POEZIA LIRICĂ

TABEL CRONOLOGIC

1643 Varlaam, mitropolitul Moldovei, tipăreşte la Iaşi Carte românească de învăţătură,

numită şi Cazanie, lucrare în care sunt cuprinse stihuri omagiale la stema ţării,
considerate primele versuri culte în româneşte.
1671-1673 Cronicarul Miron Costin scrie Viiaţa lumii, poem de meditaţie filozofică, pe tema
sorţii schimbătoare.
1673 Dosoftei, mitropolitul Moldovei, publică Psaltirea în versuri, traducere şi prelucrare
a Psalmilor lui David, care îl consacră drept primul nostru poet cult.
1812 Ion Budai-Deleanu termină versiunea definitivă a celei mai importante epopei din
literatura românească: Ţiganiada (publicată abia între anii 1875 şi 1877).
1830 Vasile Cârlova publică în revista „Curierul românesc“ poezii cu tentă romantică.

1836 Gheorghe Asachi publică la Iaşi primul său volum de Poezii.

1838 Se tipăreşte primul volum de Poezii al lui Grigore Alexandrescu (meditaţii romantice,
epistole şi fabule).
1844 Ion Heliade-Rădulescu publică în revista „Curierul românesc“ poezia Zburătorul.

1847 Apare prima ediţie din Povestea vorbei de Anton Pann.

1848 Andrei Mureşan scrie Un răsunet, cunoscută îndeosebi sub titlul Deşteaptă-te, român
Pusă pe muzică de Anton Pann, poezia este astăzi imnul naţional al României.
1853 Vasile Alecsandri debutează cu volumul Doine şi lăcrămioare.

1858 Apare volumul Legende sau basme naţionale în versuri de Dimitrie Bolintineanu,
poezii cu un accentuat caracter patriotic.
1866 Mihai Eminescu debutează cu De-aş avea…, în revista „Familia” din Budapesta,
condusă de Iosif Vulcan.
1882 Alexandru Macedonski publică volumul Poezii.

1883 Luceafărul, capodopera liricii eminesciene,se publică în Almanahul Societăţii

academice social-culturale „România” jună de la Viena.
1883 Apare volumul Poezii de Mihai Eminescu din iniţiativa lui Titu Maiorescu.

1893 George Coşbuc tipăreşte la Bucureşti volumul Balade şi idile.

1905 Octavian Goga debutează cu volumul Poezii, pentru care primeşte Premiul Academiei
Române.
1908 Ion Minulescu debutează cu volumul Romanţe pentru mai târziu.

1916 Apare în numai 500 de exemplare volumul Plumb de G. Bacovia.

1919 Debutul lui Lucian Blaga cu Poemele Luminii.

1923 Ion Pillat publică volumul său cel mai reprezentativ: Pe Argeş în sus.

1927 Tudor Arghezi îşi adună poeziile în volumul Cuvinte potrivite, carte de referinţă
pentru lirica interbelică.
 Vasile Voiculescu publică Poeme cu îngeri, volum reprezentativ pentru orientarea
ortodoxistă a celor grupaţi în jurul revistei „Gândirea”.
1930 Ion Barbu îşi adună poeziile în volumul Joc secund, singurul publicat de autor.

1931 Tudor Arghezi cultivă „estetica urâtului” în volumul Flori de mucigai.

1943-1960 Se afirmă generaţia de poeţi a „Cercului literar de la Sibiu”; cei mai reprezentativi sunt
Radu Stanca şi Ştefan Augustin Doinaş.

1947-1960 Poezia publicată este aservită ideologiei comuniste; apare volumul Primele Iubiri
(1956) de Nicolae Labiş, singurul care se poate reţine dintr-o perioadă întunecată
pentru poezie.

1960 Nichita Stănescu debutează cu volumul Sensul iubirii.

1964 Se tipăreşte postum Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare… de Vasile
Voiculescu.

1964 Marin Sorescu publică Singur printre poeţi,volumul de parodii prin care se impune
un poet original.

Anii ’60 Debutează o nouă generaţie literară(numită de critici „Generaţia ‘60”); printre poeţii
cei mai reprezentativi (în afara lui Nichita Stănescu şi Marin Sorescu) sunt: Ana
Blandiana, Ioan Alexandru, A.E. Baconsky, Cezar Baltag, Constanţa Buzea ş.a.

Anii ’70 Se afirmă poeţi ca Leonid Dimov şi Mircea Ivănescu; alţii precum Ileana Mălăncioiu,
Emil Brumaru, Mircea Dinescu, Şerban Foarţă fac parte din „Generaţia ’70” , mai
puţin unitară decât precedenta.

Anii ’80 „Optzeciştii” Mircea Cărtărescu, Alexandru Muşina, Florin Iaru, Traian T. Coşovei,
Ion
Bogdan Lefter, Ion Stratan ş.a. sunt tinerii poeţi care debutează în ultimii ani ai
regimului comunist. Unul dintre cele mai reprezentative volume ale „Generaţiei ‘80”
este Levantul de Mircea Cărtărescu.