Extasy - efecte şi tratament

1. Denumiri şi utilizare
2. Actiune asupra neurotransmiţătorilor
3. Efectele utilizarii extasy-ului4. Tratamentul dependenţei de extasy.

1. Denumiri şi utilizare.
MDMA, numit in jargon si “ADAM”, “hamburgeri”, “biscuiti de disco”, “Porumbei ai dragostei”, este un drog
sintetic si psihoactiv (modificarea starii de constiinta) cu proprietati inrudite cu cele ale amfetaminei si
halucinogenelor. Structura moleculara a ecstasy-ului este similara cu cea a MDA-ului iar unul dintre efectele
consumului îndelungat de extasy este leziunea unor zone ale creierului.

Extasy este vandut de obicei in cluburi, in timpul concertelor rock sau la petrecerile adolescentilor sau
studentilor sub forma de pastile. Se mai poate consuma sub forma de praf (pudra), uneori inhalata sau fumata
si rareori injectata. Sunt comercializate si sub forma de amestecuri ce contin adaosuri de cafeina, amfetamina
sau LSD.
2. Actiune asupra neurotransmitatorilor.

 actiune asupra serotoninei. Producerea de serotonina la nivelul celulelor nervoase influenteaza

emotiile, activitatea noastra, impresiile senzoriale, activitatile motorii, asocierile, precum si senzatiile
acustice si optice.
 asupra dopaminei cu efect in sfera emotiilor, motricitatii, functiilor cognitive
 asupra noradrenalinei stimuland circulatia sanguina si respiratia.

3. Efectele utilizarii extasy-ului.

Efectele utilizarii XTC sunt asemanatoare cu cele rezultate in urma folosirii amfetaminelor sau a cocainei:
După consumul îndelungat de extasy pot apărea următoarele efecte si riscuri psihice:

 confuzie, depresie
 tulburari ale somnului, dorinta puternica de a utiliza droguri
 sentimente de frica si paranoia (iluzia ca este urmarit/observat)
 sensibiliatate inalta a sunetelor si culorilor, stare de beatitudine
 tulburări de memorie şi tulburări de gândire

După consumul îndelungat de extasy pot apărea următoarele efecte si riscuri fizice:

 contractii si dureri musculare

 scrasnitul involuntar al dintilor
 greata, diaree
 vedere dubla, miscari rapide ale ochilor
 dilatarea pupilelor
 cresterea puternica a temperaturii corpului
 blocaj renal
 afectarea grava a ficatului
 leziuni în zone ale creierului

Atenţie! Folosirea pe termen lung a extasy-ului, mai ales pe fondul deshidratarii, conduce la lezarea anumitor
zone ale creierului, raspunzatoare de gandire si memorie.
Alti factori de risc ai consumului de extasy:
Diabet, epilespie, glaucom, boli cardiace, hipertiroidism, hipertensiune, hipoglicemie, anemie, astm. Manifestari
ce apar dupa trecerea efectului:

 epuizare
  oboseala
 greata
 senzaţia de întepenire

Durata de actiune:
La o doza medie de 100 mg efectul se instaleaza dupa ca. 20 min. - 1 ora.
Efectul dureaza 4 - 6 ore dupa care dispare treptat. Circa 2/3 din MDMA ingerata se digera în stomac si se
elimina, nemodificat, pe cale renala. Aproximativ 7% se metabolizeaza la MDA la nivelul ficatului, iar restul
ajunge, prin circulatia sanguina, la creier.
Timpul de înjumatatire este de 6 ore. Daca aportul depaseste capacitate de epurare a organismului, apar efecte
cumulative ce duc la supradozare.
 

4. Tratamentul dependenţei de extasy.

În cazul dependenţei de extasy startul tratamentului poate să însemne parcurgerea unor
etape: spitalizare/dezintoxicare, consilierea psihologică, recuperare psihologică şi
comportamentală într-o clinică sau într-un centru staţionar, participarea la grupuri de suport
pentru neconsumatori/abstinenţi.
4.1. Dezintoxicarea (prescurtare"detox") în cazul consumului de droguri şi a altor substanţe implică de
regulă spitalizarea şi reprezintă un set de intervenţii medicale (în special administrarea de medicamente) cu
scopul de a controla efectele intoxicaţiei acute şi de a diminua simptomele de sevraj (în sens larg stare de rău
fizic şi psihic). Se actionează pentru eliminarea din organism a substanţei faţă de care pacientul este
dependent şi pentru a ameliora stările neplacute de ordin fizic şi psihic ce sunt cauzate uneori de abuzul de
substanţă sau alteori de sevraj. Prin programul de dezalcoolizare-dezintoxicare nu se tratează alte aspecte ale
dependenţei precum: aspecte psihologice şi sociale, remedierea relaţiilor din familie şi alte situaţii legate abuz
sau dependenţă.
Dacă doreşti mai multe detalii despre etapa dezalcoolizării click aici.
Ai nevoie de dezalcoolizare/dezintoxicare? Sună medicul tău de familie şi  întreabă-l care este cel mai apropiat
spital din zonă unde se poate face dezalcoolizare/detox.

4.2. Consilierea psihologică

Consilierea psihologică este o formă de intervenţie psihologică ce se adresează persoanelor sănătoase aflate
într-o situaţie de impas cu privire la rezolvarea unor situatii de criză de natură personală, familială, socială sau
profesională. Consilierul îl ajută pe client să gestioneze o situaţie de criză şi îl asistă în găsirea unei soluţii la
problema cu care se confruntă.
În cazul persoanelor care doresc să pună stop dependenţei, consilierul poate oferi răspunsuri
la diverse întrebări despre dependenţă (cauze, factori favorizanţi, efecte, consecinţe, tratament) îndrumare,
recomandare şi sprijin pentru găsirea soluţiei sau metodei potrivite pentru startul unui program de recuperare. În
cadrul şedinţelor de consiliere psihologică se urmăreşte ca persoana consiliată să-şi dezvolte motivaţie
puternică şi o strategie pentru atingerea obiectivului propus: ieşirea din cercul dependenţei şi prevenirea reluării
consumului.
Dacă doreşti mai multe detalii despre etapa consilierii psihologice click aici.

Alexandru Leşcău - psiholog clinician, consilier in dependenta de alcool, droguri, jocuri de noroc.
Consiliere telefonica sau online pe skype.

4.3. Centre de tratament.

Centrele de tratament precum: centrele staţionare, clinici de specialitate sau centrele de tip comunitate
terapeutică, au ca obiectiv recuperarea psiho-comportamentală şi socială a persoanelor cu dependenţă.
Accentul se pune pe consiliere psihologică, psihoterapie individuală, şedinţe de terapie de grup, şedinţe de
consiliere cu membrii familiei, terapie ocupaţională, terapie prin artă. În funcţie de specificul şi metoda fiecărui
centru, programul de recuperare poate să aibă o durată de la câteva săptămâni la câteva luni. Se propune ca
obiectiv responsabilizarea persoanei, îmbunătăţirea abilităţilor de a comunica şi relaţiona eficient cu ceilalţi, de
a-şi (re)dobândi statutul de persoană liberă să ia decizii şi să-şi asume responsabilităţi în plan personal, familial
şi social/profesional.

Un exemplu de program zilnic al unui centru de tip comunitate terapeutică:

Ora Tipul de activitate/program

7:00-7:30 trezire, igienă personală
7:30-8:00 micul dejun
8:00-9:00 şedinţă de grup, repartizare responsabilităţi,
sarcini, activităţi pe parcursul zilei.
9:00-10:30 desfăşurarea activităţilor din program: activităţi
pe sectoare, consiliere psihologică, terapie
ocupaţională, lectură şi filme terapeutice.

10:30-11:00 timp liber, pregătirea pentru şedinţa de terapie de

grup
11:00-13:00 şedinţă de terapie de grup
13:30 prânzul
14:00-16:00 Timp liber, odihnă, relaxare
16:00-19:00 Terapie ocupaţională, consiliere psihologică
19:00 cina
19:00-22:00 activităţi administrative, timp liber
22:30 stingerea
Dacă doreşti mai multe detalii despre centre de tratament click aici.

4.4. Grupuri de sprijin (de suport).

Un grup de suport/sprijin pentru dependenţi în recuperare este un cadru care oferă membrilor acestuia
posibilitatea de a se menţine neconsumatori sau abstinenţi. În cadrul şedinţelor de grup, membrii grupului pot
împărtăşi experiențe similare de viaţă, din perioada consumului sau cea de după oprirea lui, îşi pot oferi
ascultare, înţelegere, se pot încuraja şi motiva reciproc pentru a menţine un stil de viaţă sănătos fără episoade
de consum/dependenţă. Un grup de suport nu este un grup de terapie. Grupul de suport se axează în principal
pe sprijinul şi ajutorul reciproc.
Cele mai cunoscute grupuri de suport pentru dependenţi sunt cele ale Alcoolicilor Anonimi, Gamblerilor
Anonimi, etc.
Dacă doreşti mai multe detalii despre grupuri de suport click aici.