MS11, an I, 2022 - 2023

Mentenanţa Stațiilor Electrice

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş

Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
 IMPLEMENTAREA SI GESTIONAREA ACTIVITATILOR DE
MENTENANTA ALE INSTALAŢIILOR ELECTROENERGETICE

1. Analiza ABC (diagrama Pareto)

MSE 2. Organizarea activităţilor de mentenanţă corectivă

Curs 4 3. Organizarea activităţilor de mentenanţă preventivă

Pareto 80/20

 Încă din secolul al XIX-lea, economistul şi sociologul italian Villfredo Pareto a observat
că 20% din activităţi produc 80% din rezultate.
Activităţi Rezultate

20%
80%

20%
80%

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
ORGANIZAREA MENTENANŢEI CORECTIVE

 Numărul de acţiuni de mentenanţă corectivă este determinat de

numărul de incidente.
 Pentru caracterizarea performanţelor obţinute de staţia electrică, din
punctul de vedere al siguranţei în funcţionare sau al continuităţii în
alimentarea consumatorilor, se iau în considerare a doi indicatori:
– numărul de defecte apărute în instalaţie;
– durata necesară pentru remedierea defectelor.

 Pe plan mondial se constată două tendinţe:

– diminuarea importanţei care se acordă evaluarii exacte a numărului de
defecte într-o perioadă de timp (oricum, acesta este extrem de redus,
datorită măririi fiabilităţii echipamentelor);
– estimarea cât mai corectă a comportării instalaţiilor în situaţii de
postincident.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
 ORGANIZAREA MENTENANŢEI CORECTIVE
Activităţile de mentenanţă corectivă
 sunt lucrări care se efectuează după detectarea defectării, în scopul readucerii
instalaţiilor la capacitatea de a putea îndeplini funcţiile pentru care au fost
proiectate.
 se pot grupa în:
– activităţi de natură tehnică;
– activităţi de natură organizatorică. Timp total de
mentenanţă corectivă

TMC  Tefectiv MC  Torganizare MC Timp efectiv de

mentenanţă corectivă
Timp de organizare necesar
mentenanţei corective

Timpul total de mentenanţă corectivă

reprezintă timpul care trece de la momentul în care se răspunde la apelul prin
care se anunţă incidentul până la momentul în care clientul este realimentat cu
energie electrică.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
ORGANIZAREA MENTENANŢEI CORECTIVE
Activităţi de natură tehnică
 în funcţie de tipul şi complexitatea defecţiunilor,
 pot cuprinde activităţi de localizare a defectului, diagnoză, remediere prin înlocuire
sau reparare propriu-zisă, verificare şi probe finale pentru repunerea în funcţiune a
instalaţiei, înregistrarea cauzelor respectivelor defecţiuni.
 Durata activităţilor efective de natură tehnică

Tefectiv MC  Tlocalizare  Tdiagnosticare  Treparare  Tverificare

 Tlocalizare, Tdiagnoză, Treparare, Tverificare sunt variabile aleatoare.
Prin metode statistice se poate identifica legea de repartiţie a fiecareia.

 Analiza avariilor şi a cauzelor ce au dus la acestea vor reduce timpul alocat

mentenanţei corective.
 Durata de revenire a alimentării după un defect este sensibil influenţată de modul de
organizare a mentenanţei corective.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
ORGANIZAREA MENTENANŢEI CORECTIVE
Activităţi de natură organizatorică
 Durata activităţilor de natură organizatorică
Torganizare MC  Tlog istic  T pregatire lucrari  Ttransport
depinde de:
– factorul uman (durata necesară pentru a răspunde unei cereri de service, de la
momentul în care a fost anunţată defecţiunea şi până la momentul în care
personalul de mentenanţă ajunge la locul defectului; durata de organizare a
activităţilor de logistică, durata transportului echipei de mentenanţă de la sediul
administrativ la locul defectului);
– resursele materiale şi financiare (numărul şi componenţa echipelor de
intervenţie; numărul şi tipul mijloacelor de transport; nivelul, structura şi locul de
amplasare a stocurilor de piese de schimb, capitalul disponibil pentru un anumit tip
de activităţi etc.).
Torganizare MC nu pot fi considerate variabile aleatoare.
O analiză a duratei fiecarei activităţi în parte reprezintă un mod foarte important
de evaluare a departamentului de mentenanţă.
Volumul mare de date care trebuie prelucrat impune ca analiza să fie
informatizată.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Aria de aplicabilitate a mentenanţei corective

 MC este din ce în ce mai puţin utilizată, din cauza creşterii cerinţelor de fiabilitate şi
disponibilitate a instalaţiilor cât şi a complexităţii sistemelor (defectarea sistemului
conduce la creşterea costurilor).
În general, utilizarea mentenanţei corective se justifică în două situaţii:
 echipamentele nu sunt vitale pentru funcţionarea sistemului şi, în consecinţă,
nu sunt continuu observate;
 costul echipamentului este mult mai mare decât costul produs de defectarea
neaşteptată şi înlocuirea echipamentului.

Pentru anumite echipamente, se justifică în situaţii specifice:

 durata de viaţă a echipamentului, ţinând seama de faptul că acesta
funcţionează până la defectare, este o mărime continuă;
 echipamente care au o intensitate de defectare independentă de timp, adică
probabilitatea de defectare este constantă în timp, indiferent de acţiunile ce
se întreprind;
 intensitatea de defectare a componentei este crescătoare, dar cheltuielile cu
oprirea echipamentului şi repararea componentei nu sunt compensate de
beneficiul adus de creşterea duratei de viaţă a echipamentului;
 piese foarte fiabile;
 piese greu accesibile.
Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
ORGANIZAREA MENTENANŢEI PREVENTIVE
 Acţiunile de menenanţă preventivă sunt lucrările care se efectuează la intervale de
timp predeterminate, pentru prevenirea defectării unor elemente componente ale
instalaţiilor sau pentru reducerea probabilităţii de evoluţie în timp predeterminate,
pentru prevenirea defectării unor elemente componente ale instalaţiilor sau pentru
reducerea probabilităţii de evoluţie în timp a unor defecţiuni.
 regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă.
Obs: Fişele tehnologice pentru intervenţiile planificate, specifice fiecărui tip de
echipament şi intervalele dintre diferitele acţiuni de mentenanţă preventivă din aceste
normative nu ţin seama de:
– structura schemelor staţiilor electrice;
– riscul de nefuncţionare al staţiei, instalaţiei sau echipamentului.
Luarea în considerare şi a celor două aspecte menţionate va determina periodicităţi
diferite pentru instalaţii similare.
 Scopul principal al MP este prevenirea întreruperilor şi asigurarea realizării duratei
de viaţă, în condiţiile unor strategii de mentenanţă preventivă justificată din punct de
vedere tehnic şi economic.
Din punct de vedere al siguranţei în funcţionare, este ideal să se poată
prevedea o periodicitate a lucrărilor de MP în scopul de a se preîntâmpina
apariţia unor efecte care s-ar fi produs în lipsa acestor lucrări sau dacă
acestea s-ar efectua la alte date.
Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
 Lucrări de mentenanţă preventivă:
– lucrări de exploatare operative (LO);
– controlul preventiv în instalaţii (CP);
– revizia tehnică (RT);
– lucrări de reparaţii (R), curente sau capitale.

Obs: Profesioniştii care se ocupă cu mentenanţa şi cu instruirea au estimat

că o companie de electricitate ar trebui să cheltuiască
 1200 $/an, pentru instruirea conducătorului departamentului de mentenanţă;
 1000 $/an, pentru pentru fiecare membru calificat al echipei.

Din cauza progresului tehnologic, dacă o companie nu a asigurat nici un

fel de instruire pentru membrii echipei de mentenanţă in ultimele 18 luni,
calificarea lor devine depăşită.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Program de mentenanţă preventivă

Rata de
defectare()
(a) (b)

t
rodaj maturitate uzură

 MP tradiţională se baza pe conceptul curbei "cadă de baie".

Un studiu făcut în industria aeronautica a indicat că foarte puţine componente
prezintă caracteristicile acestei curbe.

 Cercetările au arătat că numai aproximativ 11% din componente prezintă

caracteristicile de uzură, dar 72% dintre componente prezintă caracteristicile
de defectare în fază incipientă. Aceleaşi caracteristici se regăsesc şi în statisticile
Departamentului Apărării din SUA, precum şi în sistemele centralelor electrice
nord-americane. Este foarte posibil să se aplice şi pe caz general.
 Caracteristicile menţionate ar trebui luate în considerare când se configurează
un program de MP pentru un echipament industrial.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
 AVANTAJELE
UNUI PROGRAM DE MENTENANŢĂ PREVENTIVĂ

 pot apărea indiferent de tipul şi mărimea instalaţiei electrice.

 Cu cât numărul echipamentelor pe metru pătrat este mai mare,

cu atât mai mari vor fi beneficiile unui program de MP.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
RISCURILE UNUI PROGRAM DE MENTENANŢĂ PREVENTIVĂ
 Riscul se referă la posibilitatea de a se produce diferite defecte in timp ce au loc
operaţiile de mentenanţă preventivă.
 Erorile umane din timpul aplicării MP şi defectarea în fază incipientă a componentelor
nou instalate pot conduce la avarii adiţionale ale echipamentului asupra căruia s-a
aplicat MP. În mod frecvent, aceste avarii au loc foarte repede.
Exemplu: O analiza statistică a datelor de la o centrală la care s-a examinat frecvenţa
şi durata întreruperilor neplanificate după acţiuni de mentenanţă planificată a arătat că
1772 dintr-un total de 3146 acţiuni de mentenanţă corectivă au survenit în mai puţin de
o săptămână.
în 56% dintre cazuri, întreruperile au fost cauzate de erori comise în
timpul unei recente acţiuni de mentenanţă preventivă.
Erori umane apărute în timpul MP:
 stricarea unui echipament adiacent în timpul operaţiunilor de MP, ceea ce poate
include
– erori în timpul unei inspecţii, reparaţii, ajustări sau al instalarii unei piese de schimb;
– folosirea unor componente cu deficienţe,
– instalarea incorectă a pieselor de schimb sau reasamblarea incorectă a instalaţiilor;
 reintroducerea posibilitaţii de defectare în fază incipientă prin instalarea unor
componente sau materiale noi;
 daune cauzate de erori apărute la reinstalarea echipamentului în locaţia sa originală.

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
ASIGURAREA REUŞITEI UNUI PROGRAM DE MENTENANŢĂ PREVENTIVĂ

Cheia unui program MP este programarea calendaristică şi execuţia.

Cele mai mari beneficii ale programului de MP apar datorită vopsirii, lubrifierii, curăţirii şi
înlocuirii unor componente minore pentru a prelungi durata de viaţă a echipamentelor şi a
instalaţiilor.
– Curăţenia trebuie făcută pentru îndepărtarea prafului şi a murdăriei care ar putea masca
defecte care ar necesita acţiuni de mentenanţă corectivă.
– Operaţiile de ajustare sau de înlocuire a unor componente este indicat să fie realizate de
personal calificat şi motivat.
– Înlocuirea predeterminată a pieselor, ar trebui să fie minimă şi să fie făcută numai atunci când
informaţiile statistice indică foarte clar caracteristici de uzură. În absenţa datelor care să
susţină înlocuirea unor componente, ar trebui iniţiat un program de centralizare a datelor
privind vârsta sau colectarea datelor din analizele statistice pentru a determina când trebuie
înlocuite componentele.
 Un program de MP de calitate, necesită un personal motivat.
Sunt necesare următoarele activităţi:
– recunoaşterea faptului că inspecţiile şi MP sunt o parte importantă a programului general de
mentenanţă;
– repartizarea de oameni competenţi, responsabili în cadrul programului de MP;
– asigurarea instruirii în ceea ce priveşte mentenanţa de precizie şi procedurile corecte pentru
MP la anumite echipamente;
– urmărirea asigurării calităţii;
– instituirea unor standarde ridicate;
– punerea în evidenţă a reducerii costurilor ca rezultat al MP.
Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Aria de aplicabilitate a mentenanţei preventive
Diagrame ale evoluţiei procesului de înlocuire (timpul necesar efectuării unei înlocuiri = 0)
 a - mentenanţa corectivă;
 b - MP de înlocuire dupa vârstă;
 c - MP de înlocuire în bloc;
 d - strategie rigida cu timp de asteptare.
Notaţii:
Tu = timpul de utilizare;
t1, t2,…,t5 = momentele de timp la care a fost
necesară înlocuirea componentei, din cauza
defectării acesteia;
t2 - t1, t3 - t2 = duratele de funcţionare între
două înlocuiri neplanificate succesive;
v = vârsta componentei;
t1 + v = durata de funcţionare după care se
face înlocuirea planificată;
d = durata de timp planificată, după care se
înlocuieşte o componentă.
Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
 Intrebări
?

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti