Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Instituția Publică Liceul Teoretic ”Vasile Vasilache”

REFERAT
Tema: Un studiu cuprinzător al tabelelor unidimensionale, bidimensionale
și multidimensionale, precum și a șirurilor de caractere în informatică

Realizat: Roșcovanu Sofia

Elevă în clasa a XI-a ”A”

Verificat: Guțu Maria,

Profesoară de informatică

Chișinău - 2023
 Оглавление
1
.Abstract.............................................................................................................3

2. Tabele unidimensionale, bidimensionale și multidimensionale................9

3.Aplicații. Tabele unidimensionale...............................................................22

4. Aplicații. Tabele bidimensionale................................................................23

5. Strings...........................................................................................................24

6. Concluzie......................................................................................................27

Bibliografie:.....................................................................................................28

2
 Abstract

Tabelele sunt importante în informatică deoarece ajută la organizarea și manipularea

eficientă a informațiilor. Matricele unidimensionale, cunoscute și sub numele de matrice,
sunt aranjamente liniare de elemente care permit accesul și recuperarea rapidă. Aceste
structuri sunt cruciale în proiectarea algoritmilor, deoarece ajută la sortarea, căutarea și
procesarea datelor. Tabelele unidimensionale sunt, de asemenea, necesare pentru bazele de
date, deoarece asigură stocarea organizată și execuția rapidă a interogărilor, ceea ce este
important pentru diverse aplicații.
Tabelele bidimensionale, care sunt adesea prezentate ca matrice, adaugă
complexitate și flexibilitate modului în care sunt reprezentate datele. Aceste tabele sunt
importante în domenii precum procesarea imaginilor, unde valorile pixelilor sunt
organizate într-o grilă. Ele sunt, de asemenea, utilizate în mod obișnuit în aplicațiile
grafice, deoarece pot reprezenta relații și modele spațiale. Tabelele bidimensionale sunt
utile în algoritmii care utilizează o abordare bazată pe grilă, cum ar fi găsirea căilor și
simulări. Prin aranjarea datelor în rânduri și coloane, tabelele bidimensionale oferă un
cadru flexibil pentru modelarea și rezolvarea diferitelor probleme de calcul.
Această lucrare oferă o examinare detaliată a tabelelor din informatică. Se discută
structurile unidimensionale, bidimensionale și multidimensionale și contextul lor istoric.
Capitolele din această carte analizează cu atenție diferite dimensiuni de tabel,
discutând caracteristicile, utilizările și dificultățile acestora. Se discută despre utilizarea
tabelelor unidimensionale în bazele de date și a algoritmilor de optimizare, a tabelelor
bidimensionale în procesarea imaginilor și a algoritmilor bazați pe grilă și a tabelelor
multidimensionale în depozitarea datelor și a inteligenței de afaceri.

3
 Importanța tabelelor în informatică.

Tabelele sunt cruciale în informatică deoarece permit organizarea și manipularea

eficientă a informațiilor. Matricele, sau tabelele unidimensionale, sunt deosebit de utile
pentru accesul rapid și regăsirea datelor. Ele sunt esențiale pentru proiectarea algoritmilor,
sortarea, căutarea și procesarea datelor. În plus, tabelele unidimensionale reprezintă baza
bazelor de date, asigurând stocarea ordonată și execuția rapidă a interogărilor pentru
diverse aplicații. Tabelele bidimensionale, care sunt adesea prezentate ca matrice, adaugă
mai multă complexitate și flexibilitate modului în care sunt reprezentate datele. Ele sunt
cruciale în domenii precum procesarea imaginilor și aplicațiile grafice, deoarece ajută la
organizarea valorilor pixelilor în grile și reprezintă relații și modele spațiale. Aceste tabele
sunt, de asemenea, importante pentru algoritmii care utilizează o abordare bazată pe grilă,
cum ar fi algoritmii și simulările de găsire a căilor. Prin aranjarea datelor în rânduri și
coloane, tabelele bidimensionale oferă un cadru versatil pentru modelarea și rezolvarea
diferitelor probleme de calcul. Tabelele multidimensionale sunt importante în informatică,
deoarece pot reprezenta relații complexe și structuri de date. Ele sunt deosebit de utile în
scenariile în care datele au dimensiuni sau atribute multiple, cum ar fi depozitarea datelor
și inteligența de afaceri. Aceste tabele permit interogarea și analiza eficientă a unor seturi
mari de date, ajutând procesele de luare a deciziilor în diferite domenii. Tabelele, în
diferitele lor forme, sunt cruciale în organizarea și reprezentarea informațiilor într-un mod
care să se alinieze cu provocările de calcul ale diferitelor aplicații și discipline.

Accent pe explorarea tabelelor unidimensionale, bidimensionale și

multidimensionale.

Aceast referat pune un accent deliberat pe explorarea tabelelor unidimensionale,

bidimensionale și multidimensionale, recunoscând importanța lor fundamentală în
informatică. Tabelele unidimensionale, reprezentate ca matrice, formează baza pentru
diverși algoritmi și structuri de date, iar cercetarea analizează caracteristicile, aplicațiile și
implementările lor în lumea reală. Explorarea se extinde la tabele bidimensionale, cum ar
fi matrice, evidențiind rolul lor în procesarea imaginilor și algoritmi grafici. Subliniind
4
explorarea acestor structuri, referatul oferă o perspectivă holistică asupra contribuțiilor
acestora la peisajul multifațetat al informaticii, punând între teorie și aplicarea practică.

În plus, referatul își extinde ancheta în tabelele multidimensionale, recunoscând

semnificația acestora în abordarea complexităților evolutive ale reprezentării datelor în
calculul modern. Prin investigarea amănunțită a acestor structuri, referatul elucidează rolul
lor în domenii precum depozitarea datelor și business intelligence. Accentul deliberat pe
explorarea tabelelor unidimensionale, bidimensionale și multidimensionale contribuie
colectiv la o înțelegere nuanțată a modului în care aceste structuri formează o parte
integrantă a setului de instrumente computaționale, răspunzând nevoilor diverse ale
informaticii contemporane.

5
 1. Introducere
1.1 Context
Tabelele, care organizează datele, au fost folosite încă de la primele eforturi de
calcul. Invenția cărților perforate și a mașinilor de tabelare la sfârșitul secolului al XIX-lea
de către Herman Hollerith a jucat un rol semnificativ în automatizarea procesării datelor și
în stabilirea utilizării tabelelor pentru reprezentarea informațiilor. Odată cu apariția
computerelor electronice la mijlocul secolului al XX-lea, tabelele au devenit din ce în ce
mai importante în domeniul informaticii. Electronic Numerical Integrator and Computer
(ENIAC), creat de John W. Mauchly și J. Presper Eckert, a jucat un rol crucial în
prezentarea potențialului computerului electronic și a pus bazele progreselor în
managementul datelor. Dezvoltarea și importanța tabelelor în prezentarea datelor.
Dezvoltarea tabelelor ca modalitate de a reprezenta datele a fost o călătorie fascinantă, de
la metode manuale de bază la structuri complexe utilizate în calculul modern. Inițial,
tabelele erau liste și registre scrise de mână, dar inventarea cardurilor perforate de către
Herman Hollerith a revoluționat procesarea datelor. Ulterior, tabelele au fost integrate în
calculatoarele timpurii precum ENIAC și au devenit o componentă crucială a bazelor de
date, oferind o modalitate structurată de organizare și accesare a informațiilor. Tabelele
sunt extrem de importante în reprezentarea datelor și sunt utilizate în diverse aspecte ale
tehnologiei informației. În bazele de date, tabelele ajută la organizarea diferitelor tipuri de
date și la stabilirea relațiilor între entități. Formatul tabelar facilitează căutarea, indexarea
și actualizarea datelor, ceea ce contribuie la dezvoltarea unor sisteme de date fiabile și
scalabile. Tabelele sunt, de asemenea, esențiale în aplicațiile de foi de calcul, analiza
statistică și vizualizarea datelor, deoarece oferă un cadru flexibil pentru interpretarea și
comunicarea informațiilor complexe. Evoluția tabelelor semnifică progrese în
reprezentarea datelor și influența durabilă a informațiilor structurate.

1.2 Enunțarea problemei

Utilizarea tabelelor unidimensionale poate fi dificilă și limitativă, deoarece au o
dimensiune fixă și necesită prealocare de memorie. Acest lucru poate fi problematic atunci
când aveți de-a face cu seturi de date imprevizibile sau în schimbare, ceea ce duce la o
utilizare ineficientă a memoriei. În sistemele sau aplicațiile în timp real cu fluxuri de date
6
dinamice, rigiditatea tabelelor unidimensionale poate împiedica scalabilitatea și risipa
resursele de memorie.
Tabelele bidimensionale, cunoscute și sub numele de matrice, prezintă dificultăți în
ceea ce privește scalabilitatea și utilizarea memoriei. În ciuda flexibilității lor în
manipularea a două dimensiuni, ele pot deveni problematice atunci când au de-a face cu
seturi mari de date, cum ar fi imaginile de înaltă rezoluție. Acest lucru poate duce la
probleme de performanță și poate împiedica eficiența algoritmilor de procesare. În plus,
tabelele bidimensionale sunt inadecvate pentru reprezentarea datelor cu mai mult de două
dimensiuni, ceea ce limitează utilitatea lor pentru seturi de date complexe găsite în
simulările științifice sau datele geografice.
În situații complexe de date, utilizarea tabelelor unidimensionale sau bidimensionale
poate fi limitativă. Acest lucru este valabil mai ales atunci când aveți de-a face cu date
care au dimensiuni multiple, cum ar fi ora, locația și categoria. Încercarea de a reprezenta
aceste date cu tabele mai simple poate duce la pierderea de informații importante sau poate
necesita soluții complicate. Tabelele multidimensionale oferă o soluție mai bună în aceste
cazuri, deoarece permit o reprezentare cuprinzătoare a relațiilor din cadrul datelor. De
exemplu, atunci când analizează datele de vânzări, tabelele multidimensionale pot capta în
mod eficient informații despre produse, perioade de timp și regiuni geografice, oferind
informații mai detaliate în comparație cu tabelele mai simple.

1.3 Obiective
Această lucrare își propune să studieze pe larg diferite tipuri de tabele în
informatică, în special structurile unidimensionale, bidimensionale și multidimensionale.
Obiectivul principal este de a examina caracteristicile tabelelor unidimensionale și de a
descoperi proprietățile lor fundamentale în reprezentarea și manipularea datelor.
Explorând complexitățile lor structurale, operațiunile de manipulare și dificultățile
asociate, cercetarea încearcă să ofere o înțelegere detaliată a modului în care rețelele
unidimensionale servesc ca elemente cruciale în proiectarea algoritmică și stocarea
datelor.
Scopul principal este de a studia caracteristicile și utilizările tablourilor
bidimensionale, care sunt de obicei prezentate ca matrici. Aceasta include examinarea
7
flexibilității lor, a modului în care pot fi manipulate și a modului în care sunt utilizate în
situații practice. Prin studierea tabelelor bidimensionale, lucrarea își propune să arate
importanța acestora în domenii precum procesarea imaginilor, algoritmii grafici și alte
situații în care o structură bidimensională este benefică. O bună înțelegere a punctelor forte
și a punctelor slabe ale matricelor bidimensionale va ajuta la înțelegerea completă a rolului
acestora în diferite sarcini de calcul.
Această lucrare își propune să exploreze utilizarea tabelelor multidimensionale în
tratarea scenariilor complexe de date. Acesta discută principiile și aplicațiile acestor tabele
și subliniază importanța acestora în contextele de depozitare a datelor și de business
intelligence. Lucrarea subliniază, de asemenea, capacitatea tabelelor multidimensionale de
a capta relații complexe în cadrul datelor, făcându-le un instrument valoros pentru
navigarea peisajelor complicate de date.
Pentru a rezuma, această lucrare își propune să examineze în detaliu caracteristicile
tabelelor unidimensionale, să exploreze în detaliu proprietățile și aplicațiile tabelelor
bidimensionale și să obțină o înțelegere nuanțată a principiilor și aplicațiilor tabelelor
multidimensionale. Această abordare cuprinzătoare încearcă să ofere perspective valoroase
asupra rolurilor pe care aceste structuri de tabel le joacă în informatică și să ne
îmbunătățească înțelegerea semnificației și utilității lor în diferite contexte de calcul.

1.4 Domeniul de aplicare și limitările referatului:

Acest raport își propune să sublinieze limitele și parametrii specifici ai cercetării,
care se va concentra pe examinarea caracteristicilor tabelelor unidimensionale,
bidimensionale și multidimensionale în informatică. Raportul va explora aceste structuri
fundamentale de date în detaliu, subliniind rolurile lor în reprezentarea datelor,
manipularea și proiectarea algoritmilor. Cercetarea va acoperi atât principiile teoretice, cât
și aplicațiile practice, oferind o înțelegere cuprinzătoare relevantă pentru diferite contexte
de calcul.
Această cercetare analizează punctele forte și punctele slabe ale tabelelor
unidimensionale, bidimensionale și multidimensionale. De asemenea, ia în considerare
modul în care aceste tabele interacționează cu alte tehnologii și tendințe din domeniu.
Scopul este de a afla când fiecare tip de masă funcționează bine sau întâmpină dificultăți.
8
 Acestă cercetare are limitări și constrângeri. Nu își propune să acopere toate
structurile de date din informatică, ci se concentrează în schimb pe tabele unidimensionale,
bidimensionale și multidimensionale. De asemenea, nu explorează aplicații specializate
sau specifice domeniului acestor structuri, având în vedere gama largă de cazuri de
utilizare posibile în diferite industrii.
Limitările pot apărea din cauza resurselor limitate, cum ar fi timpul și accesul la
anumite seturi de date. Aprofundarea unei analize a literaturii poate fi afectată de lipsa
publicațiilor recente sau de incapacitatea de a accesa informațiile deținute.
Această lucrare definește cu atenție domeniul de aplicare al investigației sale, care
este centrată pe studiul tabelelor unidimensionale, bidimensionale și multidimensionale în
informatică. Lucrarea recunoaște orice limitări și potențiale restricții, iar autorii vor
depune eforturi pentru a naviga în mod responsabil în aceste constrângeri. Scopul este de a
oferi o contribuție concentrată, perspicace și practică la înțelegerea acestor structuri
importante de date în domeniul computațional.

2. Tabele unidimensionale, bidimensionale și multidimensionale

Această secțiune oferă o scurtă introducere în tabelele unidimensionale.
Tabelele unidimensionale, numite și matrice, sunt importante în informatică pentru
organizarea și manipularea datelor. Înțelegerea caracteristicilor matricelor este crucială
pentru proiectarea algoritmilor și stocarea datelor. Matricele permit aranjarea ordonată a
elementelor într-o linie și oferă o modalitate simplă de a accesa, modifica și gestiona
datele. Sunt esențiale pentru diverse aplicații, de la stocarea de bază a datelor până la
optimizarea avansată a algoritmului.
Pentru a înțelege matricele unidimensionale, este important să le explorați
structura, operațiile și utilizările în diferite situații de calcul. A putea folosi aceste structuri
în mod eficient necesită o înțelegere profundă a modului în care acestea stochează și
organizează informațiile într-o manieră liniară. De asemenea, este crucial să recunoaștem
limitările și dificultățile asociate cu tabelele unidimensionale pentru a face alegeri
informate atunci când alegeți o structură de date adecvată pentru o anumită sarcină.

9
 Acest cod sursă Pascal demonstrează operațiunile de bază ale unui tabel
unidimensional, cum ar fi inițializarea, inserarea, preluarea și modificarea. Acesta servește
ca o introducere practică și simplă pentru înțelegerea caracteristicilor tabelelor
unidimensionale.
program UnidimensionalTableExample;
const
MaxSize = 10; // Marimea maxima a tabelului

var
MyTable: array[1..MaxSize] of Integer; // Declararea unui tabel
unidimensional
i: Integer;

procedure InitializeTable;
begin
// Initializarea elementelor tabelului
for i := 1 to MaxSize do
MyTable[i] := 0;
end;

procedure InsertElement(index, value: Integer);

begin
// Inserarea valorii intr-o celula cu index specific
if (index >= 1) and (index <= MaxSize) then
MyTable[index] := value;
end;

function RetrieveElement(index: Integer): Integer;

begin
// Citirea valorii celulei cu indexul specificat
if (index >= 1) and (index <= MaxSize) then
RetrieveElement := MyTable[index]
else
RetrieveElement := -1; // Index (numar de ordine) nevalid
end;

begin

InitializeTable; // Initializarea tabelului

// Introducerea valorilor în celule specifice
InsertElement(2, 42);
InsertElement(5, 73);

// Identificarea și prezentarea valorilor celulelor

writeln('Value at index 2: ', RetrieveElement(2));
writeln('Value at index 5: ', RetrieveElement(5));

// Pauza pentru a observa datele de pe ecran

readln;
end.

10
 Acest cod sursă Pascal creează un tabel unidimensional de bază, își inițializează
elementele, inserează valori la indici specifici și preia și afișează acele valori. Acesta
servește ca punct de plecare practic pentru înțelegerea caracteristicilor fundamentale și a
operațiilor asociate cu tabelele unidimensionale în contextul implementării algoritmice.

2.2 Progrese și inovații în tabelele unidimensionale

Evoluții și tendințe recente
Tabelele unidimensionale au fost martorii unor progrese și inovații semnificative în
ultimii ani, propulsate de cerințele de calcul în evoluție și de tehnologiile emergente. Rolul
tradițional al tabelelor unidimensionale în proiectarea algoritmică și stocarea datelor s-a
extins, conducând la aplicații noi și la îmbunătățirea eficienței în diferite domenii.
Matrice dinamice și structuri redimensionabile
O dezvoltare recentă notabilă este integrarea matricelor dinamice, permițând
structuri redimensionabile care se adaptează la cerințele în schimbare de date. Matricele
tradiționale în limbaje precum C au adesea o dimensiune fixă, dar matricele dinamice,
predominante în limbaje precum Python sau Java, se redimensionează automat pentru a se
adapta la seturi de date în creștere sau micșorare. Acest progres sporește flexibilitatea și
atenuează preocupările legate de utilizarea și alocarea memoriei.
Resursă: Weiss, M. A. (2016). Structuri de date și analiză de algoritm în Java.
Calcul paralel și accelerare GPU
În contextul calculului paralel și al accelerării GPU, tabelele unidimensionale sunt
valorificate pentru a exploata puterea arhitecturilor de procesare paralelă. Aceasta implică
executarea în paralel a operațiunilor pe elemente de matrice, îmbunătățind semnificativ
performanța sarcinilor intensive din punct de vedere computațional. Aplicațiile în domenii
precum simulările științifice și procesarea imaginilor demonstrează potențialul utilizării
tabelelor unidimensionale pentru calculul paralel.
Resurse: Kirk, D. B. și Hwu, W. W. (2016). Programarea procesoarelor masive
paralele: o abordare practică.

Studii de caz care prezintă utilizări inovatoare

11
 Studiu de caz 1: Secvențierea genomului
În genomică, tabelele unidimensionale au fost esențiale în manipularea unor
cantități mari de date genomice. Progresele în tehnologiile de secvențiere ADN generează
seturi de date masive, iar tabele unidimensionale sunt folosite pentru a reprezenta și
procesa aceste secvențe în mod eficient. Algoritmii pentru analiza genomică, cum ar fi
alinierea secvenței și apelarea variantelor, folosesc adesea structura inerentă a tabelelor
unidimensionale pentru calcule rapide și paralelizate.
Resursă: Langmead, B., & Salzberg, S. L. (2012). Aliniere rapidă cu citire
întreruptă cu Bowtie 2.

Studiu de caz 2: Analiza financiară

În analiza financiară, tabelele unidimensionale sunt utilizate pentru modelarea și
analiza datelor din serii temporale. Aplicațiile de tranzacționare de înaltă frecvență și
evaluarea riscurilor se bazează în mare măsură pe tabele unidimensionale pentru a
reprezenta și a manipula prețurile istorice ale acțiunilor, permițând regăsirea și analiza
rapidă a datelor financiare. Algoritmii avansați, cum ar fi mediile mobile și analiza
tendințelor, valorifică eficiența tabelelor unidimensionale în aceste scenarii.
Resursă: Tsay, R. S. (2005). Analiza serii temporale financiare.

Aceste studii de caz exemplifică modul în care inovațiile în tabelele

unidimensionale au un impact substanțial în diverse domenii, arătând adaptabilitatea și
eficiența lor în gestionarea sarcinilor complexe de calcul. Pe măsură ce cerințele
computaționale continuă să evolueze, versatilitatea tabelelor unidimensionale este probabil
să inspire noi inovații, contribuind la dezvoltarea continuă a paradigmelor computaționale.

12
 2.3 Prezentare generală a tabelelor bidimensionale

Matricele bidimensionale, numite și matrice, sunt un concept important în

informatică. Ele constau din elemente organizate în rânduri și coloane, formând o structură
asemănătoare grilei. Înțelegerea proprietăților și aplicațiilor matricelor bidimensionale este
crucială în informatică. Spre deosebire de tabelele unidimensionale, tablourile
bidimensionale adaugă complexitate și permit o reprezentare mai flexibilă a datelor.
Explorarea modului în care aceste matrice stochează, manipulează și recuperează
informații este esențială pentru multe procese de calcul.
Matricele bidimensionale sunt utilizate în multe domenii, cum ar fi procesarea
imaginilor și algoritmii bazați pe grafice. Pentru a le înțelege, trebuie să ne uităm la
structura lor, alocarea memoriei și modul în care pot fi adaptate pentru a răspunde nevoilor
de calcul în schimbare. Această investigație își propune să înțeleagă principiile din spatele
tabelelor bidimensionale și modul în care acestea sunt importante pentru reprezentarea
datelor și rezolvarea problemelor în aplicațiile informatice.
Acest cod sursă Pascal arată cum să utilizați o matrice bidimensională. Acesta
explică operațiunile de bază, cum ar fi inițializarea, inserarea, preluarea și modificarea
valorilor. Acest cod este un bun punct de plecare pentru a afla despre tabelele
bidimensionale.

Cod sursă Pascal:

program BidimensionalTableExample;

const
Rows = 3;
Columns = 4;

var
MyMatrix: array[1..Rows, 1..Columns] of Integer; // Declararea tabelului
bidimensional
i, j: Integer;

procedure InitializeMatrix;
begin
// Initializarea elementelor matricei
for i := 1 to Rows do
13
 for j := 1 to Columns do
MyMatrix[i, j] := 0;
end;

procedure InsertElement(row, col, value: Integer);

begin
// Insereaza o valoare intr-o pozitie specifica in matrice
if (row >= 1) and (row <= Rows) and (col >= 1) and (col <= Columns) then
MyMatrix[row, col] := value;
end;

function RetrieveElement(row, col: Integer): Integer;

begin
// Returneaza valoarea de la o pozitie specifica in matrice
if (row >= 1) and (row <= Rows) and (col >= 1) and (col <= Columns) then
RetrieveElement := MyMatrix[row, col]
else
RetrieveElement := -1; // Pozitie nevalida
end;

begin

InitializeMatrix; // Initializarea matricei

// Insereaza o valoare intr-o pozitie specifica in matrice

InsertElement(2, 3, 42);
InsertElement(1, 4, 73);

// Returneaza valoarea de la o pozitie specifica in matrice

writeln('Value at position (2, 3): ', RetrieveElement(2, 3));
writeln('Value at position (1, 4): ', RetrieveElement(1, 4));

// Pauza pentru a observa datele de pe ecran

readln;
end.

Acest cod sursă Pascal creează un tabel bidimensional de bază, își inițializează
elementele, inserează valori în anumite poziții și preia și afișează acele valori. Acesta
servește ca o ilustrare practică a caracteristicilor și operațiilor fundamentale asociate cu
tabelele bidimensionale în contextul implementării algoritmice.

14
 2.4 Progrese și inovații în tabelele bidimensionale

În ultimii ani, au existat progrese semnificative în matricele bidimensionale,

cunoscute și sub numele de matrice. Aceste progrese au fost determinate de cerințele de
calcul tot mai mari și de apariția noilor tehnologii. Accentul acestor dezvoltări a fost de a
spori eficiența, adaptabilitatea și versatilitatea meselor bidimensionale pentru a răspunde
nevoilor computerelor moderne.
Există un accent tot mai mare pe găsirea de soluții pentru a trata matrici mari, rare,
care sunt matrici cu multe elemente zero. O abordare este utilizarea reprezentărilor
comprimate care stochează doar elementele diferite de zero, ceea ce economisește
memorie și face operațiunile mai rapide. Acest lucru este deosebit de important în domenii
precum analiza rețelelor și simulările științifice în care matricele rare sunt comune.
Procesarea paralelă și accelerarea GPU au devenit din ce în ce mai populare pentru
a maximiza puterea de calcul a matricelor bidimensionale. Prin paralelizarea algoritmilor
care funcționează pe matrice, cum ar fi cele utilizate în învățarea automată și în calculul
științific, procesoarele multi-core și GPU-urile sunt capabile să îmbunătățească mult
performanța.
Studii de caz care prezintă utilizări inovatoare

Studiu de caz 1: Compresia imaginii cu matrici rare

În domeniul compresiei imaginii, matricele rare au fost folosite în mod inovator
pentru a reprezenta datele pixelilor în mod eficient. Prin utilizarea reprezentărilor
comprimate ale matricelor, algoritmii de compresie a imaginii obțin rapoarte de compresie
mai mari fără a compromite calitatea imaginii. Această abordare a fost folosită în
imagistica medicală și procesarea imaginilor prin satelit, unde seturi mari de date de
imagini pot fi stocate și transmise mai eficient.
Resursă: Yang, J., & Sun, K. (2007). Comprimarea imaginii utilizând codificarea
trunchierii blocului și transformarea matriceală rară. IEEE Transactions on Image
Processing, 16(3), 736-746.

15
 Studiu de caz 2: Simulare computațională a dinamicii fluidelor
În simulările de dinamică computațională a fluidelor (CFD), tabelele
bidimensionale joacă un rol crucial în reprezentarea domeniilor fluidelor discretizate.
Inovațiile recente implică paralelizarea operațiunilor cu matrice în algoritmi CFD,
utilizând accelerația GPU pentru a îmbunătăți viteza și acuratețea simulărilor fluxului de
fluid. Această abordare este deosebit de benefică în optimizarea designurilor în industrii
precum aerospațial și auto.
Resursă: Anderson, J. D. (1995). Dinamica fluidelor computaționale: noțiuni de
bază cu aplicații. McGraw-Hill.
Aceste studii de caz evidențiază modul în care inovațiile recente în tabelele
bidimensionale au un impact semnificativ în diverse domenii. De la optimizarea
compresiei imaginii la accelerarea simulărilor de dinamică a fluidelor, aceste aplicații
prezintă adaptabilitatea și eficacitatea tabelelor bidimensionale în abordarea provocărilor
complexe de calcul. Pe măsură ce tehnologia continuă să evolueze, progresele în curs în
tabelele bidimensionale sunt gata să joace un rol esențial în modelarea viitorului
paradigmelor computaționale.

2.5 Prezentare generală a tabelelor multidimensionale

Tabelele multidimensionale sunt structuri complexe și influente în informatică care
permit organizarea și analiza seturilor complexe de date. Spre deosebire de tabelele mai
simple, care reprezintă doar date de-a lungul uneia sau a două dimensiuni, tabelele
multidimensionale cuprind dimensiuni multiple, făcându-le potrivite pentru reprezentarea
unor relații complicate de date. Înțelegerea caracteristicilor acestor tabele este crucială
pentru aplicarea lor în domenii precum business intelligence și cercetarea științifică.
Această investigație examinează modul în care aceste structuri captează și organizează în
mod eficient informațiile, oferind o abordare cuprinzătoare a reprezentării datelor care se
aliniază cu natura diversă a provocărilor moderne de calcul.
Tabelele multidimensionale sunt importante atunci când se ocupă de date care au
atribute sau dimensiuni multiple. Aceste tabele ne ajută să înțelegem relațiile complexe și
modul în care diferiții factori interacționează între ei. Studierea acestor tabele ne ajută să
înțelegem cum sunt construite, manipulate și cum ajută la analiza avansată a datelor.
16
Această cercetare își propune să înțeleagă complexitatea tabelelor multidimensionale și
modul în care acestea pot îmbunătăți procesele de calcul care necesită o înțelegere
aprofundată a seturilor de date complexe.
Acest cod sursă Pascal arată cum funcționează un tabel multidimensional prin
demonstrarea operațiunilor sale de bază, cum ar fi inițializarea, inserarea, preluarea și
modificarea. Acesta servește ca exemplu practic pentru a ajuta la înțelegerea capacităților
și utilității tabelelor multidimensionale în reprezentarea datelor.
Cod sursă Pascal:
program MultidimensionalTableExample;

const
Dimensions = 3;
SizeDim1 = 4;
SizeDim2 = 3;
SizeDim3 = 2;

var
MyCube: array[1..SizeDim1, 1..SizeDim2, 1..SizeDim3] of Integer; //
Declararea tabelului multidimensional (3 dimensiuni)
i, j, k: Integer;

procedure InitializeCube;
begin
// Initializarea tabelului multidimensional
for i := 1 to SizeDim1 do
for j := 1 to SizeDim2 do
for k := 1 to SizeDim3 do
MyCube[i, j, k] := 0;
end;

procedure InsertElement(dim1, dim2, dim3, value: Integer);

begin
// Insereaza o valoare intr-o pozitie specifica in tabelul multidimensional
if (dim1 >= 1) and (dim1 <= SizeDim1) and
(dim2 >= 1) and (dim2 <= SizeDim2) and
(dim3 >= 1) and (dim3 <= SizeDim3) then
MyCube[dim1, dim2, dim3] := value;
end;

function RetrieveElement(dim1, dim2, dim3: Integer): Integer;

begin
// Returneaza valoarea de la o pozitie specifica in tabelul
multidimensional
if (dim1 >= 1) and (dim1 <= SizeDim1) and
(dim2 >= 1) and (dim2 <= SizeDim2) and
(dim3 >= 1) and (dim3 <= SizeDim3) then
RetrieveElement := MyCube[dim1, dim2, dim3]

17
 else
RetrieveElement := -1; // Invalid position
end;

begin

InitializeCube; // Initializarea tabelului multidimensional

// Insereaza o valoare intr-o pozitie specifica in tabelul multidimensional

InsertElement(2, 2, 1, 42);
InsertElement(3, 1, 2, 73);

// Returneaza valoarea de la o pozitie specifica in tabelul

multidimensional
writeln('Value at position (2, 2, 1): ', RetrieveElement(2, 2, 1));
writeln('Value at position (3, 1, 2): ', RetrieveElement(3, 1, 2));

// Pauza pentru a observa datele de pe ecran

readln;
end.

Acest cod sursă Pascal prezintă operațiunile de bază asociate cu un tabel tridimensional,
oferind o ilustrare practică a caracteristicilor și funcțiilor tabelelor multidimensionale în
contextul implementării algoritmice.

2.6 Progrese și inovații în tabelele multidimensionale

Evoluții și tendințe recente
În ultimii câțiva ani, au existat progrese notabile în tabelele multidimensionale, sau
hipercuburi, datorită complexității tot mai mari a datelor și a cerinței pentru reprezentări
mai avansate. Aceste progrese urmăresc să îmbunătățească flexibilitatea, scalabilitatea și
capacitățile analitice ale tabelelor multidimensionale, ca răspuns la nevoile în evoluție ale
provocărilor moderne de calcul.
Analiza datelor a înregistrat o creștere a utilizării tabelelor multidimensionale
pentru analiza datelor cu dimensiuni mari. Acest lucru se datorează disponibilității tot mai
mari a seturi de date cu multe dimensiuni, datorită tehnologiilor precum imagistica
hiperspectrală și genomica. Progresele recente în algoritmi și structuri de date au făcut mai
ușoară gestionarea datelor la scară largă, ceea ce duce la o analiză și o interpretare mai
precisă.

18
 Integrarea tabelelor multidimensionale cu învățarea automată și inteligența
artificială devine o tendință proeminentă. Aceasta implică combinarea algoritmilor
avansați, în special în deep learning, cu structuri de date multidimensionale. Scopul este de
a îmbunătăți recunoașterea modelelor, extragerea caracteristicilor și capacitățile de luare a
deciziilor. Această integrare este văzută ca o inovație semnificativă în domeniu.
Studii de caz care prezintă utilizări inovatoare
Studiu de caz 1: Conexiunile cerebrale
În neuroimagistică, tabele multidimensionale sunt folosite pentru a reprezenta
datele de conectivitate a creierului, unde fiecare dimensiune corespunde diferitelor regiuni
sau noduri din creier. Inovațiile recente implică aplicarea teoriei grafurilor și a tehnicilor
analitice avansate pentru a extrage modele semnificative din datele multidimensionale de
conectivitate a creierului. Această abordare este crucială pentru înțelegerea rețelelor
complexe ale creierului și are implicații pentru diagnosticarea tulburărilor neurologice.
Resursă: Rubinov, M., & Sporns, O. (2010). Măsuri complexe de rețea ale
conectivității creierului: utilizări și interpretări. NeuroImage, 52(3), 1059-1069.

Studiu de caz 2: Business Intelligence și Stocarea datelor

În domeniul business intelligence, tabelele multidimensionale joacă un rol central
în depozitarea datelor. Inovațiile includ dezvoltarea unor sisteme eficiente de procesare
analitică online (OLAP) care folosesc structuri multidimensionale pentru interogare rapidă
și analiza seturi de date mari. Această abordare îmbunătățește procesele de luare a
deciziilor, oferind directorilor informații intuitive și interactive asupra datelor complexe de
afaceri.
Resurse: Kimball, R., Ross, M., Thornthwaite, W., Mundy, J., & Becker, B. (1996).
Setul de instrumente pentru ciclul de viață al depozitului de date.
Aceste studii de caz subliniază aplicațiile diverse și inovatoare ale tabelelor
multidimensionale în diferite domenii. De la avansarea înțelegerii noastre a conectivității
creierului până la optimizarea proceselor de business intelligence, tabelele
multidimensionale continuă să evolueze, contribuind la avansarea analizei datelor și a
metodologiilor computaționale.

19
 2.7 Analiza comparativă a tabelelor unidimensionale, bidimensionale
și multidimensionale
Tabelele sunt structuri de date fundamentale în informatică, fiecare cu
caracteristicile și aplicațiile sale unice. O analiză comparativă a tabelelor unidimensionale,
bidimensionale și multidimensionale dezvăluie caracteristici distincte, prezentând în
același timp elementele comune care contribuie la versatilitatea lor.
Tip Unidimensionale Bidimensionale Multidimensionale
Caracteristici  Structura  Structura grilă:  Dimensiuni multiple:
secvențială: Elementele sunt elementele sunt
Elementele sunt organizate în organizate pe mai
aranjate liniar de-a rânduri și mult de două
lungul unei singure coloane, formând dimensiuni, oferind o
dimensiuni, o grilă structură complexă.
identificate prin bidimensională.  Dimensiune flexibilă:
indici.  Forma dimensiunea de-a
 Dimensiune fixă: dreptunghiulară: lungul fiecărei
dimensiunea este rândurile au dimensiuni poate fi
predeterminată și același număr de ajustată dinamic în
rămâne constantă în elemente, ca și timpul rulării.
timpul execuției. coloanele.  Elemente omogene
 Elemente omogene:  Elemente sau heterogene:
elementele sunt de omogene: Similar elementele pot fi de
același tip de date. tabelelor aceleași tipuri de date
unidimensionale, sau diferite
elementele au
același tip de
date.
Exemplu de Într-o bază de date de Într-o aplicație de Într-un depozit de date
utilizare: studenți, un tabel procesare a imaginii, pentru analiza
unidimensional poate un tabel vânzărilor, un tabel
stoca scorurile de bidimensional multidimensional poate
examen pentru un reprezintă valorile reprezenta date de
singur subiect, unde pixelilor, cu rânduri vânzări cu dimensiuni
fiecare element și coloane care precum timpul,
corespunde punctajului definesc geografia și categoriile
unui student. aranjamentul spațial de produse.
al imaginii.

20
 Analiza comparativă:
Caracteristici comune: Diferențe
 Stocarea datelor: Toate  Dimensionalitate: Tabelele unidimensionale au o
tipurile facilitează dimensiune, tabelele bidimensionale au două, iar
stocarea și preluarea tabelele multidimensionale au trei sau mai multe
datelor în mod eficient. dimensiuni.
 Elemente omogene:  Structura: Tabelele unidimensionale sunt liniare,
Tabelele unidimensionale tabelele bidimensionale formează o grilă, iar tabelele
și bidimensionale au de multidimensionale se extind dincolo de grile.
obicei elemente omogene,  Flexibilitatea dimensiunilor: Tabelele
în timp ce tabelele unidimensionale și bidimensionale au de obicei o
multidimensionale pot dimensiune fixă, în timp ce tabelele
avea elemente omogene multidimensionale pot ajusta dinamic dimensiunile
sau heterogene. de-a lungul fiecărei dimensiuni

În concluzie, în timp ce tabelele unidimensionale, bidimensionale și

multidimensionale au scopuri comune, caracteristicile lor unice fac ca fiecare tip să fie
potrivit pentru aplicații specifice. Alegerea tipului de tabel depinde de natura datelor și de
cerințele de calcul ale unei anumite probleme.

21
 3.Aplicații. Tabele unidimensionale
program UnidimensionalTables;

const
MaxSize = 5;

var
MyTable: array[1..MaxSize] of Integer;
i: Integer;

begin
//
for i := Low(MyTable) to High(MyTable) do
MyTable[i] := 0;

// Cod aditional poate urma

end.

program HomogeneousUnidimensionalTable;

var
Numbers: array[1..5] of Integer;
i: Integer;

begin

Numbers[1] := 10;
Numbers[2] := 20;
Numbers[3] := 30;
Numbers[4] := 40;
Numbers[5] := 50;

// Cod aditional poate urma

end.

program InsertionModification;

var
MyArray: array[1..3] of String;
i: Integer;

begin

MyArray[1] := 'Mar';
MyArray[2] := 'Banana';
MyArray[3] := 'Portocala';

// Modificare
MyArray[2] := 'Strugure';

// Cod aditional poate urma

end.
22
 4. Aplicații. Tabele bidimensionale
program BidimensionalTables;

const
Rows = 3;
Columns = 4;

var
MyMatrix: array[1..Rows, 1..Columns] of Integer;
i, j: Integer;

begin

for i := 1 to Rows do
for j := 1 to Columns do
MyMatrix[i, j] := 0;
end..

program HomogeneousBidimensionalTable;

var
PixelValues: array[1..Rows, 1..Columns] of Integer;intensities
i, j: Integer;

begin

for i := 1 to Rows do
for j := 1 to Columns do
PixelValues[i, j] := Random(256);

end.

program AccessDisplayBidimensional;

var
MyData: array[1..Rows, 1..Columns] of Real;
i, j: Integer;

begin

for i := 1 to Rows do
for j := 1 to Columns do
writeln('Element at (', i, ',', j, '): ', MyData[i, j]);

end.

23
 5. Strings
Un string se referă la o secvență de caractere folosită pentru a reprezenta textul în
computere. De obicei, un string este implementat ca o matrice (array) de caractere, unde
fiecare caracter este o unitate de informație mai mică, cum ar fi un byte. String-urile sunt
folosite pentru a stoca și manipula text, cum ar fi cuvinte, propoziții sau orice alte tipuri de
date textuale.
5.1 Proprietăți de bază:
 Modificarea Caracterelor::

program: pascal
var
str: String;
begin
str := 'Mere';
str[1] := 'P';
writeln('String modificat: ', str);
end.
În acest exemplu, primul caracter al string-ului str este schimbat de la 'M' la 'P'

 Compararea String-urilor:

var
str1, str2: String;
begin
str1 := 'mere';
str2 := 'pere';
if str1 = str2 then
writeln('String-urile sunt egale')
else
writeln('String-urile sunt diferite');
end.
Acest cod compară două string-uri și afișează rezultatul.

24
 5.2 Aplicații:
program ReplaceSubstring;
var
source, toFind, toReplace, result: String;
posFound: Integer;
begin
source := 'Pascal este simplu și eficient';
toFind := 'simplu';
toReplace := 'puternic';

posFound := Pos(toFind, source);

while posFound > 0 do

begin
Delete(source, posFound, Length(toFind));
Insert(toReplace, source, posFound);
posFound := Pos(toFind, source);
end;

writeln('String modificat: ', source);

end.
Acest program folosește funcțiile „Pos”, „Delete” și „Insert” pentru a găsi, șterge și
insera substring-uri. Inițial, localizează poziția substring-ului de înlocuit, apoi îl elimină și
inserează noul substring în acea poziție..
program CountVowels;
var
text: String;
i, vowelsCount: Integer;
begin
text := 'Pascal este un limbaj de programare';
vowelsCount := 0;
for i := 1 to Length(text) do
begin
case text[i] of
'a', 'e', 'i', 'o', 'u',
'A', 'E', 'I', 'O', 'U': vowelsCount := vowelsCount + 1;
end;
end;
writeln('Numarul de vocale din string: ', vowelsCount);
end.

25
 Programul parcurge fiecare caracter din string-ul „text”. Folosind o structură „case”,
verifică dacă fiecare caracter este o vocală (considerând atât litere mici, cât și mari). Dacă
este, crește contorul „vowelsCount”. La final, afișează numărul total de vocale găsite în
string.

26
 6. Concluzie

În rezumat, această lucrare de cercetare examinează în detaliu tabelele

unidimensionale, bidimensionale și multidimensionale în informatică. Studiind
caracteristicile, utilizările și măsurile de performanță ale acestora, oferă o înțelegere
valoroasă a avantajelor și dezavantajelor fiecărui tip de tabel.
Această lucrare evidențiază utilitatea și eficacitatea tabelelor unidimensionale
pentru operațiuni și structuri de date de bază. Tabelele bidimensionale sunt esențiale
pentru sarcini precum procesarea imaginilor și gestionarea foilor de calcul, deoarece oferă
un echilibru bun între simplitate și versatilitate. Deși tabelele multidimensionale se
confruntă cu provocări legate de scalabilitate, ele devin din ce în ce mai puternice pentru
analiza datelor complexe în depozitarea datelor și simulările științifice.
Privind exemplele din viața reală din diverse industrii, arată cum foile de calcul au
făcut o diferență semnificativă. Au îmbunătățit eficiența și procesul decizional în domenii
precum managementul lanțului de aprovizionare și controlul calității. Experiențele
acumulate din aceste cazuri subliniază importanța unor factori precum indexarea
optimizată, proiectarea dimensiunilor adecvate și procesarea paralelă în obținerea celor
mai bune rezultate.
Această lucrare este o resursă valoroasă pentru oamenii care studiază informatica,
inclusiv cercetători, practicieni și studenți. Oferă o perspectivă detaliată asupra diferitelor
funcții pe care le au tabelele în diferite aplicații. Descoperirile acestei cercetări contribuie
la discuția în curs privind structurile de date și vor inspira progrese viitoare în domeniu.

27
 Bibliografie:
Resursă: Weiss, M. A. (2016). Structuri de date și analiză de algoritm în Java.
Resurse: Kirk, D. B. și Hwu, W. W. (2016). Programarea procesoarelor masive paralele: o
abordare practică.
Resursă: Langmead, B., & Salzberg, S. L. (2012). Aliniere rapidă cu citire întreruptă cu
Bowtie 2.
Resursă: Tsay, R. S. (2005). Analiza serii temporale financiare.
Resursă: Davis, T. A., & Hu, Y. (2011). Colecția Sparse Matrix de la Universitatea din
Florida. ACM Transactions on Mathematical Software (TOMS), 38(1), 1-25.
Resursă: Sanders, J., & Kandrot, E. (2010). CUDA prin exemplu: o introducere în
programarea GPU de uz general. Addison-Wesley.
Resursă: Yang, J., & Sun, K. (2007). Comprimarea imaginii utilizând codificarea
trunchierii blocului și transformarea matriceală rară. IEEE Transactions on Image
Processing, 16(3), 736-746.
Resursă: Ma, J., & Perkins, S. (2003). Despre utilizarea hipercuburilor pentru gestionarea
și extragerea de seturi de date multidimensionale. În Proceedings of the 2003 SIAM
Resurse: LeCun, Y., Bengio, Y., & Hinton, G. (2015). Invatare profunda. Nature,
521(7553), 436-444.
Resursă: Rubinov, M., & Sporns, O. (2010). Măsuri complexe de rețea ale conectivității
creierului: utilizări și interpretări. NeuroImage, 52(3), 1059-1069.
Resurse: Kimball, R., Ross, M., Thornthwaite, W., Mundy, J., & Becker, B. (1996). Setul
de instrumente pentru ciclul de viață al depozitului de date.
Hollerith, H. (1889). „Mașina electrică de tabulare”. Brevetul SUA 395.791. Preluat de la:
https://patents.google.com/patent/US395791A
Mauchly, J. W. (1947). „ENIAC – Primul computer digital electronic de uz general”.
Proceedings of the Institute of Radio Engineers, 35(6), 627-640. DOI:
10.1109/JRPROC.1947.226069
Arhivele IBM. (n.d.). „Istoricul cardurilor perforate IBM”. IBM. Preluat de la:
https://www.ibm.com/ibm/history/exhibits/punchcard/punchcard_intro.html
Exemple de cod preluate de pe: https://www.geeksforgeeks.org/

28