UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN

BUCURESTI
FACULTATEA INGINERIA
SISTEMELOR BIOTEHNICE

TEMA DE CASA
DISCIPLINA: PFPA

Titular curs: Prof. Dr. Ing. George IPATE

Student: Bratu Mihnea-Alexandru

Grupa: 731
 I. Probleme teoretice
Proprietatea de curgere a materialelor în stare granulară. Presiunea
exercitată asupra pereţilor recipienţilor de depozitare. Debitul de
curgere prin orificii.

II. Aplicaţie
Într-un buncăr de depozitare din lemn de formă paralelipipedica cu
secţiune patrata cu dimensiunile L=1000 mm şi înălţime H = 2000
mm se pot depozita soia ,porumb si faina de soia 12%.
Să se evalueze:
1)Dimensiunile porţiunii inferioare a buncărului până la dimensiunea
orificiului de evacuare din tabelul de date.
2)Cantităţile din fiecare produs ce pot fi depozitate.
3)Presiunile exercitate pe pereţii verticali şi înclinaţi de la baza
buncărului în cazul depozitării fiecărui produs. Comentarii. Concluzii.
4)Creşterea de presiune laterală la baza buncărului datorită creşterii
conţinutului de umiditate de echilibru de la ueum = 9 % la ueum = 13 %
în cazul depozitării seminţelor de grâu. Comentarii. Concluzii.
5)Debitele de evacuare pentru fiecare produs prin orificiul orizontal
şi orificiul practicat în peretele înclinat de la baza buncărului ( pentru
dimensiunea orificiului specificată în tabelul de date ), calculate cu
cele trei relaţii propuse. Să se compare cu datele obţinute la
măsurători. Comentarii. Concluzii.
6)Comentarii şi concluzii finale.
Material D D - f Masă Unghiul Debit Coefici Unghi
Granular orifici partic volum de ul ent perete
u ulă ică taluz măsur de cu
(mm) (mm) r (g/ natural at frecare orizontal
v
cm3) y0 ( )
0
(g/ m a
min) q (0)
Soia 40 6.6 0.75 29 13690 0.6 60
Porumb 45 8 0,75 27 35095 0.5 50
Faina 63.5 0.786 0.656 30.7 71262 0.7 40
soia_12% 6
Capitolul I
Probleme teoretice

Proprietatea de curgere a materialelor in stare granulara

Curgerea reprezinta proprietatea materialelor aflate in stare

granulara, care turnate intr-un punct fix se depun sub o forma de
straturi conice.
Ipoteza: Avem o platforma orizontala, si undeva, intr-un anumit
punct, se lasa sa curga un material granular.

unde reprezinta unghiul de taluz natural

Ψ

Fluiditatea este influentata de frecarea interna a materialelor, si

poate fi apreciata prin unghiul de taluz natural. Acest unghi este
caracteristic fiecarui material. Frecarea interna a materialelor depinde
de:
- Forma particulelor ce compun materialul;
- Dimensiunile particulelor;
- Continutul de umiditate al particulelor;
- Conditiile mediului ambiant.
 { { {
2 2 2 1+cos 2θ σ 1+ σ 3 σ 1 −σ 3 2
σ=σ 1 cos θ+σ 3 cos θ σ 1 cos θ= σ= + cos θ
⇒ 2 ⇒ 2 2
σ 1−σ 3
τ= sinθ 2 1−cos 2θ σ −σ
2 σ 3 sin θ= τ=
1 3 2
sin θ
2 2

( ) ( )
2 2
σ 1 +σ 3 2 σ 1−σ 3
σ− +τ =
2 2

Cercul lui Mohr

σ 1−σ 3 σ3
1−
2 σ1
sin θi= =
σ1+ σ3 σ
1+ 3
2 σ1

σ3
Notam σ1
=K

1−K
sin θi
1+ K

1−sinθ i
sin θi ( 1+ K )=1−K =¿ K=
1+sin θi

K=acest coeficient de mobilitate a materialului granular

Θi=unghiul fetei fetei fata de orizontala

Daca τ are o marime ce determina alunecarea, adica curgerea,

deplasare corespunzatoare unghiului la limita, atunci θi reprezinta o
marime determinata de frecarea dintre particule .
In orice punct he-am afla, frecarea dintre particule e identica, adica θi
este constanta. K=constant
σ3
σ1
=K =¿ s3 determina direct presiunea laterala PL;
s1 determina direct presiunea pe verticala q.

PL
Deci, q
= K=¿ P L=K ∙ q

K exprima ponderea din presiunea exercitata pe verticala care se

transmite lateral si se exercita pe peretii vertical.

Daca pe vertivala se exercita un q

2 2 2
σ =σ 1 cos θ+ σ 3 sin θ=σ 1 (cis θ+ ( )
σ3
σ1
2
sin θ)

2 2
¿ σ 1 (cos θ+ K sin θ)

relatie ce ne ofera legatura

Pα =q ( cos2 α + K sin 2 α )
dintre presiunea pe verticala si cea de pe un perete inclinat cu unghiul
a.

Daca a=90°=>PL=K•q
Pentru lichide (particule foarte mici), presiunea nu mai depinde
de directie.

Calculul presiunii exercitate pe pereti

Schema de calcul
A = aria
L = perimetru
x = adncimea de suprafata libera
dx = grosimea stratului
m = coeficient de frecare dintre perete si particule
rv = masa volumica a mat. granular
Rh = raza hidraulica = A/L

Presupunand ca izolam volumul elementar dx si proiectand,

vom avea:

F=PL•L(dx)r=rK•Lq(dx)
Arvq(dx)

Adq+LqrK(dx)=Arvq(dx)

dq ρK
+ ∙ q=ρ v q
dx A
( )
L

+ ( )
dq μK
dx R h
dq
q=( ρ v q )=¿ +aq=b relatie
dx
ce ne ofera variatia presiunii pe
orizontala.

Este o ecuatie diferentiala de gradul intai, in care a si b sunt

coeficienti constanti.
soluţia ecuaţiei este: q = c • e-ax + a / b
Condiţia de integrare din condiţia la limită:
x=0Þq=0 c=-a/b
q = b / a • ( 1 - e-ax )

( )
−μK
ρv qRh ∙x
Relatia lui Janssen este P L= 1−e Rh
μ
q = [( Rh • rv • g ) / (m •k ) ] • ( 1 – e – ( m •k • x ) / R ) – variaţia presiunii pe
verticală
pL = k • q = [ ( rv •g ) / m ] • ( 1 – e – ( m•k •x ) / R ) – presiunea exercitată
pe pereţi

- pentru calcul se face x = H

Buncarele se pot clasifica dupa relatia dintre inaltimea H si diametrul

D
Dupa forma geometrica, buncarele pot fi:
- buncar cu sectiune circulara

2
πD
D Rh=
4
=
D
πD 4

- buncar cu sectiune patrata

2
a a
Rh= =
4a 4
a

- buncar cu sectiune dreptunghiulara

ab
Rh=
2(a+b)
 pL (q)

pLmax

H1 x

- pentru x < H1 Þ pL se calculează cu Janssen

- x > H1 Þ se poate exprima pL cu pL max = q • g • Rh / m
*dacă avem un perete înclinat cu unghiul a:
pa = q • ( cos2 a + k • sin2 a ) - condiţia materialului se află în repaus

q
 pa
a

*dacă este un orificiu se descarcă materialul

Þ pa = b • q ( cos2 a + k • sin2 a ) b = 1,1 ¸ 1,2
Clasificarea buncărelor -după raportul H / D
- H / D < 5 buncăre de înălţime mică
- H / D > 5 buncăre de înălţime mare
-buncărele de înălţime mică se folosesc pentru calcularea presiunii
laterale; există recomandarea ca aceasta să se calculeze cu relaţiile lui
Rankine:
pL = rv • g • H • tg2 ( 450 - y0 / 2 )
k = tg2 ( 450 - y0 / 2 ) - coeficient de mobilitate
pL = k • rv • g • H
-buncărele de înălţime mare: există recomandarea este ca pa să se
calculeze cu relaţiile lui Janssen, dacă H > 10 m.
*în cazul în care calculele se fac cu relaţiile lui Janssen din relaţie se
constată că presiunea este semnificativă: prin k, coeficientul de
frecare cu peretele vasului, masa volumică şi de geometria vasului de
depozitare.
*caracteristicile menţionate sunt puternic influenţate de procentul de
umiditate:
uum rv m y0 D( H( pL(pa)
(%) (kg/m3) m) m)
7,3 790 0,4 23, 1,5 10 6458,
5 5 25
19,3 700 0,5 29, 1,5 10 4364,
9 2 62

*relaţiile lui Janssen şi Rankine

pL , q ( N / m2 ), rv ( kg / m3 ),
Rh ( m ), x si H ( m ), g ( m / s2 )
*pe baza datelor din tabel Þ uum (%) creşte Þ pL scade
uum (%) creşte Þ pL creşte
*în realitate prin creşterea uum (%) se produce fenomenul de umflare,
adică creşterea volumului, particule care se află într-un spaţiu închis.
*grâu D pL – poate fi exprimata printr-o funcţie de procente
D pL = a•( D uus )2 + b• (D uus )
D pL = 48•( D uus )2 + 1148•(D uus ) ( Pa )
uus¢ ® uus² piL ® pfL D pL = pfL - piL D uus = uus² - uus¢
*relaţiile între presiuni este: pfL = piL•e 0,183 • (D uus)
D pL = a•( D uus )2 + b • (D uus )
D pL = pfL - piL = piL ( e 0,183 • (D uus) - 1 )
*calcularea cu relaţiile lui Janssen sau a lui Rankine dă valori mai
mari decât cele reale, dată în 1996 de Zheng şi relaţia este stabilită pe
baza teoriei microtensiunilor locale între particule
*au fost considerate particulele de formă sferică toate având diametru
şi aşezarea în buncăr ar fi hexagonală.
pL = [ ( rv• g + l • tg2 g ) •Rh / m ] • ( 1 – e – ( m • x ) / ( R • tg g )
x – adâncimea punctului considerat faţa de suprafaţa liberă
l = ( n•sin2 g - cos3 g )•( rv • g ) / ( 2 •sin2 g )
k = pL / q sau k = ctg2 g + ( l •x ) / q
q = ( pL - l m x ) • tg2 g g = 600
n-coeficient Poisson pentru materiale -pentru seminţe de grâu n=0,29
-pentru semin ţe de porumb
n=0,4

Debitul de curgere prin orificii

Debitele de curgere ale materialelor granulare sunt influentate

de timp, de geometria buncaruluisi a orificiului (forma geometrica si
dimensiuni) si de proprietatile fizice ale materialelor granulare (forma
si dimensiunile geometrice ale particulelor, unghiul de frecare
uniforma, masa volumica, continutul de umiditate).
 Cunoasterea debitului de curgere e necesara pentru determinarea
timpului de golire, de incarcare a mijloacelor de transport, a timpului
de alimentare in cazul sistemelor automate de dozare si impachetare
pt. efectuarea reglajelor in functionarea unei instalatii de dozare, pt.
conducerea automata a unei instalatii de dozare.
Pentru determinarea prin calcul a debitelor se cere cunoasterea
modelului matematic care descrie marimea debitului in functie de
parametrii enumerati anterior.
Dezvoltarea metodelor matematice pt. descrierea procesului de
curgere a materialelor granularea inceput mai devreme de anul 1900.
Multi cercetatori au relatat ca exista legatura intre debitul de ungere si
inaltimea buncarului H, desi Newton in anul 1945 a afirmat ca
curgerea e proportionala cu H0,04. Multe rezultate tipice indica faptul
ca debitul nu depinde de H, din cauza ca H depaseste unele valori
critice.
Deming si Mehring, in anul 1929, au precizat valoarea critica ca
fiind 25D, unde D este diametrul buncarului, iar Brown si Richards,
in anul 1959 au relatat ca in timpul descarcarii materialului, debitul
ramane constant pana cand inaltimea materialului la baza buncarului
este mai mica decat diametrultrecerii.
Pare a fi o intelegere de comuna cord ca debitul e independent
de diametrul cilindrului D.
Brown si Richards in anul 1960, au afirmat ca debitul e
constant, cu conditia ca D>1,5d (diametrul orificiului).
Pe de alta parte, Franklin si Johanson (in anul 1955), au gasit un
alt criteriu D-d>30dp unde dp e diametrul particulei.
Analizele dimensionale sugereaza ca Q=rq1/2d5/2 unde rv si q sunt
densitatea volumica si acceleratia gravitationala. Totusi, multi
cercetatori au afirmat ca Q=dn, unde n≥2,5.
Franklin si Johanson au gasit ca n=2,77 pana a 3,09, iar Newton,
a gasit n=2,96, Boverloo, in 1961 a corelat rezultatele tuturor sub
urmatoarea forma:
Q=C ρv ∙ √ g(d −Kdp) Kg/s
45

Unde: C = constanta=0,7583 pt. toate tipurile de seminte si faina

K = constanta=1,4 este o constanta in functie de material si de
dimensiunea particulei.
 g = acceleratia gravitationala

I) Prima relaţie de calcul este a lui FOWLER şi GLANSTON BURY

(1959)

Q = c1•rv •A •Ö 2•d•g•( d / dp )0.185 ( kg / s )

c1- coeficient care se determină experimental c1=0.263
g - acceleraţia gravitaţională
A - aria orificiului
rv - masa volumică
d - diametrul orificiului considerat orificiul circular, în cazul în care
au altă formă se introduce diametrul hidraulic Dh ( m )
Åprin orificiul de altă formă se introduce diametrul hidraulic
dh = 4•Rh = 4•A / L
dp- diametrul particulei (diametrul mediu) sau de altă formă este
diametrul echivalent.
Qa = Q
a = 900 Þ debit minim
Qa = Q•( cos y0 + cos a ) / ( cos y0 +1 )

II) A doua relaţie de calcul este a lui BEVERLOO (1961)

-aria cercului A = ( p•d2 ) / 4 Q ~ rv•d2,5 Ö g
-se constată că : Q ® ( kg / s )
-se analizează fenomenul curgerii şi avem: Q ~ rv• ( d – k•dp )2,5 Ö g
-în cazul seminţelor:
Q = c2•rv•( d – 1,4•dp )2,5 Ö g
c2 – coeficient experimental c2 = 0,583

III) A treia relaţie de calcul este a lui CHANG şi CONVERSE

( 1990 )

Q = c3•rv•A•( dh )n Q ® ( kg / s )
-diametrul hidraulic este dh = 4 * Rh = 4 * A / L
c3 şi n – coeficienţii constanţi, determinaţi experimental şi depind de
tipul de material

coeficie grâu poru soia sorg

nţii mb
c3 2.83 3.525 2.83 2.10
3 2 1
n 0.59 0.813 0.65 0.45
6 8 8

IV) A patra relaţie de calcul este a lui WANG

-relaţii stabilite pentru făina de soia, pentru condiţia de umiditate

-relaţiile sunt aflate pe baza aplicării dimensionale

pentru a = 400 ¼ 600

uum c1 a b
(%)

12 0.75 - -
83 0.177 0.212
8 6

14 0.82 - -
62 0.171 0.330
3 3
 II. Aplicaţie

1)Dimensiunile porţiunii inferioare a buncărului până la dimensiunea

orificiului de evacuare din tabelul de date.

H D1

h y

D2

H = 2000 mm
D1 = L = 1000 mm

Pentru soia avem:

Material D D - f Masă Unghiul Debit Coefici Unghi
Granular orifici partic volum de ul ent perete
u ulă ică taluz măsur de cu
(mm) (mm) r (g/ natural at frecare orizontal
v
cm3) y0 ( )
0
(g/ m a
min) q (0)
Soia 40 6.6 0.75 29 13690 0.6 60
2 • xz + D2 = D1  xz = ( 1000 –40 ) / 2
 Xz = 480 mm

cos  = xz/ yz  yz = xz / cos 

 yz = 480 / cos 60
 yz = 960 mm
tg  = xz / hz  hz = xz / tg 
hz = 480 / tg 60
hz = 277.1 mm

Pentru porumb avem

Material D D-f Masă Unghiul Debit Coefici Unghi

Granular orifici partic volum de ul ent perete
u ulă ică taluz măsur de cu
(mm) (mm) rv(g/ natural at frecare orizontal
cm3) y0 (0) (g/ m a
min) q (0)
Porumb 45 8 0,75 27 35095 0.5 50

2 • xg + D2 = D1  xg = ( 1000 –45 ) / 2
Xg = 477.5 mm
cos  = xg / yg  yg = xg / cos 
 yg = 477.5/ cos 50
 yg = 742.85 mm

tg  = xg/ hg  hg = xg / tg 
hg = 477.5 / tg 50
hg =400.67 mm
Pentru Faina soia_12% avem

Material D D-f Masă Unghiul Debit Coefici Unghi

 Granular orifici partic volum de ul ent perete
u ulă ică taluz măsur de cu
(mm) (mm) rv(g/ natural at frecare orizontal
cm3) y0 (0) (g/ m a
min) q (0)
Faina 63.5 0.786 0.656 30.7 71262 0.7 40
soia_12% 6

2 • xs + D2 = D1  xs = ( 1000 – 63.5 ) / 2
Xs = 468.25 mm
cos  = xs/ ys  ys = xs / cos 
 ys = 468.25 / cos 40
 ys = 611.25 mm
tg  = xs / hs  hs = xs / tg 
hs = 468.25/ tg 40
hs = 558.03 mm
2) Cantităţile din fiecare produs ce pot fi depozitate.
mp = v •Vt
Pentru soia avem:
Material D D - f Masă Unghiul Debit Coefici Unghi
Granular orifici partic volum de ul ent perete
u ulă ică taluz măsur de cu
(mm) (mm) r (g/ natural at frecare orizontal
v
cm3) y0 ( )
0
(g/ m a
min) q (0)
Soia 40 6.6 0.75 29 13690 0.6 60
V
t = Vp • Vpar = L • H +( L +l ) • h/3 = 10 • 20 +(10 + 10 ) • 27,71/3
2 2 2 2 2 2

= 3847,3 cm3
Pentru porumb avem
 Material D D-f Masă Unghiul Debit Coefici Unghi
Granular orifici partic volum de ul ent perete
u ulă ică taluz măsur de cu
(mm) (mm) rv(g/ natural at frecare orizontal
cm3) y0 (0) (g/ m a
min) q (0)
Porumb 45 8 0,75 27 35095 0.5 50
V
t = Vp • Vpar = L • H +( L +l ) • h/3 = 10 • 20 +(10 + 10 ) • 40,06/3
2 2 2 2 2 2

= 4670,6 cm3
Pentru Faina soia_12% avem

Material D D-f Masă Unghiul Debit Coefici Unghi

Granular orifici partic volum de ul ent perete
u ulă ică taluz măsur de cu
(mm) (mm) rv(g/ natural at frecare orizontal
cm3) y0 (0) (g/ m a
min) q (0)
Faina 63.5 0.786 0.656 30.7 71262 0.7 40
soia_12% 6

V
= Vp • Vpar = L2 • H +( L2 +l2) • h/3 = 102 • 20 +(102 + 102) • 55,80/3
t
= 5720 cm3
3) Presiunile exercitate pe pereţii verticali şi înclinaţi de la baza
buncărului în cazul depozitării fiecărui produs. Comentarii. Concluzii.
Pentru soia avem:
Material D D - f Masă Unghiul Debit Coefici Unghi
Granular orifici partic volum de ul ent perete
u ulă ică taluz măsur de cu
(mm) (mm) r (g/ natural at frecare orizontal
v
cm3) y0 ( )
0
(g/ m a
min) q (0)
Soia 40 6.6 0.75 29 13690 0.6 60
- raza hidraulica pentru patrat este:
2
a a
Rh= =
4a 4

Rh=1000/4
Rh=250
H / D = 2000 / 1000 = 2  H / D< 5 buncăre de înălţime mică şi se
calculează cu relaţiile lui Rankine
-presiunea exercitată pe pereţii buncărului
pL = v • g •H1m •k
–coeficient de mobilitate k = ( 1 – sin 0 ) / ( 1 + sin 0 )
k = ( 1 – sin 29) / ( 1 + sin 29 )
k = 0.34
pL = 750 •9.81 • 2 • 0.34
pL =5003.1 Pa

-presiunea exercitată pe verticală

q = [( 1 – e- (  • k•H ) / R )•( v • g• Rh )] / (  •k )
q = [( 1 – e- ( 0.7 * 0.34 * 2) / 0.25 )•( 750•9.81•0.25 )] / ( 0.6•0.34)
q = 7673.33Pa

-presiunea exercitată pe pereţii buncărului la unghiul de înclinare 

p = q•( cos2  + k •sin2  )
p = 7673.33• ( cos2 60+ 0.34•sin2 60 )
p = 3875.03Pa

Pentru porumb avem

Material D D - f Masă Unghiul Debit Coefici Unghi

Granular orifici partic volum de ul ent perete
u ulă ică taluz măsur de cu
(mm) natural at frecare orizontal
 (mm) rv(g/ y0 (0) (g/ m a
cm3) min) q (0)
Porumb 45 8 0,75 27 35095 0.5 50
- raza hidraulica pentru patrat este:
a2 a
Rh= =
4a 4

Rh=1000/4
Rh=250
H / D = 2000 / 1000 = 2  H / D< 5 buncăre de înălţime mică şi se
calculează cu relaţiile lui Rankine
-presiunea exercitată pe pereţii buncărului
pL = v • g •H1m •k
–coeficient de mobilitate k = ( 1 – sin 0 ) / ( 1 + sin 0 )
k = ( 1 – sin 27) / ( 1 + sin 27 )
k = 0.37
pL = 750 •9.81 • 2 • 0.37
pL =5444.55 Pa

-presiunea exercitată pe verticală

q = [( 1 – e- (  • k•H ) / R )•( v • g• Rh )] / (  •k )
q = [( 1 – e- ( 0.5 * 0.37 * 2) / 0.25 )•( 750•9.81•0.25 )] / ( 0.5•0.37)
q = 7679.26Pa

-presiunea exercitată pe pereţii buncărului la unghiul de înclinare 

p = q•( cos2  + k •sin2  )
p = 7679.26• ( cos2 50+ 0.37•sin2 50 )
p = 4840.24Pa

Pentru Faina soia_12% avem

Material D D-f Masă Unghiul Debit Coefici Unghi

 Granular orifici partic volum de ul ent perete
u ulă ică taluz măsur de cu
(mm) (mm) rv(g/ natural at frecare orizontal
cm3) y0 (0) (g/ m a
min) q (0)
Faina 63.5 0.786 0.656 30.7 71262 0.7 40
soia_12% 6

- raza hidraulica pentru patrat este:

a2 a
Rh= =
4a 4

Rh=1000/4
Rh=250
H / D = 2000 / 1000 = 2  H / D< 5 buncăre de înălţime mică şi se
calculează cu relaţiile lui Rankine
-presiunea exercitată pe pereţii buncărului
pL = v • g •H1m •k
–coeficient de mobilitate k = ( 1 – sin 0 ) / ( 1 + sin 0 )
k = ( 1 – sin 30) / ( 1 + sin 30 )
k = 0.33
pL = 656 •9.81 • 2 • 0.33
pL =4247.33 Pa

-presiunea exercitată pe verticală

q = [( 1 – e- (  • k•H ) / R )•( v • g• Rh )] / (  •k )
q = [( 1 – e- ( 0.7 * 0.33 * 2) / 0.25 )•( 656•9.81•0.25 )] / ( 0.7•0.33)
q = 5867.37Pa

-presiunea exercitată pe pereţii buncărului la unghiul de înclinare 

p = q•( cos2  + k •sin2  )
p = 5867.37• ( cos2 40+ 0.33•sin2 40 )
p = 4243.11Pa
4) Creşterea de presiune laterală la baza buncărului datorită creşterii
conţinutului de umiditate de echilibru de la ueum = 9 % la ueum = 13 %
în cazul depozitării seminţelor de grâu. Comentarii. Concluzii.
 pL = a•(  uus )2 + b•( uus )
 pL = 48•(  uus )2 + 1148•( uus ) ( Pa )
uus = 100•uum / ( 100 – uum )
uus = 100•9 / ( 100 – 9 )
uus = 5.09 %
uus = 100•uum / ( 100 – uum )
uus = 100•13 / ( 100 – 13 )
uus = 15 %
piL  pfL
 pL = pfL - piL
 uus = uus - uus
 uus = 15 – 5.09 = 9.91 Pa
 pL = 48•( 9.91 )2 + 1148•( 9.91 )
 pL = 16090 Pa
Dacă se produce creşterea conţinutului de umiditate de
echilibru de la ueum = 9 % la ueum = 13 % în cazul depozitării
seminţelor de grâu se observă că materialul granular are tendinţa de
a-şi mări volumul, dar este împiedicat de pereţii buncărului.
Dacă are loc creşterea conţinutului de umiditate de echilibru
duce la creşterea presiunii laterale asupra pereţilor verticali.
În acest caz recomandarea este ca uscarea seminţelor de grâu să
se facă în silozuri, înainte de a se depozita în buncărele de descărcare.

5) Debitele de evacuare pentru fiecare produs prin orificiul orizontal

şi orificiul practicat în peretele înclinat de la baza buncărului ( pentru
dimensiunea orificiului specificată în tabelul de date ), calculate cu
cele trei relaţii propuse. Să se compare cu datele obţinute la
măsurători. Comentarii. Concluzii.
 Debitele de evacuare se calculează cu relaţiile FOWLER şi
GLANSTON BURY, Beverloo, Chang şi Converse .

Pentru soia avem:

Material D D - f Masă Unghiul Debit Coefici Unghi
Granular orifici partic volum de ul ent perete
u ulă ică taluz măsur de cu
(mm) (mm) r (g/ natural at frecare orizontal
v
cm3) y0 ( )
0
(g/ m a
min) q (0)
Soia 40 6.6 0.75 29 13690 0.6 60

-H = 2.000 m
-D1 = 1 m
-D2 = 0.040 m
Relaţiile FOWLER şi GLANSTON BURY
Q = c1• v •A • 2•d•g•( d / dp )0.185
2
a a
Rh= =
4a 4
→Rh=250 mm
c1 = 0.236
A = hz• •D22 / 4 = 0.277•• 0.0402 / 4 = 0.000348 m2
Q = 0.236•750•0.000348  2•0.040•9.81•( 0.040 / 0.0066 )0.185
Q = 0.07651 kg / s=4590 g/min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•( 13690 – 4590 ) / 13690= 66,47%
Relaţiile Beverloo
Q = c2•v•( d – 1.4•dp )2.5  g
c2 = 0.583
Q = 0.583•750•( 0.040 – 1.4•6.6•10-3 )2.5  9.81
Q = 0,227 kg/s=13620 g/min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•( 13690 – 13620) / 13690=0,51%
Relaţiile Chang şi Converse
Q = c3•v •A•( dh )n
C3 = 2.833
N=0.596
dh = 4 * Rh=4*250=1000=1 mm
A = hm• •D22 / 4 = 0.277•• 0.0402 / 4 = 3.47912×10−4 m2
Q = 2.833 •750• 3.47912×10−4 •10.596
Q = 741 g / min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•( 13690 –741 ) / 13690 = 94.5 %
- Pentru calcularea debitelor de evacuare pentru seminţe de soia
se utilizează relaţiile Relaţiile Beverloo.deoarece prin celelalte relatii
se obtin erori de calcul foarte mari.
Pentru porumb avem

Material D D-f Masă Unghiul Debit Coefici Unghi

Granular orifici partic volum de ul ent perete
u ulă ică taluz măsur de cu
(mm) (mm) rv(g/ natural at frecare orizontal
cm3) y0 (0) (g/ m a
min) q (0)
Porumb 45 8 0,75 27 35095 0.5 50

-H = 2.000 m
-D1 = 1 m
-D2 = 0.045 m

Relaţiile FOWLER şi GLANSTON BURY

Q = c1• v •A • 2•d•g•( d / dp )0.185
- raza hidraulica pentru patrat este:
 2
a a
Rh= =
4a 4

Rh=1000/4
Rh=250
c1 = 0.236
A = hg• •D22 / 4 = 0.40•• 0.0452 / 4 = 6.3585×10−4 m2
Q = 0.236•750•6.3585×10−4  2•0.045•9.81•( 0.045 / 0.008 )0.185
Q = 1453 g / min
Q = Q•( cos 0 + cos  ) / ( cos 0 +1 )
Q = 2035•( cos 36 + cos40 ) / ( cos 36 +1 )
Q = 1771/ min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•( 35095 – 1771 ) / 35095 = 94.95 %

Relaţiile Beverloo
Q = c2•v•( d – 1.4•dp )2.5  g
c2 = 0.583
Q = 0.583•750•( 0.045 – 1.4•0.008 )2.5  9.81
Q = 2380 g / min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•(35095 – 2380) / 35095 =93.21%

Relaţiile Chang şi Converse

Q = c3•v •A•( dh )n
C3 = 2.833
N=0.596
Dh = 1 mm
A = hg• •D22 / 4 = 0.400•• 0.0452 / 4 = 6.35*10^-4 m2
Q = 2.833 •750• 6.35*10^-4 •( 0.045)0.596
Q = 2125g / min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•( 35095 –2125 ) / 35095 = 93.9 %

Pentru Faina soia_12% avem

Material D D-f Masă Unghiul Debit Coefici Unghi

Granular orifici partic volum de ul ent perete
u ulă ică taluz măsur de cu
(mm) (mm) rv(g/ natural at frecare orizontal
cm3) y0 (0) (g/ m a
min) q (0)
Faina 63.5 0.786 0.656 30.7 71262 0.7 40
soia_12% 6

- Pentru calcularea debitelor de evacuare pentru seminţe de grau

se utilizează relaţiile Relaţiile FOWLER şi GLANSTON
BURY ,deoarece prin celelalte relatii se obtin erori de calcul foarte
mari.
-H = 2.000 m
-D1 = 1 m
-D2 = 0.0635 m

Relaţiile FOWLER şi GLANSTON BURY

Q = c1• v •A • 2•d•g•( d / dp )0.185
a2 a
Rh= =
4a 4
Rh=1000/4
Rh=250 mm
c1 = 0.236
A = hs• •D22 / 4 = 0.558•• 0.06352 / 4 = 0.0017m2
Q = 0.236•650•0.0017 2•0.0635•9.81•( 0.0635 / 0.000786 )0.185
Q = 65594g / min
Q = Q•( cos 0 + cos  ) / ( cos 0 +1 )
Q = 65594•( cos 30.7 + cos40 ) / ( cos 30.7 +1 )
Q =57342.7/ min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•(71262 – 65594) / 71262 = 7.95%

Relaţiile Beverloo
Q = c2•v•( d – 1.4•dp )2.5  g
c2 = 0.583
Q = 0.583•650•( 0.0635 – 1.4•0.000786 )2.5  9.81
Q = 15443g / min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•(71262 – 15443) / 71262 = 78,3 %

Relaţiile Chang şi Converse

Q = c3•v •A•( dh )n
C3 = 2.833
N=0.596
Dh = 63.5 mm
A = hs• •D22 / 4 = 0.558•• 0.0635 2 / 4 = 0.001766m2
Q = 2.833 •650•0.001766 •( 0.0635)0.596
Q = 62893g / min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•( 71262 –62893) / 71262 = 11.74%

6) Concluzii si comentarii finale

Pentru rezolvarea acestei teme, s-au utilizat datele pentru soia
porumb, grau si faina de soia.
In urma calculelor efectuate la cel de-al doilea punct, s-a tras
concluzia ca din cele trei tipuri de materiale analizate, cele de faina
de soia pot fi depozitate in cantitatea cea mai mare, iar soia in
cantitatea cea mai mica.
Presiunile exercitate pe peretii verticali in cazul depozitarii porumb,
sunt cele mai mari si presiunile exercitate cei inclinati de la baza
buncarului, in cazul depozitarii soia, sunt cele mai mari, iar in cazul
depozitarii fainii de soia, presiunile exercitate pe peretii verticali si
cei inclinati de la baza buncarului sunt cele mai mici.
Dupa efectuarea calculelor , se observa ca masa volumica
influenteaza direct presiunile, ea fiind factor major ce duce la
diferentierea lor.
Cresterea presiunii laterale la baza buncarului, se datoreaza cresterii
umiditatii de echilibru, in cazul semintelor de porumb.