Dovezi ale evoluției

Teoriile evoluției sunt susținute de dovezi directe și indirecte

1. Dovezile directe- surprind procesul în plină desfășurare, prin observații asupra modului în care acționează
selecția naturală sau artificială
• Selecția naturală la fluturele de mesteacăn

Înainte de revoluția industrială, scoarța mestecenilor era albă și predominau exemplarele de fluture de culoare
albă, cele închise fiind expuse prădătorilor; odată cu creșterea nivelului de poluare, scoarța mestecenilor s-a închis
iar exemplarele deschise la culoare au devenit vulnerabile; actualmente predomină exemplarele de culoare închisă.
 • Selecția naturală la cinteze

Păsările cu ciocuri diferite au provenit dintr-un strămoș comun

(aceeși pasăre), al cărui cioc s-a adaptat diferit la mediu, în funcție
de resursele de hrană existete pe insulă la un moment dat.

https://www.youtube.com/watch?v=s64Y8sVYfFY
• testarea unor antibiotice bacteriene-pentru identificarea
antibioticului potrivit în infecțiile cu bacterii, se testează
rezistența bacteriilor la respectivul antibiotic; dacă
organismele sunt distruse, antibioticul este potrivit pentru
tratarea infecției respective
2. Dovezile indirecte- sunt furnizate de diferite ştiinţe precum:
• Biochimie- toate organismele prezintă în alcătuirea lor aceleași substanțe de bază. Ex. structura și funcțiile acizilor
nucleici sunt aproximativ identice la toate organismele vii.
• Citologia-stiința care studiază alcătuirea si funcțiile celulelor
-asemănări structurale și funcționale dintre diferite tipuri de celule
• Anatomia comparată- arată existența unui plan comun al alcătuirii care prezintă adaptări la mediul de viață
(organe omoloage – alcătuirea membrului superior la vertebrate; organe analoage – înotătoare la pești și
mamifere acvatice);
Organe analoage = au aceeași funcție, dar alcătuire diferită;
Organismele cu structuri analoage nu au evoluat dintr-un strămoș comun, ci au evoluat separat ca
adaptare la medii de viață asemănătoare

Organe omoloage = structuri asemănătoare prezente la multe specii și care dovedesc evoluția dintr-un
strămoș comun
• Embriologia- știința care studiază dezvoltarea embrionară al organismelor
– în stadiile incipiente, embrionii tuturor vertebratelor se aseamănă puternic între ei;
• Paleontologia- știința care se ocupă cu studiul fosilelor
- evoluția lasă urme sub forma fosilelor, acestea au caracteristici ce leagă viețuitoarele primitive de cele actuale
(ex. cetacee cu membre);

Cetaceu(Balena albastră)
Formarea fosilelor

Fosilele s-au format în roci sedimentare: particule

mici de rocă purtate de râuri se depun pe fundul
mărilor sau lacurilor; pe măsură ce stratul de
sediment se îngroașă, organismele moarte sunt
îngropate în el; greutatea straturilor care se
formează la suprafață apasă pe straturile
inferioare și, împreună cu activitatea chimică,
contribuie la transformarea sedimentului în rocă.
Paleontologii estimează vârsta fosilelor după
vârsta straturilor de rocă în care acestea se găsesc.
• Sistematica- stiința care stabilește înrudirea organismelor pe
baza asemănărilor și deosebirilor, alcătuind arbori
filogenetici

-
• Biogeorgrafia- susține că răspândirea organismelor este consecința unor legi naturale ce stabilesc legăturile
dintre organisme, specii și teritoriile ocupate (ex. răspândirea mamiferelor marsupiale în Australia).
• Schema lecției Dovezi ale evoluției

1. Dovezile directe- surprind procesul în plină desfășurare, prin observații asupra modului în care acționează selecția
naturală sau artificială
• selecția naturală la fluturele de mesteacăn; la cinteze
• testarea unor antibiotice bacteriene
2. Dovezile indirecte- sunt furnizate de diferite ştiinţe precum:
• Biochimia- toate organismele prezintă în alcătuirea lor aceleași substanțe de bază. Ex. structura și funcțiile acizilor
nucleici sunt aproximativ identice la toate organismele vii.
• Citologia-asemănări structurale și funcționale între diferite tipuri de celule
• Anatomia comparată- arată existența unui plan comun al alcătuirii care prezintă adaptări la mediul de viață
(organe omoloage – alcătuirea membrului superior la vertebrate; organe analoage – înotătoare la pești și
mamifere acvatice);
• Embriologia– în stadiile incipiente, embrionii tuturor vertebratelor se aseamănă puternic între ei;
• Paleontologia - evoluția lasă urme sub forma fosilelor, acestea au caracteristici ce leagă viețuitoarele primitive de
cele actuale (ex. cetacee cu membre);
• Sistematica – organismele sunt înrudite pe baza asemănărilor și deosebirilor între ele, formând arbori filogenetici;
• Biogeorgrafia- susține că răspândirea organismelor este consecința unor legi naturale ce stabilesc legăturile dintre
organisme, specii și teritoriile ocupate (ex. răspândirea mamiferelor marsupiale în Australia).
https://www.youtube.com/watch?v=lIEoO5KdPvg