SUME | Prof.

Emilia Iancu

METODE DE CALCUL ALE UNOR SUME DE NUMERE REALE

I. Simbolul sumă
Pentru scrierea prescurtată a unor sume ce conțin un număr mare de termeni generați după o anumită regulă,
se poate utiliza simbolul „sumă”, reprezentat prin litera grecească „ ” (sigma). 
Exemple: 1) Să considerăm suma primelor n numere naturale nenule, 1 + 2 + 3 + ... + n . Această sumă se scrie sub
formă restrânsă, cu ajutorul simbolului „sumă” astfel:

Scrierea desfășurată a sumei Scrierea restrânsă a sumei

Valoarea care generează ultimul termen la sumei
Formula prin care se generează termenii sumei

Termenul general Valoarea de la care încep să fie generați termenii sumei

al sumei
Citim: „sumă după k de la 1 la n din k”

n
2) 1  2 + 2  3 + 3  4 + ... + n  ( n + 1) =  k ( k + 1)
k =1

Observăm că:
- termenul general al sumei este n  ( n + 1) ; din acesta se obțin toți termenii sumei, prin înlocuirea lui n cu diferite
numere naturale: pentru n = 1 se obține 1  2 primul termen al sumei, pentru n = 2 se obține 2  3 al doilea termen al
sumei etc.; în scrierea sumei cu simbolul „sumă”, se înlocuiește n cu k .
- deoarece primul termen al sumei se obține prin înlocuirea lui n cu 1, se pune ca valoare de îneput a sumei k = 1 , iar
valoarea care generează ultimul termen al sumei este, evident, n .
2000
3) 23 + 33 + 43 + ... + 20003 = k
k =2
3

Observăm că:
- termenii sumei reprezintă cuburi ale umerelor naturale consecutive de la 2 la 2000;
- se vor aduna termeni de forma k 3 , primul termen fiind generat de k = 2 , iar ultimul termen de k = 2000 ;
1999
- suma se mai poate scrie și sub forma 23 + 33 + 43 + ... + 20003 =  ( k + 1)
3
.
k =1

Aceste trei exemple au prezentat modul în care se poate trece de la scrierea desfășurată a unei sume (adică
forma cu „...”) la scrierea restrânsă, cu ajutorul simbolului „sumă”. Vom vedea în exemplele următoare cum se face
trecerea de la forma restrânsă, la cea desfășurată.
n
1 1 1 1 1
4)  k = 1 + 2 + 3 + ... + n
k =1

1
Pentru scrierea desfășurată a sumei, se înlocuiește, în fracția
din sumă, numărul k , succesiv, cu 1, 2, 3 și, în
k
1 1
final cu ultima valoare posibilă care este n . Pentru k = 1 , fracția devine , pentru k = 2 se obține , pentru k = 3
1 2
1 1
se obține , iar pentru k = n se obține și toate aceste elemente se adună, rezultând forma desfășurată a sumei.
3 n
20
5) 
k =3
k 2 − 1 = 8 + 15 + 24 + ... + 399

1
 SUME | Prof. Emilia Iancu

Pentru scrierea desfășurată a sumei, se înlocuiește în formula care generează termenii sumei k 2 − 1 ,
numărul k , succesiv, cu 3, 4, 5 și, în final cu ultima valoare posibilă care este 20. Pentru k = 3 se obține primul
termen care este 8 , pentru k = 4 se obține al doilea termen care este 15 , pentru k = 5 se obține al treilea termen
care este 24 , iar pentru k = 20 se obține ultimul termen al sumei 399 .
II. Reguli de calcul cu simbolul sumă
- Regula descompunerii în sumă sau diferență de sume:
n n n n n n

(a
k =1
k + bk ) =  ak +  bk (1)
k =1 k =1
(a
k =1
k − bk ) =  ak −  bk (2)
k =1 k =1
n
 n

- Regula factorului comun: Dacă t  este o constantă, atunci  ( t  a ) = t    a
k =1
k
k =1
k  (3)

n
- Suma de constante: Dacă t  este o constantă, atunci t = n t
k =1
(4)

n n 100
3 3
De exemplu,  7 = 7n , 1 = 1 n = n ,  5 = 5 100 = 60 .
k =1 k =1 k =1

 n   n  n
Atenție! Nu există formule de calcul pentru sume de produse sau de rapoarte:  ( ak  bk )    ak     bk 
k =1  k =1   k =1 
n

n
a  a k
și   k   k =1
n
(ceea ce se poate verifica ușor pe exemple: 1 2 + 3  4 + 5  6  (1 + 3 + 5 )  ( 2 + 4 + 6 ) și
k =1  bk 
b
k =1
k

1 3 5 1+ 3 + 5
+ +  ).
2 4 6 2+4+6
III. Sume remarcabile
Următoarele sume (scrise atât desfășurat, cât și restrâns) au formule de calcul cunoscute și se folosesc în
calculul altor sume mai complexe, de aceea ele trebuiesc reținute:
Forma desfășurată Forma restrânsă
Suma primelor n numere n ( n + 1) n
n ( n + 1)
naturale (5) 1 + 2 + ... + n =
2
k =
k =1 2
Suma pătratelor primelor n n ( n + 1)( 2n + 1) n
n ( n + 1)( 2n + 1)
numere naturale (6) 12 + 22 + ... + n 2 =
6

k =1
k2 =
6
 n ( n + 1)   n ( n + 1) 
Suma cuburilor primelor n 2 2
n
numere naturale (7) 1 + 2 + ... + n = 
3 3 3
  k =
3

 2  k =1  2 

Aplicații
Calculați sumele următoare:
1. S1 = 1 4 + 4  7 + 9 10 + ... + n 2  ( 3n + 1) , n  
;
2. S2 = 2  3 + 3  4 + ... + ( n + 1)  ( n + 2 ) , n  
.

2
 SUME | Prof. Emilia Iancu

n
Soluție: 1. Scriem suma sub formă restrânsă: S1 = 1  4 + 2  7 + 3 10 + ... + n 2 ( 3n + 1) =  k ( 3k + 1) . Pentru că nu
k =1
2

există formulă de calcul atunci când în interiorul sumei este un produs, desfacem mai întâi paranteza și avem

S1 =  ( 3k 3 + k 2 ) . Aplicăm formula (1) și apoi formula (3) și obținem:

n

k =1
n n n n
S1 =  3k 3 +  k 2 = 3   k 3 +  k 2 , de unde, folosind formulele (6) și (7), rezultă:
k =1 k =1 k =1 k =1

 n ( n + 1)  n ( n + 1)( 2n + 1) n 2 ( n + 1) n ( n + 1)( 2n + 1)
2 2

S1 = 3    + = = 3 + =
 2  6 4 6
9n 2 ( n + 1) + 2n ( n + 1)( 2n + 1)
2
n ( n + 1) 9n ( n + 1) + 2 ( 2n + 1)  n ( n + 1) ( 9n 2 + 13n + 2 )
= = = .
12 12 12
n ( n + 1) ( 9n 2 + 13n + 2 )
Deci: S1 = 1  4 + 4  7 + 9 10 + ... + n 2  ( 3n + 1) = .
12
n
2. Scriem suma sub formă restrânsă: S 2 =  ( k + 1)( k + 2 ) . Desfacem parantezele și suma devine:
k =1

S 2 =  ( k 2 + 3k + 2 ) . Aplicăm formulele (1) și (3) și avem: S 2 =  k 2 + 3   k +  2 . Aplicăm formulele (5), (6)

n n n n

k =1 k =1 k =1 k =1

n ( n + 1)( 2n + 1) n ( n + 1) n ( n + 1)( 2n + 1) + 9n ( n + 1) + 12n

și (4) și rezultă: S 2 = +3 + 2n = =
6 2 6
n ( n + 1)( 2n + 1) + 9 ( n + 1) + 12  n ( 2n 2 + 12n + 22 ) n ( n 2 + 6n + 11)
= = .
6 6 3
n ( n 2 + 6n + 11)
Deci: S 2 = 2  3 + 3  4 + ... + ( n + 1)  ( n + 2 ) = .
3
Observație: Formulele obținute pentru cele două sume S1 și S 2 se pot demonstra prin inducție și astfel se poate
verifica corectitudinea acestora.
IV. Sume de fracții

1 1 1 
Calculați sumele următoare: S3 = + + ... + , n și
2 5 58 ( 3n − 1)( 3n + 2 )
1 1 1 
S4 = + + ... + , n .
1 2  3 2  3  4 n ( n + 1)( n + 2 )
Soluție: Pentru calculul sumelor de acest fel, se utilizează descompunerea fiecărei fracții într-o diferență de două
fracții, astfel încât, atunci când se înlocuiesc în sumă, să se reducă două câte două. Realizăm descompunerea pentru
fracția ce reprezintă termenul general și apoi o aplicăm și celorlalte fracții.
1
Prelucrăm fracțiile din prima sumă. Pentru fracția observăm că diferența dintre cele două
( 3n − 1)( 3n + 2 )
1 1 1  1 ( 3n + 2 ) − ( 3n − 1)
paranteze este ( 3n + 2 ) − ( 3n − 1) = 3 și putem scrie  − =  =
3  3n − 1 3n + 2  3 ( 3n − 1)( 3n + 2 )
1 3 1 1 1 1 1 
 = =  − . Plecând de la această
( 3n − 1)( 3n + 2 ) 3  3n − 1 3n + 2 
. Astfel,
3 ( 3n − 1)( 3n + 2 ) ( 3n − 1)( 3n + 2 )

3
 SUME | Prof. Emilia Iancu

1 11 1 1 11 1
formulă, putem scrie toate fracțiile din sumă sub formă de diferențe: =  − , =  −  . Suma S3
2 5 3  2 5  58 3  5 8 
11 1 11 1 1 1 1 
se poate scrie sub forma: S3 =  −  +  −  + ... +  − =
3 2 5 3 5 8 3  3n − 1 3n + 2 
1 1 1 1 1 1 1  11 1  1 3n n
 − + − + ... + − =  − =  = . Deci:
3 2 5 5 8 3n − 1 3n + 2  3  2 3n + 2  3 2 ( 3n + 2 ) 2 ( 3n + 2 )
1 1 1 n
S3 = + + ... + =
2 5 58 ( 3n − 1)( 3n + 2 ) 2 ( 3n + 2 )
Pentru a doua sumă, termenul general poate fi transformat astfel:
1 1 n+2−n 2 1
− = =  
n ( n + 1) ( n + 1)( n + 2 ) n ( n + 1)( n + 2 ) n ( n + 1)( n + 2 ) 2
1 1 1  1
 −  = . Pe modelul descompunerii termenului general descompunem și
2  n ( n + 1) ( n + 1)( n + 2 )  n ( n + 1)( n + 2 )
1 1 1 1  1 1 1 1 
celelalte fracții ale sumei: =  − , =  −  . Suma se va scrie:
1 2  3 2  1 2 2  3  2  3  4 2  2  3 3  4 
1 1 1
S4 = + + ... + =
1 2  3 2  3  4 n ( n + 1)( n + 2 )
1 1 1  1 1 1  1 1 1 
 − +  −  + ... +  − =
2  1 2 2  3  2  2  3 3  4  2  n  ( n + 1) ( n + 1)  ( n + 2 ) 

1 1 1 1 1 1 1  1 1 1 
 − + − + ... + − =  − =
2  1 2 2  3 2  3 3  4 
n ( n + 1) ( n + 1)( n + 2 )  2  1  2 ( n + 1)  ( n + 2 ) 
 
1 ( n + 1)( n + 2 ) − 2 1 n + 3n + 2 − 2
2
n ( n + 3)
 =  = . Deci:
2 2 ( n + 1)( n + 2 ) 2 2 ( n + 1)( n + 2 ) 4 ( n + 1)( n + 2 )
1 1 1 n ( n + 3)
S4 = + + ... + = .
1 2  3 2  3  4 n ( n + 1)( n + 2 ) 4 ( n + 1)( n + 2 )

V. Sume cu radicali
n
1
Calculați suma S5 =  ( k + 1)
k =1 k + k k +1
, n 
.

Pentru calculul acestei sume este util să amplificăm fracția din interior cu conjugata numitorului și obținem:

S5 = 
( k + 1) k − k k +1
=
n
( k + 1) k − k k + 1 =
( k + 1) k + k k + 1   ( k + 1) k − k k + 1  k =1 ( k + 1) k  −  k k + 1 
2 2
       
n
( k + 1) k − k k + 1 = n ( k + 1) k − k k + 1 = n ( k + 1) k − k k +1 n  ( k + 1) k k k + 1 

k =1 ( k + 1) k − k ( k + 1)
2 
k =1 ( k + 1) k ( k + 1 − k )
 ( k + 1) k
=  
k =1  ( + )
−
( + )
=

2
k =1  k 1 k k 1 k
n
 1 1 
 
k =1 k
−  . După ce am adus suma la aceată formă, o scriem desfășurat:
k +1 
n
1 1 1 1 1 1 1 1 1
S5 = − + − + ... + − = 1− . Deci: S5 =  = 1− .
1 2 2 3 n n +1 n +1 k =1 ( k + 1) k + k k + 1 n +1

4
 SUME | Prof. Emilia Iancu

VI. Sume de numere factoriale

n
Calculați suma S 6 =  k  k !, n 
k =1

.

Notația k ! se citește k factorial și reprezintă produsul primelor k numere naturale nenule k ! = 1  2  3  ...  k .
Vom prelucra termenul din interiorul sumei, astfel încât să-l scriem sub forma unei diferențe a doi termeni
n n n n
consecutivi: S6 =  k  k ! =  ( k + 1 − 1)  k ! =  ( k + 1)  k !− k ! =  ( k + 1)!− k ! . Acum scriem suma
k =1 k =1 k =1 k =1

desfășurat și obținem: S6 = 2! − 1!+ 3! − 2! + ... + ( n + 1) !− n ! = ( n + 1) !− 1 .

n
Deci S6 =  k  k ! = ( n + 1)!− 1 .
k =1

VII. Sume de puteri

Pornind de la formula sumei primilor n termeni ai unei progresii geometrice, se obțin sumele
1 − xn 1 − x n+1
S7 = x + x 2 + x3 + ... + x n = x și S8 = 1 + x + x 2 + ... + n = , pentru x  1 .
1− x 1− x
Exerciții propuse:
Calculați sumele:
1 1 1
a) 1 2  3 + 2  3  4 + ... + n  ( n + 1)  ( n + 2 ) , n  
; b) + + ... + , n 
;
1 3 3  5 ( 2n − 1)( 2n + 1)
k
n
1 n
k n n
1
n
1 + 3k
c)  k +1 + k
, n 
; d) 
k =1 ( k + 1) !
; e)  2k ; f)   3  ; g)  2k +1 .
k =1 k =1 k =1 k =1