Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lipsa rezultatelor in planul performantei sportive este dupa parerea mea o rezultanta a unei
proaste organizari a sistemului, a slabei finantari, lipsa parghiilor necesare pentru dezvoltare,
neimplicarea politicului pentru solutionarea acestor probleme dar mai ales incapacitatea
oamenilor de sport de a se face auziti si intelesi, de a propune idei materializabile, logice si
coerente.
Fara sa fiu malitios, dar constient de critic, acuz oamenii de sport care s-au perindat pe la
conducerea organismelor care se ocupa de administrarea acestui bun national, de sanatatea si
viitorul acestei natiuni, de orgolii meschine, lipsa de viziune, superficialitate si pe undeva si un
oarecare dram lene intelectuala.
Din punctul meu de vedere, legislatia in domeniul sportului in Romania, are nevoie de o
revizuire si o asezare liniara si logica. Avem nevoie de un cadru legislativ care sa permita
dezvoltarea dar mai ales eliminarea ambiguitatilor care sa nasca confuzii si sa dea posibilitatea
unor interpretari subiective.
Facand o analiza comparativa intre Portugalia, Olanda si Ungaria, mi-am dat seama ca modelul
unguresc este cel mai apropiat de necesitatile noastre.
Motivatia ar fi urmatoarea:
Citind cu atentie Codul Muncii din Romania, am ramas neplacut surprins neregasind termenul
de ,,sport’’, ,,contract de munca in sport’’, nicaieri.
Mai mult decat atat, in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR) in baza caruia se opereaza in
REVISAL, este o intreaga nebunie cu ocupatiile din domeniul sportului, o ramura de sport fiind
mai importanta decat alta, probabil urmare a modificarilor legislative survenite ca urmare a unor
,,prietenii politice’’ si nu a unui demers coerent din partea autoritatii guvernante.
Asa cum este organizat sportul romanesc, cred ca pentru a face lumina in acest domeniu,
trebuie sa alegem una din urmatoarele variante:
Sportul romanesc de performanta, este in mare proportie practicat in cadrul structurilor sportive
institutii publice subordonate autoritatilor centrale (CSM urile din subordinea MTS, CSU urile si
CSS urile in subordine MENCS, CSA Steaua in subordinea MAPN, CS Dinamo in subordinea MAI,
CS Rapid in subordinea Ministerului Transporturilor, CSM urile subordonate Consiliilor
Locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti).
Incheierea de Contracte de Munca in cadrul acestor cluburi institutii publice, este permisa de
legislatie doar pentru posturile stabilite pentru Organigrama Administrativa cu respectarea
grilelor de salarizare pentru administratia centrala sau locala , dupa specificul subordonarii.
In acest caz, singura solutie, este cea de a incheia conventii civile denumite Contracte de
Prestari Servicii, cu sportivii si tehnicienii sportivi care sa fie valabile atat pentru structurile
sportive institutii publice cat si pentru structurile sportive private cu sau fara personalitate
juridica.
In acest sens ,,s-a inventat’’ Contractul de Pregatire Sportiva ,,acceptat’’ de catre unele
federatii sportive nationale pentru o perioada de unul sau mai multe sezoane, care
rezolva ,,dreptul de proprietate’’ al clubului in ceea ce priveste sportivul si stabileste clauzele
contractuale legate de valoare financiara, termeni de plata, conditii de reziliere, etc..
Trebuie inteles, ca sportul este o activitate atipica si are specifitatile lui, ca sezonul sportiv nu
coincide intotdeauna cu anul fiscal, motiv pentru care ,,executia financiara’’ a Contractului de
Pregatire Sportiva este efectuata prin Conventii Civile valabile secvential in anul fiscal, cel mult
pana la data de 31 decembrie din anul in curs.
Conform art. 14 din Legea 69/2000 avem sportivii de performanta clasificati in doua categorii:
amatori si profesionisti. Deasemenea, conditiile pentru a deveni un sportiv profesionist sunt
stabilite in acest articol. Partea interesanta este ca in conformitate cu pct (2), doar sportivul
profesionist poate incheia cu o structura sportiva, in forma scrisa, un contract individual de
munca(exclus in cazul cluburilor institutii publice) sau o conventie civila in conditiile legii.
Deasemenea sportivul profesionist are nevoie de o licenta eliberata conform legislatiei si
regulamentelor in vigoare.
In acelasi art. avem:
(5) Sportivii străini pot desfăşura activitate ca sportivi profesionişti la o structură sportivă din
România, în baza permisului de muncă eliberat în condiţiile legii.
(6) Federaţiile sportive naţionale asigură organizarea evidenţei sportivilor profesionişti din
ramura de sport respectivă.
(9) Ramurile de sport în care se poate practica sportul profesionist se stabilesc prin hotărâre
a Guvernului, iniţiată de Agenţia Naţională pentru Sport, la propunerea federaţiilor sportive
naţionale.
1. Fotbal: HG 537/1991;
2. Handbal: HG 666/2003;
3. Box: HG 1423/2003;
4. Rugby: HG 634/2007;
5. Volei: HG 635/2007;
6. Baschet: HG 883/2011.
Mergand mai departe pe sirul logic de aliniere a prevederilor legislative, in HG 884/001 care
este Regulamentul de Aplicare a Legii 69/2000, avem stipulate conditiile de practicare a
sportului profesionist.
Art. 55. – (1) Propunerea federatiei sportive nationale privind conditiile de practicare a
profesionismului în ramura de sport respectivă se face în conformitate cu statutul si
regulamentele federatiei internationale la care aceasta este afiliată si vizează, după caz:
1. a) cerintele obtinerii licentei de sportiv profesionist;
2. b) cerintele obtinerii licentei de club profesionist;
3. c) modul de organizare a competitiei profesioniste.
(2) Sportul profesionist poate fi practicat în cluburi sportive, indiferent de forma lor de
organizare, cu respectarea prevederilor statutare ale federatiilor sportive nationale în acest
domeniu.
Art. 56. – Cluburile sportive existente se pot transforma în societăti comerciale sportive pe
actiuni în baza hotărârii adunării generale, cu avizul federatiei sportive nationale si cu
respectarea dispozitiilor legale în materie.
Art. 57. – (1) Ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ,
autonome.
Mai mult, in capitolul IV din Legea 69/2000 sunt explicate clar conditiile de practicare a
sportului de performanta fie ei amatori sau profesionisti:
(2) Sportivii de performanta sunt persoanele care practica sistematic şi organizat sportul şi
participa în competiţii cu scopul de a obţine victoria asupra partenerului, pentru autodepăşire
sau record.
(3) Pentru a participa la competiţiile sportive oficiale locale sau naţionale un sportiv de
performanta trebuie să fie legitimat la un club sportiv.
Deasemenea, multe ramuri sportive (atletism, scrima, judo, polo, etc) nu sunt sporturi
profesioniste, ceea ce inseamna ca in conformitate cu prevederile legislative actuale nu pot
incheia un contract de munca sau o conventie civila in conditiile legii?
O alta mare problema este cea legata de utilizarea fondurilor publice pentru activitatea sportiva
si plata indemnizatiilor sportive si a salariilor pentru sportivi si tehnicieni sportivi deopotriva.
Daca structurile sportive infiintate in baza Legii 69/2000 si OG 26/2000 pot accesa fonduri
publice pe baza de proiecte aprobate de catre autoritatile locale in baza Legii 350/2005
modificata in martie 2015, iar cheltuielile salariale sunt acum eligibile, aceleasi cheltuieli din
aceeasi bani publici insemnand bugete aprobate de catre autoritatile locale si centrale pentru
cluburile sportive institutii publice stau sub semnul intrebarii iar incadrarea acestora este
subiectiva si de cele mai multe ori cu repercusiuni pentru conducatorii acestora.
Intalnim, asa cum am mentionat si mai sus: contracte de pregatire sportiva valabile pentru mai
multe sezoane, contracte de prestari servicii sportive cu persoane fizice si/sau personae fizice
autorizate, contracte sportive fara valoare financiara dar cu drepturile conferite prin HG
1447/2007, etc.
Daca in cazul sportivilor de nationalitate romana, contractele cu persoane fizice autorizate erau
incadrabile in prevederile legislative si recomandate (sportivii de alta nationalitate nu au dreptul
de a infiinta PFA –uri), marea problema care a aparut incepand cu data de 01.01.2016 urmare a
modificarii in septembrie 2015 a Legii nr. 227 / 2015 privind Codul Fiscal, este cea de indeplinire
a conditiilor impuse pentru a nu fi interpretate ca si contracte de munca.
Definiţia dată activităţilor independente a fost modificată, astfel încât, în prezent, activitatea
independentă este orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de
venituri, care îndeplineşte cel puţin patru dintre următoarele şapte criterii:
In acest caz se impune introducerea unei prevederi legislative privind Contractul de Prestari
Servici Sportive, care sa reglementeze plata sportivilor si a tehnicienilor sportivi
(antrenori, arbitri, maseuri, alte categorii de personal care contribuie la activitatea de pregatire
in sportul de performnata si participarea de competitii ).
Deasemenea, posibilitatea incheierii acestor contracte pe o perioada determinata (de o zi, sau
pentru o perioada mult mai lunga similara cu cea a unui sezon competitional sportiv) ar rezolva
si marea problema a arbitrajului in toate ramurile sportive.
O alta analiza care se impune si implicit o modificare legislativa in acest sens ( hotarare-guvern-
nr-1352_2010) este cel al nomenclatorului de Clasificare al Ocupatiilor din Romania in baza
caruia se opereaza in REVISAL. Avem multe coduri CAEN pe linie de sport care trebuie
restructurate simplificate si transpuse intr-o forma care sa acopere necesitatile sistemului
national sportiv.
Nota: daca in art.14 din Legea 69/2000 avem termenul de sportiv de performanta, folosirea
sintagmei de ,,atlet si sportiv’’ aici (in afara de faptul ca este un pleonasm grosolan) nu este cea
mai fericita alegere. Propunerea este de a folosi termenul de ,,sportiv de performanta’’, termen
folosit si in Legea 69/2000.
Nota: subcodurile folosite la codul 3421 nu se justifica si sunt incomplete. Daca folosim un cod
CAEN pentru fotbal de ce nu am folosi si pentru handbal, scrima, judo, popice, tenis de masa,
schi? Daca s-a urmarit alocarea unui cod CAEN sporturilor profesioniste, de ce nu avem toate
cele 6 sporturi profesioniste enumerate si codate? Termenii de ,,sportiv de performanta’’ si ,,de
inalta performanta’’ sunt enumerati si folositi incorect intr-o mare neconcordanta cu termenii
explicati in Legea 69/2000 si HG 884/2001. Sugeram alocareaa de subcoduri CAEN pentru
fiecare sport profesionist aprobat prin HG, astfel:
Si a unui alt cod CAEN valabil pentru toate ramurile sportive (implicit disciplinele subordonate,
ex. baschetul are baschet si baschet 3×3, rugby are rugby si rugby7, volei are volei si beach
volei, handbalul are handbal si beach handbal, etc.), care pot fi amatori sau profesionisti: