Peșterile

Moldovei

Subtitlu
Pesteri in Moldova – unele dintre cele mai lungi peșteri carstice din lume.
Cele mai renumite Pesteri in Moldova sunt: peștera „Emil Racovita” – în
popor ”Cenușăreasa”, peștera „Surpriza” și peștera morților.

Mândria principală a speologilor moldoveni sunt Pesteri in Moldova „Emil

Racovita” – a treia cea mai mare Pesteri in Moldova carstică din lume.
Intrarea este amplasată de satul Criva, iar ieșirea este departe de Ucraina.
Lungimea Pesteri in Moldova Racoviță este de 92 km, dar multe zone ale
peșterii încă nu sunt cercetate, deoarece se află sub apă.

Călătoria în Pesteri in Moldova este posibilă numai într-un mod

organizat, cu ghid-speolog, cu echipamente speciale și înţelegere
prealabilă, deoarece în cale se întâlnesc locuri destul de periculoase.
 Exemple de Peșteri ale Moldovei

Peștera „Emil Racoviță” (sau „Zolușka” – din rusă „Cenușăreasa” este cea mai mare peșteră din Republica
Moldova și a XXVI-a cea mai lungă peșteră în lume.[2] Este recunoscută, de asemenea, ca a treia cea mai lungă
peșteră de ghips din lume.[3] Ocupă o suprafață de 51 ha.

Peștera este situată în regiunea est-europeană, în locul unde se intersectează granițele a trei state: Ucraina,
Republica Moldova și România. Una dintre granițe – cea moldo-ucraineană – parcurge direct deasupra peșterii.
Singura intrare în peșteră se află pe teritoriul Republicii Moldova, în apropierea satului Criva, raionul Briceni, pe
partea dreaptă a traseului Chișinău–Cernăuți.

Peștera este situată pe malul drept al Nistrului într-o fâșie de pădure, la o distanță de 2 km nord-est de
orașul Criuleni și la circa 40 km depărtare de Chișinău. Administrativ, se află în trupul de pădure Zolonceni, parcela
27, subparcela C și este la balanța Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Chișinău.Are o suprafață de 4.147 m²
conform Legii ariilor protejate din 1998,[2] sau 900 m² conform unor măsurări mai recente.

Caverna, cu o vârstă relativă de 11-13 milioane de ani, a fost descoperită accidental în 1970. Reprezintă o peșteră
naturală, săpată de curenții de apă prin fracturi tectonice și procese exogene. Pereții sunt compuși
din calcare sarmațiene constituite din resturi scheletice de moluște, foraminifere și alte animale marine.
Temperatura se menține constantă la 12-14°C, iar umiditatea aerului măsoară 75-80%.