MARIJUANA ("iarba verde", "ganja"):

Caracterizare:
Desi este cunoscuta de aproape 5000 de ani, marijuana este
unul dintre cel mai putin intelese droguri naturale. Afecteaza
starea de spirit si gandirea la fel ca si alcoolul, si poate cauza
halucinatii. Cercetatorii sunt preocupati de efectele daunatoare
pe care marijuana le are asupra plamanilor. Fumatul frecvent de
marijuana este asociat cu un risc crescut de bronsita, emfizem si
cancer pulmonar.

Utilizare:
In unele tari este permisa utilizarea marijuanei in scopuri medicale, mai ales in tratamentul cancerului,
al SIDA si al glaucomului.
Este cunoscut faptul ca multe dintre persoanele bolnave de SIDA isi pierd pofta de mancare, ori este
foarte important pentru ele sa isi pastreze o greutate corporala adecvata. In aceste conditii, consumul de
marijuana poate fi benefic, intrucat ii ajuta sa îsi pastreze sau sa isi creasca apetitul.
Pe bolnavii de cancer, marijuana ii ajuta sa scape de starile puternice de greata provocate adesea
de chimioterapie.
Folosirea marijuanei ca medicament este interzisa prin lege!

Aspect:
>> Este un amestec verde - cenusiu preparat din frunzele, tulpina si semintele uscate si maruntite
ale plantei numite Cannabis sativa (canepa indiana).

Mod de consum:
>> Cel mai adesea marijuana este fumata din tigari rasucite manual ("joint"). Poate fi insa fumata
si din pipe obisnuite sau pipe speciale, numite pipe-cu-apa. Unii utilizatori o fumeaza din tigari
obisnuite, inlocuind tutunul din ele cu marijuana si amestecand-o si cu alte substante stupefiante (ex:
crack).
>> Marijuana poate fi consumata si sub forma de infuzie (ceai) sau amestecata in mancaruri sau
prajituri (engl. cookies).

Durata extazului:
>> Efectele fumatului se resimt in general dupa cateva minute, iar efectul maxim apare cam la 10-
30 de minute.
>> Efectele de moment ale marijuanei dispar dupa doua sau trei ore.

Efecte:
Marijuana este un halucinogen mediu care are efectele antidepresive si dezinhibitoare, ca si
alcoolul.
Drogul se acumuleaza in tesuturile grase, THC fiind o substanta liposolubila si se depoziteaza in ficat,
plamani, creier, testicule, si alte organe
Fumatul marijuanei implica urmatoarele simptome:
>> uscaciunea gurii si a gatului;
>> accelerarea ritmului cardiac;
>> scade coordonarea si echilibrul;
>> diminueaza memoria recenta;
>> Produce o stare de bine, insotita de relaxare si visare, provocand iluzii si modifica perceptiile,
de aceea este periculos sa se conduca vehicule, sau sa se munceasca cu utilaje si masini in
aceasta stare.
>> Dozele mai puternice produc reactii mai intense, alterand puternic perceptiile, provoaca crize
de paranoia sau halucinatii.
>> Drogul provoaca modificari ireversibile ale zonelor din creier care sunt responsabile de
memorie si capacitatea de invatare.
>> raceli frecvente, pneumonii, bronsite, emfizem pulmonar si astm bronsic,
>> Cu timpul, datorita deteriorarii plamînilor si cailor respiratorii, creste riscul de cancer.
 >> Influenteaza si sistemul endocrin, adica secretia hormonilor, poate provoca intarzierea
pubertatii si reduce prducerea de sperma la tineri, iar la femei tulburari de ciclu si inhiba ovulatia.
>> Copii nascuti din mame consumatoare de drog au greutatea si dimensiunile mai reduse decat
normal, fiind mai predispusi la imbolnaviri. Dezvoltarea acestor copii este mai intarziata.
>> Creste riscul de infectie HIV, si alte boli cu transmisie sexuala.
>> MARIJUANA DISTRUGE CREIERUL: Tinerii care fumeaza marijuana risca distrugerea unor
legaturi din creier asociate cu dezvoltarea limbajului si se expun unui risc crescut de aparitie a
schizofreniei. Tomografiile realizate pe 114 subiecti au descoperit anormalitati microscopice in
regiunea creierului responsabila de dezvoltarea capacitatilor de ascultare si intelegere. Zona din creier
folosita pentru dezvoltarea limbajului este atacata de neurotoxinele aparute prin folosirea marijuanei,
efectul daunator al acesteia fiind de multe ori ireversibil.

Efecte pe termen scurt:

Efectele imediate ale produselor pe baza de cannabis nu sunt atat de puternice, insa ele pot fi
influentate de multi factori: cantitatea utilizata, varsta utilizatorului, modul de administrare, starea
psihologica a utilizatorului, scopul utilizarii, locul in care sunt utilizate, etc.
>> relaxare; >> reducerea senzatiei de greata; >> greata (mai ales daca ma
>> reducerea stresului; >> cresterea poftei de mancare; luata cu alcool sau alte drogur
>> euforie; >> intensificarea senzatiilor de gust, stimulant);
>> cresterea creativitatii; miros, vaz si auz; >> gura uscata;
>> lipsa de inhibitii si locvacitate; >> senzatia ca timpul s-a "dilatat"; >> iritarea ochilor;
>> diminuarea durerilor; >> migrena;
>> lipsa echilibrului static;
>> tuse slaba si frecventa;
Efecte pe termen lung:
Consumul indelungat de marijuana are adesea efecte psihologice si fiziologice adverse, uneori
extrem de neplacute.
Dintre efectele fiziologice frecvente trebuie mentionate:
>> salivatie abundenta;
>> insomnie;
>> conjunctivita;
>> nas infundat;
>> afectiuni ale organelor sexuale, ficat, rinichi, plamani, creier, splina;
>> bronsita;
>> dependenta psihologica;
>> imunitate scazuta a organismului in fata infectiilor.

Efecte psihologice pe termen lung sunt:

>> modificari frecvente de dispozitie;
>> lipsa de motivatie si de interes pentru orice fel de activitate;
>> toleranta redusa la insuccese;
>> performante reduse la scoala sau la locul de munca;
>> miscari lente;
>> reducerea capacitatii de memorare si de concentrare a atentiei.

Tinerii si marijuana:
Desi consumul de marijuana este primejdios la orice varsta, tinerii sunt mai afectati, caci pentru ei
impactul produs asupra invatarii este major si pentru ca determina alegerea unui stil de viata
potrivit pentru dezvoltarea lor ca oameni. Marijuana inhiba maturizarea.
Marijuana este periculoasa pentru tineri prin insesi efectele sale asupra sanatatii fizice si psihice.
Astfel tinerii sunt mai des victimele accidentelor de automobil produse de impactul marijuanei asupra
judecatii si simturilor. Sexul ocazional, determinat de afectarea judecatii ii face pe tineri vulnerabili nu
numai la posibilitaea de a avea un copil nedorit si cu probleme de sanatate, dar si la riscul unor boli
mortale transmise sexual, ca SIDA sau Hepatita C.
<< Inapoi
ECSTASY ("MDMA", "Adam", "XTC", "Disco Burgers", "New Yorkers"):
 Caracterizare:
Este un drog sintetic psihoactiv, cu proprietati halucinogene.
Ecstasy este unul dintre cele mai periculoase droguri care ameninta tinerii din ziua de astazi si este o substanta ch
poate fi extrasa din uleiul esential de sassafras.
Are proprietati asociate de amnfetamei si halucinogenelor. Este folosit in vederea obtinerii unui efect de vis
confera si numele.

A aparut in: 1912. La începutul secolului 20, MDMA a fost sintetizat de catre cercetatorii de la compania de farm

Utilizare:
Acest drog a fost folosit pentru prima oara in 1914 ca un inhibitor al apetitului, apoi ca adjuvant in psihoterapie
Prin anii '70, MDMA a devenit o substanta foarte utilizata in activitatea psihiatrica si psihoterapeutica
fost inclus in categoria substantelor stupefiante ilegale, dar in acelasi timp a inceput sa devina un drog foarte popular
cluburilor underground de rave.
S-a interzis in 1985.

Aspect:
>>Tablete (albe, galbene sau maro de marimi si forme diferite, uneori marcate cu semne sugestive)
>> Pudra alba.

Mod de consum: priza, inghitire.

Durata extazului: O doza de 80-150mg are un efect de 3 pana la 6 ore si apar dupa cam 20 de minute
Extasy poate fi detetectat dupa patru zile in urina.

Efecte:
Ecstasy energizeaza sistemul nervos si uneori ii face pe consumatori sa se simta bine, fericiti si relaxati, numai in p
Efectele aceluiasi drog sunt diferite de la om la om, depind de asemenea si de cantitatea luata, de dozaj
si unele afectiuni pe care le are consumatorul, si pot fi de la efecte usoare pana la efecte severe. Cele mai grave efe
care sufera de hipertensiune arteriala, boli de inima, diabet, epilepsie, boli mentale.
>> Cresterea dozei nu creste starea de bine, ci:
>> cauzeaza convulsii;
>> comportamente irationale;
>> halucinatii;
>> insomnie;
>> anxietatea;
>> paranoia;
>> scaderea puterii de conentrare si depresia.
Aceste efecte pot dura pana la 24 de ore, dar de obicei dureaza 3-4 ore. Unele efecte au fost raportate si

Cum arata un tanar sub influenta acestui drog?

>> Are pupilele dilatate;
>> temperatura corupului foarte mare;
 >> dezinhibitie;
>> usurinta de a comunica si de a intra in contact cu ceilalti.

Efecte pe termen scurt:

>> Bufeuri de caldura;
>> Dezinhibitie;
>> Greata;
>> Insomnie;
>> Contractii musculare;
>> Dificultate in urinare;
>> Depresie;
>> Crestereapulsului;
>> Ganduri morbide;
>> Cosmaruri;
>> Cresterea tensiunii arteriale;
>> Rinoree;
>> Sentimente de bine, fericire;
>> Pierderea apetitului;

Efecte pe termen lung:

>> Tahicardie;
>> Epilepsie;
>> Leziuni hepatice, cardiace, cerebrale;
>> Degradarea ireversibila a creierului;
>> Diabet;
>> Moarte - prin hipertermie, prin scaderea Na in sange, fie prin atac cerebral;
Simptomele supradozei:
>> Nu te mai simti bine si ti-e cald;
>> Devii confuz, nu mai poti vorbi bine;
>> Dureri de cap;
>> Voma;
>> Hipertermie;
>> Cresterea pulsului desi nu faci nimic;
>> State de lesin sau de nesiguranta;
>> Pierderea controlului miscarilor;
>> Tremuraturi;
>> Probleme de urinare.

Ecstasy in combinatie cu alte droguri:

ECSTASY SI ANTIDEPRESIVELE = COMPLICATII SEVERE !!! ECSTASY in combinatie cu celelalte droguri
fizice si psihice grave !!!
>> In combinatie cu cannabis: Tensiunea psihica poate fi redusa, dar si amplificata, dupa caz, neliniste/nervozi
>> In combinatie cu cafeina: stimuleaza în plus, nervozitate.
>> In combinatie cu amfetamina: toxicitate mai mare, efect cumulativ = risc de supradozare;
>> In combinatie cu LSD: amplifica efectul halucinogen, prelungeste starea de stupoare;
>> In combinatie cu cocaina: In acest caz sunt relatate reactii de panica.

HERBAL ECSTASY ("Norul 9", "Spiritul Ritual", "Herbal X", "GWM", "Ultima Xphoria", "Rave Energy", "X"):
Este o alta forma a componentului principal al drogului Ecstasy care este compusa din efedrina sau
de kola.
Se vinde ca tablete si poate provoca afectarea permanenta a creierului si moartea.
<< Inapoi
BARBITURICELE ("amytal", "nembutal", "secondal", "fenobarbital", "barbs", "red devils"):

Caracterizare:
Sunt droguri care incetinesc sistemul nervos central. Au efecte sedative,
iar la doze puternice au efecte hipnotice.

Barbituricele care actioneaza rapid sunt sedativele cele mai periculoase.

Ele pot paraliza portiunea creierului care controleaza respiratia, provocand
astfel moartea. Respiratia greoaie, cianoza, slabirea inimii si oprirea
respiratiei sunt semne ale intoxicatiei cu sedative.
Amestecul de sedative si alcool este una din cauzele obisnuite ale
intoxicatiilor accidentale. Aceste droguri au efect unul asupra celuilalt, iar
viteza cu care sunt vatamate creierul, inima si sistemul respirator este
mult marita. Aceste droguri nu trebuie luate impreuna!!!
Deteriorarea ireversibila a creierului este o problema obisnuit asociata intoxicarii cu sedativ-alcool.
Pacientii pot ramane zile sau ani in stare de coma, si este posibil sa nu-si mai recapete cunostinta
sau capacitatea de a gandi normal niciodata.

Barbituricele sunt si somnifere. Induc un somn asemanator narcozei (suprima fazele de vis/somn
paradoxal).

Au fost folosite: Incepand cu anul 1900.

Utilizare:
Sunt prescrise de catre medici pentru a trata insomniile, nelinistea si tensiunea psihica. Unele dintre
ele sunt folosite si pentru anestezii. Au fost folosite pentru tratarea epilepsiei.
Unii folosesc drogurile impotriva intoxicatiilor, altii pentru a contracara efectele heroinei.

Aspect: Cel mai des folosite produse sunt sub forma unor capsule rosii, albastre, galbene sau albe.

Mod de consum:
>> administrare pe cale orala
>> injectare.

Durata extazului:
Barbituricele sunt clasificate, in functie de durata efecte lor, ca avand actiune foarte scurta, scurta,
intermediara si de lunga durata.
Cele cu durata foarte scurta produc anestezia intr-un minut de la administrarea injectabila.
Cele cu actiune scurta si medie actioneaza dupa 15–40 de minute de la administrarea orala si
dureaza pana la sase ore.
Barbituricele cu actiune indelungata isi fac efectul intr-o ora si dureaza 12 ore.

Efecte:
Barbituricele produc dependenta fizica severa.
Intreruperea fortata produce: tremuraturi, insomnie, anxietate, si cateodata, dupa o zi, convulsii si
delir. Moartea se poate produce cand barbituricele sunt intrerupte dintr-odata.
Riscul de dependenta:
Consumul de barbiturice poarta cu sine un mare risc de dependenta, deoarece doza trebuie marita
deja la cateva zile, pentru a atinge efectul initial. De asemenea, primele fenomene de sevraj -
neliniste, iritabilitate si insomnie - apar deja dupa primele doua saptamani de consum. Barbituricele
induc o tulburare severa a caracterului somnului normal, prin faptul ca suprima fazele de vis (somnul
paradoxal) necesare pastrarii echilibrului psihic.
Consumul pe o perioada indelungata induce modificari insidioase de personalitate.
In baza caracterului aproape identic al dependentei de alcool si al celei de barbiturice, ambele sunt
incluse de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) in aceeasi categorie de dependenta.
Intoxicatia severa ramane si azi o metoda raspandita de suicid. Intoxicatie acuta cu barbiturice va
provoca paralizarea progresiva a centrului respirator si prabusirea functiilor circulatorii.

Efecte pe termen scurt:

>> ameteala;
>> relaxare sau agitatie;
>> pierderea inhibitiilor;
>> dezorientare;
>> capacitate scazuta de articulare a cuvintelor;
>> tremur slab;
>> puls accelerat;
>> acuitate vizuala scazuta;
>> Barbituricele combinate cu alcool sau alte medicamente pot cauza coma sau moartea.

Efecte pe termen lung:

>> dependenta;
>> afectiuni hepatice, pulmonare, cardiace, renale;
>> irascibilitate;
>> abuzul poate provoca convulsii;
>> supradoza poate provoca moartea.
 Bauturile alcoolice sunt folosite de catre omenire din cele mai vechi timpuri si pana astazi aceast traditie
este tot mai raspandita in obiceiurile diferitor popoare. Consumul excesiv de alcool este deosebit de
daunator pentru organismul uman actionând asupra tuturor nivelurilor structurale ale lui, de la celula, tesut la
sisteme de organe.
Cel mai ingrijorator este faptul folosirii bauturilor alcoolice de generatia în crestere. Cercetarile
multor savanti dovedesc efectele toxice ale alcoolului asupra cresterii si dezvoltarii adolescentilor.
Bauturile alcoolice cuprinzand in special cocteilurile, aperitivele, lichiorul, berea sunt cele mai ,,gustate", in
randurile tineretului.
Cel mai des aceste bauturi se consuma intre colegi si prieteni (67%), in ospetie (35%), in baruri (17%),
la discoteca (14%), acasa (21%) in zilele de odihna. Consumul creste semnificativ mai ales in cazul tinerilor
cu varsta de la 15 ani in sus cu precadere in cazul baietilor.

Urmari periculoase are consumul de alcool in varsta copilariei fragede. Nimerind in organismul copilului,
alcoolul patrunde rapid in sange si se concentreaza in creier. Ca urmare a excitabilitatii reflectorii marite,
chiar si cantitati mici de alcool provoaca reactii exagerate si simptome severe de intoxicare. In timpul
consumului sistematic de alcool in organismul copilului sufera nu numai sistemul nervos dar si tractul
digestiv, vederea, inima, ficatul si glandele endocrine. Pe fonul intoxicatiei alcoolice la copii se poate
dezvolta diabetul zaharat si dereglarile functiei reproductive. Deosebit de periculoasa este intoxicarea
alcoolica a copiilor de varsta prescolara si scolara.
ALCOOLUL SI ORGANISMUL IN DEZVOLTARE. EFECTELE LUI ASUPRA DEZVOLTARII FIZICE SI
INTELECTUAE A ADOLESCENTILOR:
Efectul nociv al alcoolului asupra organismului adolescentului este de câteva ori mai mare decât
asupra organismului matur.
Cauzele acestui fenomen:
>> cresterea furtunoasa a organismului la aceasta vârsta;
>> intensitatea mare a schimbului de substante;
>> viteza sporita a absorbtiei, a circulatiei sangvine;
>> lumenul mai mare a vaselor;
>> cantitatea mai mare a torentului circulator;
>> În afara de aceasta, organismul adolescentului contine mai multa apa, ceea ce intensifica
actiunea daunatoare a alcoolului, dat fiind ca aceasta substanta are o capacitate nelimitata de a se
dizolva în apa, a o absoarbe în cantitati enorme, lipsind de ea tesuturile organismului. Din cauza gradului
înalt de penetrabilitate a tesuturilor, alcoolul se raspândeste repede prin tot organismul.

Perioada pubertatii: (vârsta de la 10 pâna la 20 de ani) este trecerea de la copilarie la maturitate,

perioada formarii organismului si caracterului. Aceasta perioada de vârsta se caracterizeaza prin:
>> crestere a întregului organism;
>> începutul si încheierea maturarii sexuale;
>> perfectionarea functiilor organelor si sistemelor organismului;
>> restructurarea intensa a mecanismelelor de reglare nervoasa;
>> are loc formarea unor nivele ale creierului;
>> apar noi legaturi între sistemul nervos si cel endocrin.

Efectele alcoolului asupra organelor:

A doua tinta a alcoolului este ficatul. Anume în ficat sub actiunea fermentilor are loc scindarea lui.
>> Daca viteza de patrundere a alcoolului în celulele ficatului este mai mare decât viteza de
descompunere a lui, are loc o acumulare de alcool, care conduce la lezarea toxica a celulelor
ficatului.
>> Alcoolul dizolva membranele biologice ale celulelor ficatului, provoaca schimbari structurale
în ele, procese distrofice însotite de acumulare de grasimi. În cazul consumului sistematic ale bauturi
spirtoase se pot dezvolta boli grave de ficat.
>> Actiunea alcoolului asupra ficatului la vârsta adolescentei este si mai distrugatoare deoarece
acest organ se afla în stadiu de formare structurala si functionala. Intoxicarea celulelor ficatului are drept
urmare tulburarea metabolismului proteic si glucidic, sintetizarea vitaminelor si fermentilor.

Alcoolul are un efect toxic pronuntat si asupra epiteliului din interiorul tubului digestiv, stomac:
>> tulbura secretia si compozitia sucului gastric, fapt care la rândul sau, contribuie la tulburarea
capacitatii de dereglare a stomacului si la diverse fenomene dispepsice.
>> Scaderea gradului de asimilare a hranei se reflecta negativ asupra cresterii si dezvoltarii
adolescentului.
 Foarte activ reactioneaza la consumul de bauturi tari si plamânii, care la vârsta pubertatii se dezvolta
intens.
>> Circa 10% de alcool consumat se elimina prin plamâni fapt ce actioneaza negativ asupra
epiteliului bronhiilor adolescentului si peretilor alveolari ai plamânilor care se afla în stadiu de
formare.
>> Se tulbura penetrabilitatea lor precum si tonusul vaselor pulmonare.

Deosebit de sensibila la prezenta alcoolului este inima organismului în crestere.

>> În directie negativa se schimba atât ritmul cât si frecventa contractiilor inimii, precum si
procedeele de schimb în muschiul cardiac.
>> Nu are loc formare corecta atât a aparatului muscular cât si a celui nervos al inimii
adolescentului, fapt ce se va resimti ulterior prin diverse afectiuni.

Actiunea toxica a bauturilor alcoolice se reflecta însusi asupra sângelui.

>> Scade activitatea leucocitelor, care joaca un rol important în protectia organismului;
>> se reduce viteza eritrocitelor;
>> se modifica patologic functiile trombocitelor, care au însemnatate pentru coagularea sângelui.

O alta consecinta grava a consumului de alcool este instalarea dependentei - alcoolismului. Cu cât
mai devreme se obisnuieste organismul tânar cu alcoolul cu atât mai mica este perioada de
formare a maladiei alcoolice si cu atât mai nocide sunt efectele acesteia.
Cercetarile dovedesc ca cu cât organismul este mai tânar, cu atât mai daunatoare este actiunea
alcoolului asupra lui. Acest fapt este conditionat de particularitatile anatomo-fiziologice si social
psihologice (excitabilitate exagerata, vulnerabilitatea sferei emotional volitive, lipsa intereselor si
pasiunilor stabile) ale vârstei.

Efectele alcoolului asupra sistemului nervos:

Actiunea toxica a bauturilor spirtoase se reflecta în primul rând asupra activitatii sistemul nervos. Chiar
unele cantitati neînsemnate:
>> tulbura schimbul de substante din tesutul nervos, transmiterea impulsurilor nervoase;
>> se tulbura functionarea vaselor cerebrale: ele se dilata, devin mai penetrabile;
>> se produc hemoragii în tesutul cerebral.
>> Tesutul cerebral fiind relativ mai sarac în fosfor si mai bogat în apa, si se afla în stadiul de
perfectionare structurala si functionala, alcoolul poate perturba procesul normal de dezvoltare a
psihicului.

Influenta alcoolului asupra psihicului adolescentului:

O influenta deosebit de negativa o are alcoolul asupra functionarii normale a sistemul nervos si a
dezvoltarii functiilor psihice. Sufera întreaga structura psihica a adolescentului începând de la
senzatie. Senzatiile ofera posibilitatea de a recunoaste culoarea, mirosul, gustul, temperatura,
proprietatile materiei, schimbarile intervenite în organism.
Starea de ebrietate se caracterizeaza prin instabilitatea emotionala si indiferenta fata de obiectele si
fenomenele din mediul înconjurator. Altfel în perceptia informatiilor se pierd momentele esentiale.
Memoria are rol esential în viata adolescentului. Consumul de alcool provoaca perturbarea tuturor
proceselor mnezice. Memorarea este dificila mai ales cea logica, procesul de judecare este greu.
Reproducerea celor memorate din timpul starii de ebrietate este dificil, informatiile fiind reactualizate
fragmentar, iar unele se uita complet. Intervine scaderea analizei critice a gândurilor, scade
consecutivitatea logica a judecatilor. Se deregleaza coordonarea miscarilor, se modifica reflexele,
apare tremurul si ticurile.
Afectând organele interne alcoolismul adolescentului devine cauza schimbarilor survenite în creierul
tânarului deja dupa 3-4 ani din momentul probarii alcoolului. Are loc atrofierea scoartei cerebrale mai
ales în regiunile lobilor. Dupa 2-3 ani de consum sistematic intervin perturbari de personalitate, apar
tulburari volitive, scade capacitatea intelectuala a individului. Cercul de interese se reduce la atractia
spre alcool. Evolutia rapida a bolii si schimbarea personalitatii se datoreaza imperfectiunii functionale a
sistemului nervos al adolescentilor.

© 2006 Szõcs Iulia Cristina

CONSUMUL DE ALCOOL IN RANDUL ADOLESCENTILOR:
 Cauzele acestui fenomen:

Abuzul bauturilor alcoolice este favorizat de un complex de factori biologici si sociali.

Factori sociali: cel dintai mediu social pentru copil este familia. Ea conditioneaza insusirea de
catre copil a principalelor norme si reguli de conduita. Familiile adolescentilor care consuma des
bauturi se dovedesc de cele mai dese ori incapabile de a-si indeplini functia de baza - educatia
copiilor. Deficienta functionala a acestor familii consta in atmosfera psihologica incordata, relatii
conflictuale dintre membrii acestor familii. In marea majoritate a cazurilor climatul psihologic incordat din
familie rezulta din alcoolismului parintilor. Abuzul de bauturi alcoolice in mediul familial are drept urmare
un sir de conditii anormale de educatie.
Conditiile nefavorabile de educatie din famliile in care se consuma alcool in combinatie cu
particularitatile psihologice ale perioadei de pubertate au drept urmare formarea la adolescenti a unui stil
de viata care se caracterizeaza prin devieri specifice de comportament: atitudinea dispretuitoare fata
de invatatura, sunt caracteristice ocupatii ca jocurile de hazard, petrecerea timpului in baruri si
discoteci, petrecerea timpului in compania unor persoane cu comportament antisocial.

Probleme de ordin disciplinar, insusita proasta, exmatricularea, presiunile repetate in mediu

scolar pot provoca tulburari, frustrare si suferinta interioara. Acesti factori pot genera anumite motive
in consumul alcoolului: dorinta de a parea maturi, de a fi puternici, neinfricati sau de sarbatorire
impreuna cu prietenii.

Factorii biologici: au un efect mai mic (comparativ cu cei de conduita) asupra dezvoltarii
alcoolismului la adolescenti. Conditionand dereglarile constitutional - psihologice ei fac organismul
adolescentului deosebit de receptiv fata de alcool. Din cercetari reiese ca factorii agravanti de ordin
biologic contribuie la accelerarea procesului de trecere la consumul sistematic frecvent al bauturilor
spirtoase si la formarea la adolescenti a unei dependente narcomanice fata de ele. Acesti factori sunt:
>> abuzul de alcool al parintilor inaintate de nasterea copilului;
>> evaluarea cu complicatii a graviditatii;
>> traumatismele obstetricale (asfixierea);
>> comotia cerebrala si prezenta unor dereglari psihice la adolescenti;
>> factorul ereditar sub aspectul bolilor psihice.
Factorii biologici negativi constituie un fel de catalizatori ai procesului abuzului de alcool conditionat
de factori de comportament negativ si imprejurarile specifice din familia in care se consuma alcool.

Motivele: care indeamna copii sa guste bauturi alcoolice sunt diferite. In functie de varsta poate fi
urmarita o evolutie caracteristica a aceste motive:
>> Pana la 11 ani copii gusta bauturile intamplator, ori le este propus de catre adulti pentru pofta
de mancare, sau copilul insasi bea din curiozitate.
>> La o varsta mai mare drept prilej pentru consumul bauturilor servesc ocaziile, serbarile
traditionale.
>> La 14 - 15 ani apar motive: pentru curaj, ,,prietenii m-au facut sa beau".

Dezvoltarea alcoolismului la adolescenti:

Tinerii incep sa consume epizodic bauturi alcoolice in mediul prietenilor.

Dupa primul consum de alcool survine o stare de euforie care la adolescenti se asociaza cu o
excitare generala si senzatii de libertate. Dupa aproape doua ore apare reflexul de voma care dureaza o
perioada insemnata. El survine ca mecanism de aparare a organismului tanar la intoxicatie.
La tinerii care incep a consuma alcool pana la varsta de 13 ani se observa o toleranta scazuta fata
de aceasta substanta.
La cei ce folosesc alcoolul de la 16 ani toleranta creste si poate ajunge la nivelul caracteristic celor
maturi. La adolescenti relativ mai devreme ca la maturi se formeaza dependenta psihologica de alcool
aproape in 2-6 luni. Rapid ei pierd controlul asupra cantitatii de alcool consumate si apare obiceiul de a
bea pana la uitare. incepand de la doze mici, adolescentii intr-un timp scurt maresc dozele de 4-5 ori.
Treptat se pierd mecanismele biologice de aparare a organismului ca reflexul de voma si greturi dupa o
supradoza. Ca urmare a constiintei afectate apar amnezii. Se dezvolta sindromul manifestat prin
oboseala, neatentie, inertitate, discomfort, ameteli si dureri de cap.
 Alcoolismul adolescentilor se deosebeste de cel al maturilor prin faptul ca este dificil de diferentiat
stadiile imbolnavirii. In cele mai multe cazuri de la inceputul folosirii alcoolului obiceiul devine sistematic
si in timp de jumatate de an tinerii devin dependenti psihologic de alcool.
Dependenta fizica se formeaza aproape paralel, cu o intarziere de 6 - 12 luni.
Adolescentii nu recunosc simptomele sindromului de abstinenta si nu doresc sa se trateze. Ei
devin deosebit de impulsivi, iritabili, refuza ajutorul si consuma in continuare alcool.

Se pot totusi evidentia patru faze ale dezvoltarii alcoolismului la adolescenti:

>> Consumul experimental: Tinerii isi dau seama de schimbarile de stare care au loc atunci cand
beau alcool. Cateodata se simt bine, dar de multe ori nu. Dupa o experienta negativa unii adolescenti
decid sa nu mai bea niciodata. Cu toate acestea multi tineri au ajuns sa experimenteze efecte placute
asociate cu alcoolul. Aceste efecte le intorc dorinta de a bea, iar multi dintre tinerii care continua sa bea
ajung sa consume regulat alcool.
>> Consumul regulat: Tinerii care consuma alcool in mod regulat sunt consumatori sociali. Ei stiu
cum se simt cand beau alcool si au un oarecare control in ceea ce priveste oportunitatea si cantitatea
consumului.
>> Consumul devenit preocupare: in primele doua faze tinerii experimenteaza alcoolul si vor sa se
simta bine. In faza a treia ei incep sa consume alcool pentru a diminua sau elimina niste sentimente
neplacute. Unii adolescenti dezvolta o toleranta fizica la efectele alcoolului, din cauza careia organismul
incepe sa simta nevoia de mai mult alcool pentru a obtine efectele dorite. Acesta este semnalul
esential de avertizare ca incep sa aiba o problema cauzata de alcool, poate chiar alcoolism.
>> Dependenta chimica: Aceasta este faza finala, cand are loc pierdere controlului. Atunci cand o
persoana chimic dependenta incepe sa consume, nimeni nu poate prevedea cantitatea de alcool care va
fi consumata. Persoana nu bea din placere. Tot ceea ce obtine sunt perioade scurte de descarcare
fizica si emotionala.

Se estimeaza ca peste 500.000 de romani sunt dependenti de alcool, cel mai utilizat drog din lume. Daca
luam in considerare raporturile OMS, din care reiese ca in jurul fiecarui dependent mai sufera inca 7
persoane realizam ca aproximativ 4 milioane de romani sufera de alcoolism.

Alcoolismul este cea mai frecventa problema legata de droguri la nivel mondial. O persoana din 13 este
suspecta de dependenta de alcool. Astfel, alcoolismul a devenit o problema serioasa.

Multe acte de "vitejie" sunt comise dupa citeva pahare, pentru ca alcoolul afecteaza vointa si scade
vigilenta. Consumul excesiv de alcool este corelat cu 80% dintre cazurile de sinucidere, 50% din crime,
30% dintre accidentele rutiere fatale si 15% din cazurile de innec. Unul din trei cazuri de divort si unul din
trei cazuri al molestarii de copii este din cauza consumului excesiv de alcool.

Consumatorii de alcool au intrat in centrul atentiei, mai ales datorita informatiilor provenite din diverse studii
conform carora alcoolul consumat in cantitati moderate pare a avea chiar efect benefic asupra organismului
uman.
Statisticile arata ca doar cca 10% dintre adulti sunt abstinenti in majoritatea tarilor lumii.

Urmatoarele situatii pot cauza sau favoriza dependenta de alcool:

>> Are vreunul dintre (sau ambii) parintii tai probleme cu alcoolul? <<Are vreunul dintre (sau
ambii) parintii tai probleme cu alcoolul?
>> Ai inceput sa bei alcool la 15 ani sau chiar mai devreme?
>> Ai suferit vreodata de depresie?
>> Ai fost vreodata agresat/a fizic/sexual?
>> Bei vreodata cind esti singur/a?
>> Rezisti la bautura mai mult decit inainte?
>> Partenerul tau... "le bea la greu"?
>> Bautura iti alunga proasta dispozitie, ori te ajuta sa treci peste necazuri?

Cu cit ai dat mai multe raspunsuri pozitive, cu atit e mai mare riscul sa devii dependent/a de alcool.
Incearca sa-ti dai seama DE CE bei; daca alcoolul iti e ca un balsam pentru tristetile si nemultumirile tale, e
cazul sa ceri ajutor calificat.
SFAT:
Daca anturajul te preseaza de cele mai multe ori sa bei peste masura, mai bine refuza si alege sucuri
naturale sau apa minerala! Nimeni nu a zis ca sunt pentru copii! Maturitatea ti-o dovedesti refuzand alcoolul
in cantitati excesive!

Alimentele necesare pentru orice consumator de alcool:

>> Nuci, alune si alte oleaginoase, benefice datorita Intr-un pahar* de vin, bere sau
continutului ridicat de vitamina B. Un consum regular de alcool alta bautura alcoolica exista...
incetineste asimilarea vitaminei B si poate duce la aparitia unor
Radicali liberi: Acestia ataca
carente vitaminice. Aceleasi vitamine se gasesc in cereale si
celulele si accelereaza procesul de
orezul integral.
imbatranire. Radicalii liberi pot fi
distrusi de ficat, dar acestuia din
>> Suc de morcovi, pentru a dezintoxica ficatul. Este bun urma ii trebuie intre o ora si o ora
datorita continutului bogat in beta-caroten,care este un puternic si jumatate pentru a reduce
anti-oxidant. Beta-caroten se gaseste, de asemenea, in rosii si complet radicalii liberi continuti intr-
ardei. un pahar de vin sau de bere. In
timpul unei cine cu alcool din
>> Peste gras. Heringul, tonul, somonul, sardinele - toate belsug, capacita- tea de asimilare
sunt bogate in acizi grasi omega-3. Acestia contracareaza a organismului este mult depasita.
efectele negative ale alcoolului asupra rinichilor si ficatului. Radicalii liberi ataca celulele
ficatului, creierului si rinichilor.
>> Kiwi si citrice, bogate in vitamina C. Cerealele integrale,
germenii de grau, legumele verzi, rosiile, toate contin vitamina E. Aceste doua categorii furnizeaza o
buna doza de anti-oxidanti, care lupta impotriva efectelor alcoolului.

>> Apa, pentru ca, paradoxal, alcoolul deshidrateaza. Alterneaza un pahar de vin (sau alta bautaura
alcoolica) cu unul de apa. Astfel, vei avea tendinta sa bei mai putin alcool si diminuezi riscul unei
mahmureli a doua zi dimineata.

Cum pot fi reduse si prevenite efectele cauzate de consumul de alcool:

>> Inainte de a bea alcool, manânca întotdeauna ceva;
>> Nu conduce autovehicule daca ai baut ;
>> Nu te urca în masina cu cineva care a consumat bauturi alcoolice;
>> Atunci când bei, nu amesteca bauturile;
>> Nu combina alcoolul cu alte droguri sau cu medicamente;

ALCOOLUL LA LOCUL DE MUNCA >>

DEPISTAREA:
Se considera ca nu exista o explicatie unica pentru consumul
de droguri. Semnele directe sunt putine, ceea ce face depistarea
dificila.
Modul de viata se schimba si se remarca prin:
>> absenteism la scoala sau in activitatea profesionala;
>> scaderea randamentului (lipsa concentrarii, pierderea
memoriei);
>> modificari bruste de dispozitie fizica (oboseala,
somnolenta excesiva) si afectiva (de la fericire la tristete);
>> halucinatii;
>> irascibilitate;
>> agresiune;
>> dezinteres pentru hobby-uri, pentru munca, pentru
prieteni mai vechi;
>> minciuna (imprumuturi nejustificate, intoarceri nocturne
acasa);
>> prietenii dubioase;
>> sustragere de bani sau de obiecte din casa;
>> pete sau semne de intepaturi pe corp sau haine;
>> un miros particular, infatisare fizica precara;
 >> posesie de substante (sub forma de prafuri, tablete, capsule), seringi, ace.
>> In mod obisnuit, in familie, cea mai mica banuiala declanseaza reactii, acuze exagerate si
conflicte.

CONSILIERE PARINTI::
>> nu intrati in panica;
>> nu va culpabilizati;
>> nu luati nici o decizie pripita;
>> aflati ca nu toate drogurile creeaza dependenta;
>> este de preferat sa nu incepeti o suita de reprosuri daca cel dependent este sub influenta
drogului;
>> cautati un sprijin pe langa organismele comunitare din regiunea dvs.
>> daca aveti nevoie de sprijin, informati-va asupra drogurilor si simptomelor aferente pentru a
intelege mai bine modul in care acesta actioneaza asupra toxicomanilor atat din punct de vedere
fizic cat si psihic;
>> invatati sa respectati optiunile toxicomanului;
>> cereti-i toxicomanului sa va respecte si el optiunile;
>> nu va lasati manipulati;
>> fiti ferm in deciziile pe care le luati in calitatea dvs. de parinte;
>> daca toxicomanul nu locuieste sub acelasi acoperis cu dvs., puteti interzice accesul
acestuia atunci cand se afla sub influenta drogului;
>> stabiliti clar cu persoana in cauza toate comportamentele pe care le considerati acceptabile
si pe acelea pe care nu le acceptati;.

PREVENTIA:
Programele de preventie: actioneaza fie la nivelul colectivitatii - programe generale, fie intr-o
populatie selectionata dupa factorii de risc - programe selective, fie focalizat pe persoane ce
manifesta deja un risc crescut - programe tintite.

Informatia preventiva despre efectele negative ale consumului de droguri este in concurenta
permanenta cu faptul ca tendinta de a se droga este simptomul unor tulburari mai generale, care implica
particularitati psihologice foarte bine individualizate, cum sunt:
>> inabilitatile de adaptare;
>> gestionarea insuficienta a hetero- sau autoagresivitatii;
>> inabilitatile de comunicare;
>> dificultatea de a alege;
>> sugestibilitatea crescuta la influentele din mediu;
>> incapacitatea de a se confrunta cu stresul si de a rezolva problemele de viata;
>> tendintele hedonice;
>> mecanismele psihologice de autoaparare insuficiente.
La acestea se adauga factorii biologici si sociali care induc comportamentul disfunctional de
consum.
Daca dificultatile personale amintite mai sus nu pot fi depasite prin comportamentul obisnuit, atunci sunt
de dorit, pentru consumator, efecte precum euforia, excitatia, halucinatiile, alterarea perceptiei
timpului si spatiului, obtinute prin drogare, ele diminuand sentimentul neadaptarii. Acestea
reprezinta o motivatie foarte serioasa.

Preventia primara: - Se adreseaza celor ce nu prezinta comportament adictiv.

Primul factor de preventie este informarea asupra efectelor negative exercitate de consumul
moderat, respectiv de excesul de drog, la care se adauga constientizarea factorilor de risc personali
(de exemplu, contagiunea sociala, ignorarea propriilor probleme de adaptare).

Al doilea factor de preventie presupune angajarea prealabila a persoanelor cu risc de consum

(mai ales a adolescentilor) in activitati care sa le satisfaca anumite trebuinte psihologice,
experiente si sentimente de recompensa morala, pentru ca, ulterior, sa aiba o atitudine de evitare
sau de indiferenta fata de tentatia drogurilor.
Sugeram astfel de activitati:
a. exercitii de relaxare:
>> dans;
>> sport;
>> antrenare a miscarilor;
>> instruire dietetica si nutritionala (favorizeaza experienta starii de bine fiziologic);
 b. masaj:
>> exersarea coordonarii miscarilor;
>> constientizarea echilibrului, pozitiei corpului;
>> controlul micromuscular;
>> inclusiv exprimarea privitor la activitatea sexuala (imbogatesc experienta senzoriala);
c. exercitii de autocunoastere:
>> consiliere psihologica (amplifica experienta emotionala);
d. implicarea in activitati comunitare, in discutii, activitati de grup, vizand increderea in
ceilalti si in sine, respectul reciproc, valorile sociale (pentru o experienta sociala corecta);
e. practicarea picturii, muzicii, exprimarii, comunicarii artistice, in general, activitati tip
hobby, jocuri, lecturi (pentru a experimenta recompensele intelectuale si creatoare);
f. rugaciune, meditatie, contemplare, literatura religioasa sau filosofica, cursuri de etica si
morala pentru clarificarea propriului sistem de valori (pentru a avea experiente spirituale,
filosofice).

Al treilea factor este consilierea psihologica a membrilor familiei. Atitudinea adecvata preventiva
sau fata de un membru de familie deja suspectat de consum va tine cont de urmatoarele recomandari:
>> a nu reactiona exagerat la banuieli, amplificand problemele;
>> a deschide subiectul despre drog intr-o discutie rationala, linistita, cu tact si rabdare;
>> a utiliza tehnici eficiente de comunicare si interactiune intre membrii familiei pe baza unor
atitudini consecvente;
>> a avea expectante clare de comportament, conforme cu posibilitatile reale ale membrilor
familiei;
>> a monitoriza, mai ales comportamentul copiilor, extrafamilial;
>> a corecta conceptiile gresite, "miturile" achizitionate de la colegi sau mass-media;
>> a favoriza autoevaluarea pozitiva, laudand eforturile, realizarile, fixarea unor scopuri realiste,
evitand comparatiile nefavorabile;
>> a sprijini dezvoltarea unor valori solide, pentru a lua decizii corecte in raport cu presiunile
mediului;
>> a dovedi intelegere, interes si ajutor, criticand faptele negative, nu persoana;
>> a evita conflictele, ostilitatea, pedepsele, perfectionismul in educatie;
>> a nu oferi chiar in familie modele de consum care sa influenteze indirect perceptia despre
droguri in general;
>> a incuraja exersarea atitudinilor de refuz;
>> a contacta familii cu probleme similare si persoane recuperate;
>> a dezvolta abilitatea psihologica de a recunoaste din timp momentul aparitiei unei
disfunctionalitati in familie.

Toate aceste recomandari cer un antrenament psihologic de consiliere.

Observatia atenta este mai obiectiva si mai discret facuta de un mediator, medic de familie, medic sau
psiholog scolar. El va evalua atat efectele obiective ale consumului, cat si anamnestic motivatia
consumatorului, precum si posibilitatile de interventie, pornind de la conditiile psiho-sociale. In cazul
adolescentilor, este de mentionat ca suportul parental favorizeaza scaderea consumului de droguri
mai mult la baieti. Fetele, mai ales daca au rezultate scolare slabe, sunt influentate preponderent de
parerea colegilor.

Preventia secundara:
In fazele initiale ale consumului, pacientul va fi incurajat sa solicite ajutorul terapeutic pentru a nu
progreseza spre dependenta. Psihologii, psihiatrii, asistentii sociali pot fi antrenati pentru a acorda
un asemenea ajutor.
In cazul fazelor initiale este important ca pacientul sa doreasca sa se schimbe si sa nu fie pasiv,
trimis la terapie fara voia lui. Chiar si un dependent de drog simte nevoia sa aiba un anumit grad de
libertate.

Psihoterapia:
Terapia medicamentoasa vizeaza dependenta fiziologica.
Nu s-au elaborat metode psihoterapeutice specifice de interventie, ci s-au adaptat tehnici folosite in
general. In psihoterapia individuala se utilizeaza tehnici de relaxare progresiva sau metode de
management al stresului. In cazurile cand este asociata depresia se va utiliza terapia specifica. Cand
consumul de drog apare ca o nevoie de separare de familie, de castigare a independentei va fi aplicata
psihoterapia de familie.
 Psihotereapia de grup este mai dificila pentru ca trebuie controlate negativismul,
comportamentele ostentative, recaderile, loialitatea fata de contactele "de strada". Este utila
intalnirea cu ex-dependentii de drog. Se recomanda ca grupurile sa fie omogene.

Unul dintre cele mai bune lucruri pe care le pot face parintii pentru binele copiilor lor: este sa
cineze in fiecare seara impreuna.
Dintre adolescentii care cineaza de 6-7 ori pe saptamana cu parintii, 93% spun ca nu au fumat nici
o tigara in ultima luna. Acest procentaj este mai scazut la cei care cineaza mai putin frecvent impreuna
cu familiile lor. Acelasi lucru se intampla cu cei care consuma alcool.

Te poti feri de droguri:

>> ai grija cum si ce prieteni iti faci;
>> poti avea si alte pareri decat restul grupului, fara teama ca vei fi izolat. Incearca sa judeci cu
capul tau, nu te lua doar dupa opinia grupului.
>> invata sa spui "NU". Daca vrei sa dovedesti ca esti "tare", fa-o sustinandu-ti punctul de
vedere;
>> vorbeste-le prietenilor despre adevaratele efecte ale consumului de droguri si fii sigur ca le-
ai dat de gandit, chiar daca pe moment nu vor recunoaste;
>> gandeste-te de doua ori inainte sa accepti diferite propuneri;
>> "barbatia" nu sta in cantitatea de alcool consumata sau in varietatea de droguri incercate;
>> parintii ar trebui anuntati imediat ce vi s-a propus sa consumati droguri sau ati fost martorul
unor asemenea acte; in astfel de situatii, ajutorul politiei poate fi salvator, de aceea orice intarziere
poate agrava consecintele.
Inapoi