Conferința Națională a Asociației

Școlilor Particulare
28-29 septembrie 2023
Sheraton Hotel București

Noua lege a
învățământului preuniversitar

Avocat Vlad Ștefan

Avocat Armand Gogeanu
Avocat Adrian Andrei
Cuprins

I. Considerente preliminare 1

II. Noua arhitectură instituțională 3

II.1. DJIP și BJ-ARACIIP 4

III. Organizarea unităților de învățământ particular 8

III.1. Înființarea unităților de învățământ preuniversitar

8
particular și confesional

III.2. Reorganizare 12

III.3 Consiliul de Administrație 13

III.4. Directorul 16

III.5. Contractul educațional 17

III.6. ROFUIP 19

IV. Oportunități 20

V. Bine de știut 21

VI. Provocări 22

VII. Protecția datelor cu caracter personal 24

VIII. Statutul cadrului didactic 25

 I. Considerente preliminare

La ora actuală, organizarea învățământului preuniversitar se află într-o situație tranzitorie,

sub aspectul actelor normative incidente. Începând cu data de 3 septembrie 2023, a intrat în
vigoare noua lege a învățământului preuniversitar nr. 198/2023 (în continuare „Legea nr,
198/2023”), după mai bine de 12 ani guvernați de efectele Legii educației naționale nr. 1/2011
(în continuare „Legea nr. 1/2011”).

Din această perspectivă, există o serie de schimbări preconizate care vor influența modul de
organizare și funcționare a sistemului de învățământ, în special a învățământului particular
și confesional.

Deși Legea nr. 198/2023 și-a propus să reglementeze organizarea și funcționarea unităților de
învățământ particular și confesional într-un singur capitol destinat acestora (Titlul I,
Capitolul III – Secțiunea a VI-a articolele 27-28), normele incidente în cazul învățământului
particular și confesional se regăsesc în multe alte locuri.

Astfel, subliniem că în procesul de identificare a normelor juridice incidente în materia

învățământului particular și confesional se impune a fi realizată o analiză de ansamblu a
cadrului legislativ.

Spunem că învățământul particular și confesional reprezintă un tip de învățământ, având în

vedere cele trei caracteristici fundamentale: (i) aceste unități de învățământ sunt organizate
ca entități nonprofit, (ii) inițiativa înființării, organizării și reorganizării acestora aparține
persoanelor juridice de drept privat, respectiv cultelor recunoscute de stat, (iii)
fundamentul acestora este reprezentat de dreptul de proprietate privată.

Din această perspectivă, unitățile de învățământ particular, în sens larg, sunt organizate pe
principiul non-profit, similar ca în cazul asociațiilor și fundațiilor reglementate de OG nr.
26/2000.

Statul sprijină inițiativa privată în învățământ tocmai ca o alternativă la învățământul public,

caracterizată de încredere publică, ethos organizațional și profesionalism, finanțând unitățile
de învățământ particular și acordând o serie de facilități fiscale tuturor entităților organizate
pe principiul nonprofit [Spre exemplu, scutirea de la colectarea și plata TVA - art. 292 alin. (1)
lit. f) din Codul fiscal].

1
 Apreciem, totodată, important de subliniat faptul că unitățile de învățământ particular
exercită un rol fundamental în ceea ce privește asigurarea accesului la educație de calitate,
îndeplinind un serviciu de interes public și având autonomie atât din punct de vedere
organizatoric, cât și economico-financiar.

Un pas semnificativ pe care Legea nr. 198/2023 l-a asumat în noua configurație legislativă
este reprezentat de reglementarea mai clară a unităţilor de învăţământ preuniversitar care
funcţionează după un curriculum străin. Acestea se înscriu în Registrul special al unităţilor
de învăţământ preuniversitar care funcţionează după un curriculum străin.

În continuare, inclusiv prin Legea nr. 198/2023 există o serie de provocări care nu și-au găsit
rezolvarea, dar și oportunități care, corect fructificate, pot determina o mai bună
organizare și funcționare a învățământului particular.

2
 II. Noua arhitectură instituțională a învățământului preuniversitar

1. Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar

(Art. 117)
2. Birourile județene ale ARACIIP (Art. 117)
3. Centrul Naţional Românesc pentru Învăţământ la Distanţă (Art. 62)
4. Centrul Naţional pentru Educaţie Incluzivă (Art. 67)
5. Centrul Naţional pentru Excelenţă (Art. 114)
6. Direcţiile Judeţene de Învăţământ Preuniversitar (Art. 116)
7. Centrul Naţional pentru Formare şi Dezvoltarea în Cariera Didactică (Art. 118)
8. Consiliul consultativ pentru învăţământ preuniversitar (Art. 119)
9. Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare și Institutul de Științe ale Educației (Art.
121)
10. Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual (Art. 124)
11. Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanţă şi Asistenţă Tehnică pentru Digitalizare
(Art. 132)
12. Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică (Art. 172)
13. Corpul Managerilor Educaţionali (Art. 194)
14. Comisia pentru Tranziţia către Învăţământul Dual (Art. 248)
15. Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar (Art. 47)
16. Casele corpului didactic (Art.118)
17. Institutul Limbii Române (Art. 126)

3
 II.1. DJIP și BJ-ARACIIP

Legea nr. 198/2023 a legitimat crearea a două noi instituții publice deconcentrate, la nivel
județean, prin trimiterea la unul dintre jaloanele de la nivelul PNRR – Componenta C 15 –
Educație.

Astfel, conform nr. secvențial 495, R7, Reforma guvernanței sistemului de învățământ
preuniversitar și profesionalizarea managementului se prevedea ca obiectiv: Transferul de
competențe de la inspectoratele școlare județene către Direcțiile Județene de Asigurare a Calității
și Inspecția Subordonată a Școlilor din cadrul ARACIP.

Din această perspectivă, rațiunea legiferării a plecat de la premisa scindării atribuțiilor

privind inspecția școlară (generală/tematică/de specialitate).

În acest sens, o atare scindare a legitimat preluarea componentei de inspecție de la

Inspectoratele Școlare Județene (în continuare „ISJ”) în cadrul Agenției Române de
Asigurare a Calității și Inspecției în Învățământul Preuniversitar (în continuare „ARACIIP”).

O consecință firească a acestui demers este reprezentată de desființarea Inspectoratelor

Școlare Județene și înființarea Direcțiilor Județene de Învățământ Preuniversitar (în
continuare „DJIP”), respectiv a Birourilor Județene ale ARACIIP (în continuare „BJ
ARACIIP”).

Cu titlu preliminar, menționăm că aceste două noi instituții publice deconcentrate își vor
exercita atribuțiile la nivelul fiecărui județ.

Astfel, în cele ce urmează, vom prezenta, la nivel comparativ, câteva dintre atribuții legale
reprezentative, astfel cum au fost distribuite între DJIP și BJ ARACIIP:

4
 ATRIBUȚII DJIP (Art. 116) ATRIBUȚII ARACIIP (Art. 117)

elaborează, actualizează periodic şi propune

aplică politicile şi strategiile Ministerului
ministrului educaţiei standardele de calitate
Educaţiei, precum şi politicile naţionale la
pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în
nivel judeţean şi la nivelul municipiului
învăţământul preuniversitar, care se aprobă
Bucureşti;
prin hotărâre a Guvernului;

propune ministrului educaţiei standardele

controlează, monitorizează şi evaluează specifice de calitate privind educaţia timpurie,
calitatea managementului unităţilor de educaţia extraşcolară, alternativele educaţionale
învăţământ; şi serviciile complementare, care se aprobă prin
ordin al ministrului educaţiei;

elaborează şi propune ministrului educaţiei

metodologia-cadru de evaluare instituţională în
monitorizează modul în care autorităţile
vederea autorizării privind funcţionarea
administraţiei publice locale îşi îndeplinesc
provizorie, acreditării şi evaluării periodice a
atribuţiile privind asigurarea finanţării
unităţilor de învăţământ din învăţământul
unităţilor de învăţământ preuniversitar;
preuniversitar, care se aprobă prin hotărâre a
Guvernului;

propune ministrului educaţiei metodologia

coordonează admiterea în licee, evaluările
privind evaluarea instituţională în vederea
naţionale, examenele de certificare a
autorizării privind funcţionarea provizorie, a
calificărilor profesionale şi concursurile
acreditării şi evaluării periodice a unităţilor de
şcolare la nivelul unităţilor de învăţământ din
învăţământ special, care se aprobă prin ordin al
judeţ şi din municipiul Bucureşti;
ministrului educaţiei;

propune ministrului educaţiei metodologia

înaintează Ministerului Educaţiei reţeaua
privind evaluarea instituţională în vederea
şcolară a unităţilor de învăţământ
autorizării privind funcţionarea provizorie, a
preuniversitar organizată de către autorităţile
acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor
administraţiei publice locale din raza lor
de educaţie timpurie, care se aprobă prin ordin
teritorială, în vederea avizării şi publicării;
al ministrului educaţiei;

asigură, împreună cu autorităţile propune ministrului educaţiei metodologia

administraţiei publice locale, şcolarizarea privind autorizarea de funcţionare provizorie,
preşcolarilor şi elevilor şi monitorizează acreditarea şi evaluarea periodică a
participarea la actul educaţional a acestora pe alternativelor educaţionale, care se aprobă prin
durata învăţământului obligatoriu; ordin al ministrului educaţiei;

5

monitorizează implementarea programelor
naţionale iniţiate de Ministerul Educaţiei,
precum şi a proiectelor derulate de unităţile
de învăţământ în cadrul programelor UE în
domeniul educaţiei;
sprijină unităţile de învăţământ în accesarea şi
implementarea de proiecte din fonduri
naţionale şi europene;
mediază conflictele şi litigiile survenite între
autorităţile administraţiei publice locale şi
unităţile de învăţământ, la solicitarea motivată
a oricăreia dintre părţi;
acordă consiliere şi asistenţă unităţilor de
învăţământ în gestionarea resurselor umane;
monitorizează activităţile de constituire şi de
vacantare a posturilor didactice/catedrelor din
unităţile de învăţământ preuniversitar de stat
şi particular, organizează concursul naţional
de ocupare a posturilor didactice/catedrelor
vacante/rezervate din învăţământul
preuniversitar de stat, monitorizează
concursurile de ocupare a posturilor
didactice/catedrelor vacante/rezervate
organizate de unităţile de învăţământ
preuniversitar particular şi examenul naţional
de licenţiere în cariera didactică;
realizează auditul periodic al resursei umane
din învăţământul preuniversitar;
6
propune Ministerului Educaţiei autorizarea,
acreditarea şi retragerea autorizării/acreditării
unităţilor de învăţământ preuniversitar/
unităţilor de educaţie extraşcolară. Autorizarea
şi acreditarea se fac prin ordin al ministrului
educaţiei;
realizează evaluarea externă periodică a calităţii
pentru unităţile de învăţământ preuniversitar/
unităţile de educaţie extraşcolară prin
colaboratori externi, experţi în evaluare şi
acreditare, înscrişi în Registrul naţional al
experţilor în evaluare şi acreditare (în
continuare „RNEE”), în vederea autorizării de
funcţionare provizorie, acreditării;
realizează inspecţia unităţilor de învăţământ
preuniversitar privind realizarea scopurilor şi
obiectivelor proprii diferitelor categorii de
unităţi de învăţământ, aşa cum sunt acestea
definite prin legislaţia în vigoare;
realizează inspecţia şcolară generală a unităţilor
de învăţământ preuniversitar, inspecţia
tematică şi inspecţia de specialitate;
publică rezultatele evaluărilor externe şi
actualizează lunar următoarele registre: (i)
Registrul naţional al unităţilor de învăţământ
preuniversitar acreditate; (ii) Registrul naţional
al unităţilor de învăţământ preuniversitar
evaluate extern periodic; (iii) Registrul naţional
al unităţilor de învăţământ preuniversitar
autorizate să funcţioneze provizoriu; (iv)
Registrul special al unităţilor de învăţământ
preuniversitar care funcţionează după un
curriculum străin; (v) Registrul furnizorilor de
educaţie antepreşcolară.
propune ministrului educaţiei metodologia
privind avizarea organizaţiilor furnizoare de
educaţie care şcolarizează în baza unui
curriculum al altui stat, aprobată prin ordin al
ministrului educaţiei, pe care o aplică;
 La o analiză comparată a noilor atribuții legale ale DJIP, respectiv ARACIIP (prin BJ ARACIIP)
și atribuțiile ISJ (reglementate de Legea nr. 1/2011), respectiv ARACIIP (reglementate de OUG
nr. 75/2005) se poate constata un grad de similitudine ridicat, diferența substanțială fiind
reprezentată de preluarea atribuțiilor privind inspecția de către ARACIIP.

Din această perspectivă, ISJ-urile se transformă în DJIP-uri, cedând atributul inspecției către
BJ ARACIIP.

Ca atare, la nivelul fiecărui județ, începând cu noul an școlar 2023-2024[1] vor exista două
instituții publice deconcentrate, cu rol în coordonarea învățământului.

[1] Art. 116 alin. (3) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se face încadrarea întregului personal în
numărul maxim de posturi aprobat şi în noua structură organizatorică, cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în
vigoare pentru fiecare categorie de personal.
(4)Personalul de conducere, personalul de îndrumare şi control, personalul didactic, didactic auxiliar şi administrativ al
inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti este preluat la DJIP/DMBIP, în conformitate
cu dispoziţiile regulamentelor de organizare şi funcţionare a acestora, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.

Art. 117 alin. (26) ARACIIP şi birourile sale judeţene/biroul Municipiului Bucureşti nou-înfiinţate preiau, pe bază de protocol, în
termen de 60 de zile, patrimoniul aferent activităţilor preluate de la inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al
Municipiului Bucureşti, în ceea ce priveşte componenta de inspecţie şcolară şi activităţile ARACIP, şi se subrogă, în toate
drepturile, obligaţiile, contractele, deciziile de finanţare, ordinele de finanţare, acordurile şi litigiile instituţiei, structurii sau
activităţii preluate inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile şi imobile aflate în administrarea sau, după caz, în
proprietatea ARACIP.

7
 III. Organizarea unităților de învățământ particular

III.1. Înființarea unităților de învățământ preuniversitar particular și confesional

Un prim aspect de noutate pe care îl aduce Legea nr. 198/2023 în ceea ce privește înființarea
unităților de învățământ particular și confesional este momentul de la care unitatea de
învățământ în curs de înființare dobândește personalitate juridică.

Etape:

Legea nr. 1/2011 Legea nr. 198/2023

I. Hotărârea Adunării Generale a Societății / I. Hotărârea Adunării Generale a Societății / Asociație /

Asociație / Cultului recunoscut prin care se Cultului recunoscut prin care se manifestă voința în
manifestă voința în vederea înființării unei vederea înființării unei organizații furnizoare de
organizații furnizoare de educație; educație;

II. Parcurgerea procedurii de autorizare de II. Parcurgerea procedurii de autorizare de funcționare

funcționare provizorie; provizorie;

III. Emiterea Ordinului de Ministru al Educației

III. Emiterea Ordinului de Ministru al Educației
Naționale prin care se obține autorizarea provizorie, la
Naționale prin care se obține autorizarea
propunerea ARACIIP;
provizorie, la propunerea ARACIIP;
- Obținerea personalității juridice -

IV. Introducerea organizației furnizoare de IV. Introducerea organizației furnizoare de educație în

educație în rețeaua școlară; rețeaua școlară;

V. Parcurgerea pocedurii de acreditare; V. Parcurgerea pocedurii de acreditare;

VI. Emiterea Ordinului de Ministru al Educației

VI. Emiterea Ordinului de Ministru al Educației
Naționale prin care este acreditată organizația
Naționale prin care este acreditată organizația furnizoare
furnizoare de educație, la propunerea ARACIIP;
de educație, la propunerea ARACIIP;
- Obținerea personalității juridice -

VII. Actualizarea registrului prinvid organizațiile VII. Actualizarea registrului prinvid organizațiile
furnizoare de educație din rețeaua școlară – furnizoare de educație din rețeaua școlară – autorizație
autorizație provizorie -> acreditare. provizorie -> acreditare.

8
 Dacă până la intrarea în vigoare a Legii nr. 198/2023, organizațiile furnizoare de educație
dobândeau personalitate juridică (deci, deveneau un subiect de drept distinct) de la
momentul obținerii acreditării în baza Ordinului Ministrului Educației, Legea nr. 198/2023
instituie ca prim moment al dobândirii personalității juridice acela al obținerii autorizării
de funcționare provizorie.

Relevanță:

din perspectivă juridică, Legea nr. 1/2011 nu se corela cu dispozițiile Codului Civil. Din
moment ce organizația furnizoare de educație era introdusă în rețeaua școlară încă de la
momentul obținerii autorizației provizorii de funcționare (prestând activitatea
educațională, dobândind drepturi și obligații în acest sens), este imporpriu a se institui
ca moment inițial al dobândirii personalității juridice momentul acreditării;

în situația în care organizația furnizoare de educație autorizată provizoriu, dar

neacreditată, intra într-un raport juridic cu o altă entitate (spre exemplu, un furnizor de
servicii) se puneau probleme de ordin juridic – care este entitatea care intră în raportul
juridic: organizația furnizoare de educație care nu deține încă, în sensul Legii nr.
1/2011, personalitate juridică sau persoana juridică fondatoare?

Legea nr. 198/2023 corelează parțial această neconcordanță legislativă, în sensul în care de la
momentul obținerii autorizației de funcționare provizorie, organizația furnizoare de
educație dobândește personalitate juridică, deci poate intra în raporturi juridice
obligaționale în nume propriu, în scopul îndeplinirii obiectului de activitate.

Din perspectivă teoretică, de la momentul autorizării provizorii, organizația furnizoare de

educație va putea intra în raporturi juridice, fără a se implica în niciun fel persoana juridică
fondatoare. În practică însă, întâlnim situații în care autoritățile publice confundă cele
două entități (care din perspectivă juridică sunt separate – patrimoniu și identificare
distincte), emițând în mod nejustificat acte de putere publică, menționând persoana
juridică fondatoare, iar nu organizația furnizoare de educație.

Se ridică totodată următoarea problemă care necesită o soluționare urgentă: ce se întâmplă

cu unitățile de învățământ particular autorizate să funcționeze provizoriu în baza Legii nr.
1/2011? La o atentă analiză a noilor prevederi ale Legii nr. 198/2023, apreciem că doar
unitățile de învățământ particular care se vor autoriza ulterior datei de 3 septembrie 2023 vor
dobândi personalitate juridică, celelalte unități rămânând fără personalitate juridică. Așadar,
se impunere inițierea unor demersuri în fața Ministerului Educației în sensul clarificării
acestor aspecte.

9
 Etapele Autorizării provizorii:

Legea nr. 198/2023 detaliază etapele efective de autorizare provizorie și acreditare a

organizațiilor furnizoare de educație.

Procedura de autorizare de funcționare provizorie cuprinde următoarele etape:

I. furnizorul de educație elaborează un raport de evaluare internă, pentru fiecare nivel

de învățământ, filieră, profil, domeniu, specializare sau, după caz, locație;

II. raportul de evaluare internă se depune la ARACIIP împreună cu o cerere de

declanșare a procedurii de evaluare externă și de autorizare de funcționare provizorie;

III. ARACIIP numește o comisie de experți în evaluare și acreditare, care analizează

raportul de evaluare internă, verifică prin vizite la instituția solicitantă îndeplinirea
standardelor pe domeniile și criteriile prevăzute de Legea nr. 198/2023 și elaborează
propriul raport de evaluare;

IV. ARACIIP validează raportul de evaluare prin verificarea respectării, după caz, a
metodologiilor de evaluare externă, iar agenția propune Ministerului Educației
acordarea sau, după caz, neacordarea autorizației de funcționare provizorie.

În situația în care ARACIIP propune Ministerului Educației emiterea autorizației provizorii,

după emiterea Ordinului de Ministru, potrivit noilor prevederi ale Legii nr. 198/2013, noua
organizație furnizoare de educație (i) dobândește personalitate juridică și (ii) este inclusă de
drept în rețeaua școlară a unității administrativ-teritoriale (în continuare ,,UAT”).

„Art. 237 alin. (4) Ordinul ministrului educației de acordare a autorizației de funcționare
provizorie și de înființare ca persoană juridică a unității de învățământ se comunică autorității
publice locale în vederea includerii, de drept, în rețeaua școlară a unității administrativ-
teritoriale.”

În practică, în lipsa unei astfel de mențiuni exprese („includerii, de drept”) au existat situații
în care autoritățile locale refuzau introducerea în rețeaua școlară. Legea nr. 198/2023
elimină din această perspectivă un astfel de risc, introducerea în rețeaua școlară fiind
obligatorie de la momentul autorizării provizorii și neimplicând vreun demers al unității
de învățământ.

Efectele obținerii autorizației provizorii: dreptul de a face înscrieri şi de a desfăşura

procesul de învăţământ.
De reținut: După obținerea autorizației de funcționare provizorie, unitatea de învățământ
preuniversitar (i) implementează mecanismul de asigurare internă a calității și (ii)
întocmește rapoarte de evaluare internă a calității educației, pe care are obligația de a le
face publice, anual, sub sancțiunea retragerii autorizării de funcționare provizorie.

10
 Etapele Acreditării:

Procedura de acreditare cuprinde următoarele etape:

I. unitatea de învăţământ autorizată să funcţioneze provizoriu elaborează un raport
de evaluare internă, folosind ca termeni de referinţă standardele specifice etapei de
acreditare;

II. raportul de evaluare internă se depune la ARACIIP împreună cu o cerere de

declanşare a procedurii de evaluare externă şi de acreditare;

III. ARACIIP numeşte o comisie de experţi în evaluare şi acreditare care analizează

raportul de evaluare internă, verifică prin vizite la instituţia solicitantă îndeplinirea
standardelor referitoare la domeniile şi criteriile prevăzute de Legea nr. 198/2023 şi
elaborează propriul raport de evaluare;

IV. ARACIIP validează raportul de evaluare prin verificarea respectării, după caz, a
metodologiilor de evaluare externă, iar agenţia propune Ministerului Educaţiei
acreditarea sau, după caz, neacreditarea furnizorului de educaţie care a solicitat
acreditarea.

Când se realizează acreditarea: după trei evaluări anuale consecutive încheiate cu raport
favorabil. Astfel, poate fi observată o schimbare de optică legislativă cu un impact benefic în
practică, întrucât vechea reglementare obliga demararea procesului de acreditare abia după
absolvirea primei promiții. Spre exemplu, în cazul ciclului de învățământ primar (5 ani), nu
mai este nevoie să treacă toți cei 5 ani, ci se va putea depune cererea de acreditare imediat
ulterior expirării perioadei de 3 ani.

Efectele obținerii acreditării: în plus față de drepturile conferite de autorizația provizorie,

dreptul de a emite diplome, certificate şi alte acte de studii recunoscute de Ministerul
Educaţiei şi de a organiza, după caz, examen de absolvire.

De reținut: Termenul maxim de depunere a cererii în vederea acreditării unităţilor de

învăţământ preuniversitar este de 2 ani de la data absolvirii primei promoţii, sub sancţiunea
încetării autorizaţiei de funcţionare provizorie de Ministerul Educaţiei.

Așadar, procedura de acreditare nu va putea fi demarată mai repid de 3 ani, dar nici mai
târziu de 2 ani de la momentul absolvirii primei promoții în cadrul organizației furnizoare
de educație autorizată provizoriu.

De reținut: Verificarea existenței autorizației de securitate la incendiu și a autorizației

sanitare de funcționare în realizarea evaluării externe se realizează de către
autoritățile competente.

11
 Norme tranzitorii:

Până la emiterea unei noi Hotărâri a Guvernului, Hotărârea Guvernului nr. 993/2020 privind
aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi
evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, continuă să producă efecte juridice
şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 198/2023.

Pentru educația timpurie antepreșcolară se va aplica în continuare Ordinul Ministrului

Educației 4.869/2.698/2022.

Așadar, procesul de autorizare provizorie și acreditare se va ghida în continuare potrivit HG nr.

993/2020 - Ordinul Ministrului Educației 4.869/2.698/2022, până la adoptarea de către Ministerul
Educației a unei noi reglementări.

III.2. Reorganizare

Procedura de reorganizare urmărește aceleași etape consacrate și de legislația anterioară, fiind

detaliată sumar în cuprinsul Legii nr. 198/2023.

Transmiterea către DJIP / ARACIIP a hotărârii persoanei juridice fondatoare prin care se
1 exprimă intenția de reorganizare a unității de învățământ particular, împreună cu orice
alte documente justificative;

ARACIIP verifică îndeplinirea indicatorilor privind asigurarea standardelor de calitate de

2 către unitățile de învățământ supuse reorganizării;

Aprobarea / respingerea reorganizării unităților de învățământ prin ordin al ministrului

educației.
3 În cazul aprobării, includerea, de drept, în rețeaua școlară a unității de învățământ
reorganizate.

În continuare, procesul de reorganizare se finalizează cel mai târziu până la începutului noului an
școlar.

Norme tranzitorii:
Legea nr. 198/2023 nu menționează în cuprinsul normelor tranzitorii că Ordinul nr. 5511/2021 se
abrogă de la data intrării în vigoare a noii reglementări, așadar, până când Ministerul Educației nu
va adopta un nou ordin, considerăm că dispozițiile ce privesc reorganizarea unităților de
învățământ din cuprinsul Ordinului nr. 5511/2021 vor continua să se aplice în mod corespunzător,
în măsura în care acestea nu sunt contrare noii reglementări.

12
 III.3 Consiliul de Administrație

În baza autonomiei din punct de vedere organizatoric, structura efectivă a Consiliului de

Administrație urmează a fi stabilită de către persoana juridică fondatoare.

„Art. 128 alin. (6) - În învățământul particular și confesional, în componența consiliului de administrației
sunt incluşi reprezentanţi ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administraţie este asigurată de persoana
desemnată de fondatori. În unităţile care şcolarizează beneficiari primari la niveluri din învăţământul
obligatoriu, consiliul de administraţie cuprinde şi un reprezentant al consiliului local.”

Ca atare, structura efectivă a Consiliului de Administrație urmează a fi stabilită de către

persoana juridică fondatoare în funcție de propriile particularități ale unității de învățământ
particular și de propria cultură organizațională.

De reținut: În cadrul învățământului (i) preșcolar, (ii) primar, (iii) gimnazial și (iv) liceal, Legea
nr. 198/2023 prevede în mod obligatoriu ca un membru al Consiliului de Administrație să fie un
reprezentant al Consiliului Local.

La momentul redactării prezentului Ghid, au intrat în vigoare prevederile Ordinului Ministrului

Educației nr. 6223/2023 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și funcționare a
consiliilor de administrație.

De reținut: În plus față de prevederile Legii nr. 198/2023, Metodologia-cadru prevede pentru
unitățile de învățământ particular că:

în structura Consiliului de Administrației sunt incluși reprezentanți ai fondatorilor;

Consiliul de Administrație cuprinde cel puțin un reprezentant al cadrelor didactice, un

reprezentant al părinților, iar pentru unitățile care școlarizează beneficiari primari la
niveluri din învățământul obligatoriu, Consiliul de Administrației cuprinde și un
reprezentant al consiliului local;

în Consiliile de Administrație ale unităților de învățământ preuniversitar de nivel liceal/

postliceal, cu excepția unităților de învățământ cu personalitate juridică care organizează
exclusiv învățământ tehnologic, din cota rezervată părinților un loc este repartizat, cu drept
de vot, unui reprezentant al elevilor care a împlinit vârsta de 18 ani;

în Consiliile de Administrație ale unităților de învățământ care școlarizează doar nivel

postliceal, cota aferentă părinților revine reprezentanților elevilor.

13
 Nivel de
Componența Consiliului de Administrație
învățământ

cel puțin un reprezentant al cadrelor didactice;

cel puțin un reprezentant al părinților;
Preșcolar / un reprezentant al Consiliului local;
Primar / În plus, unitatea de învățământ particular va include în Consiliul
Gimnazial de Administrație și reprezentanți ai fondatorului persoană
juridică.

cel puțin un reprezentant al cadrelor didactice;

cel puțin un reprezentant al părinților;
un reprezentant al Consiliului local;
un reprezentant al elevilor care a împlinit vârsta de 18 ani (din
Liceal cota rezervată părinților);
În plus, unitatea de învățământ particular va include în Consiliul
de Administrație și reprezentanți ai fondatorului persoană
juridică.

cel puțin un reprezentant al cadrelor didactice;

cel puțin un reprezentant al elevilor care a împlinit vârsta de 18
ani;
Doar
În plus, unitatea de învățământ particular va include în Consiliul
Postliceal
de Administrație și reprezentanți ai fondatorului persoană
juridică.

Principale aspecte ce vizează învățământul particular:

Fondatorul stabilește numărul membrilor Consiliului de Administrație (pe care îl comunică

inspectoratului), structura și atribuțiile Consiliului de Administrație, până la începutul
fiecărui an școlar [art. 3 alin. (3)];
Metodologia prevede faptul că unitățile de învățământ particular, în plus față de Legea nr.
198/2023, trebuie să includă (i) cel puțin un reprezentant al cadrelor didactice și (ii) cel puțin
un reprezentant al părinților în cadrul Consiliului de Administrație [art. 4 alin. (4)];

14
 Pentru unitățile de învățământ de nivel liceal, din cota rezervată părinților un loc este
repartizat, cu drept de vot, unui reprezentant al elevilor care a împlinit vârsta de 18 ani [art. 4
alin. (5)];
Conducerea Consiliului de Administrație este asigurată de persoana desemnată de fondatori
[art. 10 alin. (1)] – din interpretarea prevederilor reiese că Președintele Consiliului de
Administrație poate să fie altă persoană decât Directorul unității de învățământ particular;
Consiliul de Administrație va stabili propria procedură de desfășurare on-line sau hibrid a
ședințelor [art. 11 alin. (4)];
Consiliul de Administrație stabilește atribuţiile directorului unităţii de învăţământ particular
în conformitate cu prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare al acesteia
[art.15];
Consiliul de Administrație avizează pentru unităţile de învăţământ particular drepturile
salariale şi extrasalariale ale directorilor şi directorilor adjuncţi, precum şi salarizarea
personalului din unitate, în conformitate cu prevederile legii şi ale contractului individual de
muncă [art.15];
Consiliul de Administrație aprobă cifra de şcolarizare pentru unitățile de învăţământ
preuniversitar particular şi confesional, în limita capacităţii de şcolarizare stabilite de
ARACIIP [art.15];
Consiliul de Administrație stabilește și aprobă taxele de şcolarizare în învăţământul
preuniversitar particular [art.15];
Consiliul de Administrație propune cu votul a cel puțin 2/3 din totalul membrilor, în cazul
unităţii de învăţământ particular şi confesional, eliberarea din funcţie a directorului unităţii
de învăţământ numit în funcţie ca urmare a promovării concursului şi comunică propunerea
persoanei juridice fondatoare pentru emiterea deciziei de eliberare din funcţie, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 198/2023 [art.15];
Consiliul de Administrație propune persoanei juridice fondatoare, un cadru didactic din
cadrul respectivei unităţi de învăţământ sau un cadru didactic pensionat, în vederea numirii
în funcția vacantă/temporar vacantă de director/director adjunct, până la organizarea
concursului, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar, în conformitate cu Legii 198/2023
[art.15];

În esență, dispozițiile din cuprinsul Metodologiei-cadru se vor aplica în integralitate și unităților

de învățământ particular, cu excepția situațiilor în care dispozițiile prevăd expres că numai
unitățile de învățământ de stat sunt vizate sau în contextul în care din cuprinsul dispoziției
reiese în mod neechivoc faptul că prevederea nu se poate aplica unităților de învățământ
particular.
De reținut: Prevederile Metodologiei cadru sunt general obligatorii pentru unitățile de
învățământ, însă acestea pot fi completate cu alte prevederi adaptate specificului unităţii
de învăţământ și se includ în regulamentul de organizare și funcționare al unităţii de
învăţământ care se avizează de ISJ / DJIP.

15
 III.4. Directorul

Noile prevederi ale Legii nr. 198/2023 statuează în mod expres faptul că Directorul unității de
învățământ particular este numit de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea
criteriilor de competență (similar criteriilor instituite cu privire la unitățile de învățământ de
stat). Actul de numire se aduce la cunoștința DJIP/DMBIP pe raza căreia își desfășoară activitatea
unitatea respectivă.

Pentru ca un cadru didactic să fie desemnat Director pe bază de concurs, acesta trebuie să
îndeplinească următoarele condiții:

să dețină diplomă de licență/atestat de echivalare;

să fie titular în învățământ;
să aibă o vechime în învățământ de cel puțin 5 ani;
să nu fi fost condamnat penal în conformitate cu prevederile art. 168 alin. (7).

Pentru ca un cadru didactic să fie desemnat Director interimar, până la organizarea concursului,
dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar, acesta trebuie să îndeplinească următoarele condiții;

să fie cadru didactic cu activitate de predare;

să se distingă prin calități profesionale, manageriale și morale;
să nu fi fost condamnat penal în conformitate cu prevederile art. 168 alin. (7);

În ipoteza în care este dorită numirea Directorului interimar în baza procedurii de „detașare în
interesul învățământului”, pe lângă condițiile expuse în cele de mai sus, se impune ca acesta să
fie inclusiv titular. Mai mult, doar în acest caz, numirea se realizează la propunerea persoanei
juridice fondatoare, cu acordul scris al persoanei solicitate, prin decizia DJIP.

Totodată, Legea nr. 198/2023 conferă o importanță fundamentală Regulamentului de Organizare

și Funcționare a Unității de Învățământ Particular („ROF”). Întreaga fizionomie a unității de
învățământ particular urmează să fie conturată prin ROF.

Ca atare, în ceea ce privește funcția de Director, (i) atribuțiile, (ii) modul de desemnare, precum
și (iii) durata mandatului urmează să fie stabilite prin ROF, în concordanță cu prevederile legale.

16
 Mai mult, Legea nr. 198/2023 specifică expres că atribuțiile Directorului sunt stabilite de
Consiliul de Administrației în conformitate cu prevederile ROF. Ca atare, atribuțiile ce vor fi
agreate la nivelul ROF vor trebui reflectate și la nivelul Contractului de management/muncă cu
Directorul sau al Deciziei de numire, după caz.

Din perspectivă salarială, veniturile salariale și extra salariale ale directorilor și directorilor
adjuncți, precum și salarizarea personalului didactic din unitățile de învățământ particular se
stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice finanțatoare și persoana în cauză,
cu avizul Consiliului de Administrație.

De reținut: Directorul unității de învățământ particular și confesional, care ocupă funcția

pe bază de concurs, poate fi eliberat din funcție, la propunerea Consiliului de
Administrație, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin decizia persoanei juridice fondatoare.
Directorul interimar al unității de învățământ particular și confesional poate fi demis în
mod direct prin decizia persoanei juridice fondatoare.

Reiterăm, totodată, că este fundamental ca ROF să fie constituit în mod corect și complet în
scopul de a asigura legalitatea tuturor actelor/ hotărârilor/ deciziilor emise de către Director,
Consiliul de Administrație sau orice altă entitate organizată la nivelul unității de învățământ.

III.5. Contractul educațional

La înscrierea antepreșcolarului, a preșcolarului sau a elevului într-o unitate de învățământ,

Directorul unității de învățământ semnează contractul educațional cu beneficiarii secundari ai
învățământului preuniversitar sau cu elevul major.

Contractul prevede drepturile și obligațiile reciproce ale părților, garantând drepturile

beneficiarilor primari și secundari, în conformitate cu prevederile contractului educațional-tip,
aprobat prin ordin al ministrului educației.

De reținut: În prezent, Contractul educațional-tip aplicabil este cel anexat

Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar,
aprobat în anul 2022. Ca atare, prevederile obligatorii prevăzute de Legea nr. 198/2023 ce
trebuie integrate la nivelul contractului educațional nu sunt încă reflectate în modelul de
contract tip.

17
 Până la adoptarea unui nou contract educațional-tip de către Ministerul Educației, unitățile de
învățământ vor redacta contractele educaționale, integrând prevederile obligatorii ale Legii
nr. 198/2023 și menținând modelul de contract educațional-tip existent, cu eliminarea
clauzelor contrare Legii nr. 198/2023.

În funcție de specificul fiecărei unități, prin hotărâre a Consiliului de Administrație, pot fi

adăugate și alte clauze, a căror natură nu poate afecta interesul superior al antepreşcolarului, al
preșcolarului sau al elevului.

În acest sens, în ceea ce privește clauzele cuprinse de contractul educațional se impun două
mențiuni fundamentale:

A) Deși unitățile de învățământ particular dispun de un drept de apreciere extins asupra tipului
de clauze ce urmează a fi inserate în cuprinsul contractului educațional (în plus față de clauzele
obligatorii prevăzute în cuprinsul contractului educațional-cadru), atragem atenția asupra
potențialelor nereguli care pot interveni între clauzele din contractul educațional și legislația
primară și secundară în domeniul educației.

Spre exemplu, eventuale clauze de reziliere sau de denunțare unilaterală a contractelor nu pot
reprezenta mecanisme de încetare a contractului educațional care să se întemeieze pe voința
unității de învățământ de a exmatricula preșcolari sau elevi.

B) Legea nr. 198/2023 cuprinde o serie de dispoziții ce impun reglementarea la nivelul

contractelor educaționale a unor situații de noutate prin raportare la vechile prevederi ale Legii
1/2011. Cu titlu de exemplu:

unitățile de învățământ cu sistem de supraveghere audio-video cuprind în contractul

educațional acordul sau, după caz, dezacordul scris al părinților/reprezentanților legali
pentru supravegherea audio-video a beneficiarilor primari (nu vor fi instalate camere de
supraveghere audio-video în sălile de clasă în care majoritatea părinților își exprimă dezacordul,
în scris, în cadrul contractului educațional);

în contractul educațional este obligatorie precizarea sumei care este acoperită prin
finanțarea acordată de la bugetul de stat.

18
 Așadar, în redactarea contractelor educaționale se impune, pe de o parte, achiesarea la toate
prevederile obligatorii cuprinse în contractul educațional-cadru și dispozițiile exprese prevăzute
în Legea nr. 198/2023. Pe de altă parte, în exercitarea dreptului la libertate contractuală, orice
clauză suplimentară se va redacta având în vedere interesul superior al beneficiarului primar și
dispozițiile imperative din legislația primară și secundară care limitează posibilitatea de a
introduce în cadrul contractului educațional o serie de clauze acceptate în contractele civile tipice.

III.6. ROF

Similar cu aspectele evidențiate în cadrul secțiunii dedicate Contractului educațional,

problemele se pun în mod similar în cazul ROF.

Ca atare, până la momentul la care Ministerul Educației va adopta un nou Regulament-cadru de

organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (în continuare „ROFUIP”),
urmează ca acestea să adapteze propriile ROF-uri (i) prin integrarea dispozițiilor prevăzute cu
titlu obligatoriu în cuprinsul Legii nr. 198/2023 (anume dispozițiile la care Legea nr. 198/2023 face
referire expresă referitor la integrareae în cadrul ROF) și (ii) prin adaptarea acestuia la propria
cultură organizațională și specificul unității de învățământ.

Cel puțin din perspectiva unităților de învățământ particular, ROF reprezintă reglementarea
internă fundamentală pentru desfășurarea activității, astfel încât acesta trebuie construit în
mod corect și în concordanță cu fizionomia unității de învățământ particular.

În mod exemplificativ, prezentăm că:

regulamentele de organizare trebuie să fie publicate pe site și trebuie să prevadă în mod

expres: (i) condițiile de acces în unitatea de învățământ și procedura de acces al persoanelor
din afara unităţii de învăţământ, (ii) procedura de sesizare a suspiciunilor şi faptelor de
violenţă la nivelul unităţii de învăţământ, (iii) metoda de sesizare confidenţială a
suspiciunilor şi cazurilor de violenţă la nivelul unităţii de învăţământ;

regulamentul intern al unităţii de învăţământ poate interzice folosirea de către un elev a

dispozitivelor menţionate la art. 106 alin. (3) din Legea nr. 198/2023 în întreaga sau doar o
parte din incinta unităţii de învăţământ, precum şi în timpul activităţilor care se desfăşoară
în afara acesteia;

19
 regulamentul va integra o serie de prevederi particulare în ceea ce privește protecția
datelor cu caracter personal în concordanță cu Regulamentului (UE) 2016/679 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor
fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie
a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia
datelor).

IV. Oportunități

Raportat la noile dispoziții ale Legii nr. 198/2023, se pot desprinde o serie de norme juridice care
conturează cadrul propice pentru a fructifica oportunități în cadrul activității desfășurate de
școlile particulare.

Astfel, printre cele mai importante prevederi, amintim următoarele:

Parteneriate: Art. 19 alin. (20) și art. 28 alin. (2) - posibilitatea constituirii parteneriatelor
între unitățile de învățământ publice și unitățile de învățământ particular;

Consorții: Art. 21 alin. (3) – posibilitatea înființării de consorții școlare între două sau mai
multe unitățile de învățământ particular;

Transportul elevilor: Art. 83 – finanțarea publică a serviciilor de transport public local,

inclusiv metropolitan şi judeţean, rutier, naval, cu metroul, precum şi feroviar la toate
categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului şcolar (inclusiv pentru beneficiarii
primari înmatriculați în unităţile de învăţământ preuniversitar care funcţionează după un
curriculum străin);

Manuale școlare: Art. 93 alin. (4) - manuale şcolare gratuite pentru beneficiarii primari
înscriși în unități de învățământ particular și înmatriculați în învățământul obligatoriu;

Burse pentru elevi: Art. 108 alin. (15) - elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar
particular şi confesional beneficiază, de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat, de: (i) burse de excelenţă olimpică I şi II, (ii) burse sociale, dacă
sunt şcolarizaţi fără taxe, (iii) burse tehnologice, dacă se încadrează în specializările şi
condiţiile stabilite prin metodologia-cadru.

20
 V. Bine de știut

Este important de amintit faptul că Legea nr. 198/2023 vine cu o serie de noutăți reglementate
expres care se aplică inclusiv în învățământul particular. Dintre acestea, amintim:

Învățământul particular special: Art. 68 – în ceea ce privește învățământul special particular,

beneficiarii primari cu CES, şcolarizaţi în unităţile de învăţământ de masă sau în unităţi de
învăţământ special, de stat şi particulare, inclusiv cei şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de
domiciliu, beneficiază, pe perioada anului şcolar, de una dintre următoarele forme de sprijin:

(i) vouchere educaţionale în cuantum fix, pentru servicii de sprijin, intervenţii

psihopedagogice şi materiale-suport, de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat,

(ii) asistenţă socială completă, constând în asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor
şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcăminţii şi a încălţămintei, în cuantum egal cu cel pentru
copiii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, precum şi de găzduire gratuită în internate
din cadrul direcţiilor generale judeţene/direcţiei municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi
protecţia copilului.

Cardul național de elev: Art. 84 – implementarea obligatorie a cardului național de elev (până
în anul 2025);

Portofoliul educațional: Art. 98 alin. (5) – implementarea portofoliului educaţional este

obligatorie începând cu generaţia de preşcolari care intră în grupa mijlocie şi generaţia de
elevi din clasa pregătitoare, în anul şcolar 2024-2025;

Finanțarea publică: Art. 137 – finanțarea de bază se alocă exclusiv unităților de învățământ
particular acreditat. Unitățile de învățământ particular autorizate să funcționeze provizoriu
nu beneficiază de finanțare de bază decât în ipoteza de excepție în care nu percep taxe de
studii. De asemenea, cu titlu de excepție, inclusiv unitățile/clasele de învățământ special
particular sau confesional autorizate să funcționeze provizoriu beneficiază de finanțarea de
bază [art. 143 alin. (3)]. Cu titlu de noutate, costul standard pentru acoperirea cheltuielilor
reprezentând cheltuieli cu formarea continuă și cheltuieli cu bunuri și servicii va
reprezenta minimum 20% din costul standard total.

Unitățile de învățământ care școlarizează în baza unui curriculum al altui stat sau acreditat
internațional: art. 246 – consacrarea expresă a faptului că acestea pot organiza și desfășura
activități pe teritoriul României în următoarele situații: (i) pe bază de protocol/acord bilateral,
încheiat între autorităţile şi/sau instituţiile similare din România şi cele din statul al cărui
sistem educaţional este/urmează a fi adoptat sau (ii) dacă dispun de acreditare în sistemul
educaţional respectiv, fiind parte a acestuia.

21
 Aceste unități de învățământ se supun unei proceduri de avizare de către ARACIIP, în vederea
funcţionării şi înscrierii în Registrul special al unităţilor de învăţământ preuniversitar care
funcţionează în baza unui curriculum al altui stat sau acreditat internaţional.

Organizaţiile înscrise în Registrul special al unităţilor de învăţământ preuniversitar care

funcţionează după un curriculum străin au obligaţia de a solicita ARACIIP, din 5 în 5 ani,
parcurgerea procedurii de avizare în vederea menţinerii avizului de înscriere în registru.

VI. Provocări

Legea nr. 198/2023 prevede, printre altele, o serie de măsuri a căror aplicare necesită o atenție
deosebită, având în vedere potențialele contradicții legislative sau elemente de noutate.

Cu titlu exemplificativ, prezentăm:

Art. 30 alin. (6) – facilitate fiscală acordată angajatorilor care înființează unități de
învățământ particular pentru a oferi servicii de educaţie timpurie, destinate cu precădere
copiilor propriilor angajaţi: aceștia vor beneficia de un drept de deducere a sumelor acordate
angajaților pentru acoperirea costurilor cu educația timpurie.

Cu toate acestea, Codul fiscal prevede la art. 25 alin. (4) lit. i^1) faptul că aceste sume nu sunt
deductibile, cu excepția anului fiscal 2023 în care astfel de cheltuieli sunt deductibile limitat
într-un cuantum de 5% raportat la totalul cheltuielilor salariale. Din această perspectivă, se
poate observa un conflict între cele două acte normative care, până la o soluționare clară în
favoarea unei anumite reglementări, impune prudență în ceea ce privește aplicarea facilității
prevăzute de Legea nr. 198/2023.

Art. 82 – asigurarea serviciilor de medicină școlară – Legea nr. 198/2023 prevede

obligativitatea tuturor unităților de învățământ să asigure înființarea și funcționarea
cabinetelor medicale / cabinetelor stomatologice. Cu toate acestea, conform art. 82 alin. (8),
finanțarea publică se alocă doar unităților de învățământ de stat, determinând astfel o
situație vădit discriminatorie între unitățile de învățământ public și cele de învățământ
particular. Apreciem că înlăturarea discriminării s-ar putea realiza fie printr-o nouă
intervenție legislativă asupra Legii nr. 198/2023, care să stabilească un regim unitar în ceea
ce privește finanțarea publică a cabinetelor medicale/cabinetelor stomatologice, fie prin
ridicarea unei excepții de neconstituționalitate asupra căreia Curtea Constituțională să se
pronunțe.

Art. 107 – suspendarea și exmatricularea elevilor sunt sancțiuni reglementate de

Legea nr. 198/2023 care impun o diligență sporită în ceea ce privește corecta
aplicare a acestora, având în vedere obligativitatea învățământului general;

22
 SUSPENDAREA și EXMATRICULAREA

Sancțiunea exmatriculării
Nivelul de învățământ Sancțiunea suspendării

Nivel preșcolar Nu este permisă Nu este permisă

Nivel primar Nu este permisă Nu este permisă

Permisă, dar doar exmatricularea cu

Nivel gimnazial Permisă
drept de reînscriere

Permisă, dar doar exmatricularea cu

Nivel liceal Permisă
drept de reînscriere

Nivel postliceal Permisă Permisă

Procedura dispunerii sancțiunilor este cea prevăzută de Statutul Elevului și se impune a fi atent
reglementată la nivelul unității de învățământ. Mai mult, raportat la principiul libertății
contractuale de care se bucură unitățile de învățământ particular, atragem atenția că eventuale
clauze de reziliere sau de denunțare unilaterală a contractelor nu pot reprezenta mecanisme de
încetare a contractului educațional care să se întemeieze pe voința unității de învățământ de a
exmatricula preșcolari sau elevi.

Art. 148 - Reglementarea cu titlu de noutate a unor contravenții care se pot aplica directorilor
unităților de învățământ particular: (i) refuzul de semnare a contractului educațional, (ii)
refuzul de nealocare a burselor către elevi.

Apreciem că în acest cazuri, contravențiile sunt incidente numai în măsura existenței unui
refuz nejustificat. În primul caz, nu poate fi reținută contravenția în ipoteza în care refuzul
directorului la semnare este determinat de elemente obiective. În cel de-al doilea caz, nu poate
fi reținută contravenția în ipoteza în care, spre exemplu, fondurile publice pentru burse nu au
fost alocate de către autoritățile publice către unitatea de învățământ.

23
 VII. Protecția datelor cu caracter personal

Un aspect de noutate al noii structuri legislative este inserarea unor prevederi specifice menite
să asigure un grad de protecție sporit al datelor cu caracter personal ale beneficiarilor primari,
secundari, dar și a întregii comunități școlare.

Prevederile art. 66 instituie reguli specifice pentru unitățile de învățământ care implementează
sisteme de supraveghere audio-video în vederea asigurării pazei și protecției persoanelor,
bunurilor și valorilor.

Pe de o parte, unitățile de învățământ cu sistem de supraveghere audio-video cuprind în

contractul educațional acordul sau, după caz, dezacordul scris al părinților / reprezentanților
legali pentru supravegherea audio-video a beneficiarilor primari (în plus, nu vor fi instalate
camere de supraveghere audio-video în sălile de clasă în care majoritatea părinților își exprimă
dezacordul, în scris, în cadrul contractului educațional).

Pe de altă parte, camere de supraveghere audio-video se vor putea amplasa în exteriorul

clădirilor, pe holuri, în săli de mese şi săli de festivităţi, chiar și cu dezacordul scris al părinților.
Unitatea de învățământ va trebui să stocheze înregistrările audio-video pentru o perioadă de 30
de zile, după care informațiile vor fi șterse sau arhivate.

Este important de reținut că unitatea de învățământ va trebui să instituie măsuri tehnice și

organizatorice de așa natură încât datele cu caracter personal stocate să păstreze
confidențialitatea acestora.

De reținut: Unitățile de învățământ cu sistem de supraveghere audio-video au obligația de

a permite accesul la înregistrări părintelui, tutorelui legal sau elevului major, în baza
unei cereri motivate scrise, cu aprobarea directorului unității de învățământ. Punerea
înregistrărilor audio-video la dispoziția acestor persoane se realizează în maximum 2 zile
de la momentul înregistrării cererii.

Din această perspectivă, semnalăm că există o discrepanță în ceea ce privește modul în care a
fost reglementat dreptul de acces al persoanei vizate la datele cu caracter personal în cadrul
Legii nr. 198/2023 față de Regulamentul general privind protecţia datelor, aspect ce va ridica cu
certitudine o serie de probleme în practică atunci când o unitate de învățământ va fi sesizată cu o
astfel de cerere.

Ca atare, în noua arhitectură a Legii nr. 198/2023, unitățile de învățământ vor fi nevoite să
pună la punct toate procedurile interne și documentele specifice din domeniul protecției
datelor cu caracter personal, pentru a se asigura că drepturile beneficiarilor primari,
secundari și a membrilor comunității școlare vor fi respectate.

24
 Astfel, se impune ca responsabilul cu protecția datelor (DPO) al unității de învățământ sau
consultanții externi (avocați, consilieri juridici etc.) să revizuiască odată cu intrarea în vigoare a
Legii nr. 198/2023 procedurile interne și documentele specifice pentru a reflecta noua
fizionomie a reglementării, cu atât mai mult cu cât în ultimii ani numărul solicitărilor
persoanelor fizice în temeiul Regulamentului general privind protecţia datelor a crescut în mod
exponențial.

VIII. Statutul cadrului didactic

Noua configurație legislativă reia o serie de prevederi din Legea nr. 1/2011, concomitent cu
inserarea unor prevederi noi care se aplică personalului didactic angajat inclusiv la nivelul
învățământului particular.

Cu titlu exemplificativ, amintim următoarele:

1. În ceea ce privește angajarea cadrelor didactice, aceasta este condiționată, în prealabil, de

existența unui certificat medical eliberat de un medic în specialitatea medicina muncii. (art. 168).

Mai mult, în cazul unor inaptitudini profesionale de natură psihocomportamentală, angajatorul

poate solicita un nou examen medical complet.

Apreciem că la angajare se impune prezentarea inclusiv a unui cazier judiciar din care să rezulte
faptul că respectivul candidat nu a suferit condamnări penale pentru infracțiuni săvârșite cu
intenție [art. 168 alin. (7)].

Totodată, raportat la art. 177, unitățile de învățământ particular vor putea angaja personal
didactic prin două mecansime: (i) fie prin concurs organizat la nivelul unității de învățământ, (ii)
fie în baza concursului național unic.

Din această perspectivă, unitățile de învățământ particular au obligația creării unor

reglementări proprii care să prevadă procedura privind organizarea și desfășurarea
concursului organizat la nivelul unității de învățământ, în virtutea autonomiei de decizie.

De asemenea, în conformitate cu noile reglementări introduse prin intermediul Legii nr.

198/2023, respectiv art. 177 alin. (6), angajarea pe post prin concurs organizat la nivelul unității de
învățământ se face prin decizia conducerii unității de învățământ, care se comunică spre
informare către DJIP - iar nu spre avizare, ca în cazul vechii reglementări.

25
 Cu toate acestea, prevederile din cadrul Metodologiei din 2012 de organizare și desfășurare a
concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în unitățile de
învățământ particular din învățământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul Ministrului
Educației nr. 5625/2012, ce instituie regula avizării, nu au fost abrogate până la acest moment,
astfel încât există o necorelare la nivel legislativ care se impune a fi tranșată cu sprijinul
Ministerului Educației.

Mai mult, subiectele pentru concursurile organizate de unităţile de învăţământ particular se

stabilesc de către acestea, pe baza programelor specifice aprobate de Ministerul Educaţiei.

2. Cu privire la încetarea contractelor de muncă ale personalului didactic, pentru identitate de

rațiune, în mod corelativ, tot conducerea unității de învățământ particular poate adopta o astfel
de decizie.

3. Referitor la mobilitatea cadrelor didactice, art. 190 statuează faptul că la etapele de ocupare a
posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin transfer pentru soluţionarea restrângerii
de activitate/pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ, poate participa personalul
didactic de predare titular în unităţi de învăţământ preuniversitar de stat şi personalul didactic
de predare titular din învăţământul preuniversitar particular, dacă se află în una dintre
următoarele situaţii:

a) au calitatea de personal didactic de predare titular în unităţi de învăţământ preuniversitar

particulare acreditate/autorizate, în baza concursului naţional de ocupare a posturilor
didactice/catedrelor vacante în învăţământul preuniversitar de stat;

b) au calitatea de personal didactic de predare titular în unităţi de învăţământ preuniversitar

particular acreditate/autorizate, transferate/pretransferate din învăţământul preuniversitar de
stat;

c) au calitatea de personal didactic de predare titular în unităţi de învăţământ preuniversitar

particular acreditate/autorizate şi au obţinut cel puţin nota/media 7 la un concurs naţional unic
de titularizare în învăţământul preuniversitar de stat în ultimii 6 ani.

De reținut: Statutul cadrului didactic, astfel cum este reglementat prin Legea nr.
198/2023, prevalează prevederilor Codului Muncii aprobat prin Legea nr. 52/2003, având
prioritate în ceea ce privește, cu precădere, reglementarea drepturilor și obligațiilor
personalului didactic. Considerăm că inclusiv în cazul personalului didactic auxiliar se
menține acest raționament, cu excepția faptului că, în acest ultim caz, procedura de
angajare a răspunderii disciplinare, se realizează în baza Codului Muncii.

De reținut: De asemenea, cu privire la concediul personalului angajat în învățământul

particular, acesta este reglementat în conformitate cu prevederile din Codul Muncii

26