Grile- partea I

1. Care sunt cele mai frecvente boli ale stomacului?

-gastritele
2. Hepatita epidemică este o boală contagioasă produsă de:
- un virus
3. Enumeraţi în ordine corectă componentele tractului digestiv:
1-cavitate bucală, 2-faringe, 3-esofag, 4-stomac, 5-intestin subţire, 6-intestin gros, 7-rect
4. Enumeraţi 3 enzime digestive:
tripsină, amilază, lipază
5. Ce este bolul alimentar:
O mușcătură mărunțită foarte bine, amestecată cu salivă, pregătită să fie înghițită
6. Ce lungime are intestinul subţire?
-8m
7. În partea stângă a intestinului gros are loc proces de:
- acumulare
8. Prezentaţi rolul proteinelor.
Regenerare (structural), enzime, hormoni (funcțional), 4,1 cal (energetic)
9. Daţi exemple de surse de proteine cu valoare biologică ridicată.
Lactate, carne, ou, pește (animală)
10. În ce alimente se găsesc proteine incomplete?
Gelatina din oase, articulații, piele; porumb
11. Precizaţi care este valoarea energetică a lipidelor.
1 gram de lipide = 9,3 kcal/gram
12. În ce constă rolul acizilor graşi polinesaturaţi în organismul uman?
Elasticitatea vaselor de sânge, antiinflamator, repară membranele celulare
13, 14. Clasificaţi glucidele şi daţi exemple din fiecare clasă:
Monozaharide- fructoza și glucoza; dizaharide- zahărul (zaharoza), lactoza; polizaharide-
amidon, fibre, glicogen
15. Sub ce denumire mai este întâlnită vitamina F:
c. acizi graşi nesaturaţi
16. Care sunt vitaminele liposolubile:
b. A, D, E, K, F
17. Acidul ascorbic reprezintă:
a. o vitamină
18. Clasificați substanţele minerale cu exemplificare.
Macroelemente: Ca, Mg, P, K, N, S, O și microelemente: Zn, Si, Cr, Fe, Se, B, I, F
19. Pentru a asigura o cantitate optimă de proteine, un adult sănătos trebuie să consume între 1,2-
1,5 g proteină/kg corp/zi. Calculaţi cantitatea optimă de proteine/zi pentru un adult de 70 kg.
70x1,2-70x1,5=84-105
20. Definiţi conceptul de gastrotehnie.
Știința care studiază transferul care se produce în alimente prin procesarea acestora și
efectele acestora asupra organismului
21. În ce constă cercetarea stării de salubritate a alimentelor:
a. analize pentru determinarea calităţii igienico-sanitare a alimentelor, b. analiza fizico-
chimică, c. analiza organoleptică sau senzorială
22. Analiza organoleptică a alimentelor cuprinde:
a. aspect exterior şi în secţiune, c. culoare, d. miros
23. Prelucrarea primară a alimentelor constă în:
a. îndepărtarea părţilor necorespunzătoare a materiilor prime, b. operaţii de spălare, d.
metode de mărunţire
24. Enumeraţi tratamentele termice de prelucrare a alimentelor.
Fierbere, coacere, prăjire, poșare, gratinare (temperaturi ridicate)
25. Transformările din timpul tratamentului termic în alimente sunt:
a. fizico-chimice, b. microbiologice, c. biochimice
26. Prin ce operaţii trebuie să treacă carnea congelată?
Decongelare, spălare, porționare, tratament termic
27.100 de grame de lapte de vacă integral conţin:
3,5 grame de proteine, 3,5 grame de grăsimi, 4,5 grame de glucide
28. Care sunt cele mai frecvente afecţiuni ale tractului digestiv?
Gastrita, diverticulita
29. Substanţele antinutriţionale pot avea următoarele efecte:
micşorează utilizarea proteinelor, favorizează eliminarea mineralelor, inactivează
vitaminele
30. Ce alimente sunt permise în gastrita acută şi cronică?
alimente în stare semilichidă sau ca paste, ciorbe de carne degresate, cu legume şi cereale,
supe din zarzavat pasate, făinoase, griş, pesmet de pâine, piureuri de legume, piureuri de
cartofi, ouă fierte moi; ouă bătute cu lapte, cremă subţire din făină, lapte şi ouă; lapte de
pasăre, pâinea albă, sucuri de legume - morcovi, roşii, ţelină şi spanac
31. Dischinezia biliară este o afecţiune a veziculei biliare ce apare ca urmare:
tulburări de motilitate, tonus a veziculei şi a căilor biliare în lipsa altor afecţiuni locale
32. Alimentaţia bolnavilor de ciroză trebuie să fie:
săracă în grăsimi
33. 5% din pancreatitele acute sunt induse medicamentos:
Da
34. Inima este aşezată în:
a) cavitatea toracică
35. Compartimentele inimii sunt:
a) atriul drept, b) atriul stâng, d) ventriculul drept, e) ventriculul stâng
36. Boala coronară apare când:
c) arterele coronare nu pot asigura fluxul sanguin
37. Tensiunea arterială este determinată de:
a) volumul de sânge, b) activitatea inimii, c) rezistenţa periferică, d) vâscozitatea sângelui
38. Vasele prin care sângele părăseşte inima se numesc artere:
a) DA
39. Dieta unui cardiac trebuie:
a) să respecte piramida alimentelor
40. Stabilirea necesarului energetic pentru un bolnav cardiac:
a) trebuie să satisfacă consumul zilnic al organismului, b) trebuie să fie întocmită în funcţie
de IMC, d) trebuie să ţină cont de vârstă, sex şi compoziţia corpului
41. Dieta bolnavului cardiac cu hipercolesterolemie este:
b) hipolipidică
42. Alimentele restricţionate la bolnavul cardiac sunt:
d) sare maximum 2400 mg/zi
43. Scopul dietei în bolile cardiovasculare este:
a) Optimizarea nivelelor lipidelor plasmatice, b) Obţinerea şi menţinerea greutăţii, c)
Normalizarea tensiunii arteriale, d) Prevenirea complicaţiilor, e) Menţinerea sănătăţii şi a
condiţiei optime, prin promovarea stilului de viaţă sănătos
44. Apa este necesară pentru că:
a) ajută în menţinerea echilibrului acido-bazic, c) scade vâscozitatea sângelui
45. Care sunt alimentele permise în alimentaţia gravidei:
a. cereale, fructe, legume, lactate, carne de pui
46. Care sunt alimentele interzise femeii care alăptează:
b. alcool, cafea
47. Enumeraţi cel puţin 4 transformări structurale şi funcţionale ale organismului matern în
perioada de sarcină şi alăptare:
constituirea depozitelor materne, furtuna hormonală, creșterea în dimensiune a uterului,
încetinirea tranzitului intestinal
48. Nevoile calorice în prima perioadă de sarcină sunt cu:
a. 5-10% mai crescute faţă de femeia negravidă
49. Transformările structurale şi funcţionale în perioada de sarcină şi alăptare sunt:
a. mărirea uterului, b. dezvoltarea glandelor mamare, c. intensificarea metabolismului
50. Plusul ponderal al gravidei este de:
a. 10 kg în tot timpul sarcinii
51. Regimul corespunzător pentru femeia care alăptează se aplică:
a. din ziua a treia de la naştere
52. Care este raportul P/L/G la un sportiv în condiţii normale?
a. 1/1/4
53. Când se servește masa principală la sportivi?
c. seara
54. Cu câte ore înainte de culcare se serveşte masa de seară la sportivi:
b. cu cel puţin 2 ore
55. Pentru potolirea setei la sportivi se consumă:
b. ceai şi apă plată
56. Nevoile energetice ale sportivului sunt:
a. 4000 – 4500 calorii/zi – efort mic, b. 5000 – 6000 calorii/zi – efort fizic accentuat
57. Cele patru condiţii pentru stabilirea raţiilor alimentare sunt:
vârstă, profesie, sex, greutate
58. Repartiţia caloriilor pe mese se realizează astfel:
Dimineaţă: 20-25%
Prânz: 35-45%
Seara: 20%
Gustări: 5-10%
59. Întocmirea meniului se realizează pe o perioadă de:
a. 7 zile, b. 14 zile
60. Asocierea corectă este:
a. leguminoase cu orez, pâine, vinete, varză
61. Grăsimile se asociază corect cu:
c. varză murată
62. Proteinele se asociază corect cu:
a. fasole păstăi, salată verde
63. Care sunt alimentele permise la bătrâni:
b. lapte degresat, brânză de vaci degresată, carne de pui
64. Câte mese sunt indicate în meniul unui vârstnic:
c. 5 – 6 mese
65. Masa de seară se va servi cu cel puţin:
a. 2 – 3 ore înainte de culcare
66. Enumerați câteva modificări ale organismului specifice procesului de îmbătrânire.
Deshidratare, pierderea elasticității, încetinirea metabolismului, scăderea de enzime,
dereglări hormonale
67. Exprimaţi-vă părerea cu privire la alimentaţia bătrânilor.
Alimentație ușor masticabilă și digerabilă, proteină vegetală, dietetică, bogată în minerale
68. Hrana ideală a sugarului este:
a. laptele de mamă
69. Alimentaţia diversificată reprezintă:
a. lapte + supă de legume strecurată
70. Nevoia calorică a copilului cu vârsta între 1-3 ani este:
a. 1300 calorii/zi
71. Alimentele permise copilului cu vârsta între 1-3 ani sunt:
a. lapte, ouă, carne
72. Nevoia calorică a copilului preşcolar (4-6 ani) este de:
a. 1600-1800 calorii/zi
73. Alimentele interzise pentru copilul preşcolar sunt:
a. alimente prea sărate, alimente prăjite în grăsime, mezeluri
74. Nevoia calorică a şcolarului (7-12 ani) este:
a. 2100-2500 calorii/zi
75. Nevoia calorică pentru adolescenţi este de:
a. 3100 calorii/zi pentru băieţi de vârsta 13-15 ani, b. 2800 calorii/zi pentru fete cu vârsta de
13-15 ani
76. Alimentele interzise adolescenţilor sunt:
a. cafea, tutun, alcool, condimente iuţi
77. Masa de dimineaţă pentru adolescenţi este formată din:
a. lapte, brânză, ouă, carne
78. Alegeţi acele alimente care sunt foarte dăunătoare:
zahărul alb, mezelurile
79. De ce este important să consume proteine copilul aflat în creştere:
- ajută în formarea celulelor, ţesuturilor; - formează hormoni, enzime
80. La ce predispune alimentaţia săracă în proteine la femeia gravidă?
- anemie, - deficienţe la făt
81. Ce modificări ale organismului influenţează alimentaţia vârstnicilor:
- alterarea danturii, - scăderea secreţiilor digestive, - atrofia mucoaselor digestive, -
tulburarea de motilitate intestinală
82. Ce presupune tratamentul hipertensiunii arteriale:
- modificarea condiţiilor de viaţă, - evitarea emoţiilor, - evitarea efortului fizic şi intelectual
exagerat
83. Care este funcţia alimentelor?
- energetică, - psihologică, - socială
84. Malnutriţia este:
- deficit nutrițional, - exces nutrițional
85. Tratamentul igieno-dietetic în hepatita cronică presupune:
- 120 g proteine/zi
86. Care sunt cauzele principale ale ulcerului gastric:
- Helicobacter Pylori
87. În tratamentul igieno-dietetic al ulcerului gastro-duodenal se recomandă:
- consumul de pâine albă, - consumul de suc de varză
88. Obiectivele dietei pentru pacientul aflat sub tratament antineoplazic includ:
- obţinerea şi menţinerea unui status nutriţional optim, - reducerea intensităţii simptomelor
cauzate de terapie, - prevenirea scăderii ponderale, - continuarea tratamentului şi
menţinerea calităţii vieţii la un nivel acceptabil
89. După clasificarea OMS tipurile de diabet zaharat sunt:
- diabetul de tip 1, -diabetul de tip 2, - diabetul gestațional
90. Diabetul incipient se stabilizează:
- dacă se suprimă consumul zaharurilor cu ardere rapidă
91. Enumeraţi cel puţin 4 cauze ale obezităţii:
Sedentarism, dereglări hormonale, alimentație hipercalorică, lipsa hidratării, ereditar,
hipotiroidie
92. Stabilirea tipului de obezitate abdominală sau gluteală presupune:
- stabilirea indicelui abdomino-fesier
93. Dieta în obezitate este de tip:
-hipocaloric, -hipolipidic, -hipoglucidic
94. Literatura de specialitate identifică mai multe tipuri de dislipidemii, printre care:
creşterea colesterolului total sau a colesterolului LDL, creşterea raportului colesterol
total/colesterol HDL peste 5 mg/dl
95. La pacienţii cu hipertrigliceridemie se recomandă:
- dietă bogată în Omega 3, - dieta mediteraneană, - dietă hipoglucidică
96. Factorii care ne influenţează starea de sănătate sunt:
Dieta, lipsa iubirii, sedentarismul, poluarea, stresul
97. Dieta în obezitate presupune:
a) scăderea aportului caloric, c) scăderea aportului de carbohidraţi
98. Clasificarea obezităţii în funcţie de IMC:
b) obezitate grad I: IMC 30-34,9 kg/m², d) obezitate grad III : IMC > 40 kg/m²
99. Simptomele clasice ale diabetului zaharat sunt:
a) poliuria, polifagia, polidipsia, scăderea în greutate
100. Riscul diabetului zaharat este mai crescut în caz de:
a) IMC > 27 kg/m2, d) diabet zaharat gestațional
101. Dieta corectă în diabetul zaharat este:
a) individualizată în funcţie de greutate şi afecţiuni asociate, b) restricţionată la consumul
de glucide, d) elementul terapeutic primordial
102. Bolile de nutriţie sunt consecinţa unui dezechibru alimentar, ce depăşeşte anumite limite în
plus sau minus, cum ar fi:
1) pot fi consecinţa insuficienţei unor nutrienţi:
a) avitaminoze, b) rahitismul
2) pot fi consecinţa depăşirii necesarului organismului:
a) obezitatea, b) diabetul
103. Care este grupa de substanţe nutritive ce are următoarele calităţi?
- majoritatea sunt de natură glucidică;
- nu sunt digerate de enzimele digestive;
- nu se absorb prin mucoasa intestinală;
- asigură tranzitul intestinal.
Fibrele
104. Enumeraţi cel puţin 4 vitamine liposolubile:
a) D;
b) K;
c) F;
d) A.
105. Sodiul este un mineral necesar organismului, alegeţi variantele corecte:
a) o cantitate de numai 2 grame de sare (NaCl) nu poate să asigure necesarul zilnic, c)
sodiul este stimulator al tonusului neuro-muscular, d) sodiul controlează volumul lichidelor
în celule şi în afara celulelor
106. Absorbţia calciului este inhibată de:
b) excesul de fosfor
107. Substanţele trofice din alimente conferă alimentelor următoarele roluri:
Structural, energetic, funcțional
108. Definiţi valoarea energetică a unui produs alimentar:
Cantitatea de energie obținută în urma arderii unor alimente
109. Structura nutritivă a alimentelor se referă la:
a) proteine, lipide, glucide, vitamine, minerale
110. Care este raportul potrivit P:L:G?
b) 1- 1 – 4
111. Precizaţi minim 5 criterii pe baza cărora se poate realiza un meniu săptămânal.
Vârstă, greutate, sex, activitate fizică, preferințe, starea de sănătate, grupa de sânge
112. Chiar dacă nevoile energetice se pot acoperi cu o singură categorie de trofine, din punct de
vedere trofic grupele alimentare nu se pot substitui una alteia.
Da
113. Aliment = substanţă care ingerată de o vieţuitoare este capabilă de a-i asigura întreţinerea şi
creşterea, şi de a-i acoperi cheltuielile energetice (a-i asigura funcţionalitatea).
Da
114. Omul primitiv mânca instinctiv.
Da
115. Omul modern nu trebuie să înveţe să mănânce şi să-şi formeze un comportament alimentar
adecvat.
Nu
116. Bazele unei alimentaţii raţionale ştiinţifice cer menţinerea unei proporţii între principalele
grupe de substanţe organice (proteine, lipide, glucide) ca şi substanţele minerale, vitaminele.
Da
117. Bulimia este o tulburare caracterizată prin pierderea controlului în delimitarea aportului
alimentar, ducând la un consum peste normal.
Da
118. Catabolismul este caracterizat prin procese de sinteză cu captarea de energie (consum de
energie).
Nu
119. 1 cal = cantitatea de căldură necesară pentru ridicarea temperaturii unui gram de apă cu un
grad celsius.
Da
120. Conform clasificării OMS, la bărbaţi, următoarele categorii de profesii sunt cuprinse în
categoria activităţilor intense: muncitori forestieri, mineri, în industria grea, militari în perioada
de instrucţie, atleţi.
Da
121. Necesarul glucidelor este 10 grame/kg greutate corp/zi.
Nu
122. Raportul P/L/G la persoanele vârstnice sau cu muncă intelectuală este 1:0,8:3.
Da
123. Glandele salivare secretă 1000 ml salivă/24 ore.
Da
124. La nivelul stomacului se secretă şi enzime: pepsină, care ajută în digestia proteinelor şi
renină gastrică, care ajută la digestia laptelui.
Da
125. Virusul B pătrunde în organism pe cale parenterală şi orală.
Nu
126. Obezitatea androidă/abdominală e caracterizată de: IAF>0,85 la femei şi >0,95 la bărbaţi.
Da
127. Aminoacizii esenţiali, vitaminele, elementele minerale nu pot fi sintetizate sau depozitate de
organism.
Nu
128. Aminoacizii esenţiali, vitaminele, elementele minerale nu au importanţă deosebită pentru
alimentaţia raţională a omului.
Nu
129. Cei patru acizi graşi esenţiali sunt: acidul oleic, acidul linoleic, acidul linolenic, acidul
arahidonic.
Da
130. Agenţii nocivi (substanţe toxice sau agenţi biologici) pot proveni de la sursa de recoltare, de
la personalul care le manipulează, de la mijloacele utilizate pentru manipulare sau de la surse
indirecte utilizate pentru depozitare (solul) sau curăţare.
Da
131. Cine este savantul din antichitate care a spus: “dacă reuşim să găsim pentru fiecare om
echilibrul dintre alimentaţie şi exerciţiile fizice, am reuşit să descoperim mijlocul de întreţinere a
sănătăţii"?
Hipocrate
132. Pe plan mondial, problemele alimentaţiei umane constituie preocuparea fundamentală a
Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), organism specializat al ONU.
Da
133. Hemoglobina este o proteină plasmatică cu rol în transportul fierului.
Nu
134. Nevoile zilnice de lipide nu trebuie să depăşească 30% din raţia alimentară, deci nu este
necesară suplimentarea cantitativă a lipidelor, este suficientă suplimentarea calitativă, ex Omega
3.
Da
135. Acţiunea principală a iodului este asigurarea secreţiei de tiroxină de către glanda tiroidă.
Da
136. Doza zilnică recomandată de calciu este 0,8 -1,0 g.
Nu
137. Pierderea apei din organism în proporţie de 10% duce la apariţia unor tulburări importante,
iar peste 21% chiar la moarte.
Da
138. Reglarea consumului de apă este bazată în exclusivitate pe senzaţia de sete.
Nu
139. La întocmirea meniului se are în vedere în primul rând obţinerea unei concordanţe între
aportul de alimente, nevoile organismului şi somn.
Da
140. Piramida alimentaţiei corecte ne ajută în alcătuirea unui program alimentar echilibrat,
conform necesităţilor organismului şi care să fie pe placul întregii familii.
Nu
141. Opărirea este tratamentul termic care finalizează preparatele.
Nu
142. Aportul caloric este asigurat prin menţinerea unui raport bine stabilit între glucide, lipide şi
proteine.
Da
143. Oul este un aliment diurn, deoarece dacă este consumat dimineaţa are virtuţi nutriţionale
deosebite (medicament), la prânz devine aliment obişnuit, iar seara este indigest.
Da
144. Bioritmurile umane nu sunt influenţate de trecerea anotimpurilor, de aceea nu contează ce
alimente şi în ce perioadă a anului vom consuma.
Nu
145. Metabolismul nostru funcţionează diferit, ziua fiind orientat spre arderea caloriilor
(catabolism), iar noaptea spre acumularea caloriilor (anabolism).
Da
146. Diabetul gestaţional apare la unele femei deoarece pe măsură ce sarcina înaintează, se
produc mai mulţi hormoni care vor bloca insulina, iar corpul va deveni insulino-rezistent.
Da
147. Determinarea profilului lipidic înseamnă măsurarea colesterolului total, colesterolului HDL
şi LDL, a trigliceridelor, a glicemiei şi hemoglobinei.
Nu
148. Optimizarea stilului de viaţă este primul pas în profilaxia dislipidemiei şi prevenirea bolilor
cardiovasculare.
Da
149. Întocmirea dietei corecte în afecţiunile cardiovasculare presupune: a) calcularea nevoilor
energetice, b) determinarea distribuţiei principiilor alimentare, c)împărţirea pe mese.
Da
150. Grăsimile vegetale hidrogenate sau parţial hidrogenate sunt recomandate în dietele pentru
bolnavii cardiaci, deoarece sunt bogate în acizi graşi “trans”.
Nu
151. Echivalenţe: 100 g pâine = 250 g cartofi = 500 g fructe.
Da
152. Dacă persoanele obeze opresc supraalimentarea, optează pentru o dietă sănătoasă şi
efectuează exerciţii fizice, ele pierd în greutate.
Da
153. Se consideră obezitate dacă greutatea actuală > 115% din greutatea ideală (>15%).
Da
154. La femeia gravidă, o raţie săracă în proteine poate predispune la apariţia unei complicaţii a
sarcinii cum ar fi eclampsia.
Nu
155. Prin mărirea rezervelor musculare şi hepatice de glicogen, în perioada premergătoare
competiţiilor sportive se poate asigura rezerva energetică pentru efortul de rezistenţă a
sportivilor.
Da
156. În prezent, modificările biologice fiind mai accentuate după 70 de ani, aceasta va fi vârsta
care va reprezenta, în curând, noua graniţă formală.
Da
157. Care sunt carburanţii organismului?
Glucidele, lipidele, protidele, alcoolul
158. Care este valoarea energetică a alimentelor?
1 g glucide = 4,1 kcal/16,7 KJ; 1 g lipide = 9,3 kcal/37,7KJ; 1 g proteine = 4,1 kcal/16,7 KJ;
1 ml alcool = 7 kcal/29,3 KJ
159. Care sunt factorii care intră în calculul necesarului total de energie?
Activitate fizică, sex, greutate, înălțime, vârstă, starea de sănătate, ADS
160. Cum este utilizată energia în metabolismul bazal?
Travaliul intern: al inimii pentru circulaţia sângelui, a mişcării diafragmei pentru
respiraţie, etc
161. Definiţi metabolismul bazal:
Cantitatea de energie minimă necesară pentru menținerea funcțiilor vitale în condiții de
neutralitate termică, repaus fizic și intelectual absolut (12 h min. de la ultima masă, 18 h
min. de la ultima ingestie de proteine)
162. Care sunt factorii care influenţează valoarea metabolismului bazal?
Sex, vârstă, grad de sănătate
163. Cum variază metabolismul bazal în funcţie de vârstă şi sex?
La femei, metabolismul bazal este cu 5 -10 % mai mic decât la bărbaţi; la copii,
metabolismul bazal este mai ridicat decât la adulţi; la vârstnici, metabolismul bazal este
scăzut
164. Care este valoarea medie a metabolismului bazal?
1200-1400 (femei), 1600-1800 (bărbați)
165. Conform clasificării FAO/OMS a activităţilor profesionale, activitatea grea la femei
include:
Unele muncitoare agricole, atlete
166. Care este consumul energetic pe fiecare din acest tip de activităţi (la bărbatul de referinţă)?
Activitate grea = 240 kcal/oră, activitate excepţională = 300 kcal/oră
167. Explicaţi cum influenţează greutatea corpului şi compoziţia sa consumul de energie:
Acţiune asupra metabolismului bazal, activitatea fizică necesară pentru deplasarea
corpului în totalitate sau parțial, efortul fizic necesar pentru menţinerea verticală a
corpului şi mişcarea liberă a membrelor, cantitatea de ţesut adipos
168. Care este consumul energetic al adultului/kg corp/zi, în caz de activitate moderată?
46 kcal/kg corp/zi, la bărbaţi; 40 kcal/kg corp/zi, la femei
169. Care sunt motivele legate de vârsta omului, care duc la modificarea necesarului energetic?
Schimbarea greutăţii corporale şi a compoziţiei organismului, reducerea metabolismului
bazal, reducerea activităţii fizice, incidenţa mai mare a maladiilor şi infirmităţilor
170. Prezentaţi modul de influenţare a necesarului energetic în funcţie de climă:
Se ştie că oamenii din zonele calde consumă o cantitate mai mică de alimente faţă de cei din
zonele reci.