mici dimensiuni, ce pot circula pe drumul tehnologic
amenajat, fara a afecta terenul natural sau constructiile adiacente.
In caz de necesitate se va utiliza echipamentul tehnic necesar pentru manipularea
sarcinilor.
6.5. Zonele si conditiile de stocare, conditiile de ridicare deseuri, steril, material

rezultat din demolari / desfaceri
Reguli generale pentru depozitarea materialelor

Responsabilitatea pentru modul de depozitare a materialelor si pentru ridicarea
deseurilor revine sefului punctului de lucru.

43
Depozitarea materialelor in depozitele provizorii impune urmatoarele:

- se interzice depozitarea dezordonata si imprastierea materialelor sau a
utilajelor de mici dimensiuni pe langa lucrarile aflate in plin proces de executie ;
- depozitarea materialelor pe platforma tehnologica trebuie facuta astfel incat
acestea sa poata fi usor accesibile, sa fie ferite de intemperii si sa excluda pericolul de
accidentare, incendii sau explozii;
- in dreptul cailor de acces catre depozite se vor monta tablite avertizoare;
- suprafetele pe care se depoziteaza materialele trebuie sa fie perfect plane;
- depozitele deschise vor fi imprejmuite sau acoperite, pentru oprirea accesului
spre acestea a persoanelor straine de procesul de productie destinat lucrarilor de
consolidare si drenaj;
- manipularea materialelor depozitate in vrac, trebuie facuta incepand de la
partea superioara a gramezii, fiind interzisa manipularea acestor materiale pornind de la
baza gramezii;
- la manipularea materialelor pulverulente in vrac, lucratorii vor fi astfel asezati
incat deplasarea materialului sa se faca in directia vantului (vantul din spate).
CAPITOLUL 7. ACTIUNI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

LA DESFASURAREA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE SI DRENARE A
VERSANTILOR ACUMULARII DRAGOMIRNA
Inaintea deschiderii punctului de lucru, va fi pregatit si avizat planul de securitate si

sanatate, care reprezinta ansamblul masurilor ce trebuie luate de catre autoritatile implicate
in realizarea investitiei “Lucrari de consolidare a versantilor acumularii Manastirea
Dragomirna in vederea punerii in siguranta a intregului ansamblu monahal”, pentru
prevenirea riscurilor ce pot aparea in timpul desfasurarii procesului de executie.
In continuare, proiectantul face constructorului recomandarile pe care le considera
necesare pentru includerea lor in planul de securitate si sanatate pe care are obligatia de a-l
intocmi la demararea lucrarilor de executie.

44
7.1. PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU DESFASURAREA

LUCRARILOR DE CONSOLIDARE A VERSANTILOR ACUMULARII
MANASTIREA DRAGOMIRNA IN VEDEREA PUNERII IN SIGURANTA A
INTREGULUI ANSAMBLU MONAHAL
( cf. cerintelor prevazute in HG 300/2006 )

Nr. Elemente componente ale
Crt. planului de sanatate si securitate Actiuni pentru realizarea
planului de sanatate si securitate
1. Informatii de ordin -accesul la punctul de lucru deschis pt.
administrativ care privesc organizarea consolidarea si drenarea versantului stang din
santierului prima treime a acumularii si realizarea unui sistem
de drenaj de adancime a malului drept al
acumularii in zona zidului de NV a complexului
monahal, se realizeaza prin reamenajarea drumului
tehnologic existent, care porneste din drumului de
acces la manastire in zona parcarii auto;
-in imediata apropiere a viitorului santier se afla
Municipiul Suceava, in perimetrul caruia exista mai
multe unitati sanitare cu personal medical de
specialitate;
- sistemul de telefonie fixa Telekom si sistemele de
telefonie mobila Orange si Vodafone sunt operabile
in perimetrul santierului ce se va deschide pentru
realizarea lucrarilor de reparatii susmentionate;
- cel mai apropiat cabinet medical se afla in
Comuna Mitocu Dragomirnei, aflat la 2km aval de
Manastirea Dragomirna iar cea mai apropiata
unitate spitaliceasca se afla in Municipiul Suceava,
la cca. 15km aval de amplasamentul santierului ce
se va deschide;
2. Masuri generale de organizare - in functie de numarul muncitorilor angajati in
de santier in scopul asigurarii sanatatii operatiile de executie aferente consolidarii si
si securitatii lucratorilor drenarii versantilor acumularii Manastirea
Dragomirna, va fi asigurat numarul necesar de
WC-uri ecologice;

45
- toate caile de acces spre punctele de lucru, vor fi

realizate astfel incat sa fie asigurata securitatea
muncitorilor. In acest sens vor fi amplasate
indicatoare rutiere si panouri de avertizare;
- spatiile destinate vestiarelor precum si punctele de
lucru vor fi salubre, curat intretinute si aerate;
3. Identificarea lucrarilor care pot - desfasurarea activitatii in aria de utilizare a
genera riscuri pentru sanatatea si excavatoarelor, a buldozerelor, a masinii de forat, a
securitatea lucratorilor betonierelor ;
- transportul cu autocamioanele a materialului
excavat ce se vor indeparta de la baza transeilor
realizate precum si-a materialelor noi, necesare in
procesul de executie;
4. Masuri de protectie colectiva - efectuarea programului saptamanal de instructaj
pentru asigurarea securitatii si sanatatii de protectie a muncii cu toate echipele implicate in
muncii lucratorilor procesul de executie;
- asigurarea echipamentului de protectie minim
necesar pentru desfasurarea activitatii de executie
in conditii de siguranta;
5. Masuri de protectie individuala - efectuarea controalelor periodice de medicina a
pentru asigurarea securitatii si sanatatii muncii;
muncii lucratorilor - monitorizarea periodica a starii de sanatate a
intregului personal implicat in activitatea de
executie;
6. Modalitati de depozitare in - uneltele si utilajele folosite in activitatea de
siguranta a materialelor, uneltelor si executie vor fi depozitate in locuri special
utilajelor amenajate in incinta platformei tehologice, pentru a
elimina pericolul ranirii personalului muncitor;
- vehiculele antreprenorului, folosite la transportul
materialelor vor fi parcate pe platforma
tehnologica;

46
7. Masuri de coordonare a - activitatile vor fi astfel programate incat sa poata

activitatilor in conditii de siguranta fi desfasurate in conditii climatice favorabile care
sa nu afecteze sanatatea lucratorilor;
- in situatii de fenomene hidrometeorologice
speciale prognozate (furtuni, vanturi puternice,
viituri, etc.) se vor lua toate masurile pentru
intreruperea activitatii de executie si evacuarea
personalului muncitor in conditii de siguranta;
8. Masuri generale pentru - materialul rezultat din excavatiile efectuate pt.
asigurarea mentinerii santierului in realizarea transeilor, va fi transportat la halda de
ordine si curatenie steril provizorie iar excesul de material ramas dupa
umplerea acestora pana la linia terenului natural, va
fi transportat la halda de steril defintiva, localizata
si nominalizata de primaria comunei Mitocu
Dragomirnei ;
- materialul de decolmatare din lac va fi incarcat
direct in autocamion si transportat direct la halda
definitiva;
-toate punctele de lucru, punctele sanitare ( WC-
urile ecologice ) si incintele de executie vor fi
intretinute in ordine si curatenie de catre personalul
lucrator;
9. Indicatii practice privind - intotdeauna va exista cel putin 1 persoana in afara
acordarea primului ajutor, evacuarea zonei de lucru, care sa asigure comunicatia dintre
persoanelor si masurile de organizare in echipa ce lucreaza in interiorul incintei de executie
acest sens si responsabilul lucrarii din partea antreprenorului,
in cazul in care se produc accidente de munca sau
evenimente negative;
- in incinta platformei tehnologice va exista o targa
si o trusa de prim ajutor pentru a se putea acorda in
caz de necesitate, primele ingrijiri medicale pana la
venirea personalului medical de urgenta;
- accesul ambulantei la locul producerii unui
accident precum si evacuarea ranitilor (bolnavilor)
este o actiune prioritara fata de orice alta activitate
ce se petrece in incinta santierului;

47
10. Moduri de colaborare intre - eventualii subantreprenori implicati in realizarea

antreprenori, subantreprenori si diverselor activitati de executie, vor elabora de
lucratori privind securitatea si sanatatea comun acord un plan de lucru defalcat pe tipuri de
in munca. activitati, realizat astfel incat utilajele folosite intr-
un anumit tip de activitate sa nu afecteze securitatea
muncitorilor implicati in alt tip de activitate ce se
desfasoara in acelasi perimetru.
Important:
Toate operatiile de executie pentru « Lucrarile de consolidare a versantilor
acumularii Manastirea Dragomirna in vederea punerii in siguranta a intregului
ansamblu monahal « , vor respecta cerintele impuse de normele si normativele in
vigoare referitoare la protectia muncii pentru lucrarile de constructii hidrotehnice
de suprafata.
7.2. Instruirea personalului muncitor
La prezentarea la locurile de munca ale santierului toti lucratorii vor avea asupra lor
“Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca” si “Fisa de instruire
individuala in domeniul situatiilor de urgenta”.
Se va verifica inscrierea in fisele individuale a instructajelor generale la angajare si la
locul de munca.
7.3. Securitatea si sanatatea in munca, cu durata de 8 ore.
Rolul acestui instructaj este de a-i familiariza pe lucratori cu particularitatile si

conditiile specifice ale noului loc de munca / a postului de lucru.
Instruirea suplimentara se face pe baza unei tematici de instruire elaborata de societatea
ai carei lucratori sunt instruiti si va contine in mod obligatoriu:
- prezentarea santierului, cuprinzand:
: organizarea de santier;
: accesul in santier;

48
: caile de acces si circulatie in incinta de lucru si reguli pentru mentinerea curateniei in

incinta si pe caile de circulatie;
: localizarea punctului de prim-ajutor;
: localizarea pichetului P.S.I.;
: dotarile social-sanitare ale santierului.
: prezentarea planului de evacuare in caz de urgenta;
- masuri la nivelul locului de munca privind acordarea primului ajutor;
- instructiuni privind stingerea incendiilor;
- informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice
locului de munca / a postului de lucru;
- modul de raportare al incidentelor / accidentelor;
- prezentarea planului de alarmare.
7.4. Protectie colectiva si individuala si masuri de prevenire
a) Protectia colectiva
Metodologia implementata pentru identificarea masurilor de protectie colectiva care va
fi adoptata si pentru utilizarea controlului echipamentelor de protectie colectiva are ca scop
identificarea tuturor necesitatilor din acest domeniu care au fost adoptate conform
metodelor si proceselor utilizate in activitatea de constructii ce face obiectului prezentului
proiect, a pericolelor curente si speciale asociate.
b)Protectia individuala
Alegerea echipamentului individual de protectie (E.I.P.) pe categorii profesionale are
urmatoarele obiective:
- sa identifice toate riscurile pe categorii profesionale / loc de munca, care
conditioneaza alegerea E.I.P. utilizat de catre participantii implicati in activitatea de
executie pentru punerea in aplicare a acestui proiect;
- sa distinga între E.I.P. de utilizare obligatorie si temporara;
- sa-i faca pe lucratori, direct responsabili de utilizarea si întretinerea corespunzatoare
a E.I.P.;

49
- sa stabileasca metodologia privind selectarea E.I.P. a lucratorilor, tinând cont de

conditiile de utilizare, durabilitate, gravitatea si frecventa expunerii la risc, caracteristicile
fiecarui loc de munca al angajatului si operarea echipamentului în conditii de siguranta;
În momentul angajarii, fiecare angajat primeste echipamentul necesar pentru
activitatea / sarcina sa.
Toate persoanele implicate in executia proiectului vor fi obligate, la intrarea pe
santier, sa poarte echipamentul de protectie adecvat, cel putin:
- Casca de protectie;
- Încaltaminte de protectie;
În functie de natura riscurilor, vor fi utilizate urmatoarele E.I.P.:
- Protectia capului - Casca de protectie;
- Protectia picioarelor - Pantofi de protectie:
- Bocanci cu talpa antiperforatie si bombeu metalic;
- Cizme pentru apa-noroi;
- Protectia mâinilor - Manusi de protectie;
- Protectia corpului - Costum salopeta;
- Jacheta de protectie;
- Vesta reflectorizanta:
- Pelerina de ploaie;
- Protectia ochilor si a fetei - Ochelari de protectie;
- Masca cu vizor ( daca este cazul );
- Masca de sudare ( daca este cazul );
- Masca de protectie;
- Protectia auditiva – Antifoane ( daca este cazul );
- Dopuri de urechi ( daca este cazul ).
7.5. Coordonare si comunicare
Pentru a-si putea indeplini atributiile, coordonatorul in materie de securitate si

sanatate trebuie sa intre in posesia urmatoarei documentatii :
- date privitoare la contractant, subcontractanti sau colaboratorii independenti a
caror implicare este relevanta pentru caracteristicile de constructie din cadrul proiectului;

50
- informatii tehnice privitoare la proiect ( partea scrisa si partea desenata ), la

aspectele structurale, tehnice, sisteme si materiale utilizate care sunt relevante pentru
prevenirea riscurilor profesionale;
- informatii tehnice referitoare la echipamentul utilizat, relevante pentru
prevenirea riscurilor legate de utilizare si întretinere;
Informatiile vor circula cu ajutorul urmatoarelor metode / sisteme de asistenta:
I. In Scris – formal si informal, prin mijloace conventionale de comunicare, de
înregistrate si arhivare;
II. In Scris / Pictografic – prin postarea de afise, planuri de santier, brosuri,
convocari, notificari si alte informari;
III. Prin Informare orala, gesturi si sunete – instructiuni directe, în principal în
fronturile de lucru.
Coordonatorul in materie de securitate si sanatate va sustine intruniri periodice cu
toti factorii de raspundere implicati in realizarea obiectivului (beneficiarul, seful de santier,
dirigintele de santier, lucratorul desemnat in domeniul securitatii si sanatatii) astfel:
- saptamanal - in fiecare zi de luni pentru analiza activitatii din saptamana trecuta,
- lunar - in data de 5 a fiecarei luni, pentru analiza activitatii in luna trecuta.
La sedintele lunare antreprenorul va pune la dispozitia coordonatorului un raport
care va cuprinde:
- evidenta incidentelor / accidentelor;
- evidenta resurselor umane;
- evidenta numarului de ore lucrate pe luna trecuta;
De asemenea, coordonatorul in materie de securitate si sanatate va inspecta – ori de
cate ori este necesar santierul de constructii, urmarind:
- identificarea pericolelor si controlul si evaluarea riscurilor;
- utilizarea echipamentelor de protectie colectiva;
- utilizarea echipamentelor individuale de protectie;
- modul de utilizare a echipamentelor de munca;
- cunoasterea de catre lucratori a planurilor de alarmare si de evacuare in caz de
urgenta.

51
7.6.Masuri luate în domeniul interactiunii pe santier
In cazul in care exista si subcontractanti, intre acestia va exista o intelegere scrisa

(un acord) privind realizarea obiectivului comun, modul de primire – predare a
amplasamentului, obligatiile comune sau separate de realizare a masurilor de securitate si
sanatate în munca, modul de depozitare a materialelor, predarea lucrarii la retragerea unuia
din constructori de pe amplasament.
Masurile care privesc interactiunile pe santier si care sunt in sarcina exclusiva a
executantului constau in urmatoarele :
- lucratorii prezenti pe santier îsi vor desfasura activitatea astfel încât sa nu
puna în pericol de accidentare sau de îmbolnavire profesionala propria persoana cât si pe a
celorlalti participanti la procesul de munca ;
- delimitarea, împrejmuirea si semnalizarea locurilor de munca periculoase
(acolo unde au loc operatiuni de demolare, taiere, prabusire busteni, etc.);
- întocmirea de grafice de lucru privind succesiunea activitatilor, atunci cand nu
pot lucra mai multi lucratori in perimetrul de executie;
- evitarea lucrului unul sub altul;
- pastrarea de catre toti lucratorii a ordinii si curateniei la locul de munca, a
cailor de circulatie, punându-se accentul pe depozitarea sortata a deseurilor si pe evacuarea
corespunzatoare a acestora, fiind interzisa aruncarea materialelor sau a deseurilor in albia
raului sau din zone aflate la înaltime.
7.7. Prevenirea riscurilor
In faza de organizare a etapei de executie pt. obiectele detaliate in prezenta

documentatie, se va avea in vedere :
- modificarea programului de lucru în scopul reducerii riscurilor, daca este
necesar;
- executarea simultana a lucrarilor care implica actiuni de protectie
asemanatoare, în scopul asigurarii protectiei colective;

52
- asigurarea ca toti angajatii, inclusiv aceia care nu înteleg bine limba nationala,
sa cunoasca riscurile potentiale de pe santier, masurile de protectie adoptate si
responsabilitatile ce le revin privind securitatea si sanatatea în munca;
- asigurarea echipamentului individual de protectie corespunzator (casti,
manusi, masti, ochelari, încaltaminte de protectie);
- asigurarea mijloacelor de prim ajutor pe santier.
In faza de executie a obiectelor detaliate in prezentul proiect se va avea in vedere:
- desemnarea unui coordonator de securitate si sanatate în munca, format si instruit
corespunzator;
- verificarea zilnica a starii cailor de circulatie, înainte de începerea lucrului pe
santier;
- utilizarea unor indicatoare de avertizare :„Nu va aruncati in gol, nu sariti in apa,
utilizati întotdeauna o scara adecvata“, etc.;
- verificarea existentei materialului antiderapant pe treptele scarilor si daca acestea
sunt libere;
- la urcarea sau coborârea pe/de pe scara, uneltele vor fi asezate într-o trusa
auxiliara, purtata la talie sau in rucsac. Materialele care vor fi utilizate se vor ridica cu
echipamentul de ridicare;
- interzicerea aplecarii corpului în lateral, atunci când se lucreaza pe o scara mobila;
- utilizarea, în mod obligatoriu, a sistemelor de siguranta pentru lucrul la înaltime;
- interzicerea deplasarilor pe suprafetele acoperite cu material fragil (cartoane,
policarbonat, etc. );
- obligativitatea verificarii zilnice, înainte de începerea lucrului, de catre o persoana
competenta a sursei de curent de pe santier, a cablurilor de legatura si-a aparatelor electrice
aflate sub tensiune ( daca exista );
- depozitarea si semnalizarea substantelor toxice, periculoase si explozive, conform
prevederilor legale (in cazul in care se utilizeaza in procesul de executie);
- pastrarea permanenta a ordinii pe santier;
- mentinerea libera a cailor de circulatie si a scarilor;

53
CAPITOLUL 8. LEGISLATIA GENERALA APLICATA PENTRU

REALIZAREA LUCRARILOR PREVAZUTE IN PREZENTUL PROIECT
8.1. Normative pentru realizarea lucrarilor de executie
- Legea nr. 10/1995 - privind calitatea în construcţii, republicata in 2016 si

reactualizata in 2018;
- HG nr. 742/2018 - privind Regulamentul de expertizare tehnică de calitate a
proiectelor, executiei lucrărilor şi a construcţiilor;
- HG nr. 343/2017 - pentru aprobarea regulamentului privind receptia lucrarilor;
- OMAPM nr. 757/2004 - pentru aprobarea normativelor tehnice, privind
depozitarea deşeurilor – construcţia, exploatarea, monitorizarea şi închiderea depozitelor
de deşeuri
- SR EN 12457–1,2,3,4:2003; SR EN 12506:2004; SR EN 13370:2004
Caracteristici ale deşeurilor.
- HG nr. 856/2002, actualizata in 2014 - privind evidenta gestionării deşeurilor şi
aprobarea listei de deşeuri, inclusiv a deşeurilor periculoase
- HG nr. 170/2004, actualizata in 2005 - privind aprobarea Strategiei Naţionale şi
a Planului Naţional pentru gestionarea anvelopelor uzate;
- Ordinul nr. 95/2005 - privind stabilirea criteriilor de acceptare şi acceptare
preliminară a deşeurilor în timpul depozitării şi lista naţională de deşeuri acceptate în
fiecare tip de depozit de deşeuri
- Legea nr.265/2006, reactualizata in 2017 - pentru aprobarea Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protectia mediului (M.Of. nr.
1196/30.12.2005, rectificare în M.Of. nr. 88/31.01.2006);
- Ordonanta de urgenta nr.114/2007, reactualizata in 2015 - pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului;
- Ordonanta de urgenta nr.164/2008 - pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului;
- Ordonanta de urgenta nr. 78/2000, actualizata in 2016 - privind regimul
deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare;

54
- OUG 61/2006 - pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a

Guvernului nr.78/2000 privind regimul deseurilor;
- Legea nr.27/2007 actualizata in 2018 - pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta
nr.61/2006 privind regimul deseurilor, completata si modificata;
- Hotararea Guvernului nr.1470/2004 actualizata in 2014 - privind aprobarea
Planului si Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor;
- Hotararea Guvernului nr.349/2005 actualizata in 2017 - privind depozitarea
deseurilor cu modificarile si reglementarile ulterioare;
- Ordinul MMGA nr. 757/2004 - privind aprobarea normelor tehnice pentru
depozitarea deseurilor (M.Of. nr. 86/26.01.2005), completata si modificata prin Ordinul
nr.1230/2005;
- Ordonanta de urgenta nr. 57/2007 actualizata in 2018 - privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;
- OUG 154/2008 pentru modificarea si completarea OUG 57/2007;
- OUG nr.68/2007 actualizata in 2018 - privind raspunderea de mediu cu referire
la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului;
- CP 012-07 - Cod de practică pentru producerea betonului
- NE 012/2/2012-Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor de
beton si beton armat
- PE 124/85 -Normativ privind alimentarea cu energie a consumatorilor industriali şi
a altor consumatori similari
- C 56/02 - Norme pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii;
C16/84 – Normativ pentru desfasurarea lucrarilor de constructii si instalatii pe timp
friguros;
- Alte normative de specialitate ;
8.2. Acte normative naţionale si/sau europene privind Securitatea şi Sanatatea în

Munca
-Legea securităţii şi sănatatii în munca nr. 319 / 14.07.2006, publicată in MO 646 /

26.07.2006. Legea preia Directiva Consiliului nr.89 / 391 / CEE publicată în Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene ( JOCE ) nr. L 183 / 1989;

55
-H.G. nr. 1425 / 11.10.2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii 319 / 2006 privind securitatea şi sănătatea în munca;
Hotarâri ale Guvernului României care preiau directive ale UE :
-H.G. nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru locul de muncă. Hotarârea transpune Directiva 1989 / 654 / CEE, publicată în
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 393 / 1989.
-H.G. nr. 1.146 din 30 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea în muncă de catre lucratori a echipamentelor de munca. Hotarârea
transpune Directiva 1989 / 655 / CEE, amendata de directivele 95 / 63 / CE si 2001 / 45 /
CE, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 393 / 1989.
-H.G. nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protectie la locul de
muncă. Hotarârea transpune Directiva 89 / 656 / CEE, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L393 / 1989.
-H.G. nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de
securitate si / sau de sănătate la locul de muncă. Hotarârea transpune Directiva 92 / 58 /
CEE, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 245 / 1992.
-H.G. nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru santierele temporare sau mobile. Hotarârea transpune Directiva 92 / 57 / CEE,
publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 245 / 1992.
-H. G. nr. 1875 / 2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de
riscurile datorare expunerii la azbest. Hotarârea transpune prevederile Directivei 83 /
477 / CEE, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 263 /
1983, împreuna cu toate modificarile sale, respectiv Directiva 91 / 382 / CEE, publicata în
JOCE nr. L 206 / 1991, Directiva 98 / 24 / CE, publicata în JOCE nr. L 131 / 1998 si
Directiva 2003 / 18 / CE, publicata în JOCE nr. L 97 / 2003.
-H.G. nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot. Hotarârea transpune
Directiva 2003 / 10 / CE, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE)
nr. L 42 / 2003.
-H.G. nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si
sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii. Hotarârea

56
transpune Directiva 2002 / 44 / CE publicata în Jurnalul Oficial ( JOCE ) nr. L 177 /

2002.
-H.G. nr. 1.051 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate
pentru manipularea manuală a maselor care prezinta riscuri pentru lucrători, în special de
afectiuni dorsolombare. Hotarârea transpune Directiva 1990 / 269 / CEE, publicată în
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 156 / 1990.
-H.G. nr. 1.028 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în
muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare. Hotarârea
transpune Directiva 1990 / 270 / CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene (JOCE) nr. L 156 /1990.
8.3. Normative legate de managementul calitatii
- SR EN ISO 9000 : 2006 – Sisteme de management al calitatii. Principii

fundamentale si notiuni fundamentale ale sistemelor de management al calitatii ;
- SR EN ISO 9001 : 2001 – Sisteme de management al calitatii;
- SR EN ISO 9004 : 2001 – Sisteme de management al calitatii. Linii directoare pentru
imbunatatirea performantelor;
- SR EN ISO 19011:2003 – Ghid pentru auditarea sistemelor de management al
calitatii si managementul mediului;
- SR EN ISO 10005:1999 – Managementul calitatii. Ghid pentru elaborarea planului
calitatii;
- ASRO – Catalogul Standardelor Nationale;
CAPITOLUL 9. IMPACTUL AMENAJARII ASUPRA MEDIULUI

INCONJURATOR
“ Lucrarile de consolidare a versantilor acumularii Manastirea Dragomirna in

vederea punerii in siguranta a intregului ansamblu moahal “, nu vor afecta mediul
inconjurator sau sanatatea oamenilor ci dimpotriva, vor contribui la protectia mediului
inconjurator prin stabilizarea malurilor naturale afectate de fenomenul de alunecare si
coborarea panzei freatice a versantilor naturali, in scopul stabilizarii acestora .

57
In cadrul lucrarilor de executie se vor folosi :

- materiale care nu produc poluarea zonei;
- materiale in conformitate cu prevederile Reglementarilor si Directivelor UE si cu
cerintele impuse de legea Calitatii Constructiilor, nr. 10/1995;
- materiale care in urma procesului de executie nu vor genera deseuri toxice sau nocive;
Nu se vor folosi materiale care sa conduca la poluarea mediului, sau la afectarea
caracteristicilor naturale ale zonei.
De asemenea, la executarea lucrarilor de executie detaliate in prezentul proiect, se
vor respecta conditiile impuse prin Certificatul de Urbanism si prin celelalte avize si
acorduri eliberate in scopul obtinerii Autorizatiei de Executie, in concordanta cu
urmatoarele dispozitii legale in vigoare:
OUG nr. 12/2007 - pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-
1.
ul comunitar in domeniul protectiei mediului – publicata în M.Of. nr. 153/2 martie 2007
OUG nr. 195/2005 actualizata in 2021 - privind protectia mediului

2.
HG nr. 210/2007 - pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-
3.
ul comunitar in domeniul protectiei mediului – M.Of. 187/19.03. 2007
LEGE nr. 292 / 03.12. 2018 - privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private
4.
asupra mediului.
9.1. Protectia calitatii apelor in perioada de executie a lucrarilor

tehnologice
Sursele de poluare din perioada de executie a lucrarilor de consolidare si drenaj, care
pot genera incidente asupra resurselor de apa pot fi clasificate in:
- surse punctiforme (stationare);
- surse difuze de poluare.
Din categoria surselor punctiforme, fac parte:
 evacuarile fecaloid menajere aferente organizarii de santier si punctelor de
lucru.
 lucrarile de interventie desfasurate pe cursul de apa

58
Conform contractului de executie incheiat cu beneficiarul, la finalizarea tuturor

lucrarilor hidrotehnice, constructorul va avea obligatia indepartarii resturilor de
materiale de constructie ramase in incinta santierului.
Pentru a evita sursele difuze de poluare, generate de depozitele intermediare de
materiale de constructii (in special pulverulente), ce pot fi spalate de apele pluviale,
particulele fine fiind antrenate catre zonele adiacente, constructorul va avea obligatia de-a
inchide sau acoperi zona de depozitare a materialelor (agregate, balast, nisip si / sau alte
tipuri de materiale), pentru a evita imprastierea lor in atmosfera sau depunerea pe sol si
implicit infiltrarea acestora in apele subterane si de suprafata prin intermediul apei de
ploaie.
9.2. Necesitatea prevenirii accidentelor şi minimizarea consecinţelor acestora

pentru mediu
In afara masurilor recomandate anterior, pentru perioada de executie a lucrarilor,

constructorul va fi obligat sa adopte urmatoarele masuri suplimentare:
- deseurile de orice tip vor fi colectate si depozitate in spatiile special amenajate din
incinta santierului, urmand sa fie eliminate sau valorificate in functie de specificul
acestora;
- carburantii si substantele periculoase vor fi depozitate in locuri speciale;
- pentru eliminarea pericolului infestării cu produse petroliere a apei de suprafata,
utilajele terasiere si pompa de beton vor fi corespunzator intretinute iar efectuarea
schimburilor de ulei de la utilaje se va realiza in statii speciale pentru astfel de operatii,
deoarece uleiurile si grasimile sunt foarte poluante.
9.3. Masuri obligatorii in cazul producerii unor poluari accidentale sau a unor
evenimente negative generatoare de poluarea iminenta a unor surse de apa
In cazul producerii unor poluari accidentale sau a unor evenimente negative

generatoare de poluarea iminenta a unor surse de apa pe parcursul executiei lucrarilor de
consolidare si drenaj a versantilor acumularii manastirea Dragomirna, se vor adopta
urmatoarele masuri:

59
1) beneficiarul amenajarii va dispune:

: anuntarea persoanelor sau a colectivelor cu atributii prestabilite pentru combaterea
poluarii, in vederea trecerii imediate la masurile si actiunile necesare eliminarii cauzelor
poluarii si pentru diminuarea efectelor acesteia ;
: anuntarea imediata a administratorului cursului de apa, “Administratia Bazinala de
Apa Siret “ si a “Agentiei pentru Protectia Mediului Suceava “ si apoi informarea
periodica asupra desfasurarii operatiunilor de sistare a poluarii – prin eliminarea si/sau
anihilarea cauzelor care au produs-o si de combatere a efectelor acesteia;
2) persoanele sau colectivele din unitatile cu atributii in combaterea poluarii
accidentale vor actiona pentru:
: eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala in scopul sistarii
acesteia;
: limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante;
: colectarea, transportul si depozitarea intermediara in conditii de securitate
corespunzatoare pentru mediu, in vederea recuperarii sau dupa caz, neutralizarii ori
distrugerii substantelor poluante;
3)daca se constata ca fortele si mijloacele disponibile in santier nu sunt suficiente
pentru sistarea poluarii si/sau eliminarea efectelor acesteia, constructorul va solicita
imediat sprijin beneficiarului sau agentilor economici din zona cu care s-au stabilit in
prealabil relatii de colaborare in acest scop;
4)in cazul in care, cu toate masurile interne luate, persista pericolul ca poluarea sa se
extinda catre sursele de apa de suprafata sau subterane, “Administratia Bazinala de Apa
Siret “, in calitate de administrator al cursului de apa, va lua masuri pentru rezolvarea
situatiei deosebite create pana la sistarea fenomenului;
5)conducerea unitatii beneficiare impreuna cu constructorul executant, vor analiza
sub toate aspectele cauzele poluarii accidentale si vor dispune masuri tehnico - materiale
si organizatorice in scopul prevenirii unor astfel de situatii nedorite, inclusiv eventuale
modificari sau completari ale tehnologiilor, instalatiilor, dotarilor, etc. tinand seama si de
experienta dobandita in cursul evenimentului de poluare consumat;
Lucrarile de consolidare si drenaj a versantilor acumularii Manastirea Dragomirna
nu vor avea un impact negativ asupra caracteristicilor hidrologice ale paraului
Dragomirna si ale hidrogeologiei subteranului ci dimpotriva, vor asigura stabilitatea si

60
consolidarea terenului aferent iazului si vor impiedica dezvoltarea fenomenului de

alunecare.
Printr-o intretinere corespunzatoare a vehiculelor si utilajelor de catre constructor in
perioada de executie a lucrarilor, pericolul poluarii albiei raului este diminuat la maxim.
Tinand cont de faptul ca lucrarile susmentionate se vor derula intr-o zona deluroasa,
dotata cu lucrari de infrastructura, constructorul va adopta toate masurile impuse legal,
pentru :
- a nu polua aerul si mediul inconjurator in perimetrul adiacent al ariei de lucru;
- a nu polua sonor, respectiv a nu produce prin procesul de executie zgomote mai
mari decat cele acceptate legal,
- a nu bloca caile de circulatie rutiere catre manastire si localitatile inconjuratoare.
In concluzie :
- Impactul potential asupra mediului inconjurator al “ Lucrarilor de
consolidare a versantilor acumularii Manastirea Dragomirna in vederea punerii in
siguranta a intregului complex monahal “, va fi local si minim si se poate produce
doar temporar pe perioada de executie.
Daca vor fi respectate masurile prevazute legal pentru protectia factorilor de mediu
si perioada de executie propusa prin proiect, lucrarile de executie nu vor genera un impact
asupra mediului.
Cantitatile de poluanti care vor ajunge in mod obisnuit in perioada de executie in
cursul de apa, nu vor afecta ecosistemul acvatic sau folosintele de apa. Numai prin
deversarea accidentala a unor cantitati mari de combustibili, uleiuri sau materiale de
constructii s-ar putea produce daune mediului acvatic.
Riscul de impurificare a apelor de suprafata si subterane va fi redus datorita
masurilor adoptate in proiect si care vor trebui respectate de catre constructor in perioada
de executie, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini.
Respectarea prevederilor proiectului si monitorizarea din punct de vedere a
protectiei mediului, constitue obligatia reprezentantilor constructorului, implicati in
activitatea de monitorizare destinata limitarii efectelor adverse asupra solului si subsolului
in perioada executiei obiectivului.

61
Avand in vedere ca operatiile de executie detaliate in prezenta documentatie vor

avea un efect favorabil asupra peisajului zonei, nu vor fi necesare masuri de diminuare a
impactului asupra acestei componente de mediu (peisajul zonei).
Lucrarile detaliate in prezentul proiect, nu vor afecta patrimoniul manastirii sau
patrimoniul public administrativ al localitatii pe teritoriul careia se vor desfasura operatiile
de executie.
Avand in vedere impactul neglijabil al activitatilor care se vor desfasura in zona
analizata in prezenta lucrare asupra mediului natural si economic, nu vor fi necesare masuri
de diminuare a impactului asupra acestor componente de mediu (mediul natural si
economic).
Lucrarile de consolidare a versantilor acumularii Manastirea Dragomirna in
vederea punerii in siguranta a intregului complex monahal , nu se constitue in surse de
impact major asupra aerului, apelor de suprafata si subterane, vegetatiei si faunei terestre,
solului si subsolului si nici asupra asezarilor umane sau a altor obiective din zona.
Zona in care se resimte impactul direct al lucrarilor de constructie se limiteaza strict
le perimetrul de executie.
In concluzie:
“ Lucrarile de consolidare a versantilor acumularii Manastirea Dragomirna in

vederea punerii in siguranta a intregului complex monahal “ se realizeaza in conditii
de respectare a normelor de mediu in vigoare;
Nu sunt necesare dotari speciale deoarece lucrarea nu presupune riscuri
potentiale de degradare a cadrului natural, respectiv a peisajului din zona naturala si
nu sunt desfasurate activitati poluante.

62
ANEXA 1
PROGRAMUL PRIVIND CONTROLUL CALITATII SI AUTORIZAREA

CONTINUARII LUCRARILOR IN FAZE DETERMINANTE LA
OBIECTIVUL :
LUCRARI DE CONSOLIDARE A VERSANTILOR ACUMULARII
A INTREGULUI ANSAMBLU MONAHAL.
CNI S.A. in calitate de investitor, reprezentat

prin ............................
S.C. PRO-COM BJ IMPEX S.R.L. in calitate de proiectant de specialitate

Bucuresti reprezentat prin ing. V. Jivcovici
S.C. CONHIDRO S.R.L. in calitate de constructor , reprezentat

Jud. Suceava prin administrator Sandu Corina
In conformitate cu prevederile Ord. 1370/25.07.2014 pentru aprobarea procedurii

privind efectuarea controlului de stat in faze de executie determinante pentru
rezistenta mecanica si stabilitatea in constructii, in concordanta cu cerintele de
calitate mentionate in Legea nr. 10 / 1995 reactualizata in anul 2018, se stabileste de
comun acord, urmatorul program pentru controlul calitatii lucrarilor:

63
Nr. Crt. Lucrari ce se Documentul scris care Cine intocmeste Numar si

controleaza, se verifica se incheie: si semneaza: Data
sau se receptioneaza PVLA – Proces – I-Inspectia in C- document
calitativ si pentru care Verbal de lucrari tii;
trebuie intocmite ascunse B- beneficiar;
documente scrise PVR – Proces – C- constructor;
Verbal de receptie P-proiectant
calitativa; G – geolog ( din
PV – Proces – Verbal partea
PVFD – proces – beneficiarului )
verbal de faza
determinanta
1. 2. 3. 4. 5.
LUCRARI DE CONSOLIDARE A VERSANTILOR ACUMULARII MANASTIREA

DRAGOMIRNA, IN VEDEREA PUNERII IN SIGURANTA A INTREGULUI
ANSAMBLU MONAHAL.
1. Predarea
amplasamentului- iazul,
taluzele aferente, drumul PV B+C
si platforma tehnologica,
barajul stavilar si zonele
adiacente acestor
obiective.
2. Finalizarea lucrarilor de
refacere a drumului PVR B+C
tehnologic si platforma
tehnologica reabilitate
3. Inceperea lucrarilor de
consolidare a versantului PVLA B+C+G
stang cu minipiloti
4. Finalizarea lucrarilor de
consolidare a versantului PVFD B+C+P+I

64
stang cu minipiloti
5. Pregatirea lucrarilor de
betonare a grinzii de PVR B+C+P
consolidare a
minipilotilor
6. Receptia drenului mal
stang PVR B+C+P
7. Receptia drenului mal
drept PVR B+C+P
8. Receptia forajelor
piezometrice de control PVR B+C+P
inclusiv a cotelor
capacelor acestora
NOTA: Receptiile prevazute in prezentul program se vor efectua pentru fiecare din
elementele si/sau etapele de executie, in functie de tehnologia adoptata de catre
constructor.
INSPECTORATUL EXECUTANT, PROIECTANT, BENEFICIAR

IN CONSTRUCTII
NOTA:
1. Coloana 4 se completeaza la data incheierii actului prevazut in coloana 2.

2. Executantul va anunta in scris ceilalti factori interesati pentru participare cu
minim 5 zile inaintea datei la care urmeaza a se face verificarea.
3. Reprezentantul Inspectoratului in Constructii va stabili fazele de lucrari la
care considera ca este cazul sa fie invitat.

65
Lucrarea: Lucrari de consolidare a versantilor acumularii Manastirea Dragomirna, in vederea punerii in siguranta a intregului ansamblu monahal.
ANEXA 2 - GRAFIC DE EXECUTIE

LUCRARI CONSOLIDARE VERSANT STANG CU 2 RANDURI DE MINIPILOTI METALICI AUTOFORANTI IN ADANCIME SI RIGIDIZATI CU SUSPENSIE DIN
LAPTE DE CIMENT, DRENARE VERSANT STANG DEASUPRA ZONEI ALUNECATE SI DRENARE VERSANT DREPT IN ZONA IN CARE SE MANIFESTA
INFILTRATII PE ZIDUL SI CONTRAFORTUL DE N-V AL INCINTEI MONAHALE.
Succesiunea operatiilor de executie DURATA ( Luni )
Luna 1 Luna 2 Luna 3
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Predare amplasament, refacere drum
tehnologic de acces spre incinta de
executie si platforma tehnologica
Trasare ax grinda de rigidizare
Exacatii transei, forare si introducere
concomitenta bare metalice minipiloti si
injectarea cu lapte de ciment a gaurii de
foraj cu barele introduse. Operatiunea se
va derula pe tronsoane, realizate in
succesiunea definita cf. planului
Excavatii transee pt. pozare dren versant
stang, pozare si compactare margaritar
Montare tubulatura dren, depunere si
compactare balast de protectie
Montare 2 camine de colectare
Umplere transee dren mal stang cu
materiale locale si inierbare suprafata
Excavatii transee cu sprijinire pt. pozare
dren versant drept, compctare si pozare
margaritar
Montare tubulatura dren, depunere si
compactare balast de protectie pe malul
drept
Montare camin de colectare la intersectia
conductelor de drenaj de pe malul drept.
Umplere transee dren mal drept cu
materiale locale si inierbare suprafata
Trasare pozitie foraje piezometrice si
realizarea acestora
Lucrari pregatitoare pentru receptia la
terminarea lucrarilor.

66
Lucrarea: Lucrari de consolidare a versantilor acumularii Manastirea Dragomirna, in vederea punerii in siguranta a intregului ansamblu monahal.

67
SECTIUNEA III
BREVIAR DE CALCUL
Eficienta solutiei de consolidare aplicata la versantul stang cu 2 randuri de minipiloti

metalici subtiri forati si betonati ulterior ( distanta dintre cele 2 randuri = 1,00m ), tinand
cont de heterogenitatea structurii versantului si caracteristicile geotehnice slabe ale
subteranului din prima tremie a acumularii, a fost verificata printr-o analiza de calcul de
stabilitate ( aplicare program de calcul SLOPE ), in care au fost introduse datele
geotehnice furnizate de studiul geotehnic finalizat in anul 2020.
Pentru ca varianta de consolidare aplicata sa fie cea viabila si eficienta, este
necesar ca din analiza de calcul de stabilitate sa rezulte coeficientii de siguranta la
stabilitate minim acceptati de normele legale actuale, atat pentru conditiile normale
de exploatare ( k=1,3 ÷ 1,5 ) cat si pentru situatiile exceptionale ( k s > 0,98) de
exploatare.
Stabilitatea versantului stang a fost studiata in 3 profile caracteristice de calcul, si-
anume:
- Profilul 1 – pozitionat pe malul stang al iazului, imediat aval de zona de alunecare;
- Profilul 2 – pozitionat pe malul stang al iazului, la jumatatea zonei de alunecare;
-Profilul 3 – pozitionat pe malul stang al iazului, imediat amonte de zona de
alunecare;
rezultand urmatoarele valori ale coeficientilor de siguranta la stabilitate :

68
CONSOLIDARE VERSANT STANG CU 2 RANDURI DE PILOTI METALICI

SUBTIRI
FORATI SI BETONATI ULTERIOR
Profil Situatia existenta Situatia consolidata
Nr. Versant neconsolidat Versant consolidat cu 2 randuri
de piloti metalici betonati
Coeficient de Coeficient de Coeficient de Coeficient de
siguranta la siguranta la siguranta la siguranta la
stabilitate in stabilitate in stabilitate in stabilitate in
conditii normale conditii de conditii conditii de
de exploatare. Cf. exploatare la normale de exploatare la
norme seism cf. exploatare seism:
k=1,3-1,5 Norme: k=1,3-1,5 ks >0,98
ks >0,98
1-1 1,463<1,5 0,944<0,98 2,621>1,5 1,052>0,98
2-2 1,334<1,5 0,923<0,98 2,717>1,5 2,993>0,98
3-3 1,394<1,5 0,875<0,98 2,412>1,5 1,187>0,98
Asadar :
In situatia neconsolidata :
- in aval de zona de alunecare ( profilul 1 ), nu sunt indeplinite conditiile de
stabilitate in situatii de seism in niciuna din sectiunile analizate;
- in zona in care s-a produs alunecarea ( profilul 2-2), nu sunt indeplinite conditiile
de stabilitate nici in conditii normale de exploatare si cu atat mai putin in situatia
producerii cutremurului de calcul caracteristic amplasamentului ;
- imediat amonte de zona alunecata, stabilitatea la alunecare a versantului stang este
indeplinita la limita minima in conditii normale de exploatare si nu este indeplinita la seism
(profilul 3- 3 );
In situatia consolidata :
- aval de zona alunecata, sunt indeplinite conditiile de stabilitate pentru situatii
normale de exploatare si la seism ( profil 1 - 1);

69
- in zona in care s-a produs alunecarea, sunt indeplinite conditiile de stabilitate si

pentru conditii normale de exploatare si in situatia producerii cutremurului de calcul
caracteristic amplasamentului ( profilul 2 -2 );
- amonte de zona alunecata, stabilitatea la alunecare a versantului stang este
indeplinita in conditii normale de exploatare si la seism (profilul 3 - 3 ).
In concluzie :
Solutia de consolidare a versantului stang din prima treime a acumularii, unde

se manifesta activ fenomenul de alunecare generand instabilitate, raspunde cerintelor
legislative referitoare la asigurarea unor coeficienti de siguranta normati pentru
stabilitatea taluzului, este fezabila, rapida, usor de realizat, fara a implica volume
mari de lucrari si utilaje grele, de mare capacitate, care ar afecta capacitatea
portanta a terenului.
ANALIZA DE CALCUL PENTRU STABILITATEA VERSANTULUI

STANG IN SITUATIA CONSOLIDARII ZONEI INSTABILE CU
MINIPILOTI AUTOFORANTI

70
Profil 1- Aval alunecare

71
Profil 2 - Prin alunecare

72
Profil 3 - Amonte alunecare

73
SECTIUNEA IV
CAIETE DE SARCINI

74
CAIET DE SARCINI NR. 1
REALIZAREA EXCAVATIILOR IN TERENURI NESTANCOASE
CAPITOLUL 1 - DOMENIU DE APLICAŢIE ŞI ELEMENTE

GENERALE
Art. 1. Prezentele specificaţii se referă la condiţiile tehnice ce trebuie

îndeplinite pentru realizarea lucrărilor de excavatii in terenurile nestancoase din
cadrul lucrarilor de consolidare si drenare a versantilor acumularii Manastirea
Dragomirna in vederea punerii in siguranta a intregului complex monahal,
pentru urmatoarele categorii de lucrari :
- reamenajarea drumului tehnologic si-a platformei tehnologice existente
(conform planuri: H-DRAG-PT-25, H-DRAG-PT-26, H-DRAG-PT-27, H-
DRAG-PT-28, H-DRAG-PT-29, H-DRAG-PT-30 );
- realizarea transeii pe versantul stang, pe prima treime a acumularii, in
vederea marcarii pozitiilor viitoarelor foraje in care se vor introduce minipilotii
autoforanti ce vor asigura consolidarea tronsonului de versant pe care se
manifesta activ fenomenul de alunecare ( conform planuri: H-DRAG-PT-10, H-
DRAG-PT-11, H-DRAG-PT-12, H-DRAG-PT-13, H-DRAG-PT-14, H-DRAG-
PT-15, H-DRAG-PT-19);
- crearea transeilor necesare pentru realizarea sistemului de drenaj a
versantului stang in limitele zonei de alunecare si pentru montarea conductelor
de debusare la emisar a debitelor drenate (conform planuri: H-DRAG-PT-10, H-
DRAG-PT-11, H-DRAG-PT-12, H-DRAG-PT-13, H-DRAG-PT-14, H-DRAG-
PT-20);

75
- crearea transeilor necesare pentru realizarea sistemului de drenaj de pe

malul drept, pe conturul exterior al zidului de NV al complexului monahal, pe
tronsonul pe care acesta este afectat de infiltratii si umezeala permanenta si-a
transeilor pentru montarea conductelor de debusare la emisar a debitelor drenate
(conform planuri: H-DRAG-PT-10, H-DRAG-PT-16, H-DRAG-PT-17, H-
DRAG-PT-18, H-DRAG-PT-20);
Art. 2. Tipurile de lucrări la care se referă prezentul Caiet de Sarcini sunt

lucrări de excavaţii pentru realizarea lucrărilor menţionate la Art. 1, la cotele din
planurile proiectate şi se execută de preferinta în perioadele de temperaturi
pozitive si regim climatic cu precipitatii reduse.
Art. 3. Secţiunile tip ale lucrarilor de excavatii şi tehnologia aferenta

sistemului de excavatie, se vor realiza conform prevederilor din memoriul
tehnic si din planurile desenate ale proiectului, sau conform precizărilor facute
la fata locului de proiectant şi agreate de beneficiar si mentionate in minute sau
dispozitii de santier.
Art. 4. Constructorul are obligaţia, conform condiţiilor generale şi

speciale de contractare, să studieze documentaţia pusă la dispoziţie de
beneficiar / investitor, să examineze terenul şi amplasamentul lucrărilor, să
obţină orice informaţii suplimentare pe care le consideră necesare, astfel încât să
poată aprecia şi insusi, pe proprie răspundere condiţiile şi dificultăţile de
execuţie ale lucrărilor.
Art. 5. Pe toată durata execuţiei lucrărilor, constructorul va lua măsurile

necesare pentru îndeplinirea tuturor condiţiilor tehnice de realizare a lucrărilor,
conform cerinţelor din proiect.
CAPITOLUL 2 - LUCRĂRI DE EXCAVAŢII PENTRU REALIZAREA

TRANSEILOR

76
Art. 6. Pentru transeile ce se vor excava pe malul stang ( perete de

consolidare + dren + conductele de debusare ), materialele nestancoase,
provenite din depozitele aluvionare si din deluviul de panta care au caracteristici
geotehnice foarte slabe, se vor săpa
mecanizat cu excavatoare mici ( bobcat ) astfel incat terenul natural sa nu fie
supus unor incarcari mari si unor vibratii. Materialul excavat se va încărca
direct în autocamioane si se va transporta la haldă.
Depozitarea excavatiilor rezultate de la amenajarea drumului si-a
platformei se face în halda definitiva, stabilita de beneficiar si/sau constructor
de comun acord cu autoritatile locale.
Materialul rezultat din excavatia transeilor se va depozita in lungul
acestora si va fi folosit la refacerea terenului dupa finalizarea lucrarilor.
Sapaturile se realizează cu excavatorul mic, cu braţ prelungit si cupa de
max. 0,30-0,50 mc.
Pentru transeea drenului mal drept, care are o adancime medie de 4,00
m, excavatia se va realiza de la limita superioara a platformei mal drept in trepte
si cu sprijinirea peretilor laterali.
Astfel:
-prima treapta a transeii de excavatie care porneste de la linia terenului
natural, se va realiza in mod obisnuit pana la o adancime a transeii de 1,50m;
- dupa finalizarea primei trepte de excavatie, pe peretii laterali ai acesteia
se vor bate palplanse sau panouri spraituite intre ele, iar la protectia acestora se
va realiza a doua treapta de excavatie de 1,50m adancime. Lungimile
palplanselor/panourilor se vor alege astfel incat elementul care asigura
sprijinirea ( panoul /palplansa ) sa ramana infipta in taluz pe o adancime de cca.
1,00m;
-urmeaza a 3-a trepta de excavatie cu sprijinire, realizata identic cu
treapta anterioara.
Respectand aceasta tehnologie, pe masura ce se va adanci transeea
excavata, taluzul fiecarei trepte realizate va fi sprijinit, iar elementele de
sprijinire vor ramane pe pozitie pana la finalul lucrarilor de executie ale

77
drenului. Acestea vor fi extrase etapizat, pe masura ce se vor realiza umpluturile

santului, dupa montarea conductei de drenaj.
Elementele care vor asigura sprijinirea peretilor transeii excavate vor avea
o lungime de min. 3,00m vor fi infipte in pamant cca. 1,00m, astfel incat
inaltimea libera de h = 2,00m sa asigure sprijinirea taluzului excavat.
Daca va fi cazul, pentru zonele de finisaj excavaţia se va executa manual.
Art. 7. Măsurarea pentru plată a excavaţiilor se face la conturul excavat

definit in planurile anexate documentaţiei (linii de plată) sau, unde nu este
precizat prin plan, conform cantităţilor reale executate, în limita celor stabilite
ca posibile si recunoscute de beneficiar.
Art. 8. Antreprenorul va întocmi şi supune spre aprobare proiectantului şi

reprezentatului beneficiarului/investitorului proiectul sau schema tehnologica
privind fazele de execuţie ale lucrărilor şi tehnologiile utilizate, care vor trebui
să asigure stabilitatea taluzulelor excavate şi ritmul de lucru (încadrarea în
graficul de execuţie), pe toată durata de construcţie.
Art. 9. Excavaţiile în exces, executate de constructor, indiferent din ce

motiv, fără a avea la bază o dispoziţie scrisă a beneficiarului, vor fi umplute
folosind materialul şi procedeul indicate de proiectant. Plata excavaţiei în exces
şi a umpluturilor necesare readucerii secţiunii la dimensiunile din proiect va fi
suportată de constructor.
Art. 10. Principalele operaţii la execuţia lucrărilor de excavatii sunt

următoarele
 sprijinirea taluzului supus operatiei de excavatie in trepte, cu
palplanse metalice sau cu panouri de lemn sau metalice dupa deschiderea
transeii;
 săparea materialului cu excavatorul, manual sau cu buldozerul,
cu/fără depozit intermediar şi încărcarea în auto;

78
 nivelarea, împrăştierea şi strângerea în grămezi a materialului

excavat cu buldozerul;
 finisarea manuală a liniei de excavatie la cotele din proiect, daca
este cazul ;
CAPITOLUL 3 - PROTECŢIA LUCRĂRILOR DE EXCAVAŢII
Art. 11. Antreprenorul trebuie să întreţină şi să protejeze lucrările de

excavaţii realizate conform cotelor şi prevederilor din proiect precum si-a
instructiunilor din prezentul caiet de sarcini, pe toată durata de execuţie a
lucrărilor, până la recepţia acestora.
Art. 12. Eventualele alunecări ale taluzelor sau refulări ale terenului de
fundare, produse înainte de recepţia definitivă, vor fi remediate de antreprenor,
pe cheltuială proprie, conform cerinţelor din proiect.
CAPITOLUL 4 - UTILAJE DE CONSTRUCŢIE
Art. 13. Antreprenorul va supune spre aprobare beneficiarului si

proiectantului propunerile privind utilajele pe care le are în vedere pentru
execuţia lucrărilor.
Art. 14. Pentru execuţia lucrărilor de terasamente se recomandă:

 excavatoare mici, pentru săparea transeilor de pe malul stang si pe
treptele de excavatie deschise pt. realizarea drenului de pe malul drept, cu
incarcarea direct in autocamion a materialului excavat;
 buldozere, pentru impingerea materialului in afara zonei de lucru si
împrăştiereala haldă a sterilului;
 mijloace auto pentru transportul materialului excavat;
 unelte manuale de săpat, roabe;
 pt. introducerea in teren a palplanselor metalice sau a panourilor
din lemn sau metal se poate folosi ciocanul pneumatic (introducere prin batere).

79
CAPITOLUL 5 - INSPECŢII ŞI VERIFICAREA CALITĂŢII

EXECUŢIEI
Art. 15. Calitatea execuţiei (respectarea etapelor execuţiei, tehnologia de

execuţie, realizarea lucrărilor la parametrii din proiect) va fi asigurată de
specialiştii atestaţi ai antreprenorului. Executantului îi revine responsabilitatea
realizării lucrărilor conform proiectului.
Art. 16. Consultantul de specialitate/responsabilul cu asistenta tehnica,

desemnat de beneficiar şi proiectantul lucrărilor au dreptul de a efectua inspecţii
şi de a urmări realizarea lucrărilor în condiţiile de calitate cerute de
documentaţie.
Art. 17. Verificarea calităţii lucrărilor se face de către fiecare factor

responsabil în paralel cu procesul de execuţie, fără a afecta ritmul de lucru.
Controlul se efectuează:
a) Vizual, se verifică:
 îndeplinirea cerinţelor de dotare cu utilajele şi uneltele necesare,
respectarea etapelor, a ritmului de lucru şi a tehnologiei de execuţie;
 înlăturarea oricărui material necorespunzător din fundaţii;
b) Dimensional, se verifică:
 conturul fundaţiei stratului suport;
c) Prin urmărirea comportării construcţiilor pe toată perioada de
execuţie .
Art. 18. În cazul în care se constată abateri de la prezentul Caiet de

Sarcini, beneficiarul/investitorul va putea dispune întreruperea lucrărilor,
antreprenorul fiind răspunzător de pagubele ce rezultă din aceste întreruperi sau
din refacerea lucrărilor necorespunzătoare.

80
Art. 19. Toate documentele primare care potrivit prevederilor legale

constituie piese pentru Cartea Tehnică a Construcţiei (procesele verbale de
recepţie a lucrărilor), vor fi predate eşalonat (pe bază de borderou) de către
antreprenor, investitorului, cu ocazia întocmirii proceselor verbale pe faze şi a
procesului verbal de predare – primire.
Art. 20. Beneficiarul are dreptul de a participa nemijlocit la toate

măsurătorile.
Art. 21. Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru asigurarea

securităţii muncii, conform normativelor în vigoare.

81
REALIZAREA LUCRĂRILOR DE UMPLUTURI PENTRU

COMPLETAREA TRANSEILOR SI REFACEREA TERENULUI
NATURAL
CAPITOLUL 1 - DOMENIU DE APLICAŢIE ŞI ELEMENTE

GENERALE
Art. 1. Prezentele specificaţii se referă la condiţiile tehnice ce trebuie

îndeplinite pentru realizarea urmatoarelor lucrari :
- un strat de umpluturi cu balast marunt ( margaritar ) 8-16mm, pentru
realizarea patului de pozare a conductelor de drenaj, cu o grosime de 15cm
(conform plan H-DRAG-PT-20);
- un strat de umpluturi cu balast 30-70mm pentru protectia conductelor de
drenaj, cu grosimea de 35cm (conform plan H-DRAG-PT-20);
- umpluturi cu material omogen rezultat in urma excavatiilor, pentru
inchiderea transeilor , dupa finalizarea lucrarilor aferente drenurilor mal stang si
mal drept (conform plan H-DRAG-PT-20).
Art. 2. Tipurile de lucrări la care se referă prezentul Caiet de Sarcini sunt

lucrări de umpluturi, pentru realizarea lucrărilor menţionate la Art. 1, la cotele din
proiect şi se execută exclusiv dupa finalizarea lucrarilor de betonare ale
tronsoanelor de zid de sprijin .
Art. 3. Secţiunile tip ale lucrarilor de umpluturi şi tehnologia aferenta

pentru realizarea acestor operatii de executie sunt descrise in memoriul tehnic si
in planurile desenate din prezentul proiect sau se vor executa conform
precizărilor facute la fata locului de proiectant şi agreate de beneficiar si
mentionate in minute sau dispozitii de santier.

82
Art. 4. Daca constructorul si / sau beneficiarul/investitorul vor decide sa

realizeze anumite modificări sau adaptari la proiectul tehnic fara a consulta
proiectantul de specialitate, va raspunde exclusiv de calitatea si siguranta lucrărilor.
Art. 5. Constructorul are obligaţia, conform condiţiilor generale şi speciale

de contractare, să studieze documentaţia pusă la dispoziţie de beneficiar, să
examineze terenul şi amplasamentul lucrărilor, să obţină orice informaţii
suplimentare pe care le consideră necesare, astfel încât să poată aprecia şi insusi,
pe proprie răspundere, condiţiile şi dificultăţile de execuţie ale lucrărilor.
Art. 6. Pe toată durata execuţiei lucrărilor, constructorul va lua măsurile

necesare pentru îndeplinirea tuturor condiţiilor tehnice de realizare a lucrărilor,
conform cerinţelor din proiect.
CAPITOLUL 2 – DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE UMPLUTURI
2.1 Surse de materiale pentru umpluturi
Art. 7. Balastul marunt si pietrisul vor fi procurate din cea mai apropiata
balastiera.
Umpluturile cu material omogen pentru completarea transeilor se vor
executa cu materialul excavat pentru realizarea acestora si depus in lungul
santurilor realizate. Umpluturile se vor compacta cu compactorul mecanic, in
straturi de cca. 30 cm.
Art. 8. Constructorul îşi va asuma responsabilitatea pentru calitatea

materialului de umplutura procurat din balastiera si – a materialului de umplutura
ce va complete transeea.

83
Art. 9. Aprobarea dată de reprezentatul beneficiarului nu îl absolvă pe

executat de responsabilităţile asumate în cadrul contractului privind calitatea
materialului.
2.2 Condiţii tehnice ale calităţii materialului de umplutură
Art. 10. Margaritarul utilizat ca pat de pozare trebuie să aibă o

granulometrie cât mai bine extinsă in intervalul 8-16mm, pentru a asigura dupa
compactare un strat de pozare cat mai uniform si fara denivelari sau tasari
ulterioare, care ar putea afecta functionalitatea drenului.
Pietrisul utilizat ca strat de protectie a conductei drenante trebuie să aibă o
granulometrie cât mai bine extinsa in intervalul 30-70mm, pentru a nu infunda
fantele drenului cu material marunt si pentru a asigura o protectie eficienta a
conductei.
Materialul de umplutura a transeilor pana la cota terenului natural, provenit
din materialul excavat pentru realizarea lor, trebuie sa fie omogen si fara urme de
materiale organice in structura sa.
Realizarea unor lucrări de umpluturi de buna calitate si eficiente depinde de
realizarea gradului de îndesare cerut.
Greutatea volumetrică a balastului marunt ( margaritar ) în stare uscată,
după compactare, trebuie să atingă cel puţin 1600 kg/mc.
Greutatea volumetrică a pietrisului în stare uscată, după compactare, trebuie
să atingă cel puţin 1300 kgf/mc.
Greutatea volumetrică a materialului de umplutura în stare uscată, după
compactare, trebuie să atingă cel puţin 1800 kgf/mc.
Grosimea fiecarui strat de umplutura si / sau material drenant depus nu va
depasi 0,30 m.
Compactarea straturilor depuse se va face cu maiul mecanic iar in
locurile unde accesul utilajului mecanic nu este posibil, compactarea se va
face cu maiul de mana, cu diminuarea grosimii stratului de material sub
0.30 m.
Gradul minim de compactare ce trebuie asigurat pe fiecare strat este de
min. 95%.

84
2.3 Condiţii de execuţie
Art. 11. Lucrările de umpluturi vor începe după:

 îndepărtarea resturilor vegetale si-a depozitelor de material strain
identificate in transei, la locul de punere in opera ;
 stratul de margaritar se va depune imediat dupa ce excavatia transeii a
ajuns la cota minima;
 stratul de pietris se va depune in jurul conductei de drenaj, imediat
dupa pozarea acesteia;
 umpluturile cu material omogen pana la cota finala se vor realiza
dupa finalizarea lucrarilor de compactare a stratului de pietris.
Antreprenorul va întocmi şi va supune spre aprobare proiectantului şi
reprezentantului beneficiarului tehnologia utilizata pentru realizarea operatiilor de
umpluturi, care vor trebui să fie stabile si nedeformabile pe toată durata de
construcţie precum si buna înfrăţire între stratele existente.
Art. 12. Avizele pe baza cărora se face recepţia lucrarilor de umpluturi vor
contine cotele şi sectiunile de umpluturi conforme cu proiectul /sau recomandarile
scrise ale proiectantului ( minute sau dispozitii de santier ).
CAPITOLUL 3 - PROTECŢIA LUCRĂRILOR DE UMPLUTURI
Art. 13. Antreprenorul trebuie să întreţină şi să protejeze lucrările de

umpluturi, realizate conform cotelor şi prevederilor din proiect, pe toată durata de
execuţie a lucrărilor, până la recepţia acestora. Protectia fiecarui pachet de
umpluturi realizat se va face cu prelate / folii de plastic sau rafie, pentru ca acesta
sa nu fie contaminat cu deseuri sau materiale vegetale, pana la depunerea
pachetului urmator.

85
CAPITOLUL 4 - UTILAJE DE CONSTRUCŢIE
Art. 14. Antreprenorul va supune spre aprobare beneficiarului si

proiectantului propunerile privind utilajele pe care le are în vedere pentru execuţia
lucrărilor.
Art. 15. Pentru execuţia lucrărilor de umpluturi se recomandă:
 excavatoare pentru săpături în depozitul intermediar ( la depunerea
materialelor locale ) ;
 mijloace auto pentru transportul balastului ( balast marunt si pietris )
de la balastiera pana la locul de punere in opera ;
 maiuri mecanice;
 unelte manuale de săpat, roabe, maiuri de mână pentru compactare in
locuri in care nu se poate asigura accesul cu maiul mecanic.
CAPITOLUL 5 - INSPECŢII ŞI VERIFICAREA CALITĂŢII

EXECUŢIEI
Art. 16. Calitatea execuţiei (respectarea etapelor execuţiei, materialele puse

în operă, tehnologia de execuţie, realizarea lucrărilor la parametrii din proiect) va fi
asigurată de specialiştii atestaţi ai investitorului. Executantului îi revine
responsabilitatea realizării lucrărilor conform proiectului.
Art. 17. Consultantul de specialitate/responsabilul cu asistenta tehnica,

desemnat de beneficiar şi proiectantul lucrărilor au dreptul de a efectua inspecţii şi
de a urmări realizarea lucrărilor în condiţiile de calitate cerute de documentaţie.
Art. 18. Verificarea calităţii lucrărilor se face de către fiecare factor

responsabil, în paralel cu execuţia acestora, fără a afecta ritmul de lucru.
Controlul se efectuează:
a) Vizual, se verifică:
 îndeplinirea cerinţelor de dotare cu utilajele şi uneltele necesare,
respectarea etapelor, a ritmului de lucru şi a tehnologiei de execuţie;

86
 natura şi calitatea materialului de umplutură.

b) Dimensional, se verifică:
 conturul stratului de umplutura şi-al materialului drenant realizat.
c) Prin urmărirea comportării construcţiilor pe toată perioada de execuţie.
Art. 19. Încercările care trebuie efectuate de către laboratorul de şantier sau
laboratorul de specialitate cu care are contract antreprenorul, pentru verificarea
calitatii materialului de umplutura sunt urmatoarele :
Nr. crt. Felul încercării Frecvenţa prelevării

1. La balastiera – pentru
materialul procurat: margaritar  1 determinare / la fiecare campanie de procurare
8-16mm si pietris 30-70mm :  1 determinare / la fiecare campanie de procurare
- curba granulometrică
-greutatea volumetrică
2. La locul de depunere a
materialului de umplutura  1 determinare / la fiecare 50m sau daca lungimea
provenit din excavatii: masivului de umluturi este<50m, cel putin 2
- greutatea volumetrică determinari
- gradul de compactare
Art. 20. Probele de control din prismul de umplutură se vor recolta conform
STAS, proba fiind recoltată din jumătatea inferioară a stratului.
Art. 21. Rezultatele determinărilor vor fi inscrise intr-un buletin de analiza

emis de laboratorul de incercari, indicându-se: data şi locul prelevării, rezultatul
determinării, numele celui care a prelevat şi analizat proba.
Art. 22. Rezultatele determinărilor se vor comunica operativ proiectantului

şi investitorului / beneficiarului.

87
Art. 23. În cazul în care se constată abateri de la prezentul Caiet de Sarcini,

investitorul / beneficiarul va putea dispune întreruperea lucrărilor, antreprenorul
fiind răspunzător de pagubele ce rezultă din aceste întreruperi sau din refacerea
lucrărilor necorespunzătoare.
Art. 24. Toate documentele primare care potrivit prevederilor legale

constituie piese pentru Cartea Tehnică a Construcţiei (planurile de detaliu,
procesele verbale de recepţie a lucrărilor, buletine de analiza), vor fi predate
eşalonat (pe bază de borderou) de către antreprenor, investitorului, cu ocazia
întocmirii proceselor verbale pe faze şi a preocesului verbal de predare – primire.
Art. 25. Investitorul / Beneficiarul are dreptul de a participa nemijlocit la

toate măsurătorile.
Art. 26. Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru asigurarea

securităţii muncii, conform normativelor în vigoare.

88
GRINDA DE BETON PENTRU RIGIDIZAREA MINIPILOTILOR

AUTOFORANTI DE LA CONSOLIDAREA VERSANTULUI STANG AL
ACUMULARII MANASTIREA DRAGOMIRNA
CAPITOLUL 1. PREVEDERI GENERALE PENTRU LUCRARILE DE

BETONARE A GRINZII DE RIGIDIZARE A MINIPILOTILOR
AUTOFORNATI
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea grinzii de rigidizare a celor 2

siruri de minipiloti autoforanti ce realizeaza consolidarea versantului stang a
acumularii Manastirea Dragomirna, in zona supusa frecvent fenomene de alunecare.
Caietul de sarcini specifica cerintele de baza ce trebuie indeplinite de executantul
lucrarii, in ceea ce priveste :
: montarea cofrajelor conform planului de cofraj elaborat de proiectant ( vezi
planul H-DRAG-PT-19) ;
: montarea plaselor de armatura conform planului de armare elaborat de
proiectant (vezi planul H-DRAG-PT-19) ;
: punerea in opera a betonului adus de la statia de betoane.
In cursul executiei lucrarilor de betonare nu se va face nici o derogare de la
prevederile prezentului caiet de sarcini, fara aprobarea prealabila - in scris - a
proiectantului.
Proiectantul isi rezerva dreptul ca in situatiile speciale ce se pot ivi la executie, sa
aduca modificari si completari prezentului caiet de sarcini, in raport cu situatia
aparuta in baza unor minute sau dispozitii de santier.
Constructorul si beneficiarul sunt obligati cf. Legii 10/1995 ( reactualizata in
anul 2018 ), sa respecte pe intreaga perioada de executie a lucrarilor, in afara
prezentului Caiet de Sarcini si-a proiectului de executie, toate dispozitiile legale in
vigoare inclusiv normele generale si specifice de protectie a muncii in vigoare.

89
Executantul, prin laboratorul sau de santier sau prin colaborarea cu unitati de

specialitate va efectua atat incercarile si determinarile rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini cat si eventualele verificari suplimentare solicitate de
proiectant, verificari suplimentare fata de prevederile Caietului de Sarcini inclus in
prezentul proiect.
Daca betonul pus in opera nu indeplineste conditiile prevazute conform
reglementarilor tehnice in vigoare, proiectantul va decide expertizarea lucrarii, cu
luarea de masuri privind refacerea sau consolidarea elementelor necorespunzatoare.
Lucrarile de betonare nu se vor executa sub temperaturi de +5°C, respectiv
peste +30°C.
In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta atat prevederile
Normativului C16 – 84, cat si cele prevazute in prezentul Caiet de Sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile Caietului de Sarcini
atasat prezentului proiect, proiectantul va dispune - in scris - sistarea lucrarilor si va
informa executantul si beneficiarul despre necesitatea intocmirii proiectului de
remediere – consolidare, in raport cu situatia aparuta.
Inainte de inceperea lucrarilor, executantul este obligat sa examineze amanuntit
proiectul si sa aduca la cunostinta investitorului eventualele lipsuri, nepotriviri intre
diferite planuri sau dificultati de adaptare la teren si de executie a proiectului.
Toate echipamentele utilizate pentru punerea in opera a betonului, pentru
fasonarea armaturilor, trebuie sa fie atestate de Comisia Nationala de Atestare a
Masinilor si Echipamentelor de Constructii, in vederea asigurarii calitatii lucrarilor
executate precum si protectia vietii, a sanatatii si a mediului, in conformitate cu
prevederile HG 1046-1996.
CAPITOLUL 2. PRINCIPALELE REGLEMENTARI TEHNICE IN

DOMENIU
Lucrarile de betoane se vor executa respectand urmatoarele acte normative:

90
Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi

STAS 10102/90 fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor.
STAS 10107/90 Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton
precomprimat.
STAS 1790/88 Constructii din beton. Tipul si frecventa incercarilor pentru verificarea
calitatii materialelor si betoanelor.
STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali.
STAS 790-84 Apa pentru betoane si mortare.
SREN 196/1-97 Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea rezistentelor mecanice.
SREN 196/3-97 Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea timpului de priza si a

stabilitatii.
STAS 9133/90 Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii.
STAS 438/1 - 89 Produse din otel pentru armarea betonului, otel beton laminat la cald.
Masuri si conditii tehnice de calitate.
STAS 1759-88 Incercari pentru betoane. Incercari pe betonul proaspat
STAS 127-89 Incercare pe betoane. Incercari pe betonul intarit.
C 26/85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive
C 16/84 Normativ pentru executia lucrarilor de constructii pe timp friguros
C 56/95 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si

instalatii aferente
NE012/2/2012 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat
P 59/86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a
elementelor din beton

91
CAPITOLUL 3. CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI
Compozitia betonului a fost aleasa in asa fel incat cerintele privind rezistenta si
durabilitatea acestuia sa fie asigurate conform “ Cod de Practică pentru Executarea
Lucrărilor din Beton, Beton Armat şi Beton Precomprimat” – (Partea I: Producerea
betonului) NE 012-1: 2012.
Proiectantul de specialitate a stabilit, cu caracter de recomandare, următorul tip
de beton, acesta putand fi adaptat conform retetelor de beton specifice fiecarei statii
de betoane:
Pentru GRINDA DIN BETON ARMAT :
: Beton C20/25;
: Permeabilitate P8;
: Clasa de tasare: S5 (>220 mm) ;
: Dimensiunea maxima a agregatelor: Dmax = 40 mm;
: Tipul de ciment: CEM II A-S 32,5 N – LH;
: Raport maxim A/C: 0,47
: Dozaj minim ciment: 390 kg/m3 ;
:Aditiv – intarzietor de prize + superplastifiant ;
: Gelivitate – G150
CAPITOLUL 4. CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE OTELULUI

FOLOSIT LA ARMAREA ELEMENTELOR DE BETON
4.1. Tipuri de otel utilizate
Tipul de otel utilizat la armarea grinzii de rigidizare a celor 2 siruri de minipiloti

autoforanti este plasa sudata cu dimensiunile de 100mm x 100mm x 10mm, ale carei
caracteristici mecanice trebuie sa corespunda cerintelor prevazute in STAS 438/2-91
si 438/3, 4-98, in conditiile de utilizare precizate in STAS 10107/0-90 sau in alte
reglementari tehnice.

92
Detaliile şi specificaţiile privind alcătuirea, fasonarea şi montarea plaselor sudate

in elementele de beton armat sunt detaliate in planurile de executie, executantul fiind
obligat sa respecte cu stricteţe detaliile de alcătuire, dimensiunile şi calitatea
armăturii.
Pentru îmbinările plaselor se va respecta conditia de petrecere a cate 2,5 ochiuri
se vor urmări şi respecta notele şi comentariile din planurile proiectului de execuţie
( cf. P59/86 ).
4.2. Livrarea si marcarea armaturilor
Livrarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare,

insotita de un document de calitate si dupa certificarea produsului de un organism
acreditat, de o copie dupa certificatul de conformitate.
Documentele care insotesc livrarea plasei de la producator trebuie sa contina
urmatoarele informatii:
- denumirea si tipul de otel utilizat ,
- standardul utilizat;
- toate informatiile pentru identificarea loturilor;
- greutatea neta a lotului trimis;
- valorile determinate privind criteriile de performanta.
Fiecare plasa sudata va purta o eticheta, bine legata, care va contine:
- marca produsului;
- tipul armaturii;
- numarul lotului;
- greutatea neta;
- semnul CTC.
Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind
calitatea produselor, care va contine toate datele din documentele de calitate,
eliberate de producatorul otelului beton.
4.3. Transportul si depozitarea
Plasele sudate se livrează în formă de:

93
- panouri de plase sudate (pachete de circa 2,5 tone);

- plase sudate în rulouri.
Manipularea loturilor se execută cu automacara cu capacitate de ridicare
corespunzătoare şi dispozitive de manipulare.
Depozitele de plase de armatura se protejează contra intemperiilor cu foi de
carton asfaltic, prelate, folii de masă plastică, etc., evitandu-se condiţiile ce
favorizează corodarea oţelului şi murdărirea cu pământ sau alte materiale.
Transportul si depozitarea plaselor se va face astfel incat acestea sa nu sufere
deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura si/sau betonul sau
aderenta beton-armatura.
4.4. Fasonarea si montarea plaselor
Eventualele innadiri prin sudura ale plaselor se vor executa de sudori

specializaţi iar pentru unele operaţiuni simple, respectiv sudarea prin puncte se pot
executa de fierari betonişti.
Inainte de a se trece la fasonarea plaselor, executantul va analiza prevederile
proiectului, tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a acestora,
precum si de aspecte tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera
necesar, se va solicita reexaminarea de catre proiectant a dispozitiilor de armare
prevazute in proiect.
Plasa de armatura trebuie taiata, indoita, manipulata, astfel incat sa se evite:
- deteriorarea mecanica (crestaturi, loviri);
- ruperi ale sudurilor de la plasele sudate;
- contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce
procese de coroziune.
Plasele care se fasoneaza trebuie sa fie curate si plane; in acest scop se vor
indeparta:
- eventualele impuritati de pe suprafata plasei;
- rugina, in special in zonele in care plasele urmeaza a fi innadite.

94
Plasele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat
sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in
momentul montarii.
Se interzice fasonarea plaselor la temperaturi sub − 10°C.
4.5. Montarea plaselor de armatura
Montarea plaselor de armatura poate sa inceapa numai dupa:

- receptionarea calitativa a cofrajelor (verificarea pozitiei cofrajelor, daca acestea
se inchid dupa montarea armaturii sau incheierea P.V. de receptie a cofrajelor);
- acceptarea de catre proiectant a procedurii de betonare;
La montarea plaselor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a
turnarii si compactarii betonului prin:
- crearea la intervale de maxim 3m a unor spatii libere intre armaturile de la
partea superioara, care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin
care se descarca betonul;
- crearea spatiilor necesare patrunderii vibratoarelor (min 2,5 x ∅ vibrator) la
interval de maxim 5 ori grosimea elementului uzual, diametrele vibratoarelor fiind de
38 sau 58 mm.
- plasele de armatura vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se
masuri care sa asigure mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri,
agrafe, capre).
- pentru mentinerea in pozitie a plaselor de la partea superioara a placilor se vor
folosi “capre“ din otel-beton sprijinite intre ele la distante de maxim 1 m (1buc./m 2)
in camp;
Innadirea plaselor se face prin suprapunere si se va realiza in conformitate cu
prevederile STAS 10107/0-90 si P59/86 in care sunt indicate si lungimile minime de
petrecere necesare .
Pentru evitarea accidentelor în timpul lucrului se vor respecta regulile de tehnica
securităţii muncii specifice locului de muncă şi utilajelor tehnologice folosite. Aceste
prevederi nu sunt limitative şi pot fi completate în funcţie de situaţia locală sau de
condiţiile generale.

95
Conform planurilor de detaliu ale prezentului proiect, plasa de armatura va fi

acoperita cu un strat de protectie din beton a = 5cm. Grosimea stratului de acoperire
cu beton a armăturilor va respecta prevederile proiectului de execuţie cu o abatere de
± 3mm.
4.6. Remedieri in cadrul procesului de fasonare a plaselor sudate
Proiectantul va decide în funcţie de natura şi amploarea defecţiunilor constatate

măsurile de remediere necesare.
Înainte de turnarea betonului se iau măsuri de înlocuire sau dublare a plaselor
necorespunzatoare si se refac legăturile sau sudurile desprinse.
În timpul turnării şi vibrării betonului se iau măsuri dacă este cazul de corectare
a deformaţiilor constate.
Nu se admit modificări de soluţii în ceea ce priveşte calitatea si dimensiunile
oţelului beton utilizat faţă de prevederile din proiect.
La terminarea lucrărilor de armare se efectuează recepţia de către beneficiar,
proiectant şi executant. Rezultatele verificărilor şi eventualele remedieri care trebuie
executate se vor consemna în Registrul de Procese verbale pentru verificarea calităţii
lucrărilor ce devin ascunse. După efectuarea remedierilor se va face verificarea şi se
va întocmi un nou Proces verbal.
Dacă în situaţii de excepţie din motive întemeiate executantul solicită
modificarea calităţii si dimeniunilor armaturii, solicitarea (cu aprobarea
beneficiarului) se va face în scris către proiectant, executantul suportand toate
cheltuielile prilejuite de reproiectarea şi modificările de cantităţi, dimensiuni sau
calitate a armăturilor.
CAPITOLUL 5. COFRAJE SI SUSTINERI
5.1. Cerinte de baza

96
Cofrajele si sustinerile trebuie sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si

gradului de finisare prevazute in proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate,
respectandu-se inscrierea in tolerantele admisibile.
Cofrajele si sustinerile sunt proiectate astfel incat sa fie capabile sa reziste la
toate actiunile ce pot apare in timpul procesului de executie. Ele trebuie sa ramana
stabile pana cand betonul atinge o rezistenta suficienta pentru a suporta eforturile la
care va fi supus la decofrare, cu o limita acceptabila de siguranta.
Cofrajele si sustinerile trebuie sa fie suficient de rigide pentru a asigura
satisfacerea tolerantelor pentru structura si a nu afecta capacitatea sa portanta.
Cofrajele vor fi dispuse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a
armaturii si realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului. Supravegherea si
controlul vor asigura realizarea cofrajelor in conformitate cu planurile de executie si
reglementarile tehnice specifice.
Ordinea de montare si demontare a cofrajelor trebuie stabilita astfel incat sa nu
produca degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor si
sustinerilor.
Cofrajele vor fi astfel montate incat sa permita decofrarea fara deteriorarea sau
lovirea betonului.
Imbinarile dintre panourile cofrajului trebuie sa fie etanse.
Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata.
Substantele de ungere a cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe fata
interioara a cofrajului, iar betonul trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti.
Trebuie luata in considerare orice influenta daunatoare posibila asupra suprafetei
betonului a acestor substante de decofrare.
Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului
sau sa corodeze cofrajul.
Agentii de decofrare trebuie sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile
neschimbate, in conditiile climatice de executie a lucrarilor.
Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza reglementarilor tehnice sau
agrementelor.
Distantierii cofrajului, lasati in beton, nu trebuie sa afecteze durabilitatea sau aspectul
betonului.

97
Cofrajul va fi executat si finisat astfel incat sa nu existe pierderi de parti fine sau sa
produca pete pe suprafata betonului. Piesele inglobate provizoriu pot fi necesare
pentru mentinerea fixa a cofrajului sau a barelor de armatura pana la intarirea
betonului. Distantierii nu trebuie sa introduca incarcari suplimentare inacceptabile
asupra structurii, nu vor reactiona cu constituentii betonului sau cu armatura si nu
trebuie sa produca patarea suprafetei de beton.
5.2. Tipuri de cofraje, dimensionare, transport
Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau
produse pe baza de polimeri.
Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de
precizarile date in “Ghidul pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor“ iar detaliile de
alcatuire a cofrajelor se vor elabora de catre constructor in cadrul proiectului
tehnologic de executie sau de catre un institut de specialitate.
Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite
deformarea sau degradarea lor (umezire, murdărire, putrezire, ruginirea, etc.).
Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor
materiale pe stivele de panouri de cofraje.
5.3. Pregatirea lucrarilor
Se vor respecta notele şi comentariile din planşele proiectului.

Pentru fiecare fază tehnologică executantul va întocmi proiecte şi/sau fişe
tehnologice, ce vor stabili soluţiile de cofrare, susţinere, materialele folosite, timpii
de montare şi de demontare, cu susţinerea prin calcul a dimensiunilor şi tipurilor de
elemente de cofraj ales pentru fiecare element în parte.
Executantul va supune aprobării proiectantului proiectele tehnologice şi fişele
tehnologice pentru elementele de cofrare a elementelor de beton şi beton armat.
Fişele tehnologice vor cuprinde precizări de detaliu privind:
- Lucrările pregătitoare;
- Fazele de execuţie;
- Programul de control al calitătii de execuţie al cofrajelor;

98
- Resurse necesare (echipamente, susţineri, utilaje, scule, forţă de muncă);

- Organizarea raţională a locului de muncă.
5.4. Montarea cofrajelor

Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curata si pregati
suprafetele care vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica
corecta pozitie a armaturilor.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
Elementele de cofraj se vor preasambla înainte de a fi montate la poziţie. Înainte de
turnarea betonului se va verifica dacă s-a făcut ungerea cofrajelor pentru uşurarea
operaţiunii de decofrare.
Ungerea se execută cu agenţi de decofrare pe feţele cofrajului care vin în contact cu
betonul.
Agenţii de decofrare trebuie să nu păteze betonul, să nu corodeze betonul şi cofrajul,
să se aplice uşor şi să-şi păstreze proprietăţile neschimbate în condiţiile climatice de
execuţie a lucrărilor.
In cazul in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura
repartizarea solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si de posibilitatile de
inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor.
In cazul in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se
va face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de
temperatura.
CAPITOLUL 6. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
6.1. Pregatirea turnarii betonului

99
Toate elementele din beton armat pentru care s-au întocmit prezentele
specificaţii se execută monolit.
Grinda de beton , in lungime totala de 50 m, se executa in tronsoane de 10m,
turnate conform planului H-DRAG-PT-19.
Se consideră că betoanele se prepară în staţii de betoane autorizate.
Executantul va utiliza betoane gata preparate livrate de la staţii proprii de
betoane sau de la alte centrale de betoane.
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
a) intocmirea procedurii pentru betonare a grinzii de beton in tronsoane
alternative de cate 10,00m si acceptarea acesteia de catre investitor;
b) sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate
materialele necesare desfasurarii procesului si sunt in stare de functionare utilajele si
dotarile necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie in cazul
betonului preparat pe santier;
c) sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de
executie si masurile privind securitatea muncii si PSI;
d) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa
caz);
e) in cazul in care, de la montarea la receptionarea armaturii a trecut o perioada
indelungata (peste 6 luni) este necesara o inspectare a starii armaturii de catre o
comisie alcatuita din beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul ISC, care va
decide oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de
specialitate si va dispune efectuarea ei;
f) suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu
betonul proaspat, vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati);
suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate si trebuie sa aiba
rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane;
g) sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in
opera a betonului;
h) sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru a asigura
continuitatea in procesul betonarii ;

100
i) nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile

(ger, ploi abundente, furtuna);
j) vor fi prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel
incat acestea sa nu se acumuleze in transeea ce urmeaza a fi betonata;
k) sunt asigurate toate conditiile in vederea recoltarii probelor la locul de punere
in opera si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat;
l) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu
indeplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate.
In baza verificarii indeplinirii conditiilor de mai sus, se va consemna aprobarea
inceperii betonarii de catre:
: responsabilul tehnic cu executia,
: reprezentantul beneficiarului,
: reprezentantul ISC ( daca considera necesar ), in conformitate cu prevederile
programului de control al calitatii lucrarilor – stabilite prin contract.
Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor
indicate mai sus.
6.2. Reguli generale pentru desfasurarea procesului de betonare
Betonarea elementului de beton ce urmeaza a fi pus in opera va fi condusa

nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de lucru care va fi permanent la locul
de turnare si va supraveghea respectarea stricta a caietului de sarcini, a Codului NE
012-99 si a procedurii de executie.
Betonul va fi pus in lucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la
locul de turnare.
Nu se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei
betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
a) cofrajele de lemn si betonul vechi – care vor veni in contact cu betonul
proaspat – vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea
betonului, dar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata;

101
b) din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe,

benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare;
c) daca betonul adus la locul de punere in opera nu se incadreaza in limitele de
consistenta admise sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in
lucrare. Se admite imbunatatirea consistentei betonului, numai prin folosirea unui
superplastifiant;
d) inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,50m;
e) betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se
realizarea de straturi orizontale de maximum 0,50m inaltime si turnarea noului strat
inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior;
f) se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea plaselor de
armare fata de pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea
superioara a elementului de betonat; daca totusi se vor produce asemenea defecte,
ele vor fi corectate in timpul turnarii;
g) se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii,
respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile
proiectului;
h) nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si
nici asezarea pe armaturi a vibratorului;
i) se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si
sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor
deplasari sau cedari;
j) circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face
pe podine astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa
circulatia pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat;
k) betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect
sau procedura de executie;
l) durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este
necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca
timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor determinari de laborator, aceasta
se va considera de 2 ore de la prepararea betonului – in cazul cimenturilor cu
adaosuri - si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos;

102
m) in cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea

turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor;
p) instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport
local al betonului precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi,
este permisa numai dupa 24 ÷ 48 ore, in functie de temperatura mediului si tipul de
ciment utilizat (de exemplu 24 ore daca temperatura este de peste 20°C si se
foloseste ciment de de clasa mai mare de 32,5).
6.3. Compactarea betonului
Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus.

Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee,
functie de consistenta betonului, tipul elementului etc.
In general compactarea mecanica se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa
caz, cu ciocanirea cofrajelor) in urmatoarele cazuri:
: cand introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor
sectiunii sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa;
: la intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea
trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost;
: cand se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
In timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa se evite
deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil.
La 2 ÷ 4 ore de la terminarea betonarii unei zone (in functie de stadiul de
intarire), se va proceda la protejarea suprafetei libere a betonului cu materiale care sa
asigure evitarea evaporarii apei din beton si racirea rapida (saltele alcatuite din
rogojini dispuse intre folii de polietilena sau prelate, strat de minim 10 cm nisip
umed acoperit cu prelate).
Protectia va fi indepartata dupa minimum 7 zile si numai daca intre
temperatura suprafetei betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de
12°C.

103
CAPITOLUL 7. ROSTURI DE LUCRU (DE BETONARE)

In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se
executia astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau
intre doua rosturi de dilatare.
Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie stabilita prin
procedura de executie.
Numarul rosturilor trebuie sa fie minim, pentru ca ele pot avea rezistenta mai
mica la intindere si forfecare in comparatie cu restul structurii, in cazul in care
rosturile sunt tratate necorespunzator.
De asemenea exista riscul de diminuare a impermeabilitatii in rost, cu
consecinte in reducerea gradului de protectie impotriva coroziunii armaturii.
Rosturile de lucru vor fi dispuse in zone ale elementelor care nu sunt supuse la
eforturi mari in timpul exploatarii si vor fi realizate tinandu-se seama de urmatoarele
cerinte:
- suprafata rosturilor de lucru va fi de regula perpendiculara pe axa elementului de
constructie;
Rosturile de lucru se vor trata dupa cum urmeaza :
a) spalare cu jet de apa si aer sub presiune, dupa sfarsitul prizei betonului (cca. 5 ore
de la betonare, functie de rezultatele incercarilor de laborator);
b) inainte de betonare, suprafata rostului de lucru va fi bine curatata, indepartandu-se
betonul ce nu a fost bine compactat si/sau se va freca cu peria de sarma pentru a
inlatura pojghita de lapte de ciment si oricare alte impurutati, dupa care se va uda;
c) inaintea betonarii, betonul mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa absoarba
apa dupa regula “betonul trebuie sa fie saturat, dar suprafata zvantata“.
d) la structurile din beton, impermeabile, rosturile trebuie de asemenea sa fie
impermeabile.
Cerintele enumerate mai sus trebuie sa fie indeplinite si in cazul rosturilor
“neintentionate“ ce au aparut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor
defectiuni, nelivrarii la timp a betonului etc.
CAPITOLUL 8. DECOFRAREA ELEMENTELOR DE BETON

104
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o

anumita rezistenta.
Trebuie avute in vedere conditiile speciale ale decofrarii elementelor de beton
care au fost supuse inghetului in faza intaririi (pentru betonul neprotejat).
Elementele pot fi decofrate in momentul in care betonul are o rezistenta
suficienta pentru a putea prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care
au fost proiectate.
8.1. Reguli privind operatia de decofrare.
Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub +5°C atunci se

recomanda ca durata minima de decofrare sa se prelungeasca cu aproximativ durata
inghetului.
In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli:
a. Desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul punctului
de lucru;
b. In cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot
afecta stabilitatea constructiei decofrate, se va sista demontarea elementelor de
sustinere pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare;
c. Sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala a deschiderii
elementelor si continuand simetric catre reazeme.
d. Slabirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri) se va face treptat, fara socuri.
e. Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de
catre elementele care se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea
materialului cofrajului si sustinerilor.
f. In termen de 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie, se va proceda, de
catre conducatorul punctului de lucru, reprezentantul investitorului si de catre
proiectant (daca acesta a solicitat sa fie convocat) la o examinare amanuntita a
tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, incheindu-se un proces verbal in care
se vor consemna calitatea lucrarilor, precum si eventualele defecte constatate. Este
interzisa efectuarea de remedieri inainte de aceasta examinare.
8.2. Protectia lucrarilor

105
Pe durata întăriri betonului, cofrajele vor fi protejate împotriva lovirii sau

degradărilor provocate de execuţia altor lucrări de natură să influenţeze stabilitatea
sau condiţiile de încărcare ale cofrajelor.
Demontarea cofrajelor se va efectua în urma dispoziţiei şefului de punct de lucru, pe
baza respectării duratei de întărire a betonului.
După decofrare se vor curăta elementele cofrajelor şi suprafeţele de resturile de
beton aderente.
8.3. Recepţia lucrărilor
În vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor se vor efectua verificări

etapizate astfel:
- controlul preliminar al lucrărilor pregătitoare şi a elementelor şi subansamblurilor
de cofraj şi susţinere;
- verificarea în cursul execuţiei a poziţionării cofrajelor în raport cu trasarea şi a
modului de fixare al elementelor;
Toleranţele admisibile la execuţia cofrajelor : se vor respecta limitele impuse in cap.
7.3. din NE 012/2/2012;
În vederea recepţionării lucrărilor de cofrare se vor face următoarele verificări
înainte de turnarea betonului:
- verificarea montării tuturor elementelor cofrajelor la cotele şi toleranţele impuse;
- verificarea elementelor de prindere şi legătură;
- verificarea ca in timpul turnării şi vibrării betonului sa nu existe elementele de
cofraj care sa se poata deforma.
8.4. Metode de remediere
Proiectantul va decide natura şi amploarea remedierilor în funcţie de

caracterul defecţiunilor constatate.
Toate lucrările de remediere se vor suporta de catre executant fără costuri
suplimentare pentru beneficiar.

106
Înainte de turnarea betonului se vor înlocui elementele necorespunzătoare ale

cofrajului sau se vor lua măsuri pentru dublarea lor corespunzătoare.
În timpul turnării (betonul fiind proaspăt turnat) se iau măsuri (dacă este
cazul) de readucere a cofrajului în limitele abaterilor dimensionale admisibile.
La terminarea lucrărilor de cofrare se efectuează recepţia finală de către o
comisie formată din reprezentantul beneficiarului, proiectant şi executant.
Rezultatele verificărilor şi eventualele remedieri care trebuie executate se vor
consemna în Registrul de Procese verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce
devin ascunse.
După efectuarea remedierilor se va face verificarea şi se va încheia un nou
Proces verbal.
CAPITOLUL 9. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
9.1. Date generale
In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, (in special) zona

suprafetei trebuie tratata si protejata o anumita perioada de timp de la momentul
turnarii si cat mai curand posibil dupa compactare.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a
capatat o suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii premature
datorita radiatiilor solare si vantului.
Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor:
- antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare);
- diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;
- temperaturii scazute sau inghetului;
- eventualelor socuri sau vibratii care ar conduce la o diminuare a aderentei beton-
armatura (dupa intarirea betonului).
Principalele metode de tratare/protectie sunt:
- mentinerea in cofraje;
- acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda;

107
- stropirea periodica cu apa.

Protectia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip,
rogojini).
Materialul de protectie trebuie mentinut permanent in stare umeda.
Stropirea cu apa va incepe dupa 2 ÷ 12 ore de la turnare, in functie de tipul de
ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat ce betonul este suficient de
intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2 ÷ 6 ore in asa fel incat suprafata sa se
mentina permanent umeda.
Se va folosi apa care indeplineste conditiile de calitate similare cu conditiile
de la apa de amestecare.
Pe timp uscat şi călduros, suprafeţele libere ale betonului vor fi stropite de cel
puţin de 2 ori / zi, după ce în prealabil se acoperă cu rogojini sau cu un strat de
rumeguş (nisip) de 3 - 4 cm pentru a menţine umiditatea.
Udarea se va face prin pulverizarea apei, astfel ca betonul să nu fie spălat
înainte de a se întări suficient.
Stropirea betonului se va face cel puţin timp de 7 - 14 zile.
9.2. Protejarea betonului pe timp friguros
Protejarea betonului pe timp friguros se va realiza prin:

- conservarea căldurii acumulate prin încălzirea materialelor componente şi păstrarea
căldurii exotermice, prin acoperirea betonului cu materiale termoizolatoare.
- incălzirea betonului cu aer cald, abur sau aparate electrice.
-turnarea betonului în spaţii mari încălzite, realizate în construcţii prin închideri
parţiale şi folosind pentru rest construcţia definitivă gata executată.
- utilizarea acceleratorilor de priză.
Lucrările de betonare nu se vor începe dacă temperatura exterioară este sub
0
0 C, iar în cazul lucrărilor în curs de execuţie, betonările se vor întrerupe, dacă
temperatura coboară la - 50C, cu tendinţa de scădere în continuare.

108
În cazul executării lucrărilor în perioada de timp friguros (intervalul 15

noiembrie - 15 martie) se vor lua măsuri ca betonul să se întărească şi să atingă
rezistenţele necesare, fără să sufere din cauza îngheţului.
In cazul in care temperatura mediului este mai mica de + 5°C, nu se va stropi cu
apa ci se vor aplica materiale sau pelicule de protectie (tip Perry, Doka sau Meva). In
general, in momentul in care se obtine o rezistenta a betonului de 5 N/mm 2 nu mai este
necesara protectia.
Peliculele de protectie se aplica in conformitate cu reglementarile speciale.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii
de polietilena, atata timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii
pastei de ciment.
Curăţirea şi prelucrarea suprafeţelor de beton turnat se execută de obicei înainte
de întărirea completă a betonului, utilizându-se maşini de finisat, striat şi tăiat rosturi
de contracţie în beton.
9.3. Recepţia lucrărilor
Se admit următoarele defecte în ceea ce priveşte aspectul şi integritatea

elementelor din beton şi beton armat:
- defecte de suprafaţă (pori, segregări superficiale, denivelări locale) având adâncimea
de maximum 1 cm, totalitatea defectelor de acest tip fiind limitată la cel mult 3 % din
suprafaţa feţei elementului pe care sunt situate;
- defectele admisibile nu se înscriu în procesul verbal care se întocmeşte la
examinarea elementelor după decofrare iar dacă elementele respective nu se tencuiesc,
ele vor fi remediate conform Normativului C49-87.
Se va efectua o verificare directă privind:
: aspectul elementelor de construcţii după decofrare,
: dimensiunile de ansamblu şi cotele de nivel,
: dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile proiectului,
: incadrarea în abaterile limită admisibile conform cu prevederile prezentelor
specificaţii tehnice.

109
9.4. Metode de remediere a defectiunilor
Metodele de remediere a defectiunilor se vor adopta în funcţie de amploarea şi

natura acestora, pe baza deciziei proiectantului .
Se pot adopta următoarele tipuri de soluţii pentru remedieri:
- rebetonare cu menţinerea armăturilor.
- chituire.
- amorsare şi completare.
- injectare.
- consolidare.
De la caz la caz, proiectantul poate prescrie şi alte soluţii decâ cele menţionate.
Chituirea se va face cu pastă de ciment cu adaos de poliacetat de vinil (aracet)
sau cu chit epoxidic.
Amorsarea se va face cu chit epoxidic sau pastă de ciment cu adaos de
poliacetat de vinil, iar completările se vor face cu mortar epoxidic sau cu mortar şi
beton de ciment.
Soluţia cu amorsare şi completare se va adopta pentru goluri în secţiune şi
segregări.
Injectările se vor face cu pastă de ciment, răşină epoxidică sau chit ( soluţia de
injectare se va adopta pentru elemente de beton cu fisuri cu deschiderea maximă a
fisurii de 0,5 - 1 mm ).
Soluţia cu injectare şi placare, se va adopta în situaţiile de existenţă a unor fisuri
cu deschiderea maximă a fisurilor de 1 - 5 mm in elementele de beton recent turnate .
Injectarea cu placare se va face cu chit epoxidic armat cu ţesătură din fibră de
sticlă.
La terminarea lucrărilor, recepţia la terminarea lucrarilor se va face de catre o
comisie formată din reprezentatul beneficiarului, executant şi proiectant.
Rezultatele verificărilor şi eventualele remedieri care trebuie executate se vor
consemna în registrul de Procese Verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor.
După efectuarea remedierilor se va face verificarea şi se va încheia un nou
Proces Verbal.

110
CAPITOLUL 10. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE

BETONARE EFECTUATE
Controlul calitatii lucrarilor de executie se face in baza Legii 10/1995

completata si republicata in 2018.
Obligatiile si raspunderile ce revin investitorilor, proiectantilor, executantilor,
specialistilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu executia, ale
expertilor tehnici atestati, precum si ale proprietarilor, administratorilor si ale
utilizatorilor constructiilor sunt stipulate in Legea calitatii, H.G. 925/95 actualizata
in 2017 si H.G. 343/2017.

111
CAIET DE SARCINI NR.4
REALIZAREA FORAJELOR PIEZOMETRICE

(HIDROGEOLOGICE) SI EFECTUAREA MASURATORILOR
Se vor realiza doua foraje piezometrice pentru masurarea regimului

infiltratiilor pe platforma mal drept, de-o parte si de cealalata a conductei de
debusare a drenului, in vederea monitorizarii functionalitatii acestuia, pentru a putea
interveni in timp util la desfundarea tubulaturii in cazul in care, prin reducerea
nivelului de apa din foraje, se concluzioneaza colmatarea sistemului de drenaj.
PRODUCATOR
Forajele si echiparea piezometrelor se vor executa pe santier, conform

detaliilor din prezentul proiect (vezi planurile H-DRAG-PT-21, H-DRAG-PT-
22, H-DRAG-PT-23, H-DRAG-PT-24) si caiet de sarcini.

112
Beneficiarul se va dota cu o sonda fluier (electrica) , pentru a putea

masura periodic nivelul de apa din tubul forajului.
DESCRIEREA DISPOZITIVULUI DE MASURA
- tubatie colectoare, perforata pe treimea inferioara amplasata intr-un

foraj executat in terenul natural, pe terasa mal drept, de-o parte si de
cealalta a conductei de debusare a apelor drenate;
- filtru invers intre peretele forajului si tubatie, pe zona perforata ;
- statia de masura la capul superior al tubatiei care este cu cap liber
pentru masuratori cu sonda fluier (electrica) ;
Apa din terenul natural patrunde prin filtrul invers in tubatia perforata si
se ridica la un nivel h.
Monitorizarea cotei nivelului de apa in tubatie se efectueaza prin
masurarea nivelului cu sonda fluier (electrica) ce este agatata de un cablu gradat
(ruleta).
CARACTERISTICI
- domeniu de masura variabil functie de adancimea

forajului
- diametru teava PVC tip G – minim 50 mm
metalica – Zn 2”
- lungime filtru – functie de caract. geologice, lungimea forajului, 1/3 h
sau a zonei ce se doreste a fi urmarita
- precizia sonda fluier: 2%
sonda electrica: 1%
ruleta : 1%
- diametru sonda fluier maxim 30 mm
- greutate sonda fluier 0,6 kg
- greutate sonda electrica cu lest 1,0 kg
- diametru tambur 80 mm

113
ALCATUIRE
- parte fixa “unitate de urmarire” – tubatia perforata din PVC
- parte mobila “unitate de citire” – sonda fluier (electrica)
1. capac metalic protector;

2. capac PVC protectie tubatie
3. teava metalica 83 x 3,5
4. umplutura de argila in jurul forajului
5. bloc de beton turnat pe loc
6. teava PVC tip G minim 50 mm
7. filtru din geotextil
8. filtru din pietris margaritar

114
9. foraj 8 1/2” - 10 1/2”

10.dop cu distantier
Tip de capac metalic protector
1. fund capac din tabla otel 3 mm

2. colier de ghidaj cu filet
3. surub
4. coroana capac 95x3,5 OLT 35 STAS 404
5. bolt pahar otel rotund 5
6. teava de foraj 83x3,5 OLT 35 STAS 404
7. coroana pahar 70x3,5 OLT 35 STAS 404
8. eclisa pahar din tabla otel 3 mm
9. fund pahar din tabla otel 3 mm
APARAT DE MASURA

115
Sonda fluier
Sonda electrica
LOCUL DE MONTAJ
-de-o parte si de cealalata a conductei de debusare a drenului, in vederea
monitorizarii functionalitatii si eficientei sistemului de drenaj de pe platforma
malului drept al acumularii;
- tubatia si filtrul invers se monteaza in forajele executate cu recuperaj;

116
- partea superioara a tevii (capul de masura), se amplaseaza la minim 0,50m

deasupra terenului natural si este protejata de un bloc de beton de 40 x 40 x 150 cm ,
din care 20 cm in elevatie
EFECTUAREA MASURATORILOR
 la atingerea nivelului de apa, sondele vor indica semnale (electric sau

sonor);
 sondele vor fi legate (atasate) de un cablu (banda) gradat ;
 tubatia forajului va fi libera, permitand accesul facil al sondei ;
MODUL DE EFECTUARE A MASURATORILOR
- Persoana implicata in programul de monitorizare, va verifica

functionalitatea sondei fluier (electrice);
- se detaseaza capacul de protectie al forajului piezometric (hidrogeologic);
- se asigura cablul de lansare al sondei;
- se lanseaza cu miscari usoare, sonda in tubatie pana la aparitia semnalului,
fapt ce indica contactul sondei cu apa;
- se citeste pe cablul gradat lungimea acestuia, de la nivelul apei pana la
buza superioara a tubatiei;
- inainte de extragerea sondei din tubatie se ridica sonda cu 1-2 m si se
lanseaza din nou pana la aparitia semnalului – se efectueaza 3 astfel de citiri, media
lor fiind citirea curenta in data respectiva ;
- se extrage sonda cu viteza redusa (ca si la lansare) evitand frecarea
cablului de tubatie si lovirea sondei.
Programul de masuratori :
: se efectueaza citirea de “ 0 “ la 14 zile de la receptia terminarii lucrarilor la
drenul mal drept;
: monitorizarea nivelului freatic se va face lunar, prin masurarea nivelului de
apa din piezometrele P1 si P2;

117
: daca dupa masuratori repetate se constata ca nivelul apei in piezometre va

creste brusc si necorelat cu regimul precipitatiilor se va interveni pentru desfundarea
conductei de drenaj, astfel incat regimul freatic citit la piezometre sa revina la valori
comparabile cu valoarea de “0”, in aceleasi conditii climatice si de regim hidrologic;
Inregistrarea datelor se face intr-un caiet special destinat operatiei de
monitorizare, in care se noteaza:
:data efectuarii masuratorii,
:simbolul forajului piezometric FP la care s-a facut masuratoarea,
:valoarea citirii (h):
: diferenta fata de masuratoarea de „0” si fata de masuratoarea precedenta;
Tabel pentru inregistrarea datelor
Loc de montaj .........Simbol ........ Lungime.........Cota cap masura.....
Data efectuarii masuratorii FH (FP) h (m)
MATERIALE PENTRU VERIFICARI, INTRETINERI,

REPARATII
- ruleta 1 mm/div., 0- 2 m,
- vas cu apa,
- multimetru digital,
- trusa de chei fixe,
- trusa electrician,
- fludor, pasta decapanta,
- hartie abraziva,
- perie de sarma,
- lavete,

118
PREVEDERI IMPORTANTE
 Prevederi inainte de interventii  Prevederi dupa interventii

1. Forajul piezometric trebuie sa fie accesibil 1. Curatarea locului unde au fost executate
numai persoanelor care se ocupa cu efectuarea lucrarile de remediere
masuratorilor.
2. Interventiile la capul de masura a forajului 2. Asigurarea protejarii capului de masura a
piezometric (hidrogeologic) vor fi efectuate de forajului piezometric (hidrogeologic)
persoane (instalatori) sau firme care au in
domeniul de activitate executia de foraje
echipate sau ateliere mecanice autorizate.
3. Pe perioada interventiilor pentru reparatii este 3. Indepartarea de langa capul de masura a
obligatorie supravegherea din partea forajului piezometric a tuturor obiectelor ce pot
responsabilului cu activitatea de monitorizare a ingreuna accesul pentru efectuarea citirilor
unitatii beneficiare
4. Dotarea corespunzatoare a echipei de 4. Nu se vor depozita diverse materiale langa
interventie cu scule si verificatoare necesare forajul piezometric
operatiilor de reparatii
5. Recotarea geodezica a capatului superior daca 5. La fiecare interventie se va intocmi “FISA
interventia a avut ca urmari modificari ale DE VERIFICARE (INTRETINERE,
acestuia. REPARATIE)”.
Fisele se vor centraliza si arhiva in Arhiva
beneficiarului.
6. Pe perioada interventiilor pentru reparatii vor
fi luate masuri de protectie a partilor de instalatie
asupra carora nu se intervine.
7. Subansamblele demontate nu vor fi supuse
socurilor violente, lovite, deformate sau
depozitate in locuri cu agenti corozivi.
VERIFICARI ASUPRA FORAJULUI PIEZOMETRIC (HIDROGEOLOGIC)
Verificari curente
-Efectuate de operator si care preced transa de masuratori:

119
Operatia de verificare Modul de efectuare

1. Functionalitatea sondei, Introducerea sondei intr-un vas cu apa sI
sesizarea sonora sau luminoasa la contactul cu
apa
2. Integritatea cablului de masura - uzura, rupturi, Vizual
prezenta si starea marcajului, legatura la sonda
3. Starea generala a protectiei capului de masura Vizual
asa cum aceasta a fost prevazuta in proiect
(spatiu incuiat, imprejmuire, capac, etc.)
4. Conditiile de acces la capul de masura, Vizual
existenta dispozitivelor de siguranta, stabilitatea
capului de masura, prezenta capacului,usurinta in
manevrare a capacului de protectie, starea de
conservare (protectia cu vaselina, vopsea),
existenta marcajului;
5. Manevrabilitatea capacului de protectie Inchiderea – deschiderea surubului de blocare

6. Accesibilitatea sondei in tubatie Introducerea sondei in tubatie cu miscari lente si
sesizarea prin rezonanta a eventualelor blocaje;
se va determina adancimea la care se afla
blocajul, eventual natura cat si posibilitatea de
inlaturare
7. Infiltratii pe langa capul de masura si depuneri Vizual
de calcita sau oxizi in vecinatatea acestuia
8. Antrenarea de material din umplutura Vizual
9. Starea protectiei anticorozive ale elementelor Vizual
metalice

120
Verificari speciale
-Efectuate de operator periodic ( 1-2 ori/an ):
Operatia de verificare Modul de efectuare

1. Functionalitatea sondei Introducerea sondei intr-un vas cu apa si
sesizarea sonora sau luminoasa la contactul cu
apa
2. Integritatea cablului de masura - uzura, rupturi, Vizual
prezenta si starea marcajului, legatura la sonda
3. Conditiile de acces la capul de masura, Vizual
existenta dispozitivelor de siguranta, stabilitatea
capului de masura, prezenta capacului,usurinta in
manevrare a capacului de protectie, starea de
conservare (protectia cu vaselina, vopsea),
existenta marcajului
4. Manevrabilitatea capacului de protectie Inchiderea – deschiderea surubului de blocare

5. Accesibilitatea sondei in tubatie Introducerea sondei in tubatie cu miscari lente si
sesizarea eventualelor blocaje; se va determina
adancimea la care se afla blocajul, eventual
natura cat si posibilitatea de inlaturare
6. Infiltratii pe langa capul de masura si depuneri Vizual
de calcita sau oxizi in vecinatatea acestuia
7. Antrenarea de material din umplutura Vizual
8. Starea protectiei anticorozive ale elementelor Vizual
metalice
9. Masuratori comparative si ori de cate ori apare Efectuarea unei transe de masuratori cu o alta
suspiciunea unor masuratori nerelevante sonda fluier (electrica) metrologata
10. Capacitatea de functionare Turnare/scoatere apa din foraj si masurarea in
timpi dublati a tendintei de revenire la nivelul

121
dinaintea efectuarii operatiei de turnare/scoatere
INTRETINEREA FORAJULUI PIEZOMETRIC (HIDROGEOLOGIC)

Modul de intretinere recomandat
Operatia de intretinere
Conservarea marcajelor Inscriptionarea periodica a simbolului forajului
piezometric (hidrogeologic) in zona capului de
masura
Protejarea capului de masura a forajului Vopsirea anuala (sau dupa caz) a tuturor partilor
piezometric (hidrogeologic)
metalice aflate la suprafata
Indepartarea depunerilor de calcita sau oxizi Curatarea cu peria de sarma a zonelor ce prezinta
depuneri, stergerea cu laveta si protejarea
acestora cu vaselina sau vopsea
Protejarea elementelor detasabile Ungerea cu vaselina a partilor de infiletare a
capacelor
Protejarea accesului sondei in tubatie Montarea capacelor de protectie dupa fiecare

transa de masuratori.
Pastrarea curata a lantului de masura Dupa fiecare transa de masuratori se sterge cu o
(cablu, sonda fluier sau electrica, tambur) laveta si se unge cu vaselina cablul de sustinere
(banda indicatoare) a sondei, precum si
tamburul– depozitarea lantului de masura in
mediu uscat
Protejarea sursei de alimentare a sondei Dupa fiecare transa de masuratori se va debransa
electrice bateria (acumulatorul) de la circuitul electric si
se va depozita in mediu uscat, la temperatura
cuprinsa intre 100C sI 300C

122
LISTA CU DEFECTIUNI POSIBILE
Defect Cauza defectului

1. Valori constante ale masuratorilor - Colmatarea in timp a filtrului si treimii
inferioare a tubatiei cu material fin antrenat din
terenul natural;
- Blocarea tevii forajului piezometric
(hidrogeologic) cu corpuri straine sub cota
nivelului de apa;
2. Inaccesibilitatea sondei in tubatie Infundarea tubatiei cu corpuri straine din cauza
lipsei capacului de protectie sau defectiuni de la
montaj, sau ruperea tevii din PVC in dreptul
fantelor.
3. Exfolierea vopselei de protectie si Existenta umiditatii si necuratarea
corodarea suprafetelor metalice corespunzatoare a suprafetelor metalice inainte
de vopsire (protejarea anterioara a fost executata
pe suprafetele metalice necuratate cu peria de
sarma si hartie abraziva si apoi degresare)
4. In contact cu apa nu apare semnalul La sonda fluier este astupat orificiul de iesire a
sonor sau luminos la sonda aerului
La sonda electrica lipsa tensiunea optima de
functionare, cei doi electrozi sunt oxidati,
intrerupt cablul electric bifilar
5. Deteriorarea cablului sondei Cablul neinfasurat corespunzator (spira langa
spira) pe tambur, depozitare in mediu agresiv,
imbatranirea izolatiei
6. Defectiuni la componentele electronice Depozitare, transport, intretinere, exploatare
din postul de masura a sondei electrice (lovire, bruscare), supraalimentare

123
REMEDIERI, REPARATII
In cazul valorilor constante ale masuratorilor:

- se scoate apa din tubatie folosind aer sub presiune (sau pompa de apa),
sau se completeaza cu apa pana la umplerea tubatiei si se urmareste, prin
masurarea in timpi dublati, tendinta de revenire la nivelul anterior:
 in caz afirmativ, forajul piezometric (hidrogeologic) este in stare
de functionare, cauza pastrarii unei valori constante a masuratorii
urmand a fi analizata impreuna cu proiectantul;
 in caz negativ exista posibilitatea ca tubatia sa fie infundata, iar
apa sa provina din precipitatii sau surse accidentale:
- daca pe traseul vertical al tevii se constata existenta unui corp strain,
se va incerca scoaterea acestuia;
In cazul inaccesibilitatii sondei in tubatie:

- se va incerca deblocarea tubatiei (in cazul in care tubatia nu este
fracturata din timpul executiei sau din cauza unor deformatii ale umpluturii) cu
ajutorul unui dispozitiv sub forma de “cleste” care prin tragere sa se inchida,
dupa ce corpul strain a fost prins;
- in cele mai multe cazuri, forajele piezometrice (hidrogeologice) cu
tubatiile infundate sunt practic scoase din exploatare;
Exfolierea vopselei de protectie si corodarea suprafetelor metalice:

- se curata cu peria de sarma si hartie abraziva partile metalice, se
degreseaza si se vopsesc cu ajutorul pensulei, cu vopsea nelavabila;
In cazul in care in contact cu apa nu apare semnalul sonor sau luminos

la sonda:
- pentru sonda fluier se curata cu o bagheta de lemn si cu laveta orificiul
de iesire a aerului fara ai deforma muchiile;

124
- pentru sonda electrica se apeleaza la o firma abilitata, nu inainte de a

verifica cu multimetrul digital sursa de alimentare, continuitatea cablului,
functionalitatea becului.
In cazul deteriorarii cablului sondei:

- in situatia cand pe cablu nu mai sunt vizibile notatiile metrice, acesta
se va inlocui cu unul identic
- in cazul in care cablul sondei electrice se va innadi, se vor reface
marcarile; in cazul aparitiei unor suspiciuni privind corectitudinea acestei
operatii, cablul va fi inlocuit in totalitate
In cazul aparitiei unor defectiuni la componentele electronice din

postul de masura a sondei electrice:
- se apeleaza la o firma abilitata metrologic pentru verificarea, repararea
si etalonarea postului de masura defect.

125
CAIET DE SARCINI GENERAL PENTRU REALIZAREA DRENURILOR IN

SAPATURA
CAPITOLUL 1. GENERALITĂŢI
Realizarea lucrarilor aferente drenurilor de pe versantul stang si de pe

platforma aferenta malului drept al acumularii Manastirea Dragomirna sunt
constructii necesare pentru:
- colectarea si evacuarea organizata a apelor de infiltratie de pe malul drept
care se infiltreaza pe zidul de N-V al complexului monahal;
-coborârea nivelului pânzei freatice ( cresterea sa ar putea influenta in
mod defavorabil stabilitatea taluzului mal stang), contribuind la pierderea
consolidarii acestuia ;
- asigurarea stabilitatii versantului mal drept, pe zona pe care s-au manifestat
activ fenomenele de infiltratii in zona zidului de N-V al complexului monahal, prin
eliminarea circulatiei apei subterane care, ar putea antrena fractiunea fina a terenului
de fundatie generand tasari diferentiate ale materialului din subteran si implicit
pierdera stabilitatii zidului din piatra.
Drenurile în sapatura deschisa cu sprijinire se vor executa manual sau
mecanic, pâna la adâncimea de 2,0 m pe malul stang si pana la adancimea de 4,00m
pe malul drept (vezi planurile H-DRAG-PT-10, H-DRAG-PT-11, H-DRAG-PT-12,
H-DRAG-PT-13, H-DRAG-PT-14, H-DRAG-PT-15, H-DRAG-PT-16, H-DRAG-
PT-17, H-DRAG-PT-18, H-DRAG-PT-20).
Lucrarea se masoara la metru cub de sapatura.
Fazele de executie prezinta sunt urmatoarele :
- executia sapaturii cu sprijinire ;
- executia patului de pozare a conductei de drenaj din balast margaritar 8-
16mm;
-pozarea conductei de drenaj;

126
- imbracarea conductei cu un strat de pietris 30mm -70mm compactat in

vederea protejarii tubulaturii;
- montarea caminelor de vizitare si drenaj;
-montarea conductelor de debusare la emisar a debitelor drenate;
- umplerea transeilor cu materialul omogen care a fost excavat, pana la linia
terenului natural;
-inierbarea zonei de lucru.
CAPITOLUL 2. DESCRIEREA LUCRARILOR DE EXECUTIE
Art. l. Executia sapaturii
Sapatura se executa mecanizat sau manual în sensul dinspre aval

spre amonte.
Se recomanda ca panta longitudinala a drenului sa aiba valori cuprinse între
(0,2...10%) functie de conditiile de relief si asigurare a functionalitatii.
Înainte de începerea lucrarilor se iau urmatoarele masuri:
- semnalizarea zonei de lucru, conform instructiunilor în vigoare;
- asigurarea scurgerii apelor meteorice de pe amplasament;
- curatirea si ranguirea materialelor ce ameninta sa cada de pe taluze sau
versanti în zona de lucru sau pe platforma;
- identificarea unor eventuale instalatii aeriene sau subterane si a unitatii
titulare în vederea stabilirii de catre aceasta a conditiilor în care se pot executa
lucrarile în deplina siguranta ( daca este cazul );
- trasarea lucrarilor;
- organizarea si aprovizionarea punctului de lucru cu materialele necesare
în proportie de el putin 50%;
În timpul executiei sapaturilor se are în vedere ca:
- sa nu se pericliteze siguranta lucrarilor în executie aflate în vecinatate;
- sa se circule cu restrictie de viteza de 5 km/ora în limita prismului
de alunecare;

127
- zilnic, înainte de a începe lucrul si la încetarea lui se

verifica semnalizarea, sprijinirile si starea terenului din jurul sapaturii pentru a se lua
masurile ce se impun pentru a evita eventualele surpari si pericole de accidente;
-sapaturile se executa cu pereti verticali, cu sprijiniri, manual sau
mecanizat, în urmatoarele conditii:
- terenul nu are fisuri si nu este expus vibratiilor;
- sapatura nu este tinuta deschisa si operatiile de umplere se vor efectua imediat
ce a fost montat drenul si stratul de protectie din pietris ;
- nu se va circula în limita prismului de rupere posibila iar terenul nu va
suprasolicitat cu alte încarcari ce pot constitui o suprasarcina;
- adâncimea sapaturii este de cca. 1,90m pe malul stang, respectiv 4,00 m pe
malul drept, in pamant cu umiditate naturala.
Sapaturile cu taluz vertical se executa la adapostul unor sprijiniri verticale pe
baza proiectului de executie care se va adapta la conditiile reale în teren.
Pamântul sapat se va depozita la cel putin 1,00m de peretele sapaturii iar
materialele se vor depozita la cel putin 5,00 m.
Pe malul drept, in apropierea zidului manastirii, etc. sapaturile se vor executa
cu atentie, cu respectarea instructiunilor din proiect si sub supravegherea delegatului
manastirii.
Daca în timpul executiei sapaturilor se descopera instalatii lucrarile se opresc
imediat, se procedeaza la identificarea lor si sesizarea unitatii tutelare iar lucrarile se
vor putea relua numai dupa eliminarea oricarui pericol si sub supravegherea
delegatului unitatii tutelare.
Transeea pentru dren se executa pe cel mult trei tronsoane de 4...6 m lungime,
din aval catre amonte, asigurând permanent scurgerea apelor din sapaturi prin cadere
libera.
Executia sapaturii la tronsonul urmator se va ataca numai dupa ce primul
tronson este umplut cel putin pâna la jumatate din adâncimea lui.
Demontarea sprijinirilor se face pe masura executarii corpului drenului.
În cazul sapaturilor executate mecanizat, lucrarile de sapare si umplere se
succed astfel încât sa nu ramâna sapaturi deschise la sfârsitul zilei de lucru.

128
În cazul drenului amplasat în spatele lucrarilor de sustinere, sapatura se poate

executa manual sau mecanizat concomitent cu executia sapaturii pentru tronsonul
lucrarii de sprijinire, cu sau fara sprijiniri functie de natura terenului si adâncimea
sapaturii.
Art. 2. Executia corpului drenurilor
Corpul drenului de captare a apelor de infiltratie, sau de coborâre a nivelului

pânzei subterane este alcatuit din radier, pat de egalizare, conducta de drenaj
riflata, umplutura de protectie a conductei, material geotextil si umplutura cu
material omogen.
Radierul drenului este elasic, realizat prin compactarea terenului din
talpa sapaturii transeii, peste care se va depune un strat de balast margaritar ( 8-
16mm) de 15 cm grosime.
Colectarea si conducerea apelor în drenuri se realizeaza prin tuburi de drenaj
riflate, perforate din PVC sau polipropilena, asezate direct pe stratul de balast
margaritar ( 8-16mm ) de 15 cm.
Coborârea materialelor în sapatura se face cu mijloace mecanice sau
pe jgheaburi.
Balastul, pietrisul ( 30 – 70mm ) si pamântul se poate coborî în sapatura
si direct prin aruncare.
Corpul drenant se realizeaza prin compactare, în straturi de max. 30cm grosime
în cazul umpluturii din balast sau prin împanarea pietrei brute pentru a se
preîntâmpina tasari ale umpluturii omogene.
Umplutura omogena ( capacul drenului ) se compacteaza în straturi de 30 cm
grosime, la un grad de compactare de 90-95%.
Evacuarea apei colectate în drenul din spatele zidului de consolidare se
asigura printr-o conducta PVC sau din polipropilena, cu diametrul Dn 110 mm, ce
pleaca din caminul de vizitare si drenaj, cu debusarea ei in lacul de acumulare.
Accesul în spatiile înguste ale transeii se poate admite numai la adapostul
sprijinirilor conform prevederilor din proiect.
Concomitent cu sapatura se executa si umplutura transeei in partea din spate,
pentru asigurarea stabilitatii.

129
Umplerea cu material omogen se executa în straturi orizontale, bine

compactate, pentru a se asigura valoarea indicilor geotehnici cat mai apropiati de
starea naturala.
Adâncimea drenului se masoara de la coronamentul zidului, sau
muchia taluzului sapaturii din spatele zidului, în cazul în care aceasta este deasupra
cotei coronamentului.
Art. 3. Camine de vizitare si drenaj
Pentru controlul functionarii si asigurarea conditiilor necesare de revizuire si

întretinere a drenurilor, la capetele amonte si aval ale acestuia se prevad "camine de
vizitare si drenaj".
La capatul superior, caminele de vizitare vor avea prevazute goluri
pentru ventilatia naturala.
În caminul de vizitare, capatul tubului de drenaj amonte trebuie sa fie cu cel
putin 10 cm deasupra capatului tubului de drenaj evacuare aval.
Art. 4. Capetele de dren
Drenul se va termina la capete cu un camin de drenaj din care pleaca o

conducta de debusare, care are rolul de evacuare la zi a apelor colectate în dren,
asigurandu-se totodata posibilitatea de a fi desfundate.
Conductele de debusare, evacueaza apa in lacul de acumulare, avand gura de
evacuare in taluzul natural.
CAPITOLUL 3. MATERIALE UTILIZATE
Art. 5. Pietris
În umplutura drenanta, pentru protectia conductei de drenaj, se foloseste

pietris sort (30-70 mm), cu granulozitate continua.

130
Art. 6. Balast
Pentru realizarea patului de pozare a conductei de drenaj, se foloseste balast,
sortul ( 8-16mm mm) cu granulozitate continua.
Art. 7. Tuburi de drenaj
Tubul riflat, perforat, realizat din PVC sau polietilena cu diametrul de

200 mm, folosit la drenul pentru captarea apelor subterane interceptate, se întinde
direct pe patul de pozare din margaritar care a fost depus pe fundul transeii si se
protejeaza cu umplutura drenanta din balast sau pietris.
Accesul apei în tub se asigura prin fante de 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8 mm într-
un numar suficient de mare incat sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei
în tuburi) , respectiv de 24 ÷50 cm2 / 1 m liniar de tub.
Tuburi netede neperforate, din PVC sau polipropilena cu diametrul D=110mm,
se folosesc pentru conducerea apelor captate din dren spre emisar.
CAPITOLUL 4. VERIFICAREA CALITĂŢII
Pentru ca lucrarea sa fie executata corespunzator din punct de vedere calitativ,

pe parcursul executiei este obligatoriu sa se faca verificari la toate fazele de executie,
dupa cum urmeaza:
Art. 8. Executia sapaturii
La aceasta faza controlul de calitate consta în:

- verificarea amplasamentului lucrarilor;
- receptia terenului de fundare a radierului ( fundul transeii );
- verificarea dimensiunilor si a pantei terenului de fundare a radierului ;
- verificarea sprijinirilor când sunt prevazute în proiect ;
- verificarea lungimii tronsonului sapat.

131
Art. 9. Executarea corpului drenului
- verificarea pantei longitudinale a radierului ( fundului transeii );

- verificarea tipului si dimensiunilor tubului de captare a apelor si asezarea
lui pe patul de uniformizare executat din balast (margaritar) ;
- verificarea geotextilului folosit in proiect din punct de vedere calitativ si
a suprapunerii marginilor necusute, control care consta în:
- identificarea produsului prin examinarea etichetelor aplicate pe baloturi;
- determinarea masei unitare;
- verificarea conditiilor de depozitare si manipulare;
- verificarea asezarii geotextilului astfel încât sa se asigure continuitatea
(suprapunere sau coasere);
- protectia geotextilelor împotriva actiunii vântului;
- restrictiile de circulatie pe geotextil;
- verificarea ca prin deversarea materialelor de umplutura sa nu se produca
perforatii ale materialului geotextil;
- verificarea calitatii balastului (margaritar) si-a pietrisului pe loturi de acelasi fel
de agregate si sort, prin metoda verificarii "de lot" urmarindu-se granulozitatea,
conditiile de filtru invers, corpuri straine, parti levigabile;
- verificarea compactarii umpluturii drenante.
Art. 10. Executarea functionalitatii drenului
Verificarea functionalitatii drenului se face prin verificarea debitului scurs pe

conductele de debusare timp de 5...10 zile.
Daca debitul ramâne aproximativ constant înseamna ca drenul a intrat într-un
regim de functionare continuu.
În cazul în care debitul scade continuu, drenul se poate colmata, poate pierde
apa colectata sau nu mai este apa libera în pamânt.
Aceasta verificare este eficienta numai daca se monteaza tuburi
piezometrice pentru urmarirea variatiei nivelului apelor subterane în zona activa
a drenurilor.

132
Art. 11. Executarea caminelor de drenaj si vizitare
La aceasta faza se va face controlul tubului de drenaj amonte care trebuie sa fie
cu cel putin 10 cm deasupra cotei capatului tubului de drenaj aval si verificarea
functionalitatii drenului amonte.
Toate aceste verificari se fac conform Normativului NE 012-2010 si în
conformitate cu Legea nr. 10/95 reactualizata in anul 2018 si în baza unui "Program
pentru controlul calitatii lucrarilor" de comun acord între proiectant, beneficiar,
constructor.
La toate aceste verificari se încheie cate un Proces-Verbal de lucrari ascunse,
Proces-Verbal de receptie calitativa sau Proces-Verbal.
CAPITOLUL 5. REFERINŢE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE
HG 300/2006 - privind cerintele minime de sanatate si securitate in munca pe

santierele fixe si mobile
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu
mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 - pentru lucrari de întretinere, reparare si exploatare a
drumurilor si podurilor.
Legea nr. 137/1995 cu completarile si modificarile ulterioare, Legea protectiei
mediului.
II. NORMATIVE TEHNICE
AND 513-2002 - Instructiuni tehnice privind proiectarea, executia, revizia si întretinerea

drenurilor pentru drumuri publice.
C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
si instalatii aferente.

133
NE 012-2010 - partea A, Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton aprobat
de MLPAT cu Ord. beton si beton armat. Nr. 59/N din 24.08.1999
III - STANDARDE
SR 662/2002 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice

de calitate.
SR 667/2001 - Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri.
Conditii tehnice de calitate.
STAS 816-80 Tuburi si piese de canalizare din beton simplu.
STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali.
STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.
STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Încercarea Proctor.
STAS 2914-84 Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate,
completata cu AND 530/2012 – Instructiuni privind controlul calitatii terasamentelor;
SR EN ISO 175-2002 - Materiale plastice. Metode de incercare pentru determinarea
efectelor imersarii in produse chimice lichide.
SR EN 45.014/2000 Criterii generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului
(Ghid ISO/CEI 22/1996).

134
PRESCRIPTII TEHNICE PENTRU REALIZAREA SISTEMULUI DE

CONSOLIDARE CU MINIPILOTI AUTOFORANTI INJECTATI
Evolutia recenta din domeniul constructiilor si dezvoltarea unor instalatii si

echipamente specifice, moderne, au permis conceperea de noi tehnologii de executie
in domeniul geotehnicii aplicate.
Printre acestea se numara si tehnologia minipilotilor si ancorelor autoforante
injectate.
In prezent exista in Romania firme specializate in acest domeniu, care dispun
atat de instalatii specializate cat si de personal pregatit si cu experienta necesara unui
asemenea tip de lucrari.
Produsele din minipiloti autoforanti injectati Ischebeck Titan, detin
agrementul tehnic 016-01/2016.

135
Tehnologia barelor autoforante tip Titan a fost aplicata, incepand din anul
2006, la numeroase proiecte de consolidare drumuri nationale si judetene, fundatii
speciale la cladiri civile si industriale, protectie de versanti si stabilizarea
alunecarilor de teren si terasamente, in terenuri cu roci slab coezive, roci fisurate sau
alterate etc.
Datorita aliajului din care sunt constituite, barele autoforante tip Titan pot fi
utilizare si in medii puternic agresive.
Rezistenta lor la rupere se incadreaza intre 220 ~ 2200 KN, in functie de
diametrul barei.

136
Stabilitatea barei este asigurata prin forma speciala a filetului, care confera
tijei o aderenta superioara la materialul injectat la exterior, de cca. 2,4 ori mai mare
decat la celelalte tipuri de tije utilizate.
Principiul metodei
Se foreaza si se introduc concomitent barele autoperforante.

Sapa ramane in foraj iar mentinerea peretilor gaurii de sonda se asigura cu
ajutorul suspensiei de ciment.
Apoi se realizeaza injectarea propriu-zisa a minipilotilor.
Pentru executie, se folosesc instalatii de foraj specializate, insotite de unitati
de pompare adecvate – malaxor si pompe de injectie cu debit variabil si presiuni de
lucru pana la maximum 90 bar.
Aplicatii cu minipiloti:
Aceasta tehnologie se aplica in principal in zone cu conditii dificile si reduse

de acces :
- fundatii de structuri noi;
- consolidarea structurilor existente;
- reducerea tasarilor si/sau deplasarilor;
- executia de ziduri de sprijin;
- imbunatatirea stabilitatii pantelor pentru versanti si taluzuri cu
tendinte sau risc de alunecare.
Avantajele tehnologiei
1) Aceasta tehnologie nu necesita pre-forare sau tubare temporara;

2) Se asigura injectarea foarte buna a terenului;
3) Se asigura protectie sporita la coroziune;
4) Exista posibilitatea de lucru in zone inguste sau cu acces dificil;

137
5) Tehnologia se caracterizeaza pritr-o productivitate ridicata.

6) Este foarte important de semnalat ca, in cazul lucrarilor in regim de
urgenta (interventii/consolidari drumuri, ziduri de sprijin, stabilizare
alunecari), ritmul de realizare a consolidarii cu micropiloti este foarte
rapid, putand atinge chiar peste 150 ml/zi x instalatie.
Verificarea corectitudinii realizarii si-a eficientei solutiei de consolidare

aplicata
Verificarea capacitatii portante pe elemente se efectueaza in teren, prin
incercari mixte de compresiune - tractiune, rezultatele testelor confirmand, de
cele mai multe ori, o comportare extrem de buna, preluarea eforturilor de
incarcare determinand deplasari ce se inscriu in limitele admise.
In cazul in care se opteaza pentru realizarea unor poligoane
experimentale, inca in faza de proiectare, in perimetrul acestora se vor efectua
incercari menite sa verifice dimensionarea corecta si economica pentru toate
elementele care se preconizeaza a fi executate.

138

Vol. 1-Date Tehnice +caiete de Sarcini

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vol. 1-Date Tehnice +caiete de Sarcini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectul : Lucrari de consolidare a versantilor acumularii manastirea Dragomirna , in vederea

punerii in siguranta a intregului ansamblu monahal.

INVESTITIA : LUCRARI DE CONSOLIDARE A VERSANTILOR

VOLUMUL I – DATE TEHNICE.

VOLUMUL II – DATE ECONOMICE.

VOLUMUL III – PARTEA DESENATA.

Proiectant de specialitate : S.C. PRO-COM BJ IMPEX S.R.L.

S.C. PRO-COM BJ IMPEX S.R.L.

Data elaborare documentatie - Revizia 0 - Ianuarie 2022

Proiectant de specialitate : S.C. PRO-COM BJ IMPEX S.R.L.

“ LUCRARI DE CONSOLIDARE A VERSANTILOR ACUMULARII

SECTIUNEA I – MEMORIU TEHNIC GENERAL

CAPITOLUL 1 – INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SCENARIULUI ( OPTIUNII APROBATE )

2.1. Particularitatile amplasamentului in care se realizeaza lucrarile de

2.1.c. Date climatice si fenomene naturale specifice zonei

Proiectant de specialitate : S.C. PRO-COM BJ IMPEX S.R.L.

Date geotehnice in amplasamentul iazului Manastirea Dragomirna,

SECTIUNEA II - MEMORIU DE SPECIALITATE

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERALA A LUCRARILOR DE

CAPITOLUL 2. PRICIPALELE DATE CONSTRUCTIVE ALE

CAPITOLUL 3. EVENIMENTE HIDROMETEOROLOGICE SI DATE

Proiectant de specialitate : S.C. PRO-COM BJ IMPEX S.R.L.

CAPITOLUL 4. STAREA ACTUALA A CONSTRUCTIILOR CARE

Starea tehnica actuala a albiei paraului Dragomirna amonte de intrarea in

CAPITOLUL 5. LUCRARILE PROIECTATE PENTRU CONSOLIDAREA SI

1) Lucrari de consolidare si stabilizare in profunzime a versantului stang

5.1. Succesiunea lucrarilor de consolidare si drenaj pentru asigurarea

CAPITOLUL 6. RECOMANDARI SPECIALE

6.1. Dispozitii speciale privind organizarea de santier

Proiectant de specialitate : S.C. PRO-COM BJ IMPEX S.R.L.

6.4.2. Manipularea mecanizata a sarcinilor

CAPITOLUL 7. ACTIUNI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN

7.1. Planul de securitate si sanatate pentru desfasurarea lucrarilor de

CAPITOLUL 8. LEGISLATIA GENERALA APLICATA PENTRU

8.1. Normative pentru realizarea lucrarilor de executie

CAPITOLUL 9. IMPACTUL AMENAJARII ASUPRA MEDIULUI

Proiectant de specialitate : S.C. PRO-COM BJ IMPEX S.R.L.

PROGRAMUL PRIVIND CONTROLUL CALITATII SI AUTORIZAREA

GRAFIC DE EXECUTIE - LUCRARI CONSOLIDARE VERSANT STANG CU 2

CAIET DE SARCINI NR. 1 - REALIZAREA EXCAVATIILOR IN

CAIET DE SARCINI NR. 2 - REALIZAREA LUCRĂRILOR DE

CAIET DE SARCINI NR. 3 - GRINDA DE BETON PENTRU RIGIDIZAREA

Proiectant de specialitate : S.C. PRO-COM BJ IMPEX S.R.L.

CAIET DE SARCINI NR. 4- REALIZAREA FORAJELOR

CAIET DE SARCINI NR. 5 - CAIET DE SARCINI GENERAL PENTRU

CAIET DE SARCINI NR. 6 - PRESCRIPTII TEHNICE PENTRU

Proiectant de specialitate : S.C. PRO-COM BJ IMPEX S.R.L.

LUCRARI DE CONSOLIDARE A VERSANTILOR ACUMULARII

Proiectant de specialitate : S.C. PRO-COM BJ IMPEX S.R.L.

SECTIUNEA I – MEMORIU TEHNIC GENERAL

CAPITOLUL 1 – INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE

Prezenta documentatie se intituleaza ” Lucrari de consolidare a versantilor

1.2. Amplasamentul amenajarii asupra careia se aplica lucrarile de consolidare

Complexul Monahal „Manastirea Dragomirna„, este amplasat in perimetrul

1.3. Actul administrativ pe baza caruia a fost aprobat Studiul de fezabilitate

Indicatorii tehnico-economici ai investitiei „Lucrari de consolidare si stabilizare a

Proiectant de specialitate : S.C. PRO-COM BJ IMPEX S.R.L.

13.05.2021, pe baza Studiului de Fezabilitate finalizat in Ianuarie 2021, in cadrul caruia,

1.4. Ordonatorul principal de credite ( Investitor )

Ordonatorul ( investitorul ) lucrarilor de consolidare a versantului stang a iazului

1.5. Beneficiarul investitiei

Proprietarul si totodata beneficiarul viitoarelor lucrari de consolidare si drenaj este