Sunteți pe pagina 1din 8

Cuprins

1. Introducere
2. Structuri de tipul System on Chip
3. Sisteme Wireless
1. Standardul IEEE 802.15.4
Cap.7. Sisteme hibride 2. Principalele caracteristici ale standardului ZigBee

Curs: Sisteme cu microprocesoare

Titular: Sl. Dr. Ing. Dragoș Ioan SĂCĂLEANU


Facultatea: Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei
Catedra: Electronică Aplicată şi Ingineria Informaţiei

1 Cap.7. Sisteme hibride 2

1 2

Obiective 1. Introducere [1/2]


 Prezentarea structurii unui System on Chip şi a unor
domenii de utilizare ale acestora  Dezvoltarea tehnologică din domeniul circuitelor
electronice integrate a permis punerea la dispoziţia
 Prezentarea standardului de comunicaţii IEEE 802.15.4 utilizatorilor a unor resurse hardware impresionante pe
un singur chip.
 Înţelegerea particularităţilor standardului ZigBee pentru
comunicaţii Wireless în reţele de microcontrolere  Existenţa acestor resurse permite realizarea pe chip nu
numai a unor circuite complexe de tipul
microcontrolerelor sau a structurilor de tipul FPGA, ci şi
a unor sisteme întregi realizate din structuri eterogene
(microcontrolere, circuite FPGA, memorii, MEMS-uri,
blocuri de radiofrecvenţă etc.).

Cap.7. Sisteme hibride 3 Cap.7. Sisteme hibride 4

3 4

1. Introducere [2/2] 2. Structuri de tipul System on Chip [1/5]


 System on a Chip development:
O altă tendinţă de dezvoltare vizează integrarea unor Yesterday’s chip is today’s functional block!

facilităţi de comunicare de tipul wireless în structura unor New design methodologies are needed
microcontrolere sau sisteme de tipul System on Chip – 2.5 million gates
SoC. 500k gates
New Design Paradigm

 Cu ajutorul unor astfel de componente pot fi realizate Simulation,


Emulation,
reţele wireless cu aplicaţii în cele mai diverse domenii Synthesis,
Formal equivalence
cum ar fi: monitorizarea la distanţă a bolnavilor, 20K gates
50K gates
Schematics
comanda şi controlul de la distanţă a unor echipamente Schematics & Synthesis
& simulation
etc.
 Pentru partea de SoC vom utiliza un material elaborat de
prof. Manfred Glesner de la TU Darmstadt. 3.0 1.0 0.5 0.2 Source: ICE

Cap.7. Sisteme hibride 5 Cap.7. Sisteme hibride 6

5 6

Cap.7. Sisteme hibride 1


2. Structuri de tipul System on Chip [2/5] 2. Structuri de tipul System on Chip [3/5]
Mobile What are typical SoC Components ?
Phone
 What is a SoC?  Processor Cores
 system which integrates heterogeneous  CPU, DSP
components on one piece of Si  Memories
 need for more than 1 EDA tool
 RAM (DRAM, SRAM)
 ROM
 Why SoCs?
 Reconfigurable Comp.
 increased functionality
 field-programmable logic (FPGA)
 smaller packaging
fine-grained coarse-grained
 lower manufacturing costs
 configurable interconnect
 improved reliability
 low power consumption
 Micro-Electro-Mechanical Systems (MEMS) - Microsystem Comp.
 low cost & increased performance
 optical MEMS
 Effect: use of IP cores (Intellectual Property)
 Analog RF Components, Mixed-Signal Components
 LNA, VCO, mixers, inductors
Source: Dennis Buss, TI  ADCs & DACs
 Software for SoCs
Cap.7. Sisteme hibride 7 Cap.7. Sisteme hibride 8

7 8

2. Structuri de tipul System on Chip [4/5] 2. Structuri de tipul System on Chip [5/5]
Technology Trend in the Internet Age

Cap.7. Sisteme hibride Source: Dennis Buss, TI 9 Cap.7. Sisteme hibride 10

9 10

3. Sisteme wireless 3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [1/33]


 Sistemele de tipul wireless sunt utilizate pe scară largă  Denumirea exactă
în cele mai diferite domenii.  IEEE Standard for Information technology –Telecommunications and
Information exchange between systems – Local and metropolitan area
 Pentru a putea înţelege acest gen de aplicaţii, este networks.
nevoie să cunoaştem standardele de comunicaţii pe care  Specific requirements Part 15.4:

acestea se bazează (IEEE 802.15.4 şi ZigBee), precum Wireless Medium Access Control (MAC) and Physical Layer (PHY)
Specifications for Low-Rate Wireless Personal Area Networks (LR-
şi componentele HW care au încorporate astfel de WPAN).
facilităţi.  Standardul IEEE 802.15.4 intenționează să stabilească nivelurile
fundamentale inferioare pentru reţelele personale radio (Wireless
Personal Area Networks – WPAN), care se axează pe comunicaţia
de viteză mică, cu costuri reduse, între dispozitive omniprezente
 Stă la baza specificaţiilor ZigBee, ISA100.11a, WirelessHART şi
MiWi, fiecare dintre acestea extinzând standardul prin nivelurile
superioare

Cap.7. Sisteme hibride 11 Cap.7. Sisteme hibride 12

11 12

Cap.7. Sisteme hibride 2


3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [2/33] 3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [3/33]
 Caracteristicile principale ale unui LR-WPAN Componente de bază [1/3]
 Rata de transmisie în aer: 250 Kb/s, 40 Kb/s, 20 Kb/s şi mai nou  La realizarea unei reţele LR-WPAN sunt utilizate două
100 Kb/s sau mai mică;
tipuri de componente:
 Posibilităţi de a lucra în reţele de tip stea sau punct la punct;
 Alocarea unor adrese scurte de 16 biţi sau extinse de 64 biţi;
 Acces la canal prin evitarea coliziunilor şi detectarea purtătoarei  Full Function Device – FFD
(Carrier Sense Multiple Access with Collision Avoidance channel
access – CSMA/CA);  Reduced Function Device – RFD
 16 canale în banda de 2,4 GHz şi 10 canale în banda de 915
MHz şi un canal în banda de 868 MHz;
 Indicator pentru calitatea legăturii (Link Quality Indication – LQI);
 Posibilitatea detectării energiei pe canal (Energy Detection –
ED);
 Protocol hand shake care asigura siguranţa transferului;
 Managementul puterii pentru a asigura un consum redus de
putere.
Cap.7. Sisteme hibride 13 Cap.7. Sisteme hibride 14

13 14

3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [4/33] 3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [5/33]
Componente de bază [2/3] Componente de bază [3/3]

 Un FFD poate îndeplini funcţiile:  Componentele RFD:


 Coordonator general al unei reţele PAN (Personal Area Network)  Sunt gândite pentru aplicaţii simple (citirea unui senzor pasiv,
 Coordonator de subreţea aprinderea unui LED etc.)
 Simplu component al unei reţele  Sunt implementate cu resurse reduse
 Au capacitate de memorare redusă
 Viteza de transmisie redusă
 Un FFD poate comunica cu alte componente FFD sau
 Într-o reţea este asociată unui singur FFD
RFD.

Cap.7. Sisteme hibride 15 Cap.7. Sisteme hibride 16

15 16

3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [6/33] 3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [7/33]
Topologii de reţele [1/8] Topologii de reţele [2/8]
 În funcţie de cerinţele aplicaţiei o reţea LR – WPAN
poate opera în următoarele două topologii de bază:

 Topologia de tip stea

 Topologia punct la punct

Cap.7. Sisteme hibride 17 Cap.7. Sisteme hibride 18

17 18

Cap.7. Sisteme hibride 3


3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [8/33] 3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [9/33]
Topologii de reţele [3/8] Topologii de reţele [4/8]
Topologia de tip stea
 În cazul unei reţele de tip stea, după activarea unei  Comunicaţia se realizează întotdeauna între
componente FFD pentru prima oară, aceasta îşi va componentele reţelei şi coordonatorul PAN.
construi propria reţea devenind un coordonator PAN.  O componentă are asociată una sau mai multe aplicaţii
şi poate fi punctul de iniţiere sau de terminare a unei
 Acest lucru se realizează prin alegerea unui identificator
comunicaţii.
unic şi nefolosit de alte componente aflate în sfera sa de
 Coordonatorul reţelei poate, la rândul său, să aibă
acţiune radio. asociate una sau mai multe aplicaţii şi poate fi folosit
 Odată identificatorul unic ales, coordonatorul PAN poate pentru a iniţia, a termina sau a ruta o comunicaţie într-o
permite altor componente de tip FFD sau RFD de a i se reţea.
alătura, construindu-se în felul acesta reţeaua de tip  Aplicaţii tipice: inteligenţă ambientală, automatizări la
stea. domiciliu, supravegherea medicală a persoanei la
domiciliu.
Cap.7. Sisteme hibride 19 Cap.7. Sisteme hibride 20

19 20

3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [10/33] 3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [11/33]
Topologii de reţele [5/8] Topologii de reţele [6/8]
Topologia punct la punct
 Diferă de topologia de tip stea prin faptul că fiecare
componentă poate comunica cu oricare componentă din
reţea care se afla în raza ei de acţiune radio.
 Şi în topologia punct la punct există un coordonator de
reţea care poate fi o componentă FFD activată la
început.
 Permite construirea unor reţele cu topologii mai
complexe, ca de exemplu, reţeaua de tip cluster tree.
 Orice componentă FFD poate acţiona ca un coordonator
de subreţea, dar numai unul (cu o putere de calcul
mărită) va fi declarat coordonatorul general al reţelei
(cluster head) având şi un cluster identifier – CID.
Cap.7. Sisteme hibride 21 Cap.7. Sisteme hibride 22

21 22

3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [12/33] 3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [13/33]
Topologii de reţele [7/8] Topologii de reţele [8/8]

 Dacă aplicaţia are în vedere realizarea unei reţele mai  Fiecare componentă care face parte dintr-o reţea are
complexe, coordonatorul PAN poate instrui o asociată o adresă unică de 64 biţi.
componentă FFD pentru a deveni un cluster head şi de  Această adresă poate fi utilizată pentru comunicaţie
a-şi construi propria subreţea adiacentă primei s.a.m.d. directă între componentele unei reţele PAN sau poate fi
 O reţea de tipul punct la punct poate fi cu auto înlocuită de câtre coordonatorul reţelei cu o adresă
organizare, ad-hoc, de tipul multiple hops pentru a ruta scurtă (de 16 biţi) pentru componentele reţelei pe care
mesajele de la un anume dispozitiv la oricare altul. acesta le coordonează.
 Aplicaţii tipice: control industrial, reţea de senzori,  Fiecare reţea independentă PAN îşi va selecta un
agricultură inteligentă etc. identificator unic. Acest identificator va permite
comunicarea dintre componentele reţelei folosind
adresele scurte.
Cap.7. Sisteme hibride 23 Cap.7. Sisteme hibride 24

23 24

Cap.7. Sisteme hibride 4


3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [14/33] 3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [15/33]
Arhitectura protocolului [1/4] Arhitectura protocolului [2/4]
 Arhitectura LR-PAN este definită ca blocuri structurale
pentru a uşura descrierea standardului.
 Aceste blocuri structurale formează de fapt diverse
niveluri cu care este descris standardul.
 Fiecare nivel este responsabil pentru o anume parte a
standardului şi oferă servicii nivelelor superioare lui.
 Nivelele inferioare, PHY (Physical Layer) respectiv MAC
(Media Access Control), sunt reglementate de
standardul IEEE 802.14.5, pe când nivelele superioare
sunt reglementate de alte standarde elaborate de
utilizatori, de exemplu ZigBee (topologia şi construcţia
reţelelor şi a aplicaţiilor).

Cap.7. Sisteme hibride 25 Cap.7. Sisteme hibride 26

25 26

3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [16/33] 3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [17/33]
Arhitectura protocolului [3/4] Arhitectura protocolului [4/4]

 Nivelul fizic PHY reglementează partea de radio  Nivelul MAC asigură accesul la nivelul fizic PHY pentru
frecvenţă, adică tranceiverul împreună cu mecanismele toate tipurile de transfer.
de control la nivel elementar.  Pe partea superioară a arhitecturii se află nivelele care
 Principalele sarcini ale acestui nivel sunt: asigură configurarea reţelei, manipularea şi rutarea
 Activarea – dezactivarea tranceiverului mesajelor, precum şi un nivel de aplicaţii care asigură
 Detectarea existenţei energiei pe canal – ED îndeplinirea funcţiilor prevăzute de aplicaţie.
 Identificarea calităţii transmisiei – LQI
 Selecţia canalului
 Transmiterea şi recepţia pachetelor de informaţii pe canal

Cap.7. Sisteme hibride 27 Cap.7. Sisteme hibride 28

27 28

3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [18/33] 3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [19/33]
Structuri şi modele de transmisie [1/16] Structuri şi modele de transmisie [2/16]
 Standardul LR – WPAN permite utilizarea opţională a
cadrului de tip superframe.  Cadrul de tip superframe este definit de dispozitivul
coordonator, este delimitat de două cadre de identificare
(beacon frame) şi este împărţit în 16 intervale egale de
timp.
 În cazul în care coordonatorul PAN decide să lucreze cu
structura superframe, începe prin a transmite secvenţa
de delimitare (beacon).
 Secvenţele de delimitare sunt folosite pentru a asigura
sincronizarea componentelor din reţea, pentru a
identifica coordonatorul reţelei şi pentru a descrie
structura superframe.
Cap.7. Sisteme hibride 29 Cap.7. Sisteme hibride 30

29 30

Cap.7. Sisteme hibride 5


3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [20/33] 3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [21/33]
Structuri şi modele de transmisie [3/16] Structuri şi modele de transmisie [4/16]
 Transfer de la un dispozitiv terminal la coordonator
 Componentele care doresc să comunice vor trebui să
obţină accesul la canal prin mecanismul CSMA/CA şi să
încheie transmisia până la apariţia următoarei secvenţe
de delimitare.
 Într-o reţea pot avea loc următoarele tipuri de transfer:
 De la un dispozitiv terminal la coordonator
 De la coordonator la un dispozitiv terminal
 Între două puncte ale unei reţele punct la punct

Cap.7. Sisteme hibride 31 Cap.7. Sisteme hibride 32

31 32

3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [22/33] 3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [23/33]
Structuri şi modele de transmisie [5/16] Structuri şi modele de transmisie [6/16]
 Transfer de la coordonator la un dispozitiv terminal
 În figura anterioară este ilustrat modul de realizare a
comunicaţiei de la un dispozitiv terminal la coordonator.
 În cazul în care o componentă de reţea doreşte să
transmită către coordonatorul reţelei, va urmări canalul
pentru a detecta o secvenţă de identificare a reţelei.
 Odată găsită secvenţa de identificare, componenta se va
sincroniza cu structura superframe şi va transmite
datele.
 După recepţia datelor, coordonatorul emite un semnal de
confirmare.

Cap.7. Sisteme hibride 33 Cap.7. Sisteme hibride 34

33 34

3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [24/33] 3.1. Standardul IEEE 802.15.4 [25/33]
Structuri şi modele de transmisie [7/16] Structuri şi modele de transmisie [8/16]
 Comunicaţia bazată pe structura de tip cadru (frame) a
 În figura anterioară este ilustrată transmisia datelor de la fost gândită pentru a minimiza gradul de complexitate a
coordonator la o componentă din reţea. transmisiilor şi, în acelaşi timp, pentru a asigura
 În cazul în care un coordonator doreşte să transmită robusteţea necesară transmisiei pe canale cu perturbaţii.
date către o componentă din reţea, va indica în secvenţa  Fiecare nivel consecutiv al protocolului adaugă structurii
de identificare că un pachet de date este în aşteptare delimitatori specifici (layer specific header and footer)
spre a fi transmisă.  În cadrul LR-WPAN sunt definite următoarele structuri:
 Componentele din reţea examinează periodic canalul şi,  cadru de identificare – Beacon frame;
în momentul în care detectează secvenţa de identificare  cadru de date – Data frame;
care indică prezenţa datelor în aşteptare, vor emite o  cadru de confirmare – Acknowledgement frame;
cerere de date.  cadru de comandă MAC – MAC command frame.
 Coordonatorul va confirma primirea cererii de date şi le  Pentru detalii se va consulta standardul IEEE 802.15.4
va transmite componentei selectate, care le va confirma.
Cap.7. Sisteme hibride 35 Cap.7. Sisteme hibride 36

35 36

Cap.7. Sisteme hibride 6


3.2. Protocolul de comunicaţii ZigBee [1/9] 3.2. Protocolul de comunicaţii ZigBee [2/9]
 Termenul ZigBee este folosit pentru a descrie un  Nivelelor fizic
(Physical Layer –
protocol pentru realizarea unor reţele de tipul Wireless PHY), respectiv de
Personal Area Networks – WPAN. control al accesului la
mediu (Medium
Acces Control –
 Protocolul a fost elaborat şi este în proprietatea unui MAC), definite de
standardul IEEE,
consorţiu având 70 de companii. alianţa ZigBee a mai
adăugat alte două
nivele, şi anume unul
 Protocolul ZigBee se bazează pe standardul IEEE pentru reţele
802.15.4. (Network Layer –
NWK) şi altul al
aplicaţiilor specifice
 Acest standard defineşte hardware-ul şi software-ul în (Applications Layer –
APL).
termeni specifici reţelelor de comunicaţii.
Cap.7. Sisteme hibride 37 Cap.7. Sisteme hibride 38

37 38

3.2. Protocolul de comunicaţii ZigBee [3/9] 3.2. Protocolul de comunicaţii ZigBee [4/9]
Principalele caracteristici ale protocolului
 Protocolul ZigBee este diferit de alte protocoale de
comunicaţie prin faptul că a fost gândit ca să
deservească un segment de piaţă al aplicaţiilor
caracterizată în esenţă prin:
 costuri reduse,
 consum redus de energie şi
 o rată de transmisie foarte joasă.

Cap.7. Sisteme hibride 39 Cap.7. Sisteme hibride 40

39 40

3.2. Protocolul de comunicaţii ZigBee [5/9] 3.2. Protocolul de comunicaţii ZigBee [6/9]
Domenii de utilizare Caracteristici tehnice ale protocolului ZigBee [1/2]
 Protocolul  Protocolul ZigBee se pretează perfect pentru aplicaţii de
ZigBee se monitorizare şi control
pretează  Operează în banda de frecvenţă globală de 2,4 MHz şi
perfect în cele zonale de 915 MHz respectiv de 868 MHz
pentru  Folosirea acestor benzi de frecvenţă este liberă şi nu
aplicaţii de este restricţionată geografic
monitorizare  Undele de radiofrecvenţă utilizate au proprietatea de a
şi control. se propaga prin zidurile clădirilor
 Software-ul utilizat permite configurarea automată sau
semiautomată a reţelelor

Cap.7. Sisteme hibride 41 Cap.7. Sisteme hibride 42

41 42

Cap.7. Sisteme hibride 7


3.2. Protocolul de comunicaţii ZigBee [7/9] 3.2. Protocolul de comunicaţii ZigBee [8/9]
Caracteristici tehnice ale protocolului ZigBee [1/2] Modelul reţelei ZigBee
 Pot fi adăugate sau îndepărtate cu uşurinţă componente
în şi din reţea
 Costurile de realizare sunt minime
 Viteza de transmisie este cuprinsă între 10 Kbps şi 115
Kbps
 Raza de acoperire a reţelei este de aproximativ 30m în
clădiri şi de 70m în exterior
 Pot coexista în acelaşi spaţiu de până la 100 de reţele
 Consum de energie redus (o baterie alcalină asigură
funcţionarea pentru aproximativ doi ani de zile)

Cap.7. Sisteme hibride 43 Cap.7. Sisteme hibride 44

43 44

3.2. Protocolul de comunicaţii ZigBee [9/9]


Comparaţia performanţelor reţelelor ZigBee cu ale altor
tipuri de comunicaţii wireless

Cap.7. Sisteme hibride 45

45

Cap.7. Sisteme hibride 8

S-ar putea să vă placă și