FIȘĂ FUNCȚII SINTACTICE

A. Alcătuiește câte o propoziție negativă, în care substantivul cu funcție sintactică de

subiect din fiecare dintre enunțurile următooare să fie complement indirect:
1. Toate cărţile şi rechizitele şcolare erau pe jos.
2. În clipa aceea, se auzi un scârţâit de cheie în broască.
3. În viaţă se petrec multe lucruri nemaipomenite.
4. Înduioşat de privirea blajină a copilei, bătrânul o luă de mână.
5. La întoarcere, trecură prin dreptul cămăruţei în care locuia paznicul.

B. Alcătuiește câte o propoziție negativă, în care substantivul cu funcție sintactică de atribut

substantival din fiecare dintre enunțurile următoare să fie complement indirect:
1. Încotro se uita, nu zărea decât zidurile caselor vecine.
2. În încheiere, îi povesti tatălui despre totala lipsă de educaţie a noii venite.
3. Nu mai putea de dragul micuţelor animale, care săreau de zor.
4. Fata coborî iute scara şi, deschizând poarta clădirii, se trezi direct în stradă.
5. Înduioşat de privirea blajină a copilei, bătrânul o luă de mână.

C. Alcătuiește câte o propoziție asertivă, în care substantivul cu funcție sintactică de

complement indirect din fiecare dintre enunțurile următoare să fie nume predicativ:
1. Într-o zi bunicul îi ceru lui Marius să-i povestească despre colegii săi.
2. Fata se împotrivi cu îndârjire acestei hotărâri.
3. După-amiezile, înainte de cină, îi povestea prietenei sale despre viaţa ei frumoasă de la bunici.
4. Nu știa ce-i trece prin minte micului băiat ce tocmai sosise în casa lor.
5. Îl rugă să-i transmită şi doctorului mulţumirile ei şi cele mai bune urări.

D. Alcătuiește câte o o propoziție negativă, în care substantivul cu funcție sintactică de

complement prepozițional din fiecare dintre enunțurile următoare să fie complement
direct:
1. Se apropie deodată de un băieţandru ce stătea într-un colţ.
2. Copila scăpă deocamdată de mustrarea promisă.
3. După-masă, îşi aduse aminte de îmbrăcămintea bizară a fetei.
4. Doamna Sesemann va dori mai întâi să rămână câteva clipe singură, cu nepoata ei.
5. Sebastian era fericit că scăpase de povara grea a urcuşului.
6. Heidi se oprea la tot pasul, uimită de frumuseţea neasemuită a crestelor.

E. Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul cu funcție sintactică de

complement direct să fie complement prepozițional.
1. Heidi se scotoci prin buzunare şi scoase o poză.
2. Deodată, Heidi zări o sonerie şi trase de cordon.
3. De acolo, Heidi zări în faţa ei o învălmăşeală mare de acoperişuri, turle şi coşuri.
4. Bătrânul paznic, care trăia de atâţia ani în turnul bisericii, cunoştea mai toate casele din oraş.
5. Momind-o cu o strachină cu lapte, bătrânul o scoase pe mamă din odăiţă.
6. Ai ieşit din casă fără să ceri voie şi ai colindat străzile ca un copil al nimănui.
7. Lui Sebastian mai-mai să-i scape platoul din mână.
8. — Luaţi animalele astea oribile şi goniţi-le, strigă ea.
9. În timp ce o servea pe Heidi, băgase de seamă cam despre ce-i vorba.
10. Nu ştii un loc unde am putea ascunde pisicuţele?

F. Alcătuiește o propoziție afirmativă, în care substantivul cu funcție sintactică de nume

predicativ să fie atribut.
1. Eşti o mică sălbatică şi, de aceea, o să poruncesc să fii închisă în pivniţă.
2. Ia spune, voi două sunteţi prietene bune?
3. — E un domn foarte vesel şi poartă un lanţ gros de aur.
4. — Da, e părul ei, părul ei cârlionţat şi vocea ei!
5. — Ah, copila mea, asta e o adevărată binecuvântare, murmură bătrâna.
6. Era un imn pe care bunica îl cântase în tinereţe.
7. La urma urmei, sunt banii tăi, se învoi bunicul.
8. Era duminică, pe cer nu se zărea nicio zdreanţă de nor.
9. Azi o să fie serbare cum n-a mai fost niciodată…
10. Era pastorul, prietenul de altădată al bunicului.

Alcătuiește un enunț în care adjectivul pronominal să îndeplinească funcția sintactică de atribut

pronominal
1. În viaţă se petrec multe lucruri nemaipomenite.
2. Toate cărţile şi rechizitele şcolare erau pe jos.
3. În clipa aceea, se auzi un scârţâit de cheie în broască.