TEMA DE CASA

DISCIPLINA: PFPA

FLOROIU MIRUNA-ELENA
GRUPA 1131 CEPA
PROFESOR INDRUMATOR Prof. Dr. Ing.: IPATE GEORGE
 Proprietatea de curgere a materialelor în stare granulară. Presiunea exercitată asupra
pereţilor recipienţilor de depozitare. Debitul de curgere prin orificii.

II. Aplicaţie:
Într-un buncăr de depozitare din lemn de formă paralelipipedica cu secţiune dreptunghica
cu dimensiunile (900x700)mm şi înălţime H = 2000 mm se pot depozita seminţe de
mustar, orez și făină de soia.

Să se evalueze:
1) Dimensiunile porţiunii inferioare a buncărului până la dimensiunea orificiului de
evacuare din tabelul de date.
2) Cantităţile din fiecare produs ce pot fi depozitate.
3) Presiunile exercitate pe pereţii verticali şi înclinaţi de la baza buncărului în cazul
depozitării fiecărui produs. Comentarii. Concluzii.
4) Creşterea de presiune laterală la baza buncărului datorită creşterii conţinutului de
umiditate de echilibru de la u eum = 10% la ueum = 14% în cazul depozitării seminţelor de
grâu. Comentarii. Concluzii.
5) Debitele de evacuare pentru fiecare produs prin orificiul orizontal şi orificiul practicat
în peretele înclinat de la baza buncărului ( pentru dimensiunea orificiului specificată în
tabelul de date ), calculate cu cele trei relaţii propuse. Să se compare cu datele obţinute la
măsurători. Comentarii. Concluzii.
6) Comentarii şi concluzii finale.

Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficient Unghi

Granular orificiu particul volumică de măsurat de frecare perete
(mm) ă rv(g/cm3) taluz (g/min) m cu
(mm) natural orizontala
y0 (0) q (0)
Seminte 10.1 2.2 0.75 25.1 1016 0.7 75
mustar
Seminte 25.3 3.2 0.88 36 5640 0.5 40
orez
Faină de 63.5 0.786 0.6001 30.7 69420 0.7 40
soia
14%
Capitolul I
Probleme teoretice

Proprietatea de curgere a materialelor in stare granulara

Curgerea reprezinta proprietatea materialelor aflate in stare granulara, care turnate

intr-un punct fix se depun sub o forma de straturi conice.
Ipoteza: Avem o platforma orizontala, si undeva, intr-un anumit punct, se lasa sa
curga un material granular.

unde reprezinta unghiul de taluz natural

Ψ

Fluiditatea este influentata de frecarea interna a materialelor, si poate fi apreciata prin

unghiul de taluz natural. Acest unghi este caracteristic fiecarui material. Frecarea interna a
materialelor depinde de:
- Forma particulelor ce compun materialul;
- Dimensiunile particulelor;
- Continutul de umiditate al particulelor;
- Conditiile mediului ambiant.
 { { {
1+cos 2θ σ + σ σ −σ
σ=σ 1 cos2 θ+σ 3 cos 2 θ σ 1 cos 2 θ= σ= 1 3 + 1 3 cos 2 θ
⇒ 2 ⇒ 2 2
σ 1−σ 3
τ= sinθ 2 1−cos 2θ σ −σ
2 σ 3 sin θ= τ=
1 3 2
sin θ
2 2

( ) ( )
2 2
σ +σ σ −σ
σ− 1 3 + τ 2= 1 3
2 2

Cercul lui Mohr:

σ 1−σ 3 σ3
1−
2 σ1
sin θi= =
σ1+ σ3 σ3
1+
2 σ1

σ3
Notam σ =K
1

1−K
sin θi
1+ K

1−sin θ i
sin θi ( 1+ K )=1−K =¿ K=
1+sin θi

K=acest coeficient de mobilitate a materialului granular

Θi=unghiul fetei fetei fata de orizontala
 Daca τ are o marime ce determina alunecarea, adica curgerea, deplasare
corespunzatoare unghiului la limita, atunci θi reprezinta o marime determinata de frecarea
dintre particule .
In orice punct ne-am afla, frecarea dintre particule e identica, adica θ i este constanta.
K=constant
σ3
=K =¿ s3 determina direct presiunea laterala PL;
σ1
s1 determina direct presiunea pe verticala q.

PL
Deci, = K=¿ P L=K ∙ q
q

K exprima ponderea din presiunea exercitata pe verticala care se transmite lateral si se

exercita pe peretii vertical.

Daca pe vertivala se exercita un q

2 2 2
σ =σ 1 cos θ+ σ 3 sin θ=σ 1 (cis θ+
( )
σ3
σ1
2
sin θ)

2 2
¿ σ 1 (cos θ+ K sin θ)

Pα =q ( cos2 α + K sin 2 α ) relatie ce ne ofera legatura dintre presiunea

pe verticala si cea de pe un perete inclinat cu unghiul a.

Daca a=90°=>PL=K•q
Pentru lichide (particule foarte mici), presiunea nu mai depinde de directie.

Calculul presiunii exercitate pe pereti

Schema de calcul
A = aria
L = perimetru
x = adncimea de suprafata libera
dx = grosimea stratului
m = coeficient de frecare dintre perete si particule
rv = masa volumica a mat. granular
Rh = raza hidraulica = A/L

Presupunand ca izolam volumul elementar dx si proiectand, vom avea:

F=PL•L(dx)r=rK•Lq(dx)
Arvq(dx)

Adq+LqrK(dx)=Arvq(dx)

dq ρK
+ ∙ q=ρ v q
dx A
L ( )
+ ( )
dq μK
dx Rh
dq
q=( ρ v q )=¿ +aq=b relatie ce ne ofera variatia presiunii pe orizontala.
dx

Este o ecuatie diferentiala de gradul intai, in care a si b sunt coeficienti constanti.

soluţia ecuaţiei este: q = c • e-ax + a / b
Condiţia de integrare din condiţia la limită:
x=0Þq=0 c=-a/b
q = b / a • ( 1 - e-ax )

( )
−μK
ρv qRh ∙x
Relatia lui Janssen este P L= 1−e Rh
μ
q = [( Rh • rv • g ) / (m •k ) ] • ( 1 – e – ( m •k • x ) / R ) – variaţia presiunii pe verticală

pL = k • q = [ ( rv •g ) / m ] • ( 1 – e – ( m•k •x ) / R ) – presiunea exercitată pe pereţi

- pentru calcul se face x = H

Buncarele se pot clasifica dupa relatia dintre inaltimea H si diametrul D
Dupa forma geometrica, buncarele pot fi:
- buncar cu sectiune circulara

2
πD
D Rh=
4
=
D
πD 4

- buncar cu sectiune patrata

a2 a
Rh= =
4a 4
a

- buncar cu sectiune dreptunghiulara

ab
Rh=
2(a+b)
 pL (q)

pLmax

H1 x

- pentru x < H1 Þ pL se calculează cu Janssen

- x > H1 Þ se poate exprima pL cu pL max = q • g • Rh / m
*dacă avem un perete înclinat cu unghiul a:
pa = q • ( cos2 a + k • sin2 a ) - condiţia materialului se află în repaus

q
pa
a

*dacă este un orificiu se descarcă materialul

Þ pa = b • q ( cos2 a + k • sin2 a ) b = 1,1 ¸ 1,2
Clasificarea buncărelor -după raportul H / D
- H / D < 5 buncăre de înălţime mică
- H / D > 5 buncăre de înălţime mare
-buncărele de înălţime mică se folosesc pentru calcularea presiunii laterale; există
recomandarea ca aceasta să se calculeze cu relaţiile lui Rankine:
pL = rv • g • H • tg2 ( 450 - y0 / 2 )
k = tg2 ( 450 - y0 / 2 ) - coeficient de mobilitate
pL = k • rv • g • H
-buncărele de înălţime mare: există recomandarea este ca p a să se calculeze cu relaţiile lui
Janssen, dacă H > 10 m.
*în cazul în care calculele se fac cu relaţiile lui Janssen din relaţie se constată că presiunea
este semnificativă: prin k, coeficientul de frecare cu peretele vasului, masa volumică şi de
geometria vasului de depozitare.
*caracteristicile menţionate sunt puternic influenţate de procentul de umiditate:
uum (%) rv (kg/m3) m y0 D(m) H(m) pL(pa)
7,3 790 0,45 23,5 1,5 10 6458,25
19,3 700 0,59 29,2 1,5 10 4364,62

*relaţiile lui Janssen şi Rankine

pL , q ( N / m2 ), rv ( kg / m3 ),
Rh ( m ), x si H ( m ), g ( m / s2 )
*pe baza datelor din tabel Þ uum (%) creşte Þ pL scade
uum (%) creşte Þ pL creşte
*în realitate prin creşterea u um (%) se produce fenomenul de umflare, adică creşterea
volumului, particule care se află într-un spaţiu închis.
*grâu D pL – poate fi exprimata printr-o funcţie de procente
D pL = a•( D uus )2 + b• (D uus )
D pL = 48•( D uus )2 + 1148•(D uus ) ( Pa )
uus¢ ® uus² piL ® pfL D pL = pfL - piL D uus = uus² - uus¢
*relaţiile între presiuni este: pfL = piL•e 0,183 • (D uus)
D pL = a•( D uus )2 + b • (D uus )
D pL = pfL - piL = piL ( e 0,183 • (D uus) - 1 )
*calcularea cu relaţiile lui Janssen sau a lui Rankine dă valori mai mari decât cele reale,
dată în 1996 de Zheng şi relaţia este stabilită pe baza teoriei microtensiunilor locale între
particule
*au fost considerate particulele de formă sferică toate având diametru şi aşezarea în buncăr
ar fi hexagonală.
pL = [ ( rv• g + l • tg2 g ) •Rh / m ] • ( 1 – e – ( m • x ) / ( R • tg g )
x – adâncimea punctului considerat faţa de suprafaţa liberă
l = ( n•sin2 g - cos3 g )•( rv • g ) / ( 2 •sin2 g )
k = pL / q sau k = ctg2 g + ( l •x ) / q
q = ( pL - l m x ) • tg2 g g = 600
n-coeficient Poisson pentru materiale -pentru seminţe de grâu n=0,29
-pentru seminţe de porumb n=0,4

Debitul de curgere prin orificii

Debitele de curgere ale materialelor granulare sunt influentate de timp, de geometria

buncaruluisi a orificiului (forma geometrica si dimensiuni) si de proprietatile fizice ale
materialelor granulare (forma si dimensiunile geometrice ale particulelor, unghiul de
frecare uniforma, masa volumica, continutul de umiditate).
Cunoasterea debitului de curgere e necesara pentru determinarea timpului de golire,
de incarcare a mijloacelor de transport, a timpului de alimentare in cazul sistemelor
automate de dozare si impachetare pt. efectuarea reglajelor in functionarea unei instalatii
de dozare, pt. conducerea automata a unei instalatii de dozare.
Pentru determinarea prin calcul a debitelor se cere cunoasterea modelului matematic
care descrie marimea debitului in functie de parametrii enumerati anterior.
Dezvoltarea metodelor matematice pt. descrierea procesului de curgere a
materialelor granularea inceput mai devreme de anul 1900. Multi cercetatori au relatat ca
exista legatura intre debitul de ungere si inaltimea buncarului H, desi Newton in anul 1945
a afirmat ca curgerea e proportionala cu H 0,04. Multe rezultate tipice indica faptul ca debitul
nu depinde de H, din cauza ca H depaseste unele valori critice.
Deming si Mehring, in anul 1929, au precizat valoarea critica ca fiind 25D, unde D
este diametrul buncarului, iar Brown si Richards, in anul 1959 au relatat ca in timpul
descarcarii materialului, debitul ramane constant pana cand inaltimea materialului la baza
buncarului este mai mica decat diametrultrecerii.
Pare a fi o intelegere de comuna cord ca debitul e independent de diametrul
cilindrului D.
Brown si Richards in anul 1960, au afirmat ca debitul e constant, cu conditia ca
D>1,5d (diametrul orificiului).
 Pe de alta parte, Franklin si Johanson (in anul 1955), au gasit un alt criteriu D-
d>30dp unde dp e diametrul particulei.
Analizele dimensionale sugereaza ca Q=rq1/2d5/2 unde rv si q sunt densitatea volumica
si acceleratia gravitationala. Totusi, multi cercetatori au afirmat ca Q=dn, unde n≥2,5.
Franklin si Johanson au gasit ca n=2,77 pana a 3,09, iar Newton, a gasit n=2,96,
Boverloo, in 1961 a corelat rezultatele tuturor sub urmatoarea forma:
Q=C ρv ∙ √ g(d −Kdp) Kg/s
45

Unde: C = constanta=0,7583 pt. toate tipurile de seminte si faina

K = constanta=1,4 este o constanta in functie de material si de dimensiunea
particulei.
g = acceleratia gravitationala

I) Prima relaţie de calcul este a lui FOWLER şi GLANSTON BURY (1959)

Q = c1•rv •A •Ö 2•d•g•( d / dp )0.185 ( kg / s )

c1- coeficient care se determină experimental c1=0.263
g - acceleraţia gravitaţională
A - aria orificiului
rv - masa volumică
d - diametrul orificiului considerat orificiul circular, în cazul în care au altă formă se
introduce diametrul hidraulic Dh ( m )
Åprin orificiul de altă formă se introduce diametrul hidraulic
dh = 4•Rh = 4•A / L
dp- diametrul particulei (diametrul mediu) sau de altă formă este diametrul echivalent.
Qa = Q
a = 900 Þ debit minim
Qa = Q•( cos y0 + cos a ) / ( cos y0 +1 )

II) A doua relaţie de calcul este a lui BEVERLOO (1961)

-aria cercului A = ( p•d2 ) / 4 Q ~ rv•d2,5 Ö g
-se constată că : Q ® ( kg / s )
-se analizează fenomenul curgerii şi avem: Q ~ rv• ( d – k•dp )2,5 Ö g
-în cazul seminţelor:
 Q = c2•rv•( d – 1,4•dp )2,5 Ö g
c2 – coeficient experimental c2 = 0,583

III) A treia relaţie de calcul este a lui CHANG şi CONVERSE ( 1990 )

Q = c3•rv•A•( dh )n Q ® ( kg / s )
-diametrul hidraulic este dh = 4 * Rh = 4 * A / L
c3 şi n – coeficienţii constanţi, determinaţi experimental şi depind de tipul de material

coeficienţii grâu porumb soia sorg

c3 2.83 3.525 2.832 2.101
3
n 0.59 0.813 0.658 0.458
6

IV) A patra relaţie de calcul este a lui WANG

-relaţii stabilite pentru făina de soia, pentru condiţia de umiditate

-relaţiile sunt aflate pe baza aplicării dimensionale

Q
¿ c 4∗( D/d) a( ¿ 0) b
v∗d 2,5∗g

pentru a = 400 ¼ 600

uum (%) c1 a b

12 0.7583 -0.1778 -0.2126

14 0.8262 -0.1713 -0.3303

 II. Aplicaţie:
1)Dimensiunile porţiunii inferioare a buncărului până la dimensiunea orificiului de
evacuare din tabelul de date.

H D1

h y

D2

H = 2000 mm
D1 = L = 700 mm

Pentru seminţe de mustar avem

Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficient Unghi
Granular orificiu particulă volumică de măsurat de frecare perete
(mm) (mm) rv(g/cm3) taluz (g/min) m cu
natural orizontala
y0 (0) q (0)
Seminte 10,1 2,2 0,75 25,1 1016 0,7 75
mustar

2 • xm + D2 = D1  xm = (700 –10.1) / 2
xm = 344.95 mm
cos  = xm / ym  ym = xm / cos 
 ym = 344.95 / cos 75
 ym = 1332.78 mm
tg  = xm / hm  hm = xm / tg 
hm = 344.95 / tg 75
hm = 92.43 mm

Pentru făina de soia avem

Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficient Unghi
Granular orificiu particulă volumică de măsurat de frecare perete
(mm) (mm) rv(g/cm3) taluz (g/min) m cu
natural orizontala
y0 (0) q (0)
Făină 63.5 0.786 0.6001 30.7 69420 0.7 40
de soia
14%

2 • xg + D2 = D1  xfs = (700-63.5) / 2
xfs = 318.25 mm
cos  = xo / yo  yfs = xfs / cos 
 yfs = 318.25/ cos 40
 yfs = 415.44 mm

tg  = xg/ hg  hfs = xfs / tg 

hfs = 318.25/ tg 40
hfs =379.27 mm
 Pentru seminte orez avem
Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficient Unghi
Granular orificiu particulă volumică de măsurat de frecare perete
(mm) (mm) rv(g/cm3) taluz (g/min) m cu
natural orizontala
y0 (0) q (0)
Seminte
orez 25.3 3.2 0.88 36 5640 0.5 40

2 • xo + D2 = D1  xo = (700 – 25.3) / 2
xo = 337.35 mm
cos  = xs/ ys  yo = xo / cos 
 yo = 337.35/ cos 40
 yo = 440.38 mm
tg  = xo / ho  ho = xo / tg 
ho = 337.35 / tg 40
ho = 402.04 mm

2) Cantităţile din fiecare produs ce pot fi depozitate.

mp = v •Vt

Pentru seminţe de mustar avem

Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficient Unghi
Granular orificiu particulă volumică de măsurat de frecare perete
(mm) (mm) rv(g/cm3) taluz (g/min) m cu
natural orizontala
y0 (0) q (0)
Seminte 10.1 2.2 0.75 25.1 1016 0.7 75
mustar
V
t = Vp • Vpar = L2 • H +( L2 +l2) • h/3 = 72 • 25 +(72 + 92) • 9.243/3 = 1380.53 cm3

mpm = v •Vt = 0.75 • 1380.53 =1035.4 kg = 1.03 t

Pentru făina de soia avem

Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficient Unghi
Granular orificiu particulă volumică de măsurat de frecare perete
(mm) (mm) rv(g/cm3) taluz (g/min) m cu
natural orizontala
y0 (0) q (0)
Făină 63.5 0.786 0.6001 30.7 69420 0.7 40
de soia
14%

V
t = Vp • Vpar = L2 • H +( L2 +l2) • h/3 = 72 • 20 +(72 + 92) • 37.927/3 =2623.5 cm3

mpfs = v •Vt = 0.6001 • 2623.5 = 1574.36 kg = 1.57 t

Pentru seminte orez avem

Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficient Unghi
Granular orificiu particulă volumică de măsurat de frecare perete
(mm) (mm) rv(g/cm3) taluz (g/min) m cu
natural orizontala
y0 (0) q (0)
Seminte
orez 25.3 3.2 0.88 36 5640 0.5 40
V
t = Vp • Vpar = L2 • H +( L2 +l2) • h/3 = 72 • 25 +(72 + 92) • 40.204/3 = 2967.17 cm3

mpo = v • Vt =0.88 • 2967.17 = 2611.1 kg= 2.61 t

3) Presiunile exercitate pe pereţii verticali şi înclinaţi de la baza buncărului în cazul
depozitării fiecărui produs. Comentarii. Concluzii.

Pentru seminţe de mustar avem

Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficient Unghi
Granular orificiu particulă volumică de măsurat de frecare perete
(mm) (mm) rv(g/cm3) taluz (g/min) m cu
natural orizontala
y0 (0) q (0)
Seminte 10.1 2.2 0.75 25.1 1016 0.7 75
mustar

- raza hidraulica pentru dreptunghi este:

ab
Rh=
2(a+b)
→Rh=196.88 mm
H / D = 2000 / 700 = 2.85  H / D< 5 buncăre de înălţime mică şi se calculează cu
relaţiile lui Rankine

-presiunea exercitată pe pereţii buncărului

pL = v • g •H1m •k

-coeficient de mobilitate k = ( 1 – sin 0 ) / ( 1 + sin 0 )

k = ( 1 – sin 25.1) / ( 1 + sin 25.1 )
k = 0.4
pL = 750 •9.81 • 2.85 • 0.4
pL = 8387.55 Pa

-presiunea exercitată pe verticală

q = [( 1 – e- (  • k•H ) / Rh )•( v • g• Rh )] / (  •k )
q = [( 1 – e- ( 0.7 * 0.4 * 2.85) / 0.2 )•( 750•9.81•0.2 )] / ( 0.7•0.4)
q = 5158.13 Pa

-presiunea exercitată pe pereţii buncărului la unghiul de înclinare 

p = q•( cos2  + k •sin2  )
p = 5158.13• ( cos275 + 0.4•sin275 )
p = 2228.31 Pa

Pentru făina de soia avem

Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficie Unghi
Granular orificiu partic volumi de măsura nt perete
(mm) ulă că taluz t de cu
(mm) rv(g/ natural (g/min) frecare orizontala
cm3) y0 (0) m q (0)
Făină 63.5 0.786 0.6001 30.7 69420 0.7 40
de soia
14%

- raza hidraulica pentru dreptunghi este:

ab
Rh=
2(a+b)
→Rh=196.88 mm
H / D = 2000 / 700 = 2.85  H / D< 5 buncăre de înălţime mică şi se calculează cu
relaţiile lui Rankine

-presiunea exercitată pe pereţii buncărului

pL = v • g •H1m •k

-coeficient de mobilitate k = ( 1 – sin 0 ) / ( 1 + sin 0 )

k = ( 1 – sin 30.7) / ( 1 + sin 30.7 )
k = 0.32
pL = 600.1•9.81 • 2.85 • 0.32
pL = 5368.93 Pa

-presiunea exercitată pe verticală

q = [( 1 – e- (  • k•H ) / Rh )•( v • g• Rh )] / (  •k )
q = [( 1 – e- ( 0.7 * 0.32 * 2.85) / 0.2 )•( 600.1•9.81•0.2 )] / ( 0.7•0.32)
q = 5040.26 Pa

-presiunea exercitată pe pereţii buncărului la unghiul de înclinare 

p = q•( cos2  + k •sin2  )
p = 5040.26• ( cos240 + 0.32•sin2 40)
p = 3584.63 Pa

Pentru seminte orez avem

Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficient Unghi
Granular orificiu particulă volumică de măsurat de frecare perete
(mm) (mm) rv(g/cm3) taluz (g/min) m cu
natural orizontala
y0 (0) q (0)
Seminte
orez 25.3 3.2 0.88 36 5640 0.5 40

- raza hidraulica pentru dreptunghi este:

ab
Rh=
2(a+b)
→Rh=196.88 mm
H / D = 2000 / 700 = 2.85  H / D< 5 buncăre de înălţime mică şi se calculează cu
relaţiile lui Rankine

-presiunea exercitată pe pereţii buncărului

pL = v • g •H1m •k
–coeficient de mobilitate k = ( 1 – sin 0 ) / ( 1 + sin 0 )
k = ( 1 – sin 36) / ( 1 + sin 36 )
k = 0.26
pL = 880•9.81 • 2.85 • 0.26
pL =6396.9 Pa

-presiunea exercitată pe verticală

q = [( 1 – e- (  • k•H ) / Rh )•( v • g• Rh )] / (  •k )
q = [( 1 – e- ( 0.5 * 0.26 * 2.85) / 0.2 )•( 880•9.81•0.2 )] / ( 0.5•0.26)
q = 11198.14 Pa

-presiunea exercitată pe pereţii buncărului la unghiul de înclinare 

p = q•( cos2  + k •sin2  )
p = 11198.14• ( cos240 + 0.26•sin2 40 )
p = 7688.64 Pa

5) Debitele de evacuare pentru fiecare produs prin orificiul orizontal şi orificiul practicat
în peretele înclinat de la baza buncărului ( pentru dimensiunea orificiului specificată în
tabelul de date ), calculate cu cele trei relaţii propuse. Să se compare cu datele obţinute la
măsurători. Comentarii. Concluzii.

Debitele de evacuare se calculează cu relaţiile FOWLER şi GLANSTON BURY,

Beverloo, Chang şi Converse.

Pentru seminţe de mustar avem

Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficient Unghi
Granular orificiu particulă volumică de măsurat de frecare perete
(mm) (mm) rv(g/cm3) taluz (g/min) m cu
natural orizontala
y0 (0) q (0)
Seminte 10.1 2.2 0.75 25.1 1016 0.7 75
mustar

-H = 2 m
-D1 = 0.7 m
-D2 = 0.0101 m
 Relaţiile FOWLER şi GLANSTON BURY:
Q = c1• v •A • 2•d•g•( d / dp )0.185
ab
Rh=
2(a+b)
→Rh=196.88 mm
c1 = 0.236
A = hm• •D22 / 4 = 0.092•• 0.01012 / 4 = 9.38•10-6 m2
Q = 0.236•750•9.38•10-6 * 2•0.0101•9.81•( 0.0101 / 0.0022 )0.185
Q = 57.84 g / min
Q = Q•( cos 0 + cos  ) / ( cos 0 +1 )
Q = 228.28•( cos 25.1 + cos75 ) / ( cos 25.1 +1 )
Q = 139.49g / min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•( 1016 – 57.84 ) / 1016 =94 %

Relaţiile Beverloo:
Q = c2•v•( d – 1.4•dp )2.5  g
c2 = 0.583
Q = 0.583•750•( 0.0101 – 1.4•0.0022 )2.5  9.81
Q = 339.28g / min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•( 1016 – 339.28) / 1016 =66.6 %

Relaţiile Chang şi Converse:

Q = c3•v •A•( dh )n
C3 = 2.833
N=0.596
Dh = 10.1 mm
A = hm• •D22 / 4 = 0.092•• 0.01012 / 4 = 7.37•10-6 m2
Q = 2.833 •750• 7.37•10-6 •( 0.0101)0.596
Q = 57.6 g / min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•( 1016 –57.6 ) / 101 6 = 94.33 %
- Pentru calcularea debitelor de evacuare pentru seminţe de mustar se utilizează
relaţiile Relaţiile Beverloo, deoarece prin celelalte relatii se obtin erori de calcul foarte
mari.

Pentru făina de soia avem

Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficie Unghi
Granular orificiu partic volumi de măsura nt perete
(mm) ulă că taluz t de cu
(mm) rv(g/ natural (g/min) frecare orizontala
cm3) y0 (0) m q (0)
Făină 63.5 0.786 0.6001 30.7 69420 0.7 40
de soia
14%

-H = 2 m
-D1 =0.7 m
-D2 = 0.0635 m

Relaţiile FOWLER şi GLANSTON BURY:

Q = c1• v •A • 2•d•g•( d / dp )0.185
ab
Rh=
2(a+b)
→Rh=196.88 mm
c1 = 0.236
A = hfs• •D22 / 4 = 0.379•• 0.06352 / 4 = 1.2•10-3 m2
Q = 0.252•600.1•1.2•10-3  2•0.0635•9.81•( 0.0635 / 0.00078 )0.185
Q = 26973 g / min
Q = Q•( cos 0 + cos  ) / ( cos 0 +1 )
Q = 26973 •( cos 30.7 + cos 40 ) / ( cos 30.7 +1 )
Q = 23619.6 g / min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•(69420 – 26973) / 69420 = 61.14 %
 Relaţiile Beverloo:
Q = c2•v•( d – 1.4•dp )2.5  g
c2 = 0.583
Q = 0.583•600.1•( 0.0635 – 1.4•0.00078 )2.5  9.81
Q = 63730.77 g / min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•(69420 – 63730.77) / 69420 = 8.19 %

Relaţia WANG:
Q =c4*ρv*d2.5*(D/d)a *( θ/ Ψ)b
c4 = 0.8262
a= -0.1713
b= -0.3303
Q = 0.8262*600.1*0.06352.5 *(0.7-0.0635)-0.1713 *(40/30.7)-0.3303
Q = 29925.75 g / min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•( 69420 –29925.75 ) / 69420 = 56.89 %

- Pentru calcularea debitelor de evacuare pentru făina de soia se utilizează relaţiile

Relaţiile Beverloo, deoarece prin celelalte relatii se obtin erori de calcul foarte mari.

Pentru seminte orez avem

Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficient Unghi
Granular orificiu particulă volumică de măsurat de frecare perete
(mm) (mm) rv(g/cm3) taluz (g/min) m cu
natural orizontala
y0 (0) q (0)
Seminte
orez 25.3 3.2 0.88 36 5640 0.5 40
 -H = 2 m
-D1 = 0.7 m
-D2 = 0.0253 m

Relaţiile FOWLER şi GLANSTON BURY

Q = c1• v •A • 2•d•g•( d / dp )0.185
ab
Rh=
2(a+b)
→Rh=196.88 mm
c1 = 0.236
A = ho• •D22 / 4 = 0.44•• 0.02532 / 4 = 2.21•10-4 m2
Q =0.236 •880•2.21•10-4  2•0.0253•9.81•( 0.0253 / 0.0032 )0.185
Q = 2759.4 g / min
Q = Q•( cos 0 + cos  ) / ( cos 0 +1 )
Q = 2035•( cos 36+ cos40 ) / ( cos 36+1 )
Q = 1597.81/ min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•(5640 – 2759.4) / 5640 = 51.07 %

Relaţiile Beverloo:
Q = c2•v•( d – 1.4•dp )2.5  g
c2 = 0.583
Q = 0.583•880•( 0.0253 – 1.4•0.0032 )2.5  9.81
Q = 6030 g / min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•(5640 – 6030) / 5640 = -6.91 %

Relaţiile Chang şi Converse

Q = c3•v •A•( dh )n
C3 = 2.833
N=0.596
Dh = 25.3 mm
A = ho• •D22 / 4 = 0.4•• 0.02532 / 4 = 2.01•10-4 m2
Q = 2.833 •880• 2.01•10-4 •( 0.0253)0.596
Q = 3359.97g / min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•( 5640 –3359.97 ) / 5640 = 40.42 %
- Pentru calcularea debitelor de evacuare pentru semintele de orez se utilizează
relaţiile Relaţiile CHANG şi CONVERSE .

6) Concluzii si comentarii finale:

Pentru rezolvarea acestei teme, s-au utilizat datele pentru seminte de mustar, faina
de soia si orez.
In urma calculelor efectuate la cel de-al doilea punct, s-a tras concluzia ca din cele
trei tipuri de materiale analizate, cele de orez pot fi depozitate in cantitatea cea mai mare,
iar semintele de mustar in cantitatea cea mai mica.
Presiunile exercitate pe peretii inclinati de la baza buncarului, in cazul depozitarii
orezului, sunt cele mai mari, iar in cazul depozitarii semintelor de mustar presiunea pe
peretii laterali este cea mai mica.
Dupa efectuarea calculelor , se observa ca masa volumica influenteaza direct
presiunile, el fiind facor major ce duce la diferentiere lor.