Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghidul Xenofobului AUSTRIECII
Ghidul Xenofobului AUSTRIECII
NEMIRA
Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU
Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU
908(436)
Louis James
THE XENOPHOBE’S GUIDE TO THE AUSTRIANS
ISBN 978-606-92092-2-6
Austria are 8 milioane de locuitori, în compara]ie cu
10 milioane cehi, 5 milioane slovaci, 10 milioane ma-
ghiari, 2 milioane sloveni, 59 de milioane italieni, 7,5 mi-
lioane elve]ieni, 82 de milioane germani [i 306 milioane
americani.
Na]ionalism [i identitate
AVERTISMENT
Ghidul x enofo
bului. Au 7
str i e c
ii
independen]a; dup\ cum se exprima destul de
brutal Clemenceau: L’Autriche, c’est ce qui reste,
adic\ Austria este ceea ce mai r\mâne.
L O U IS J A ME S
8
se pare un defect. (Aceast\ caracteristic\ a fost
descris\ de un englez ceva mai tolerant ca „un
fel de lene, un spirit lejer care degenereaz\ rapid
în neglijen]\. Ea este întâlnit\ la toate nivelurile
ierarhiei sociale, f\cându-i pe cei din vârf s\
piard\ b\t\lii, iar pe cei de la baz\ s\ neglijeze
sarcini banale.“)
Opinia germanilor despre incompeten]a aus-
triecilor `[i are, f\r\ îndoial\, r\d\cinile `n isto-
rie, c\ci armatele habsburgice au pierdut b\t\liile
duse cu prusacii cu o regularitate monoton\. De
departe, cea mai cumplit\ s-a înregistrat la Kö-
niggrätz (Sadowa, 1866), unde solda]ii austrieci
au dat o mân\ de ajutor artileriei inamice, pur-
tând frumoase uniforme albe, generalii lor nereu-
[ind s\ în]eleag\ de ce du[manul a refuzat cu
înc\p\]ânare s\ pun\ în practic\ planurile de b\t\-
lie pe care ei le elaboraser\ cu r\bdare în urma
elegantelor manevre de acas\. Dup\ cum se
plângea un comandant, dup\ înfrângere: „De fie-
care dat\, pe Schmelz (terenul de parad\ din Viena)
a func]ionat perfect.“ Pe germani îi uluie[te pl\-
cerea cu care austriecii relateaz\ aceast\ poveste
cu final tragic pentru ei. Din punctul de vedere al
unui prusac, autoironia aplicat\ înfrângerilor
Ghidul x enofo
bului. Au 9
str i e c
ii
militare este o dovad\ de toleran]\ fa]\ de pro-
priile gre[eli, toleran]\ care nu poate s\ duc\ îns\
decât la alte înfrângeri.
Germanii mai insist\ [i pe tema legendarei
([i, în mare parte, inventatei) zgârcenii austriece,
încercând s\ acrediteze ideea c\ exist\ cel pu]in
un alt popor mai strâns la pung\ decât ei în[i[i.
Un münchenez se ofer\ s\-l duc\ pe un vienez
acas\ cu ma[ina. Acesta nu se ofer\ îns\ s\ pl\-
teasc\ benzina, ci, mai mult, `i cere s\ fac\ un ocol
imens pentru a ajunge la periferia unui ora[ unde
sus]ine c\ are de rezolvat o afacere. Acolo se do-
vede[te c\ avea în portbagajul ma[inii dou\spre-
zece sticle returnabile. Un anun] dintr-un ziar
vienez îl avertizase c\ un magazin din suburbia
respectiv\ d\dea cu cinci cen]i mai mult pentru
sticlele goale decât oricare altul din Viena. V\zând
expresia de pe fa]a prietenului german, austria-
cul se ofer\ s\ achite benzina consumat\ în plus.
În cele din urm\, pl\te[te treizeci [i [ase de euro
pentru a face o economie de [aizeci de cen]i.
Maghiarii au înv\]at s\ î[i priveasc\ vecinii
cu oarecare afec]iune, în special pe proprietarii
magazinelor de computere ieftine [i pe cei ai
firmelor de ma[ini second-hand. Budapestanii
L O U IS J A ME S
10
tr\iesc a[teptând perpetuu, sau m\car sperând,
un val de investi]ii ale oamenilor de afaceri aus-
trieci. În satele de la grani]\ au ap\rut afi[e în
german\, care fac reclam\ la coafeze, denti[ti
[i alte produse comerciale, misterioase.
Oricare ar fi situa]ia economic\, leg\turile
austro – ungare sunt o realitate. Principalele do-
menii `n care cele dou\ popoare au elemente `n
comun le asigur\ o func]ionare în general bun\.
Un austriac care intr\, prin c\s\torie, în isteria
controlat\ a unei familii maghiare, descoper\ c\
lucrurile sunt ca acas\, mult exacerbate îns\, în
timp ce maghiarul constat\ c\ rudele prin alian]\
g\tesc mun]i de mâncare grea [i hipercaloric\, pe
care îl oblig\ s\ o m\nânce pân\ la ultima firimi-
tur\, exact cum f\cea propria lui mam\.
Nu limba comun\ `i diferen]iaz\ pe austrieci
de maghiari, ca pe austrieci de germani sau pe en-
glezi de americani. A[a c\ maghiarul înva]\ limba
german\, care pentru el este limba banilor [i a
avans\rii în carier\, fermecând pe toat\ lumea cu
vocalele lui pitore[ti [i proverbele maghiare neo-
bi[nuite. Niciuna din rubedeniile austriece nu are
nes\buin]a de a încerca s\ înve]e maghiara, lucru
unanim considerat ca fiind imposibil, astfel încât
Ghidul x enofo
bului. Au 11
str i e c
ii
el poate continua s\ vorbeasc\ f\r\ grij\ la tele-
fonul din cas\, cu partenerii de afaceri dubio[i de
la Budapesta.
L O U IS J A ME S
12
Afaceri
L O U IS J A ME S
108
Tendin]a c\tre concuren]a intensificat\ a luat
amploare; de exemplu, dup\ o ac]iune viguroas\
(dar nereu[it\) de ariergard\ organizat\ de Asocia-
]ia Opticienilor, un lan] de magazine de produse
electrice vinde acum ochelari la pre]uri cu dou\
treimi mai mici decât cele impuse de unele din-
tre magazinele oficiale – [i se laud\ cu asta în
reclamele de la televizor.
În ciuda sau poate datorit\ practicilor restric-
tive, economia austriac\ a reprezentat mult timp
una dintre minunile lumii postbelice. Cre[terea
ei a fost sus]inut\ remarcabil, iar ]ara a p\rut s\
fie, ca prin minune, imun\ la recesiunile care au
lovit alte state. Aceasta a f\cut din [ov\ielile de
la începutul anilor nou\zeci ale economiei na]io-
nale o experien]\ nou\. Mai mult, a eviden]iat
starea periculoas\ a conglomeratelor industriale
de stat, care au implodat, în fine, dup\ ani de ad-
ministrare neglijent\ [i (în unele cazuri) corupt\.
În Austria, afacerile [i politica nu func]ioneaz\
într-o simbioz\ s\n\toas\. Acum, c\ aceste con-
sor]ii de stat sunt sparte [i oferite spre privati-
zare, austriecii sper\ ca asemenea cutremure s\
devin\ mai rare în viitor.
Ghidul x enofo
bului. Au 109
str i e c
ii
Pân\ acum, cea mai spectaculoas\ privatizare
a fost cea a Austria Telekom, un monopol a c\rui
eliminare a dus la sc\derea tarifelor cu pân\ la
30%. Po[ta nu vrea s\ ri[te. Într-o tentativ\ de a-l
p\stra de partea lor, filialele locale ini]iaz\ spora-
dic ofensive de fermecare a publicului. Angaja]ii
î[i surprind clien]ii nemair\stindu-se la ei cu in-
struc]iuni sau nemaiaruncând priviri uciga[e co-
letelor. În campanie au intrat [i cutiile po[tale,
pe care au ap\rut peste noapte mesaje vesele de
bun venit. Doar un tic\los cu inima înghe]at\
poate trece nesim]itor pe lâng\ o cutie po[tal\
acoperit\ cu ab]ibilduri pe care st\ scris Ich fühle
mich so leer! („M\ simt atât de goal\!“) f\r\ s\
pun\ nimic în\untru.
Pe toat\ perioada R\zboiului Rece, ]ara a pro-
fitat de pe urma rela]iilor comerciale cu Blocul
R\s\ritean, astfel încât, când a c\zut Cortina de
Fier, oamenii de afaceri austrieci aveau contacte
excelente în multe ]\ri fost comuniste [i au pur-
ces cu mare abilitate s\ exploateze asemenea
oportunit\]i. Vestea cea bun\ este c\ rela]iile co-
merciale cu Europa r\s\ritean\ s-au intensificat.
Vestea mai pu]in bun\ este c\ ]\rile fost comu-
niste pot oferi pre]uri mai mici decât firmele
L O U IS J A ME S
110
austriece în multe domenii, datorit\ rezervelor de
for]\ de munc\ înalt calificat\, dar ieftin\. Dar
companiile austriece au profitat de situa]ie mu-
tându-[i produc]ia c\tre statele vecine, investind
mult în firme mixte [i afaceri precum cele cu bere
din Ungaria sau înfiin]ând sucursale ale b\ncilor.
Dar scepticismul fa]\ de ceea ce îi motiveaz\
pe oamenii de afaceri este profund înr\d\cinat în
atitudinea austriacului obi[nuit. Lucru deloc sur-
prinz\tor, dat\ fiind maniera secretoas\ în care le
place directorilor de firme s\ opereze. Chiar [i în
anul 2000, un mare lan] de supermarketuri refuza
s\ î[i fac\ publice registrele contabile, invocând
„confiden]ialitatea tranzac]iilor“. Uneori consi-
liile de supraveghere (echivalentul austriac al
personalului f\r\ func]ie executiv\) nu afl\ nimic
din ce fac consiliile de administra]ie – [i, uneori,
[i invers. Când s-a anun]at c\ dou\ importante
b\nci austriece inten]ioneaz\ s\ fuzioneze, direc-
torul uneia dintre ele s-a plâns mirat reporterilor
c\ a aflat despre iminenta fuziune din pres\.
O capodoper\ `n miniatur\, un univers `n format de
buzunar: micile calit\]i [i marile defecte ale omenirii,
`ntr-o c\l\torie [armant\ [i ireveren]ioas\, plin\ de umor
[i onestitate. Vindec\ de xenofobie aproape garantat!
S TEPHANIE F AUL
GHIDUL XENOFOBULUI
americanii
traducere din limba englez\ de Adriana B\descu
www.xeno.ro
A NTONY M IALL , D AVID M ILSTED
GHIDUL XENOFOBULUI
englezii
traducere din limba englez\ de Adriana B\descu
www.xeno.ro
S TEFAN Z EIDENITZ , B EN B ARKOW
GHIDUL XENOFOBULUI
germanii
traducere din limba englez\ de Mihai Moroiu
F RANK M C N ALLY
GHIDUL XENOFOBULUI
irlandezii
traducere din limba englez\ de Mihai-Dan Pavelescu
www.xeno.ro
A VIV B EN Z EEV
GHIDUL XENOFOBULUI
israelienii
traducere din limba englez\ de Mihai-Dan Pavelescu
E WA L IPNIACKA
GHIDUL XENOFOBULUI
polonezii
traducere din limba englez\ de Adriana B\descu
www.xeno.ro
D REW L AUNAY
GHIDUL XENOFOBULUI
spaniolii
traducere din limba englez\ de Mihai-Dan Pavelescu
www.xeno.ro