FIȘĂ FUNCȚII SINTACTICE

A. Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul cu funcție sintactică de subiect din

enunțul următor să fie complement indirect.
1. La scurt timp după aceea, intră în odaie, ca o vijelie, domnişoara Rottenmeier.
2. Târziu de tot, când se apropie ora de culcare...
3. Toate cărţile şi rechizitele şcolare erau pe jos.
4. În clipa aceea, se auzi un scârţâit de cheie în broască.
5. În viaţă se petrec multe lucruri nemaipomenite.
6. Înduioşat de privirea blajină a copilei, bătrânul o luă de mână.
7. Ajuns în vârful ei, bătrânul o ridică pe Heidi în braţe.
8. La întoarcere, trecură prin dreptul cămăruţei în care locuia paznicul.
9. Vai, ce-o să se mai bucure Clara când o să vadă nişte pisicuţe atât de drăgălaşe!
10. Acum, în sufragerie, domnea o linişte desăvârşită.

B. Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul cu funcție sintactică de atribut

substantival din enunțul următor să fie complement indirect.
1. Încotro se uita, nu zărea decât zidurile caselor vecine.
2. Heidi nu înţelese că era invitată la gustarea de dimineaţă.
3. Trase deci un scaun de lângă masă şi se aşeză.
4. În încheiere, îi povesti preceptorului despre totala lipsă de educaţie a noii venite.
5. Nu mai putea de dragul micuţelor animale, care săreau de zor.
6. Pentru asta ar trebui să vă urcaţi în turla unei biserici înalte.
7. Heidi coborî iute scara şi, deschizând poarta clădirii, se trezi direct în stradă.
8. Rătăci un timp pe străzile Frankfurtului şi tot nu văzu nimic.
9. Înduioşat de privirea blajină a copilei, bătrânul o luă de mână.
10. Heidi apăsă pe butonul soneriei.

C. Alcătuiește o propoziție asertivă, în care substantivul cu funcție sintactică de complement

indirect din enunțul următor să fie nume predicativ.
1. Într-o zi Clara îi ceru lui Heidi să-i povestească.
2. Nu de mult, i-a scris domnului Sesemann ... că micuţa Clara îşi dorea o colegă de învăţătură.
3. În încheiere, îi povesti preceptorului despre totala lipsă de educaţie a noii venite.
4. Clara se împotrivi cu îndârjire acestei hotărâri.
5. După-amiezile, înainte de cină, îi povestea Clarei despre viaţa ei frumoasă din împărăţia munţilor.
6. ...şi-i porunci cameristei să scoată din şifonier toate chiflele şi pălăria de pai.
7. Domnul Sesemann râse cu poftă, închipuindu-şi ce trebuie să-i fi trecut prin minte bătrânului său prieten.
8. Îl rugă să-i transmită şi doctorului mulţumirile ei şi cele mai bune urări.
9. Îi voi scrie Clarei şi sunt sigură că ea o să mă ajute.
10.Banii ăştia trebuie să-i dai bunicului tău.

D. Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul cu funcție sintactică de complement

prepozițional din enunțul următor să fie complement direct.
1. Se apropie deodată de un băieţandru ce stătea într-un colţ.
2. Condusă de bătrânul paznic, Heidi urcă mai întâi o mulţime de trepte de lemn.
3. Heidi şi Clara se jucau fiecare cu pisicuţa ei.
4. Heidi scăpă deocamdată de mustrarea promisă.
5. După părerea ei, Heidi suferea cu siguranţă de tulburări mintale.
6. După-masă, îşi aduse aminte de îmbrăcămintea bizară a fetei.
7. Doamna Sesemann va dori mai întâi să rămână câteva clipe singură, cu nepoata ei.
8. Sebastian era fericit că scăpase de povara grea a urcuşului.
9. Heidi se oprea la tot pasul, uimită de frumuseţea neasemuită a crestelor.

E. Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul cu funcție sintactică de complement

direct să fie complement prepozițional.
1. Heidi se scotoci prin buzunare şi scoase o poză.
2. Deodată, Heidi zări o sonerie şi trase de cordon.
3. De acolo, Heidi zări în faţa ei o învălmăşeală mare de acoperişuri, turle şi coşuri.
4. Bătrânul paznic, care trăia de atâţia ani în turnul bisericii, cunoştea mai toate casele din oraş.
5. Momind-o cu o strachină cu lapte, bătrânul o scoase pe mamă din odăiţă.
6. Ai ieşit din casă fără să ceri voie şi ai colindat străzile ca un copil al nimănui.
7. Lui Sebastian mai-mai să-i scape platoul din mână.
8. — Luaţi animalele astea oribile şi goniţi-le, strigă ea.
9. În timp ce o servea pe Heidi, băgase de seamă cam despre ce-i vorba.
10.Nu ştii un loc unde am putea ascunde pisicuţele?

F. Alcătuiește o propoziție afirmativă, în care substantivul cu funcție sintactică de nume predicativ

să fie atribut.
1. Eşti o mică sălbatică şi, de aceea, o să poruncesc să fii închisă în pivniţă.
2. Ia spune, voi două sunteţi prietene bune?
3. — E un domn foarte vesel şi poartă un lanţ gros de aur.
4. — Da, e părul ei, părul ei cârlionţat şi vocea ei!
5. — Ah, copila mea, asta e o adevărată binecuvântare, murmură bătrâna.
6. Era un imn pe care bunica îl cântase în tinereţe.
7. La urma urmei, sunt banii tăi, se învoi bunicul.
8. Era duminică, pe cer nu se zărea nicio zdreanţă de nor.
9. Era pastorul, prietenul de altădată al bunicului.

Alcătuiește un enunț în care adjectivul pronominal să îndeplinească funcția sintactică de atribut pronominal

1. În viaţă se petrec multe lucruri nemaipomenite.

2. Toate cărţile şi rechizitele şcolare erau pe jos.
3. În clipa aceea, se auzi un scârţâit de cheie în broască.

Alcătuiește un enunț în care adjectivul cu funcția de atribut adjectival să îndeplinească funcția de nume
predicativ.

1. Tot așa stau frații lui din țara zăpezilor veșnice, pe insulele de gheață.
 2.

Rescrie enunțul astfel încât substantivele articulate cu articol hotărât să fie nearticulate.

Rescrie verbul auxiliar și alcătuiește o propoziție negativă în care să aibă altă valoare morfologică pe care o
vei preciza.

1. Am citit-o foarte emoţionat şi, la unele pasaje, mi-au tremurat lacrimi pe gene.
2. Nu vei ști niciodată nimic.
3. Să fi venit mai devreme, era bine.