Sensul Vieții

Țucă Elvis-Costin

De-a lungul vieții, oamenii pun o gamă largă de întrebări despre viață, cum ar fi unde să găsești fericirea
dacă este cazul și la ce să te gândești, dar cele mai frecvente sunt legate de destinația sau viața pământească,
contemplând variat asupra unui sens al existenței. Nu este suficient să spui pur și simplu cuiva; persoana
trebuie, de asemenea, să susțină ceea ce crede.
Oamenii cunoscători au observat îndeaproape această problemă și au încercat să identifice multe
implicații din lumea reală, atât semnificative, cât și minore. Aceasta este o întrebare care a definit umanitatea ca
întreg de-a lungul istoriei. Este una dintre cele mai semnificative întrebări care au fost ridicate.
Pe de o parte, religia apare și oferă un răspuns categoric în acest caz. Astfel, Biblia ne avertizează despre
care este adevăratul sens al umanității pe pământ: „Cea mai mare fericire a umanității de pe pământ este să-l
recunoști și să te familiarizezi cu Dumnezeu”. Aceasta se găsește în Cartea lui David. Iisus Hristos ne scoate din
întuneric și ne arată calea și direcția de urmat: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viata” (In. 14, 6). Sfinții lui
Dumnezeu ni se arată, deopotriva, în timp ce coboară pe cruce. Sfantul Serafim de Sarov a lasat o marturie
pentru culmi: „Scopul vietii crestine este dobandirea Duhului Sfant”.
În cea mai mare parte, știința contemporană ne oferă răspunsuri relevante împreună cu argumente și
interpretări științifice. De exemplu, Sigmund Freud, psihologul, a susținut că scopul vieții este sursa
fundamentală a fericirii.
Un alt expert, psiholog și medic Alfred Adler, afirmă că sensul vieții este componenta fundamentală a
psihologiei. Ulterior, distinsul medic și psiholog Victor Frankl afirmă că sensul vieții este credința
fundamentală. Frankl afirmă că nevoia inerentă de sens a omenirii și că, având în vedere că oamenii au o durată
de viață limitată, ei sunt capabili să se confrunte direct cu evenimente teribile.
Pierderea sensului existențial, absența scopului în viață și viziunea neîmplinită sunt adevăratele cauze
ale tulburărilor psihologice care au crescut dramatic în ultimele decenii în rândul oamenilor. Prima și principala
cauză a suferinței celui de-al treilea război mondial este depravarea spirituală, care trebuie luată în considerare
de societatea noastră modernă.
În cea mai înaltă ordine de idei, Biblia prezintă această realitate prin Epistole, care descrie realitatea dură
și cruzimea umană: "Oare, ce-i ramane omului din toata munca lui si din grija inimii lui cu care s-a trudit sub
soare? Toate zilele lui nu sunt decat suferinta si indeletnicirea lui nu-i decat necaz; nici chiar noaptea n-are
odihna inima lui. Si aceasta este desertaciune!".
Luând în considerare toate opțiunile, lucrurile importante de luat în considerare sunt sinceritatea,
încrederea, credința și optimismul individului. Sensul vietii nu vine din afara, ci de puterea launtrica a fiintei
umane, din telul propus, dar si din perseverenta si tenacitatea cu care luptam pentru realizarea acestuia. În
concluzie, viața este un dar de la Dumnezeu și are sens în toate împrejurările, chiar și în cele mai dificile și
gestionabile. Prin urmare, tot ceea ce poate fi considerat o viață demnă de trăit depinde numai de noi pentru a ne
crea un sentiment al nostru, pentru a ne elibera de lanțurile îndoielii de sine, de la vizibil la invizibil, de la
imposibilul la imposibilul de atins, de la moarte la viață, de la viață la viață unică.
În concluzie, viața nu va mai fi niciodată la fel, dar putem crede că am găsit ceva care ne face fericiți și
ne face să ne simțim sărăciți.