Sunteți pe pagina 1din 32

MS11, an I, 2022 - 2023

Mentenanţa Stațiilor Electrice

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş


Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Obiective generale ale disciplinei MSE

cunoaşterea, în esenţă a modului de monitorizare a stării tehnice a instalaţiilor


electrice din SE;

găsirea unor răspunsuri adecvate la probleme actuale, multidisciplinare;

mărirea capacității de analiză independentă, formularea de argumente, decizii


şi demersuri concrete în caz de incidente sau avarii în SE;

formarea unui mod de a gândi tehnic, economic și organizatoric necesitătile


actuale şi de perspectivă ale sistemului energetic.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Cuprins
1. MENTENANŢA:
Terminologie şi noţiuni de bază privind conceptul de mentenanţă
Obiective principale ale serviciului de mentenanţă
Utilitatea serviciului de mentenanţă pentru instalaţiile electroenergetice
Aspecte financiare ale mentenanţei instalaţiilor electroenergetice
2. ASPECTE GLOBALE PRIVIND MENTENANŢA:
Relaţia dintre mentenanţă şi costul ciclului de viaţă al instalaţiilor electroenergetice.
Relaţia dintre mentenanţă şi calitatea serviciului de alimentare cu energie electrică.
Relaţia dintre mentenanţă şi siguranţa în funcţionare.
Relaţia dintre mentenanţă şi managementul riscului.
Relaţia dintre mentenanţă, mediul înconjurător, sănătatea ocupaţională şi siguranţa personalului.
3. EVOLUŢIA MENTENANŢEI:
Mentenanţa corectivă.
Mentenanţa preventivă.
Mentenanţa predictivă.
Mentenanţa productivă.
Mentenanţa total productivă (TPM).Relaţia dintre TPM, terotehnologie şi logistică.
4. MODELAREA MATEMATICĂ A MENTENANŢEI
5. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ PENTRU ACTIVITATEA DE MENTENANTA
6. IMPLEMENTAREA SI GESTIONAREA ACTIVITATILOR DE MENTENANTA ALE
INSTALAŢIILOR ELECTROENERGETICE

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Cuprins

7. DETECTAREA, IZOLAREA, IDENTIFICAREA ŞI DIAGNOZA DEFECTELOR DIN


INSTALAŢIILE ELECTROENERGETICE
8. DATE STRATEGICE CU PRIVIRE LA AVARIILE INSTALAŢIILOR
ELECTROENERGETICE
9. MODURI DE DEFECTARE TIPICE PENTRU INSTALAŢIILE ELECTROENERGETICE
10. MENTENANTA BAZATA PE FIABILITATE (RCM):
Definitia, obiectivul şi evoluţia RCM.
Identificarea funcţiilor unui echipament şi a defectelor de funcţionare.
Stabilirea cauzelor defectărilor şi estimarea consecinţelor defectărilor.
Principalele etape ale implementarii RCM.
11. MANAGEMENTUL MENTENANTEI INSTALAŢIILOR ELECTROENERGETICE DIN
SEN:
Definiţia şi obiectivele managementului mentenanţei.
Tendinţe în managementul mentenanţei echipamentului.
Implementarea şi gestionarea activitatilor de mentenanta.
Evaluarea starii tehnice
Stabilirea priorităţilor in planificarea, programarea şi coordonarea activităţii de mentenanţă a
instalaţiilor electroenergetice.
Sistemul computerizat de management al mentenanţei (CMMS)

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Costinaş,S. Ingineria mentenanţei. Concepte şi aplicaţii în instalaţiile
electroenergetice. Editura Proxima, Bucureşti, 2007
(ISBN 978-973-7636-39-3).

Costinaş,S. Managementul mentenantei statiilor electrice, Vol I:


Mentenanţa instalaţiilor din staţiile electrice, Editura Electra ICPE,
Bucureşti, 2005 (ISBN 973- 7728-45-9).

Costinaş, S.,Ulmeanu, P Dicţionar explicativ pentru ştiinţele exacte.


Bibliografie Energetică. ENERG 7. Mentenanţa şi fiabilitatea sistemelor
electroenergetice. Colectia de Dictionare pentru Electroenergetică
selectivă (Român / Englez / Francez). Editura Academiei Române, Bucureşti,
2006 (ISBN 973-27-1456-5).

Comănescu, Gh., Costinaş, S., Iordache, M. Partea electrică a


centralelor şi staţiilor. Editura Proxima, Seria “Cursuri Universitare”,
Bucureşti, 2005 (ISBN 973-7636-08-2).

Regulamentul de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă,


cod ANRE 035.1.2.0.7.0.06/12/02.
Note de curs
Activităţile evaluate şi ponderea fiecăreia
Programare calendaristică

•Activitatea din timpul semestrului 80%


•Frecvenţă 10 puncte
•Verificare pe parcurs V (S5) 20 puncte
•Laborator (L)+ Temă de casă T (S9-S12) 50 puncte
EVALUARE
• Verificare finală (S13) 20%

Cerintele minimale pentru promovare


Pentru promovare este necesară obţinerea a minimum 50 puncte
din cele 100 alocate disciplinei.

Calculul notei finale


Punctajul total (însumat) se transformă în nota (de la 1 la 10) prin
împărţire la 10 şi rotunjire.
Tema de casa

 Fiecare student va selecta 5 articole din domeniul MIEE. Sursa articolelor poate fi:
– Internet (preferabil sub formă de fişiere PDF sau HTML salvate împreună cu pozele)
– Volumele sau CD-urile conferinţelor internaţionale
– Revistele de specialitate
Obs:
– Se va evita selectarea materialelor de reclamă, a cataloagelor, etc. cu prezentări
superficiale.
– Vechimea articolelor nu poate depăşi 5 ani.
 Fiecare articol selectat se va prezenta însoţit de un rezumat în limba română
(de aproximativ o pagină).
 Materiale adunate se predau listate în dosar, sau aranjate sistematic sub formă
electronică pe un CD, împreună cu un opis din care să reiasă sursa bibliografică a
fiecărui articol (autorii, titlul, adresa completă de Internet sau volumul, respectiv revista
de specialitate, anul şi locul apariţiei, numărul de pagini).
 Daca la o temă se grupeaza doi studenţi, se dublează numărul articolelor de adunat.
 Se va acorda o singură notă comună pe dosar,
 Fiecare student va pregăti o prezentare distinctă in .ppt în care va trata tema abordată.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
TERMINOLOGIE ŞI NOŢIUNI DE BAZĂ PRIVIND
CONCEPTUL DE MENTENANŢĂ

OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE SERVICIULUI


DE MENTENANŢĂ ÎN CADRUL INSTALAŢIILOR
DE TRANSPORT ŞI DISTRIBUŢIE A
MIEE ENERGIEI ELECTRICE

ASPECTE GLOBALE PRIVIND MENTENANŢA


Curs 1
UTILITATEA SERVICIULUI DE MENTENANŢĂ

ASPECTE FINANCIARE ALE MENTENANŢEI


TERMINOLOGIE ŞI NOŢIUNI DE BAZĂ
PRIVIND CONCEPTUL DE MENTENANŢĂ
 Terminologia diversă este determinată de traducerile din literatura străină, care nu
au fost întotdeauna exacte şi au generat confuzii:
 În Enciclopaedia Britannica, E.B. Corporation, London, 1998:
“MAINTENANCE = to hold in a existing state..”.
 În Advanced Learner’s Dictionary, Oxford, 6th Edition:
MAINTENANCE = the act of keeping in good condition...”
 Conform Pierre Larousse, Grand dictionnaire universel du XIX siecle, Paris, 1893:
“MAINTENIR = conservation, défense, protection…”

 s-au încercat şi s-au vehiculat mai multe definiţii


 este dificil de justificat superioritatea unei definiţii faţă de alta.
 Modul de definire are:
 implicaţii serioase asupra modului de abordare;
 consecinţe corespunzătoare asupra performanţelor companiei.

 Conform Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei,


mentenanţa unui obiectiv energetic este "ansamblul tuturor acţiunilor tehnice
şi organizatorice care se execută asupra instalaţiilor şi componentelor
acestora pentru menţinerea sau restabilirea capacităţii de a-şi îndeplini
funcţia pentru care au fost proiectate ".

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
TERMINOLOGIE ŞI NOŢIUNI DE BAZĂ
PRIVIND CONCEPTUL DE MENTENANŢĂ

Mentenabilitatea - reprezintă capacitatea unei instalaţii (şi a componentelor acesteia) de a-şi păstra
starea tehnică sau de a reveni, în condiţii de utilizare date, la starea tehnică în care
să poată îndeplini o cerinţă funcţională.
- este egală cu probabilitatea ca un sistem (sau element) să fie repus în funcţiune
într-un anumit interval de timp.

Disponibilitatea - reprezintă aptitudinea unei instalaţii de a fi într-o stare în care să poată îndeplini o
cerinţă funcţională.

Acţiunile de mentenanţă - asigură realizarea indicatorului de mentenabilitate


- conţin activităţi - de întreţinere şi reparaţii
- administrative
- manageriale.

Până în 1989, în literatura de specialitate din România,


în locul termenului de mentenanţă era utilizat cel de întreţinere şi reparaţii.

În Enciclopaedia Britannica, E.B. Corporation, Conform Pierre Larousse, Grand dictionnaire


London, 1998: universel du XIX siecle de, Paris, 1893:
“ENTERTAIN = to maintain in a good “ENTRETIEN = soin qu’on prend àmentenir une
condition…” chose en etat; dépense qu’on consacre…”
“REPAIR = to restore to the good condition…” “REPARATION = action de remise en marche…”

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Fiabilitatea (<fr.) sau siguranţa în funcţionare
a unui sistem sau a unui element component al său

 capacitatea (sau aptitudinea) sa de a îndeplini o funcţie determinată, cu o calitate dată,


în condiţii de exploatare determinate şi în intervalul de timp considerat.

 este egală cu probabilitatea matematică a unui sistem sau a unui element al său,
oarecare, de a-şi îndeplini o funcţie precisă, în condiţii determinate şi într-o perioadă
determinată.
Altfel spus, siguranţa în funcţionare reprezintă ansamblul proprietăţilor unei instalaţii (şi
a componentelor acesteia) care descriu mentenanţa şi disponibilitatea.

 Fiabilitatea unui obiectiv energetic se poate restrânge la capacitatea sa de a


satisface continuu consumatorii de energie electrică, sau în unele cazuri, la
probabilitatea de nedeservire a cererii de energie exprimată în durată (ore/an) pe
ansamblu, zonă sau consumator.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Cauze ale creşterii costului final
al energiei electrice în caz de avarii:

 ieşirea din funcţiune a staţiei electrice şi întreruperea continuităţii în


alimentarea cu energie electrică a consumatorilor;
 investigaţia, intervenţia echipelor de mentenanţă şi înlăturarea
defectului;
 neîncadrarea parametrilor energiei electrice livrate în standardul de
calitate;
 apariţia unor costuri indirecte, este determinată de:
• nerespectarea cheltuielilor planificate;
• fluctuaţii nepermise în costul final al energiei electrice;
• cheltuieli suplimentare pentru plata daunelor de neasigurare a
continuităţii în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor etc.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Obiectivele principale ale serviciului de mentenanţă
în cadrul instalaţiilor de transport şi distribuţie a e.e.

 prevenirea producerii avariilor şi menţinerea în condiţii de funcţionare aşteptate


a ansamblului instalaţiilor, construcţiilor şi echipamentului aferent, un timp cât mai
îndelungat;
 mărirea gradului de disponibilitate a sistemului energetic şi a subsistemelor sale,
inclusiv a echipamentelor componente ale acestora, prin realizarea doar a lucrărilor
strict necesare;
 prelungirea duratei de funcţionare a instalaţiilor, prin:
– creşterea calităţii lucrărilor;
– asumarea răspunderii personalului angrenat în această activitate:
 individualizarea sarcinilor legate de analiza stării tehnice a echipamentelor, aparatelor şi
materialelor;
 stabilirea lucrărilor necesare, a programării şi executării acestora;
 creşterea eficienţei economice, prin:
– îmbunătăţirea fiabilităţii instalaţiilor,
– micşorarea numărului şi duratei întreruperilor, a lucrărilor de reparaţii neplanificate
şi reducerea costurilor acestora.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
ASPECTE GLOBALE PRIVIND MENTENANŢA
Relaţia dintre mentenanţă şi costul ciclului de viaţă al echipamentelor

1.Proiectarea
Alegerea unei variante echipamentului electric
de echipare pentru
o staţie electrică:
2. Fabricarea
CTA min. echipamentului electric COST DE
ACHIZIŢIE

Aproximativ 80% din 3.Transportul


valoarea LCC este echipamentului electric
determinată în
etapa de proiectare
a echipamentului 4. Instalarea/ punerea în funcţiune
a echipamentului electric

5. Exploatarea COSTURI MULT


echipamentului electric MAI MARI
DECAT
COSTUL DE
6. Mentenanţa/ Repararea ACHIZIŢIE

echipamentului electric

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
În faza de proiectare,
este necesar să se prevadă:

 accesul uşor la diferite locuri de intervenţie;


 posibilitatea şi uşurinţa de montare şi demontare a diferitelor
elemente componente ale instalaţiilor;
 posibilitatea de măsurare şi accesul uşor la punctele de măsurare;
 elaborarea unor instrucţiuni precise pentru defecţiunile previzibile.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Acţiunile de mentenanţă şi diagnoză
pot fi simulate în laborator, pe prototip sau pe model
pentru a se putea garanta mentenabilitatea.

Printre problemele care trebuie să-şi găsească soluţionarea, cele mai importante se
referă la:
 asigurarea accesibilităţii, adică a acelei proprietăţi a unui sistem (produs complex),
care se referă la posibilitatea de montare/ demontare a oricărui element component şi
măsurarea direct pe echipament a unor mărimi fizice, în condiţii de timp şi efort minim
(pentru aceasta, se prevede acces direct sau se fac construcţii modularizate);
 determinarea defecţiunilor tipice care pot avea loc, modul şi mijloacele de
înlăturare rapidă a acestora;
 asigurarea unui timp minimal de remediere a oricărei defecţiuni.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
ASPECTE GLOBALE PRIVIND MENTENANŢA
Relatia dintre mentenanţă şi siguranţa în funcţionare

 Prin siguranţă în funcţionare (sinonim al noţiunii de "fiabilitate") se defineşte


aptitudinea unui echipament sau a unei instalaţii de a-şi îndeplini funcţia
specificată în condiţiile date, de-a lungul unei perioade de referinţă date.

Unii autori includ în noţiunea de "siguranţă în funcţionare"şi următoarele


concepte:
– continuitate: aptitudinea unui serviciu, odată obţinut, de a fi prestat în
continuare, în condiţiile date, pe perioada de timp dorită;
– serviabilitate: aptitudinea unui serviciu de a fi obţinut la cererea unui
beneficiar şi de a fi prestat în continuare pe perioada de timp dorită, cu
abateri specificate şi în condiţii date.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Principalii indicatori care caracterizează continuitatea
în alimentarea cu energie electrică a unui consumator,
la punctul de delimitare de reţeaua furnizorului:

– numărul anual (mediu/maxim) de întreruperi eliminate prin reparaţii /manevre;


– numărul (garantat) de întreruperi din cauza funcţionării automaticii (AAR);
– numărul total (garantat) de întreruperi în alimentare pe an şi pe consumator;
– durata medie a unei întreruperi;
– durata maximă a unei întreruperi cu restabilire prin manevre manuale;
– durata maximă a unei întreruperi cu restabilire printr-o reparaţie.
– durata maximă de restabilire;
– durata totală medie de întrerupere pe an şi consummator etc.

Este utilă şi evaluarea unor indicatori de disponibilitate, cum ar fi:


– puterea medie deconectată limitată din cauza unui defect;
– energia medie nelivrată din cauza unui defect al sistemului.

În general, în cazul în care nu se impun condiţii contractuale specifice, este recomandabil


să se prevadă în contracte numai durata maximă a unei întreruperi.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Principalii factori care influenţează
continuitatea în alimentarea consumatorilor sunt
 fiabilitatea fiecărui element care intră în instalaţiile electrice de alimentare;
 configuraţia schemei electrice şi modul de tratare al neutrului;
 caracteristicile protecţiilor prin relee (sensibilitate, selectivitate, rapiditate, siguranţă în
funcţionare);
 existenţa sistemelor automate de tip AAR, RAR şi DAS;
 calitatea exploatării etc.
Valorile indicatorilor de fiabilitate ai unei staţii sunt dependente de indicatorii de fiabilitate ai
echipamentelor componente şi de schema de conexiuni a staţiei.
Fiabilitatea staţiilor electrice este influenţată în cea mai mare măsură de fiabilitatea
întreruptoarelor.
La analiza fiabilităţii unei staţii din cadrul SEN, pe lângă fiabilitatea intrinsecă, trebuie luată în
considerare şi fiabilitatea asociată (în zona de racord cu nivelul funcţional superior).
Tendinţele de miniaturizare a echipamentelor, creşterea gradului de utilizare a materialelor,
scăderea costurilor, au făcut ca defectele să fie privite cu mare atenţie, renunţându-se la
concepţia tradiţională a duratei de viaţă teoretic nelimitată. În aceste condiţii fabricantul este
obligat să precizeze, în documentele tehnice care definesc produsul, fiabilitatea.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
ASPECTE GLOBALE PRIVIND MENTENANŢA
Relaţia dintre mentenanţă şi managementul riscului

Numim risc nesiguranţa asociată oricăror consecinţe.


Nesiguranţa se poate referi la probabilitatea de apariţie a unui eveniment accidental sau
la efectul unui eveniment accidental în cazul în care acesta se produce.

Riscul apare atunci când:


 producerea unui eveniment accidental este sigură, dar consecinţele acestuia sunt nesigure;
 consecinţele unui eveniment accidental sunt cunoscute, dar apariţia evenimentului este nesigură;
 atât evenimentul accidental cât şi consecinţele acestuia sunt incerte.

Exemplu de riscuri care influenţează mediul de afaceri contemporan:


 creşterea preţului energiei electrice,
 fluctuaţia monedei naţionale şi a ratei dobânzii,
 conflictele internaţionale,etc.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Riscul este un domeniu complex şi dinamic iar
întreaga industrie care se formează în spatele lui
creează valoare şi noi oportunităţi.

Specifice riscului, în comparaţie cu fiabilitatea, sunt două aspecte:


 riscul este o dualitate: probabilitate-consecinţe;
 riscul se referă la evenimente cu probabilitate mică şi consecinţe mari.

În piaţa energiei electrice, integrarea managementului de risc în


activităţile normale ale companiei are rolul de a facilita aspectul decizional.
Managementul riscului este un proces cu trei faze:
 identificarea tipurilor de risc;
 analiza riscului şi pierderilor pentru companiile energetice;
 reacţia la risc.
Trebuie evidenţiată tendinţa accentuată de a utiliza metode de management
al riscului nu doar în domeniile economice, ci şi în cele tehnologice .
Are loc deplasarea obictivelor calculelor probabilistice din sfera previzională
(legată de dimensionare) către cea a luării deciziilor operative.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Pentru a introduce un echipament în planul de mentenanţă,
se iau în considerare:

 nivelul de tensiune şi locaţia echipamentului,


 costul investiţiei de înlocuire a echipamentului,
reflectă
 timpul de răspuns al personalului de mentenanţă,
consecinţele
 topologia reţelei, tehnice,
 siguranţa alimentării, economice şi
 importanţa consumatorului,
sociale ale unei
potenţiale
 gradul de redundanţă, defectări.
 penalităţi, pierderi din vânzarea de energie,
 defecte în cascadă care pot afecta reţeaua,
Decizia privind activităţile de mentenanţă
 impactul asupra calităţii energiei electrice, ce se impun la un moment dat,
 răniri sau pierderi de vieţi omeneşti, este un rezultat al evaluării riscului.
 daune asupra mediului ambiant,
 daune asupra imaginii companiei etc.

Riscurile de operare în cadrul SEN sunt în stransă legatură cu regulile de control al fiabilităţii
instalaţiilor electrice, cu determinarea corectă a stării tehnice a echipamentelor electrice şi cu
acordul de operare şi mentenanţă.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Relaţia dintre mentenanţă şi managementul riscului

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
ASPECTE GLOBALE PRIVIND MENTENANŢA
Relaţia dintre mentenanţă, mediul înconjurător,
sănătatea ocupaţională şi siguranţa personalului

Mediul înconjurător, sănătatea şi siguranţa personalului stau în centrul atenţiei


societăţii civile, organizaţiilor ecologiste şi al mass-mediei şi influenţează puternic
priorităţile politice, normele, standardele, autorităţile locale, tratatele internaţionale,
tendinţele în domeniu precum şi mulţi alţi factori din societate.
Au fost iniţiate studii în scopul corelării tuturor informaţiilor disponibile cu privire la
influenţa câmpului electromagnetic de joasă frecvenţă asupra structurilor biologice.

un mare număr de rapoarte, elaborate de organizaţii independente:


US Environmental Protection Agency (USEPA),
World Health Organisation (WHO),
National Radiological Protection Board (NRPB) şi
International Radiological Protection Association (IRPA).

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Funcţionarea instalaţiilor electroenergetice
se desfăşoară în condiţiile unei
evoluţii tehnologice permanente
 Unele rapoarte referitoare la fenomenele de natură electrică şi la
eventualele lor consecinţe au sporit şi mai mult sensibilitatea
personalului de exploatare din staţiile electrice, dar şi pe cea a
specialiştilor, care nu au putut reproduce, însă, prin studii sistematice,
efectele reclamate.
 De fiecare dată, concluzia generală a arătat că nu se poate stabili cu
precizie o influenţă incontestabilă a expunerii la radiaţiile câmpului
electromagnetic de joasă frecvenţă asupra ratei anumitor afecţiuni
(cancerigene, în special).
 Modificarea condiţiilor de muncă şi apariţia unor metode de lucru din ce
în ce mai complexe au impus introducerea de noi concepte şi a unor
abordări cu caracter global în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă.

Legislaţia în domeniu devine tot mai restrictivă, iar echipamentele


trebuie să devină mai puţin poluante. Performanţele ecologice şi de
securitate ale echipamentelor şi instalaţiilor electrice devin, din ce
în ce mai mult, criteriu de concurenţă pe piaţă.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Concluzie

Protecţia
mediului Calitate

Relaţia este
Mentenanţă complexă şi
interactivă

Fiabilitate

Risc

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
UTILITATEA SERVICIULUI DE MENTENANŢĂ

Efectuarea lucrărilor de mentenanţă şi informaţiile obţinute în urma executării


acestora pot fi utilizate pentru:
 stabilirea unor programe de mentenanţă dinamice;
 planificarea, programarea şi urmărirea executării lucrărilor de mentenanţă;
 fundamentarea necesităţii de retehnologizare, reabilitare şi modernizare la nivel
de sistem si de instalatie;
 stabilirea eficienţei retehnologizării, prin compararea performanţelor instalaţiilor şi
a echipamentelor înainte şi după retehnologizare;
 reducerea erorilor de execuţie şi totodata micşorarea numărului de refaceri de
activităţi;
 optimizarea stocurilor de piese de rezervă;
 îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare;
 crearea unei baze de date care să conţină „istoria echipamentelor/ instalatiilor”;
 dialogul cu furnizorii privind calitatea instalaţiilor şi echipamentelor.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
ASPECTE FINANCIARE ALE MENTENANŢEI

 Majoritatea componentelor şi a echipamentelor electrice fabricate în prezent


sunt din ce în ce mai fiabile.
 Timpul necesar pentru inspecţii tehnice şi acţiuni de mentenanţă tinde să fie
din ce în ce mai mic.
 Costul întreţinerii instalaţiilor se măreşte cu cât acestea devin mai
sofisticate.
 Se încearcă ca banii alocaţi pentru activităţi de mentenanţă să fie tot mai
puţini, în condiţiile în care cerinţele clienţilor sunt din ce în ce mai ridicate.

decizia privind acţiunile de mentenanţă este


o muncă laborioasă, dificilă şi riscantă, din cauza:
– tehnologiei înalte,
– resurselor umane,
– aspectelor de siguranţă.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Costul menţinerii echipamentului
în stare de disponibilitate şi coordonarea R-M

În condiţii tehnologice
Costuri precizate, cu cât o
instalaţie prezintă o
fiabilitate mai ridicată,
costul său de investiţie
Costuri totale este mai ridicat; costurile
de mentenanţă vor fi
însă mai mici, având în
Costuri ale vedere că defecţiunile
fiabilităţii vor fi mai rare. Invers, un
echipament puţin fiabil şi
mai ieftin implică costuri
de mentenanţă mai
Costuri ale ridicate.
mentenanţei Există o zonă de optim
economic căreia îi
corespunde fiabilitatea
R0 (optim economic) Probabilitate de bună funcţionare optimă (Ro),
R0 < Rmax. tehnic caracterizată de un cost
minim.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Service-ul eficient al echipamentelor -
element principal pentru dezvoltarea cu succes a unei afaceri,
pentru fabricanţi, propietari şi pentru instituţiile implicate în finanţarea şi
asigurarea obiectivelor energetice.

 Există o mare varietate de convenţii de service încheiate pe o anumită


perioadă între proprietarul obiectivului energetic şi fabricantul echipamentului.

 Pentru beneficiarul care nu a mai ţinut pasul cu tehnologia, nu ar fi eficient să


investească în dotări performante. În aceste cazuri, operatorii şi investitorii vor
cauta suport tehnic, în special pentru echipamentele complexe şi în cazul unor
situaţii neprevăzute, ei vor dori să ştie că sunt disponibile piesele de schimb şi că
există personal capabil să facă lucrarea cu maximă disponibilitate.

 Este posibil ca producătorul echipamentului să preia mentenanţa şi să


asigure personal pentru service şi mentenanţă "la cheie", în schimbul unei sume
fixe. Nu doar lipsa de cunoştinţe a operatorilor cu privire la noile tehnologii explică
utilizarea în multe ţări a unor astfel de contracte ci şi controlul costurilor,
crearea unor certitudini tehnice şi financiare pe termen lung.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Intrebări ?

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

S-ar putea să vă placă și