Actul I – 13 scene

Spațiul-
o ograda de curte boierească la țara, stânga- casa Chiritei (cerdac și ferestre pe
scena), dreapta- langa culise, o canape de iarba, înconjurată de copaci, în fund ostrete și
poarta ogrăzii, langa casa o portita în zaplaz, ducand în gradina-n depărtare se vede
satul.
SCENA 1
–
mosia Barzoieni
Chirita, imbracata in costum de mazoana, intra calare pe poarta, intra călare pe poarta
alături de traanii care aclamau «
Dreptate, dreptate/ Ne fa/ Cucoana, dreptate, / Ne da
!
»,
cerand sa fie ascultați și îndreptățiți. Chirita este aspra și ironica, raspunzand
amenințătoare
:«
Cu biciul pe spate/ V-oi da
! / V-oi da eu dreptate/ așa
!
».
Țăranii se plang la ea ca «
cuconasul Gulita
», fiul ei, i-a «
badgiocurit
», omorandu-le un
vitel la vanat, altuia i-a dat foc bordeiului cu ciubucul de hartie, altul i-a prins tinandu-i
calea Mariucai...
Chirita li se adresează cu «
betivanilor
», «
toparlani
», «
mojicilor
», luându-i apărarea
«
sufletelului
» și pentru a scăpa de ei, repede calul spre ei.
SCENA 2
Un monolog.
Chirita isi plange de mila, de faptul ca nu poate avea nici măcar un moment
de liniște. Începe sa il strige pe Ion, pentru a o da jos de pe cal, dar se pare ca acesta a
adormit din nou în «
podul grajdului
». infuriata, crezand ca va trebui sa ramana toata
ziua călare pe cal, se apuca sa il strige pe Ion, pe Gulita, pe Luluta, pe monsiu Sarla sau
pe cumnataca.
SCENA 3
Cei 4- Gulita, Sarl, Safta si Ion vin, disperati de tipetele Chiritei, in ajutorul acesteia.
După ce se da jos, cochetand cu Sarl, îi poruncește lui Ion să aducă calul în grajd și să-l
adape după care a re o mica altercatie cu Gulita, care vrea sa calareasca și el calul.
Ramasa singura cu cumnataca Safta, incepe sa discute despre vremurile trecute, de
situația din 48, Kirita îi mărturisește acesteia dorinta ei cea mare de a ajunge
«
ispravniceasa, cu jandari la poarta si-n coada
», despre soțul ei pe care îl trimisese la
Iași, despre planurile pe care le avea pentru fiul ei și Luluta, rămas orfană. Se remarca
dorinta acesteia de a fi la moda
: calareste si fumeaza, nu din placere, ci doar pentru ca
«
asa-i moda
».
În momentul în care vrea sa isi aprinda o tigare, observa ca nu are chibrituri.
Îi cere lui
Sarl, iar acesta I le oferă gallant. Urmeaza o discutie in franceza intre ea si Sarl, incheiata
cu o examinare a francezei băiatului, pe cat de multumitoare pentru Chirita, pe atat de
amuzanta pentru Sarl.
Se distinge comicul de situație și de limbaj, foarte bine reliefat prin dialogul și replicile
acide ale personajelor.
SCENA 4
Ion îi aduce Chiritei un ravas pe care îl trimisese probabil soțul ei de la Ies. Ravasul îi
este adus de către un jandarm de la ispravnicie. La început vrea sa ia ravasul, dar aducându-
și aminte ca trebuie sa respecte moda de la Ies, se rasteste la Ion si-i cere sa ii aduca
ravasul pe un talger și un servet. La început Ion comentează dar nu are ce face și se
supune. În ciuda uimirii Saftei, Chirita își pastreaza curiozitatea pentru a citii ravasul,
justificandu-si actul prin dorința de a introduce civilizația de la Ies în provincie.
Cerand
«
aprobarea lui Sarl
», îi dovedește ca are dreptate Saftei.
SCENA 5
Ion îi aduce ravasul Chiritei, însă forma de prezentare este pe cât de opusă celei ce îi
ceruse Chirita, pea tat de amuzantă: ravasul, acoperit, sub servet si sub talger.
Vrand sa ia ravasul, Chirita ramane surprinsa pentru ca nu il vede. Ion îi spune ironic
unde se afla. La auzul acestuia, Chirita se mai rasteste puțin la Ion, dara avand in vedere
că este un ravas important, se apuca sa citeasca.
Ravasul este de la soțul ei, care o anunța ca s-a «
ispravnicit
...că neamul lor s-a înălțat
»
și ca trebuie sa își ia la târg toată gospodăria, tot neamul și curcanul cel batran.
Cuprinsa de o bucurie nemăsurată, Chirita nu-și mai încape în piele de bucurie, îi sărută
pe toți, ba chiar și pe Ion, după care ne anunța ca vor pleca toți la târg. Urmează o replică a
Chiritei din care reiese modestia sa nemărginită, care vrea să îi asigure pe toți ca, acum ca
a devenit ispravniceasca, nu se va schimba, nu va fi «
pacondra...ba dimpotriva, va
ramane aceeasi
». aceasta modestie nu o tine mult, intrucat peste puțin timp anunța
«
bon tonurile și tinichelele
» fără asemănarea ce vor urma și dorința ei de a face o
călătorie la Paris.
Sarl o ironizeaza, Chirita intra în discutie cu el și imediat acesta o pacaleste, aratandu-i o
«
falsa bucurie împărtășită
».
Scena se încheie
la vederea Lulutei, care canta în gradina.
SCENA 6
Scena debutează cu intrarea Lulutei, care se întoarce din gradina, cantand arie din Baba
Harca și alungand un fluture cu un navod mic de baris.
Urmează un dialog sub forma unui cântec între ea, Guta si fluture, la sfarsitul caruia,
Luluta, vrand sa prinda fluturele, tranteste navodul în capul lui Gulita si-l prinde inauntru.
Fericirea că a prins fluturele nu durează mult, intrucat realizeaza ca în locul acestuia, a
prins un carabus (pe Gulita). Urmează un moment de voie buna, împărtășit de toți. Chirita
îi da Lulutei vestea cea buna , după părerea ei și anume ca s-a făcut ispravniceasa.
Luluta nu pare deloc muscata sau exaltata de aceasta veste. Chirita se supăra și îi spune
Saftei, incercand sa scuze indiferență feței prin faptul ca aceasta, «
cateodata se pierde
».
fata este bucuroasă doar la auzul cuvântului «
targul de la Ies
», dar nu pentru mult timp,
intrucat Chirita o lămurește că este vorba de targul din sat.
Fata se interesează din nou și devine indiferență. Chirita se supăra pe ea si-o numește
«
indaratnica
»., după care îi îndeamnă pe toți sa se pregateasca de drum. Sarl îi oferă un
brat Chiritei și pe celălalt Saftei, și intra împreuna cu Gulita în casa.
SCENA 7
Un monolog al Lulutei prin care își exprima tristetea, singuratatea pe care o simte în acest
loc, unde nu are pe nimeni care sa o iubească, de cand a murit mama ei. Pe mătușa sa,
Chirita, o considera prea batrana, pe Gulita prea tanar, asa ca nu se poate înțelege cu ei
așa cum se intelegea cu mama ei și cu Leonas., pe care nu l-a mai văzut de 3 ani., care
poate a crescut mare, poate a uitat-o, , dar ea e singura de un singur lucru, și anume acela
că ea nu-l va uita niciodată și că îl iubește din copilărie. Momentul și starea sufletească
ale feței sunt accentuate de aria din «
Insuratei Zilele dintai ale-nsotirei
», pe care începe
sa o cante.
SCENA 8
–Luluta si Gulita
Gulita, după ce a scăpat de dascal, se îndreaptă spre grajd, vrand cu orice prêt sa
calatoreasca, cu sau fără voia mamei sale. Ducându-se să fure calul, da ochii cu Luluta.
Aceasta, la vederea lui Gulita, începe din nou să-l necajeasca, numindu-l «
carabus
»,
carabus cu 2 coarne. Gulita, necăjit, o informeaza ca nu este nici una nici alta, ci este un
cavaler.
În sprijinul acestei afirmații, invoca studiul lui «
Telemac
». Luluta, vrand sa-l
supere și mai rău, se face ca nu-l crede, iar el începe sa ii citeze niște versuri amestecate.
Luluta îi cere să înceteze, iar băiatul îi mărturisește părerea sa de rău ca aceasta nu este în
locul lui monsiu Sarl, pentru ca alături de ea, i-ar fi draga cartea.
Luluta îl ia iarăși în glumă, numindu-l «
biet copil
». Gulita îi mărturisește ca oricat si-ar
bătea ea joc de el, el nu poate sa se supere pe ea pentru că îi e draguta, apoi începe sa
citeze din Aria- Căruța Poștei.
Luluta continua sa rada de el. Iar Gulita îi spune convins ca îi va demonstra ca nu este
copil, chiar acum cand îl va vedea calarind pe calul mamei lui, dar o roaga sa nu spuna
nimănui despre ceea ce va urma sa faca.
SCENĂ 9
Luluta ramane reflectand asupra lui Gulita, care nu demult era doar un copil. Aude sfada
dintre Ion si Gulita. Ion il roaga sa lase calul, Gulita, pentru a fi lăsat în pace, îi oferă
acestuia bacsis. Ion refuză, de frica cucoanei. Calul o rupe la fugă, Gulita, călare pe el,
începe sa tipe, speriat, rugandu-l pe Ion să-l ajute.
Ion, îngrozit de conflictul în care
băiatul tocmai s-a băgat, cu cucoana Chirita, aleargă în urma lui. Luluta izbucneste in ras,
asemanandu-se cu Fat Logofat din poveste, după care se așează pe canapé.
SCENA 10
Chiria, Safta si Sarl, auzind zgomotele, ies afara, crezand ca arde ceva sau ca e vorba de
niste talhari.
Gulita trece pe la poarta, din dreapta in stanga, în fuga calului, strigând după
ajutor mamei, dascalului, urmat de câțiva țărani. Chirita este îngrozită, vazandu-si fiul la
un pas de moarte. Urmează o Arie din Baba Hârca-«
Sariti, ..., sari-ti
!
». toți aleargă pe
poarta și apuca pe urmele calului, iar Luluta, singura, se duce sa caute colonie, de frica
unui posibil lesin al mătușii, dat fiind pericolul în care se afla băiatul acesteia.
SCENA 11
Luluta, cu colonia în mana, se intalneste cu Leonas, venit la curte pentru a întreba ce se
întâmplă. Intalnirea dintre cei 2 este emotionanta si plina de sentimente de iubire
reaprinse într-o clipa. Fata, bucuroasă peste masura, discuta cu Leonas și se interesează la
amintirea mamei sale, exprimandu-si tristețea și lipsa de înțelegere de care are parte în
casa Chiritei. Leonas este surprins
si regreta cele intamplate si plecarea la Paris, unde
statuse 3 ani, încă de la momentul despărțirii celor 2.
Îi mărturisește ca s-a gandit neîncetat la ea, și ca prima dorinta la revenirea in tara a fost
sa o revada. Fata îi propune sa ramana sa locuiasca la Chirita, pentru a nu mai fi nevoiți
sa se desparta din nou. Leonas își exprimă încrederea în acceptul Chiritei, intrucat el
știa de la sardarul Cuculet din Iași că aceasta vrea sa o mărită mai târziu pe Luluta cu
Gulita.
Fata începe sa rada și apoi îi povestește ce se intampla de fapt în sat și din a cui pricina.
Luluta îi zareste pe țărani venind și îi propune lui Leonas sa se ascunda în boschet pentru
a putea vorbi linistiti.
SCENA 12
Țăranii îl aduc pe Gulita lesinat
; în urma lui vin plangand imprejurimile acestuia, Safta și
Chirita, însoțite de Sarl și Ion.
Urmează o Arie din Baba Hârca Bobii hai, Bobii na.
Chirita il plange pe Gulita, crezand ca-i mort.
Sarl o liniștește, asigurandu-se ca este doar lesinat. La auzul acestor vorbe, Chirita plange
și mai tare, dar de bucurie și mărturisește ca ar fi în stare sa se ducă la Ierusalim pe jos cu
traista-n cap pentru fiul ei.
Sarl cere apa de colonie, Chirita i-o oferă pe a ei, îi da la nas lui Gulita, care, după cum
observa și monsiu Sarl, începe sa isi revina, dând din nas.
Gulita se trezeste, raspunzand cu o replica in franceza unei intrebari a Chiritei (Cum se
zice in franceza o «
teribilă tranta
»
?), la care Leonas si Luluta nu se pot abține și
izbucnesc în hohote de ras.
Chirita îl descopera pe Leonas, pe care Luluta il prezinta drept prietenul ei din copilarie.
Pentru simplul motiv ca a ras de Gulita, Chirita îi ordona lui Leonas sa iasă din ograda,
numindu-l «
nerușinat
». în loc de consolare din partea lui, ea primește doar hohote de
ras, și astfel este foarte nervoasa.
Leonas se maniaza, o jignește, luandu-se de varsta ei înaintată, la care Chirita îi răspunde
că «
tocmai ieri a împlinit 35 de ani
», la care Leonas îi da o replică extrem de
amuzantă
:
»35 fără miercuri, fără vineri și fără sambete
».
Chirita, machiata si mai rău, le poruncește țăranilor să-l dea afara, pentru a-l învăța cum se
vorbește cu ispravniceasa.
Leonas scoate un pistol și amenință că va trage.
Gulita se ascunde după Chirita, aceasta după Safta, Safta după Sarl, iar acesta, încearcă
sa o opreasca. Luluta îl implora sa nu facă vreo nenorocire. Leonas o liniștește pe Luluta
și o amenința pe Chirita din nou. Aceasta nu se teme de el, intrucat se crede protejata de
orice primejdie, doar pentru simplul fapt ca este ispravniceasa.
Leonas o asigura pe Luluta că o va proteja și va avea grija de ea, o sărută de plecare și îi
spune «
Barzoaiei
» (cum o numește pe Chirita), ca se vor vedea sănătoși.
Acesta îi răspunde acid
:
»Ba sa te vad cand te-oi chema eu...
».
Urmează o Arie din Baba Hârca-«
Dar ce este, ce-ntamplare
?
».
SCENA 13
După ce se asigura ca aplecat
Leonas, Chirita da ordinul de pregatire pentru plecare
: îi
poruncește lui Ion sa puna sa vina jandarmi cu sabiile scoase, cumnata sa se ocupe de
lucruri, iar taranilor le da 2 fifirigi, sa bea in sanatatea boierului.
Jandarmii ocupă pozițiile, Safta aduce sapca lui Gulita și capela Lulutei, iar slugile se
îndreaptă spre poarta cu geamandurile, cutiile și saltelele.
Chirita îl ia de cot pe monsiu Sarl, Gulita este îndemnat să-i dea brațul lui Gulita, iar
Chirita anunța plecarea.
Gulita îi amintește din întâmplare de curcanul cel batran pe care trebuia să-l ducă
boierului. Ion îl aduce și apoi pleaca cu toții la drum.
Urmează o arie
: Sonni la trompa ‘intrepida.
Chirita, Safta, Sarl, Gulita
Jandarmii pornesc înainte, după ei Luluta cu Gulita, Sarl cand bratul Chiritei și Saftei și
Ion purtand curcanul. Urmează un marș general Țăranii arunca cusmele în sus.
ACTUL II-17 SCENE
SCENA 1
Salonul Chiritei cu 5 usi, una în fund care duce afara, și câte două de fiecare parte a
canape în stânga, jilțuri, scaune s.c.l.
Într-un târg din ținut.
Arie
:
» Airi des compliments
!
» Chirita (pe canape).
SCENA 2
Ion o anunța pe Chirita ca jidovii au adus 10 capatani de zahăr. Chirita pare multumita,
asteptand 12, dar la întrebarea lui Ion
, care dorește sa știe dacă le păstrează, nu ezita sa le
accepte. Ion iese și începe sa care capatanile de zahăr, numarandu-le tare, 2 cate 2.
Chirita laudă viața de ispravniceasa, dar dorinta ei cea mai mare este sa plece la Paris,
pentru ca s-a saturat de Moldova. Oftează, în așteptarea Lui Sarl de la Ies. Începe sa
viseze la isprăvile ei de la Paris, cum o sa le para frantuzilor, la care Ion îi răspunde
amuzat «
ca o sa li se para cat 2
».
SCENA 3
Barzoi Sapca de aghiotant și un palton cu bumbi mari ca niște farfurioare.
Discuție pe tema hainelor lui Barzoi, dintre el și Chirita. El este nemulțumit că trebuie sa
poarte haine nemțești. Văzându-l pe Ion când zahărul, Barzoi îi pretinde Chiritei ca de
acum încolo sa facă și ea dulciuri, mâncare și toate cele. Chirita răspunde categoric că
nu, doar e ispravniceasa, și că poate foarte bine sa faca Safta acestea în locul ei.
Soțul profita de ocazie și aduce în discuție faptul ca de cand a devenit ispravniceasca,
Chirita nu stie decat sa cumpere mobilă nouă, obiecte inutile din casa, haine chiar și pentru
servitori, sa își petreacă tot timpul cu negustoarea de rochii și capele, să îl oblige sa bea
apa calda după masa, pentru a-si arata dintii. Pentru a se scuti de vorbăria lui, Chirita îl
trimite la cantelarie și îl poftește sa vina devreme acasă, pentru că vor avea musafiri,
intrucat vrea să-și anunțe plecarea la Paris și logodna lui Gulita cu Luluta.
Acesta este total împotriva celor 2 anunturi
: nu vrea sa se casatoreasca fiul cu o nebuna
că Luluta, care necajeste toata ziua mata din casa, dar este nevoit sa accepte la sugestia
Chiritei de a nu pierde averea feței, și nici cu plecarea, deși Chirita susține că vrea sa se
racoreasca pentru ca s-a uscat în provincie, ca nu mai poate trai din țara aceasta.pentru a
scăpa de țipetele ei, care îl puteau trezi pe musafirul gazduit un ofițer venit de la Ies,
pentru a cerceta starea ispravnicilor acceptă și plecarea la Paris si porneste spre
cantelarie furios.
Chirita ramane vorbind singura, analizând comportamentul ofițerului, un om distins, care
îi face și curte, în comparație cu cel al soțului sau, lipsit de maniere (ia zahărul din
zaharnita cu degetele și apoi îl pune în cleștele de argint).
SCENA 4
«
Leonas, imbracat in uniforma de ofiter și purtand mustăți false, ieși din odaie
»
urmează o arie din Rămășag Am înghețat. Se intalneste cu Kirita, îi mărturisește că a
visat-o, încep sa cocheteze, devenind din ce în ce mai apropiati (îi adresează
complimente, o compară cu o acadea și îi cere o dovada a iubirii sale, un portret, căci
astfel se impusca în fața ei, scotand un pistol de ciocolata).
Chirita, «
speriată
»,scoate un portret mare din san și î-l dăruiește lui Leonas.
Leonas îi mulțumește și musca din pistolul de ciocolata. Urmează arie din 2 nunti Ia
tiganca maladaia.
Leonas o strange tare pe Chirita in brate. Aceasta se smuceste rusinata.
Odată pus în aplicare planul sau de răzbunare, Leonas este multumit ca a reușit sa
pacaleasca “babornita batrana”. Chirita pleacă, fugind și aruncând o sarutare lui Leonas,
care pufneste in ras.
SCENA 5
Leonas rade pe seama Chiritei, fericit că planul lui de răzbunare funcționează, ca acum,
avandu-I portretul, o are la mana lui, cea ignorand cine este, deghizat în ofițer cu uniforma
militareasca.
Dorind sa o revada pe Luluta, o zareste, se trage deoparte și o privește cu
dragoste.
SCENA 6
Luluta intra în odaie, tinand o ma-ta in brate.
Dezmierdand mata, fără sa il observa pe
Leonas, începe să-și caute dragostea pentru el. Leonas i se arată Lulutei, își arată
adevărata identitate, se imbratiseaza, își declară dragostea unul altuia, și își mărturisesc
dorul îndurat în cele 6 luni în care nu s-au văzut. Luluta îi mărturisește lui Leonas că
Chirita intenționează să o oblige sa se căsătorească cu Gulita pentru a pune mâna pe
averea ei și ca exact în seara respectivă va avea loc logodna, dar ea refuză și le plănuiește
o fata frumoasa, chiar la logodna, întrucât de 2 luni încoace, din vreme-n vreme, se face
că are toane de nebunie.
Convins, pe deplin de dragostea Lulutei, Leonas ii propune sa fuga amandoi si sa se faca
nevazuti. Luluta acceptă, crezandu-se în dragostea lui, iar Leonas o strânge în brațe și o
sărută.
Arie nouă.
SCENA 7
Culita si Ion intră tocmai cand Leonas sărută pe Luluta. Gulita este îmbrăcată după moda
:
pantaloni foarte stramti, jiletca scurta, frac cu talie și cu cozile scurte, fiong mare la
cravata. Îi cere socoteala lui Leonas pentru
sărutul acordat Lulutei. Acesta rade de el,
poci ndu-i numele în Gurita, Gargarita si numindu-l «
sfrijit
«
și îl jignește, aruncandu-i
o jucărie de ciocolata, considerându-l ca și Luluta, încă un copil. Gulita se maniaza și îl
provoacă la duel. Leonas îi cere sa aleaga pistolul, sabia sau pusca, căci orice ar fi, e sigur
ca-l va învinge. După ezitări și suceli în privința alegerii armei duelului, nu se ajunge in
final la niciun acord. În permanentă Gulita îi cere părerea lui Ion, intrebandu-se daca a
auzit, facandu-l martor la cele zise și intamplate.
Urmează arie din Chirita
:«
Văi
! ce intamplare
!
».
SCENĂ
8
Chirita, auzind că va avea loc sfada, vine speriată. Gulita o anunța ca ofițerul a sarutat-o
pe Luluta, iar el l-a provocat la duel. Speriată ca fiul ei ar putea muri, Chirita critică lipsa
de conștientizare a lui Gulita. Recunoscandu-l pe Leonas, il da afara, porneste o cearta,
Leonas, dând sa iasa, o imita pe Chirita
; cand vrea sa plece, Luluta aleargă după el,
implorandu-l să n-o lase singura acolo, iar el o liniștește, asigurandu-se ca se va întoarce.
Chirita o trage înapoi pe Luluta și îl gonește iar pe Leonas. Acesta pleacă, dar o asigura
că portretul lui nu se va dezlipi niciodată de la pieptul lui și pleacă razand. Abia atunci
Chirita realizează ce prostie făcuse.
SCENĂ 9
Barzoi ajunge acasă, afla de duel, îl întreabă pe Gulita ce s-a intamplat cu duelgiul, iar
băiatul îi răspunde mandru ca a fugit de frica lui.
Barzoi îi cere explicații Chiritei. Aceasta îi explica pricina- Luluta. Fata simuleaza o nouă
criza de nebunie, din fata mosului si fata babei. Chirita si Barzoi sunt preocupați de faptul
ca fata are toane de nebunie exact în ziua logodnei, toane care de obicei durează
aproximativ o întreaga zi.
Barzoi propune sa o lase singura, în speranta ca-si va revenii. Luluta continuă să își joace
teatrul. Gulita, vrand sa iasă din odaie împreuna cu părinții săi, este sfatuit de mama sa sa
ramana alături de viitoarea lui sotie.
Urmează o arie din 2 morți vii
: Văi
! Ce intamplare
!
».
Cantand, Barzoi si Chirita se retrag incetisor din camera si intra în odaia lor.
SCENA 10
(mica tăcere)
Gulita cauta sa se apropie de Luluta si nu indrazneste.
Aceasta il urmareste cu coada ochiului, zambind.
Gulita intra în discuție cu ea și îi cere socoteala pentru sărutul cu ofițerul. La început, fata
se face ca nu-si aduce aminte, apoi se scuză, punând totul pe seama unor crize de
nebunie, a unor momente de tulburare.
Speriat, Guta vrea sa iasa, motivandu-se prin așa-zisa chemare a mamei sale. Luluta nu
se lasa pacalita, așa ca Gulita este nevoit sa stea cu ea. Fata începe sa vorbească despre
logodnă, despre dorința sa arzătoare de a se marita, și îl pune pe Gulita sa ii faca curte, sa
îi zică că o iubește, ca o slaveste, ca este fericit și sa îi dea cuvantul ca-i va fi supus în
toate. Acesta nu are de ales și îi promite. Luluta începe sa îl sperie, dezvaluindu-si dorinta
de a avea pe cineva pe care să-l muste si sa il zgarie.
Apoi, sub amenințările cu muscaturi si zgarieturi, Gulita este nevoit sa cante o arie
din
«
Lucia
». În ciuda staruintelor sale că ar fi ragusit, Luluta îl laudă, apoi îi cere sa
joace, dar el refuză, ea se enervează, devine agitată, se scoală de pe canapea, îi arată
unghiile și dinții, el aleargă prin odaie, asigurandu-se ca-l va manca și munca.
Urmează aria polcai.
Guta fuge în camera părinților sai, îngrozit, iar Luluta pufneste in ras, convins că l-a
saturat de dorința de a se mai logodi.
SCENA 11
Leonas se intoarce, imbracat in costum de bricicar, este intampinat de Ion, care, după ce
afla că acesta nu are nici «
pescher
», nici harzob de «
pastravi
», nici cas de munte, nici
caprioara, nici vreo capatana de zahăr sau bătuți, il sfatuieste sa se cauta macar de vreo
carboava, căci altfel nu va fi primit.
Ion pleacă să-l anunțe, în timp ce Leonas mai adaugă pe lista sa încă ceva compromitator
la adresa Barzoilor. Ion intra cu un curcan batran, iar după ce îl lămurește la ce folosește,
îl convinge pe Leonas sa îi dea carboava în locul curcanului. Ion pleacă sa ii aduca
carboava boierului, in timp ce Leonas o cauta cu privirea pe Luluta, dar apare boierul, iar
Leonas ramane gandindu-se ce minciuna sa-i dureze.
SCENA 12
Leonas se prezinta repede Barzoiului drept Piciu bricicariul de la Ies.
Arie din 2 morți vii
: Îi mare cu cei mici. Barzoi, satul de atata vorbărie, îl întreabă ce
dorește. Leonas îi oerfa curcanul, pretinzand ca i la- adus tocmai de la Ies drept pisces.
Barzoi se preface ca se supăra, dându-se drept un om cinstit, dar îl îndeamnă sa îi dea
curcanul lui Ion. După ce se asigura ca primește carboava de la Ion, Barzoi dorește sa afle
ce pricina are Leonas.
Leonas
cade pe gânduri, gândindu-se ce sa minta. Nemaiavand timp de pierdut, Barzoi îl
zoreste. Leonas îi spune ca s-a pornit de la Ies cu o actriță, într-o fugă de cal, iar la plata,
a vrut să-i mănânce dreptul, sub cuvant ca pravalit-o de 5 ori.
Barzoi, fiindcă nu mai văzuse niciodată o actriță, este cuprins de curiozitate,
și accepta sa
meargă la pitariu Chirculici, să-i graiasca, ca părinte ispravnice, ca sa nu-l lase păgubaș pe
Leonas. Barzoi își ia sapca și pleacă.
SCENA 13
Chirita, iese cu Gulita din odaie. Se intalneste cu Barzoi, care îi spune ca se duce pana la
vărul Chirculici sa rezolve o problema. Chirita îi spune că Chirculici «
s-a pornit de 3 zile
la mosie și-a pus sa-i ingrijeasca casele
». Leonas isi da seama ca nu i-a mers minciuna,
dar nu are timp sa facă nimic, căci este recunoscut de Chirita. Barzoi vrea să-l
pedepsească, chemand jandarmii peste el, dar nu are timp, căci Leonas gaseste ac de
cojocul lor (galop).
Urmează aria galopului.
Leonas iese razand, în vreme ce Luluta intra pe ușa.
SCENA 14
Luluta intra în camera și îi vede pe toți sărind prin odaie. Chirita îi spune și pricina-
Leonas si o indeamna sa-l potoleasca.aceasta ramane uimita. Gulita amenința să-l
provoace la duel, din nou. Luluta le cere sa taca, căci le-au venit musafirii.
SCENA 15
Arie din Harca Tanana
Chirita îi anunța pe musafiri că vor lua cina la ora 5. Deasemenea, îi informeaza ca
aceasta este cina de rămas bun, intrucat va pleca la Paris. Îi poftește la un pahar de rachiu,
ce va fi adus de Ion. Acesta aduce rachiul pe o tava si o servește prima data pe Chirita.
Aceasta inchina in cinstea plecarii, ce va avea loc în 3 zile, pana cand își va primii
pașaportul.
SCENA 16
Monsiu Sarl intra, bland, dând buzna în salon, cu pașaportul în mână.
Îl oferă gallant
Chiritei pe un bumb pe care îl taie de pe surtucul Barzoiului, asemanator cu o farfurioară.
Chirita, mandra de dobândirea pașaportului, începe să citeasca, făcând mare tam-tam pe
seama statutului sau de «
baroana
». Apoi se intereseaza despre ce mai este nou la Ies,
despre teatru. Sarl îi mărturisește ca a văzut opera italiană «
Robert, le Diable
», o piesa
tare frumoasă. Chirita îi cere sa le povesteasca, așa ca se aseaza toți pe canape și pe
jalturi, cu Sarl în mijlocul lor. La sfarsit, toți sunt surprinși de minunăția piesei și de
ingeniozitatea nemtilor.
SCENA 17
Ion anunța sosirea unei actrițe de la Ies. Leonas este de fapt actrița, care se da drept sora
lui Leonas.
Leonas face cunostinta cu Luluta și în timp ce o sărută pe obraz, îi mărturisește cine este
de fapt si o roaga sa opreasca nunta. Luluta simulează o criză de nebunie, se preface ca o
vede pe Kirita dansand si facand tumbe, vrea să-l muște pe Gulita după care începe sa
valseze singura.
Apoi cere sa fie casatorita cu Leonas, deghizat în femeie. Pentru a nu o spara și mai tare,
Chirita nu are încotro și acceptă, cerandu-si însă scuze față de «
madama
», crezand ca
aceasta s-ar putea supăra.
Cei doi sunt casatoriti, după care Leonas își dezvăluie adevărata identitate, dar nu mai e
nimic de făcut, întrucât fusese deja căsătorit cu Luluta. Pană la urma scapă cu bine,
santajandu-ma pe Barzoi cu dovezile necinstei sale iar pe Chirita cu portretul pe care-l
daruise ofițerului.
În final toata lumea este nevoită sa sarbatoreasca