Șl L

• UMANISMUL
VECHE (SECOLELE XVII-XVIII)
PERIOADA
2
9

ȚIGANIADA
1. BUDAI-DELEANU,
Universul carnavalesc

AFLĂMAI MULT!
Pre-text ION BUDAI-DELEANU
are în centru substantivul
Completează ciorchinele, care
Blaj, apoi își
carnaval. solvent al Seminarului din
condnuă studiile de filozofie și absolvă
Facultatea de Teologie la Viena. Reîntors
la Blaj,
în Transilvania,este profesor
dar în urma unui conflict cu episcopul
carnaval
Ioan Bob se stabilește în Galiția unde
rămâne până la sfârșitul vieții. Opera
sa de căpătâi se numește Țiganiada,
epopee eroi-comică, dar a contńbuit și
la dezvoltarea lingvisticii prin alcătuirea
unei gramatici și a câtorva dicționare sau
care
Con-text a istoriei, Plin scrierea unei
susține latinitatea românilor și continui-
Citește cu atenție textul de mai jos: tatea elementului roman în Dacia.
În cât epentru firea aceftii alcžtuhi a mele,adecža tiganiadei,
am si-fi aduc aminte am ci eu invitând lž/inege, italieneștefi
franfozefte, intru care limbi si aflžpoesiifmmoase, m-am îndem-
nat aface o cercare:de s-arputeaface f-în limba noastrž, adecž
cea romžneascž(cici a noastrž, ceafigžneascž,nu si poate saie fi
pufini o intžleg) cëvaf asemene;f-am izvodit aceastžpoveste,pe care, limba invžfatđ, am numitpoemation (adici mici
alcžtuirepoeticeascž),intru care am mesteca/intru adins /ucmn•de fagi, ca mai lesne si si infžleagž fi sžplaci. S-a/i
înfrânsa fi Clitici,penlm a cilii dreaptž în/ž/egeretepoftesc s-adaugi oarecare aminte, caci ftiu bine ci vei infilege
ce-amvmt eu si zic la multeloculi.Iarž câtpriveftefaP/1d pentru Vlad Vodci,ci aufost ap Precum l-am
eu, dovedescat soif)/opiide la Vizan/, Precum veifli tu bine; iar de figani, ci VIad Vodcii-au armat oarecând impofritu
turcilor,soiu f-une/e ronice soise cu mâna mun/enef/i; însi is/0'ia alcž/uitž într-acest chip este os/đneala mea, ce ampgs'o
in stihui, dupžizvodu/ce am afla/ h mžnžs/irea Cioarei, in Ardeal, care inim toate sci IoveĐ/ecupergamôna ce S-au ap,
nu demult, în mžnžs/irea Zžnoaghei.
Eu socotescci figanii nogn• suntfoar/e bine zugrivip• inPovestea aceasta care sci zice câ ar fi fost soisž mai in/Ži de
Mitrofân ceagfos/ defap la /oa/efi care la nunta //łi Parpangel au iscodit un epitalamion sau cântare
de nun/ž; de
figaniilesnevor cunoaf/epe s/ržmo@iSâi. Însi tu bagi sami bine, cia• toatžpovestea
mi separe cž-i numa o
în multelocuri,undepin /igani sâ infž/egf-a/Pi caii tocmaqa auȚicu/ fi
fac, ca fi figanii oarecând Ce/ tu
înfilege!...
În urmi trebuesi fii, badePereo!cumcžaceasť operë
(lucrare)ng estefuram, nici împrumutam de la preo limbi'
ci chiarizvodi/urđnoaofi orighina/đromâneasca
Dai, buni sag rea cum este, aduce în
Soiul acestorfeliude a/cđtuiri si cheamâ limba aceasta lłnprodg d
comiG$Gadecž de râs, fi de-acestfeliu si
ap fi intr-a//e limbi.
(Epistolie închinitoare cifre Mitru Perea, vestit cântžreĐ
54
 Lecția 9 1. BUDAI-DELEANU, 71GAN1,A12A

1. Numește câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor z:łgržvitiși lesne.

2. Explică rolul cratimei în structura câ-i(numao alegorie).

3. Consffuiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină verbul a aduce.

4. MenŔonează scopul scrierii acestei epistolii.

5. Transcrie un fragment de maximum 15 cuvinte în care este afirmată originalitatea scrierii.

6. Extrage, din textul citat, două mărci ale adresării directe.

7. Precizează, cu exemple din text, rolul pe care îl are alegoria.

8. Ilustrează, prin referirire la două exemple din text, caracterul epistolar al acestui fragment.

9. Comentează, în 60-100 de cuvinte, ultimul paragraf al textului.

AFLĂ MAI MULT!

Extra-text EPOPEEA —termen pătruns în
1. Țiganiadaeste o epopee eroi-comică, alcătuită din 12 limba română pe filierăfranceză, din
cânturi, ale cărei modele sunt: Homer, Vergilius,Ariosto, grecescul epopoia.Are aceeași rădăcină
lingvisticăcu a cuvântului epic.E
Tasso, Milton, Voltaire. Acțiunea se desfășoară în timpul definită ca o narațiune în versuri care
lui Vlad Țepeș, pe trei planuri: eroic —lupta românilor îm- vorbește despre fapte eroice întâm-
potriva turcilor; comic —aventurile țiganilor, supranatural plate în împrejurătń miraculoase. Este
—lupta îngerilor cu demonii. Există și un subsol în care considerată specia literară din care a
acŔunea propriu-zisă este comentată. Textul este explicat deń,pat,în epoca modernă, romanul.
la nivelul cuvintelor, noțiunilor de estetică sau de filosofie;
comentatorii intră în dialog, se ceartă, se contrazic, creând
un metatext.
Închipuie-ți că ești unul dintre acești cititori prezumtivi. Comentează/ interpretează versurile următoare
din perspectiva sugerată de numele acestuia: Emditian,Filologos, Giticos,Simplitian,Evlaviosu,Politicos.
Deacž vom lua la socotealž/ CITI ci top oamenii de lafire/ Sâ nasc într-un chip,pin o tocmeală/ Nice s-aflđ-între dân@i
osibire/ Vom afla cž-asemeneadreptate/ Trebuiesi aibđ toți în cetate./ Nici poate unul f-altul zice/ Citri cei deopofrivđ
fie:/ Eu is mai mare din top aice!/ Cici împofrivž-isi scoalâ-omie/ Ți-i arată, pin dovadă tare,/ Ci el ca f-altii numai
un cap are.
(I. Budai-Deleanu, Țiganiada)
2. Exprimă-ți opinia despre prezența unui univers carnavalescîn Țiganiada.Eseul tău trebuie conțină
150-300 de cuvinte și să respecte structura argumentativă.

55
 PERIOADAVECHE (SECOLELEXVII-XVIII)• UMANISMUL ȘI ILUMINISMUL

10

1. BUDAI-DELEANU, ȚIGANIADA
Universul carnavalesc

Pre-text
Pornind de la imaginea alăturată, alcătuieșteo compu-
nere de 60-100 de cuvinte despre Paradis.

Peter Wenzel, Adam și Eva în gradina Edenului

https://impressionsblog.com/tag/neoplatonism/

Con-text
Citește cu atenție textul de mai jos:
În locul de arbun• fi copace/ Cresc rodii, nđranciuzi f-alđmâi/ Ți totfeliu dă pom ce la gust Place/ Cum fi roditecg
struguti vii;/ Iar în locdă năsip fi târânž,/ Totgržuntž de aur iai în mâni.
Râmi dă lapte dulce vale/ Curg acolofi di untpđraie,/ Țžrmtoi-s dă mžmžligž moale/Dă pogăci, dăpitefi
mălaie!/ O ce sfântă fi buni tocmeală!/ Mănci cât vreifi beifžr-ostenealž.
Colea vezi un fipot dă rachie,/ Ici dăproaspžtž mursă un izvor,/ Dincoleabalta cu vin te îmbie,/ lari ciuf, pahar
sau urcior,/ Zicând afli îndată lângătine,/ Olicândchiefuldă biut îți vine.
Dealupilefi coasteletoate/ Sunt di caf, di brânzi, di slžninđ,/ Iar munții fi stâncegurguiate,/Tot di zahăr, stafide,
smochine!/ Depe ramulile dă copaci,/ Spânzuri conigi, turte fi colaci.
Gardupile acolo-s împletite/ Tot cufripți cârnâciori lun@, Cu plăcinte calde în loc di pan' tot
Dară spetele, dragile mele, Sunt la garduri in loc deProptele.
(I. Budai-Deleanu, Țiganiada)

1. Numește câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor resc și iai.

2. Explică rolul virgulelor din versul Tot dă zahăr, stafide,smochine.

3. Construiește un enunț în care cuvantul mâni să aibă alt sens decât cel din text.

4. Precizează două motive literare prezente în textul de mai sus.

56
 Lecția IO 1. BUDAI-DELEANU, ȚIGANIADA

5. Transcrie, din text, două cuvinte/ secvențe care surprind dimensiunea spațială a imaginarului artistic.

6. Menționează tipul de rimă prezentă în primele patru versuri.

7. Explică semnificația unei figuri de stil din textul citat.

8. Ilustrează, pe baza unor exemple din textul dat, două trăsături ale descrierii.

9. Comentează, în 60-100 de cuvinte, legătura dintre referințele culinare și comicul imaginilor descrise.

II. Lucrați în grupe. Aplicațimetodapălăriilor

gânditoare.
a. Purtătorul pălăriei albe transformă descrierea subiectivă în descriere obiectivă.
b. Purtătorul pălăriei roșii exprimă sentimentele față de această imagine a Edenului. (Amuzament/
veselie/ furie/ dezgust...)
c. Purtătorul pălăriei negre prezintă o viziune negativă, critică asupra desacralizării Raiului.
d. Purtătorul pălăriei galbene lecturează textul, surprinzându-i calitățile, motivând prezența comicului.
e. Purtătorul pălăriei verzi interpretează textul din perspecńvă iluministă, punându-l în relație cu
trăsăturile curentului cultural/ valorifică ideea universului de carnaval, a lumii pe dos.
f. Purtătorul pălăriei albastre organizează și coordonează activitatea membrilor grupei, oferă ajutor.

III. Într-un eseu de 5 minute scrie concluziile la care ai ajuns după explorarea textului din
perspective
diferite.

Extra-text
Acolo casile-sdâfripturž/ Cu 11Đa de telemeao bucatđ,/ Iazupile da mujdei fi dâ saramură/ Și di sarmale malupile
roatž./ Zieu! Uitându-se la toate-aheste/ tipare cum c-ar hi doarpoveste.
Ți di ghiudemmanivela/ Ulitile târgupilortoate/
Cahveaua curžpž Ia cipnele,/ Locomotiveleau dăfagure biele/
cârnžciopi/ Ți sepind defir cu spaghete/Pruncii de Sân Niculae în
Cu caf afumat sun/Pavate. Tramvae/e umblđpž doi
Banane fi orce mai au chef.
zoli/ Tobleroanegžsescîn ghete,/ Portuca/e, smochine@gref/
Coniaanifranłoąfti din ogradă/ Scoți dinfântâni
Vinul spumegiPin canale,în stradă, / Di vutci sunt lacupileîntinse/
necopinse./ Doar un lucm stârneĐteuimirea:/ NI/ e fampaniepž niaiirea.
(Mircea Cărtărescu, Levantul)

Compară cele două descrieri. Exprimă-ți opinia asupra modului în care scriitorul contemporan se
raportează la literatura începuturilor. Pentru un eseu de succes, îți recomandăm lectura integrală a cărții
lui Cărtărescu.

57