PA R T E A A I I - A

Anul 191 (XXXIV) — Nr. 145 DEZBATERI PARLAMENTARE Marți, 14 noiembrie 2023

DEZBATERI PARLAMENTARE
SENATUL
SESIUNEA A II-A ORDINARĂ – OCTOMBRIE 2023
(Legislatura a IX-a)
Ședința din ziua de 23 octombrie 2023
(STENOGRAMA)

SUMAR

Nr. Pagina

1. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru ...................................... 3–4; 9

2. Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor
permanente ale Senatului.
Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei
comisii permanente a Senatului................................................................. 3–4; 5
3. Validarea unui mandat de senator și depunerea jurământului de credință
față de țară și popor ................................................................................... 4–5
4. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre privind încetarea prin
demisie a unui mandat de vicepreședinte al Institutului Cultural
Român ....................................................................................................... 5–6
5. Aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a
unei inițiative legislative ............................................................................. 6
6. Aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră
sesizată, a unei inițiative legislative ........................................................... 6
7. Aprobarea solicitării de retragere din procesul legislativ a unei inițiative
legislative ................................................................................................... 6
8. Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare
la 16 și 19 octombrie 2023, a unor inițiative legislative.............................. 6
9. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului
dintre Părțile la Convenția de cooperare polițienească pentru Europa de
Sud-Est privind schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice și
date privind înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare și semnat
de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, pentru aderarea la
Acordul deschis spre semnare și semnat de partea română la Viena la
13 septembrie 2018, de implementare a Acordului dintre Părțile la
Convenția de cooperare polițienească pentru Europa de Sud-Est privind
schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice și date privind
înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare și semnat de partea
română la Viena la 13 septembrie 2018, pentru ratificarea Protocolului,
semnat de partea română la Skopje la 30 noiembrie 2021, de modificare a
Acordului dintre Părțile la Convenția de cooperare polițienească pentru
Europa de Sud-Est privind schimbul automat de date ADN, date
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
dactiloscopice și date privind înmatricularea vehiculelor, deschis spre
semnare și semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018,
pentru stabilirea unor măsuri necesare punerii în aplicare a Acordului
dintre Părțile la Convenția de cooperare polițienească pentru Europa de
Sud-Est privind schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice și
date privind înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare și semnat
de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, precum și pentru
completarea art. 115 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2001 privind
înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de
pașapoarte și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere
și înmatriculare a vehiculelor (L555/2023) ................................................. 6–7; 32–33
10. Dezbaterea și adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 30/2022 privind unele măsuri pentru consolidarea
capacității instituționale și administrative a Ministerului Cercetării, Inovării
și Digitalizării și a Autorității pentru Digitalizarea României necesare
implementării componentei C7 – Transformare digitală din Planul național
de redresare și reziliență, precum și alte categorii de măsuri (L156/2022;
reexaminare la solicitarea Președintelui României)................................... 7–8; 33
11. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 78/2023 pentru completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 73/2023 privind unele măsuri bugetare, precum
și unele măsuri pentru îmbunătățirea absorbției fondurilor europene
(L553/2023) ............................................................................................... 8–10; 33
12. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru organizarea și
funcționarea Departamentului pentru Integrarea Republicii Moldova în
Uniunea Europeană (L414/2023) .............................................................. 10–12; 33
13. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 77/2023 privind aprobarea continuării
Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și
elevii din 450 de unități de învățământ preuniversitar de stat
(L552/2023) ............................................................................................... 12–14; 33
14. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea
articolului 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind
organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (L406/2023) ....................... 14–17; 33
15. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și
completarea anexei la Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind
comercializarea produselor și serviciilor de piață (L407/2023) .................. 17–18; 33
16. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 79/2023 privind acordarea unui ajutor de stat
Complexului Energetic „Valea Jiului” – SA pentru închiderea și punerea în
siguranță a extracției de huilă din cadrul exploatărilor miniere Lonea,
Lupeni, Livezeni și Vulcan (L559/2023) ..................................................... 18–21; 34
17. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și
completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile (L433/2023) .................. 21; 34
18. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și
completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (L567/2023) ............. 21–23; 34
19. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative – Legea cărnii și a
produselor din carne (L494/2023).............................................................. 23–25; 34
20. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea
art. 13 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind
aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân
(L508/2023) ............................................................................................... 25; 34
21. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și
completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap (L497/2023) ....................................................... 25–26; 34
22. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 56/2023 pentru instituirea unor măsuri privind
buna funcționare a sistemului de învățământ (L544/2023)........................ 26–28; 34–35
23. Dezbaterea și respingerea Legii pentru modificarea și completarea Legii-
cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri
publice (L754/2022; reexaminare ca urmare a deciziei Curțíi
Constituționale) .......................................................................................... 28; 35
24. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind organizarea și
funcționarea Comisiei Naționale a României pentru UNESCO
(L469/2021) ............................................................................................... 28–29; 35
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023 3
25. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea
art. 174 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L501/2021).................. 29; 35
26. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și
completarea art. 58 din Legea educației naționale nr. 1/2011
(L427/2021) ............................................................................................... 29–30; 35
27. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și
completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L663/2022) .................. 30–31; 35
28. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și
completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L703/2022) .................. 31–32; 35
29. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și
completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L563/2022) .................. 32; 35
30. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții
Constituționale asupra legilor depuse la secretarul general al Senatului,
conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată.................. 35–36

Ședința a început la ora 16.10. Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Lucrările au fost conduse de domnul senator Sorin Mihai Mulțumesc, domnule senator.
Cîmpeanu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul Înainte de ordinea de zi, supun votului propunerea
senator Marius Humelnicu și domnul senator Sorin Lavric,
domnului senator Daniel Fenechiu de a schimba L567 de pe
secretari ai Senatului.
poziția 5 pe poziția 10.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu: Vot, vă rog.
62 de voturi pentru, 11 voturi contra, o abținere.
Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 23 octombrie
2023, și vă anunț că, din totalul de 135 de senatori, până în Propunerea a fost aprobată.
acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 90 de În continuare, supun votului dumneavoastră ordinea de zi
colegi. cu modificarea pe care tocmai am aprobat-o.
Le mulțumesc colegilor mei Marius Humelnicu și Sorin Vot, vă rog.
Lavric pentru asistență. 66 de voturi pentru, 4 contra, 7 abțineri.
Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost Ordinea de zi a fost aprobată.
distribuită. În continuare, supun votului dumneavoastră modificarea
Până când vă gândiți dacă faceți comentarii sau propuneri formulată de... propusă de către domnul senator Fenechiu,
pe ordinea de zi, vreau să salut..., ședința fiind deschisă, înlocuirea domnului senator Bica.
vreau să salut prezența la balcon a studenților din Vot, vă rog.
Organizația Studenților Basarabeni. (Aplauze.) 72 de voturi pentru plus un vot...
Mulțumesc. Înțeleg că domnul senator Mazilu nu are cartelă?
Înțeleg că-s intervenții. (Discuții.)
Domnul Marius Humelnicu (de la prezidiu):
Salutăm și prezența colegilor lor, studenți ai Facultății de
Drept a Universității din București. Și pentru colegii de la Vrea să ia cuvântul.
Drept aplauze. (Aplauze. Discuții.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Domnul senator Daniel Fenechiu.
Aveți cuvântul.
Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu: Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Domnul Marius Humelnicu (de la prezidiu):
Pe procedură, am două propuneri pe care vă rog să le
supuneți la vot. Intervenție, da.
Aș solicita modificarea ordinii de zi în sensul ca proiectul Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
de lege L567 să treacă de pe punctul 5 pe punctul 10.
Motivul solicitării este: va fi prezentă la momentul acela și Deci e aprobată modificarea.
doamna ministru Gorghiu, care vrea să susțină proiectul.
Domnul Liviu-Lucian Mazilu:
Al doilea anunț, a doua solicitare, a doua propunere ține
de comisii. Mulțumesc.
Partidul Național Liberal... A decis grupul parlamentar să Pe procedură, domnule președinte.
cedeze poziția domnului Iulian Bica de la Comisia de mediu Grupul PSD vă propune înlocuirea domnului senator
pentru domnul senator Dragoș Popescu, inclusiv postul de Humelnicu din Comisia pentru românii de pretutindeni cu
secretar. domnul senator Pistru.
Deci se retrage domnul Bica, care a părăsit grupul Domnul senator Humelnicu va activa în Comisia pentru
parlamentar, și în locul domniei-sale în Comisia de mediu va comunicații și, așa cum spuneam, domnul senator Pistru, în
fi domnul Popescu Dragoș, care va ocupa și postul de Comisia pentru românii de pretutindeni.
secretar. Mulțumesc.
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Am reținut.
Supun votului propunerea formulată de către domnul
senator Mazilu, respectiv înlocuirea domnului senator
Humelnicu cu domnul senator Pistru.
Vot, vă rog.
75 de voturi pentru.
Propunerea a fost aprobată.
În continuare, supun votului dumneavoastră programul de
lucru pentru această zi: suntem deja în lucrări în plenul
Senatului – dezbaterea inițiativelor legislative, ora 17.00
e ora prevăzută pentru vot final.
Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program?
Nu sunt.
Atunci, vot, vă rog, pentru programul prezentat.
75 de voturi pentru.
Program validat.
Vă mulțumesc.
Trecem la secțiunea I a ordinii de zi, unde începem cu
validarea unui nou mandat de senator și depunerea
jurământului de credință față de țară și popor.
Vă reamintesc că Senatul a procedat la vacantarea unui
mandat de senator în Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-
Severin, ca urmare a demisiei domnului senator Ion
Mocioalcă.
Îl invit la microfon pe reprezentantul Comisiei juridice, de
numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a prezenta
raportul comisiei și proiectul de hotărâre privind validarea
unui mandat de senator.
Domnule senator Țâgârlaș sau cine prezintă de la
Comisia juridică.
Aveți cuvântul, domnule senator Țâgârlaș.
Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:
Mulțumesc, domnule președinte.
Sărut mâna, doamnelor!
Bună ziua, domnilor!
Stimați colegi,
Biroul permanent, în ședința din 23 octombrie 2023, a luat
act de documentele trimise de președintele Partidului Social
Democrat, domnul Marcel Ciolacu, în sensul solicitării
validării mandatului de senator al domnului Adrian Constantin
Torma, supleant pe lista de candidați pentru alegerea
Senatului în Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin,
ca urmare a vacantării locului de senator ales în această
circumscripție, întrucât mandatul de senator al domnului
Mocioalcă Ion a încetat, prin demisie, începând cu data de
13 octombrie 2023.
Și, astfel, Senatul, în ședința din 16 octombrie 2023, a
luat act de încetarea prin demisie a mandatului de senator al
domnului Mocioalcă Ion, începând cu data de 13 octombrie
2023, și a declarat vacant locul de senator ales în
Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin, prin
Hotărârea nr. 97/2023 privind vacantarea unui mandat de
senator.
Comisia juridică a primit toate documentele pe care
legiuitorul le solicită în mod obligatoriu pentru a constata
respectarea dispozițiilor legale și, analizând aceste
documente, în unanimitate de voturi, a emis un raport de
validare a candidaturii domnului senator Torma Adrian
Constantin.
Dacă îmi permiteți, o să citesc și hotărârea de validare.
Hotărâre privind validarea unui mandat de senator.
În temeiul prevederilor art. 70 alin. (1) din Constituția
României, republicată, ale art. 94 alin. (13) din Legea
nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei
Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea
Autorității Electorale Permanente, cu modificările și
completările ulterioare, ale art. 2 din Legea nr. 96/2006
privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 12 și 15
din Regulamentul Senatului, aprobate prin Hotărârea
Senatului nr. 28/2005, republicată, Senatul adoptă prezenta
hotărâre.
Articol unic. – Se validează mandatul de senator al
domnului Adrian Constantin Torma, declarat supleant la
alegerile din 6 decembrie 2020, în Circumscripția electorală
nr. 11 Caraș-Severin, pe lista Partidului Social Democrat, prin
locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Ion
Mocioalcă.
Această hotărâre a fost adoptată în Senat în ședința din
23 octombrie 2023, cu respectarea prevederilor art. 76
alin. (2) din Constituția României, republicată.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Dacă sunt intervenții în legătură cu prezentarea acestui
raport?
Dacă nu sunt intervenții, supun votului dumneavoastră
raportul și proiectul de hotărâre privind validarea unui mandat
de senator.
Vot, vă rog.
84 de voturi pentru, niciun vot contra, nicio abținere.
Propunerea a fost validată.
Raportul și proiectul de hotărâre au fost adoptate.
Înainte de a trece la partea următoare, salut prezența a
unui al treilea grup de studenți ai Universității Transilvania din
Brașov, Facultatea de Științe Economice și Administrarea
Afacerilor.
Vă salutăm cu drag, dragi studenți. (Aplauze.)
Mulțumim.
Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 13
din Regulamentul Senatului, senatorii a căror alegere a fost
validată, cazul de față, depun jurământul de credință față de
țară și popor, în condițiile prevăzute de lege.
Declar deschisă ședința solemnă a Senatului consacrată
depunerii jurământului de credință față de țară și popor de
către domnul Adrian Constantin Torma și vă rog să ne
ridicăm pentru intonarea imnului.
(Se intonează Imnul național al României.)
Doamnelor și domnilor senatori,
În conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 96/2006
privind statutul deputaților și senatorilor, republicată,
jurământul se rostește solemn, se semnează și se depune la
președintele Senatului, spre păstrare.
Îl invit la microfonul central pe domnul Adrian Constantin
Torma, pentru a depune jurământul.
Aveți cuvântul.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023 5
Domnul Adrian Constantin Torma: Vă informez că avizul Comisiei pentru cultură și media și
Jurământ de credință față de țară și popor. al Comisiei pentru politică externă și proiectul de hotărâre au
„Eu, Torma Adrian Constantin, în calitate de senator ales fost afișate pe pagina de internet a Senatului.
în Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin, Dau cuvântul reprezentantului comisiilor comune, pentru
„Jur credință patriei mele, România; prezentarea avizului și proiectului de hotărâre.
Jur să respect Constituția și legile țării; Comisia pentru cultură și media, Comisia pentru politică
Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile externă.
fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, Raportul este depus. Așteptăm prezentarea.
unitatea și integritatea teritorială a României; Bun.
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul Dacă sunt intervenții?
încredințat de popor; Vă rog, domnule senator Radu Mihail, aveți cuvântul.
Așa să mă ajute Dumnezeu!”
Domnul Radu-Mihai Mihail:
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Felicitări, stimate coleg! Domnul Mirel Taloș a încasat de anul trecut un salariu de
Declar închisă ședința solemnă a Senatului. 10.000 de lei pe lună fără să facă nimic.
Felicitări! (Aplauze.) Raportul oficial pe care ICR ni l-a transmis este clar
Bine ați venit, încă o dată! plagiat după Caragiale.
Vă rog, domnule senator.
„Domnul Gheorghe Mirel Taloș a absentat la toate cele
Domnul Liviu-Lucian Mazilu: 31 de întruniri din anul 2022 ale Comitetului director, deși
Mulțumesc, domnule președinte. participarea la aceste ședințe era singura sa atribuție
Pe procedură, anunț plenul Senatului că domnul senator expresă prevăzută de lege. Situația din anul 2022 a
Adrian Torma va activa în Comisia de apărare, ordine publică continuat, tot cu caracter generalizat, în anul curent.”
și siguranță națională, așa cum a făcut-o și predecesorul său, În aceste condiții, un om care n-a trecut pe acolo, care
domnul Ion Mocioalcă. și-a bătut joc de banii publici; la Senat a avut loc un
Mulțumesc. simulacru de ședință, în care am constatat că omul ăsta și-a
dat demisia.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu: La ședința aceea nu era important domnul Taloș, care a
Supun votului dumneavoastră propunerea formulată de demonstrat că nu vrea să facă nimic pentru statul român.
către domnul senator Mazilu. Acolo trebuia să vină domnul Jicman, șeful lui, care timp de
Vot, vă rog. un an și multe luni n-a făcut nimic, s-a făcut că nu vede, n-a
82 de voturi pentru. observat, poate că nici el nu era acolo, nu știm exact ce s-a
Înțeleg că și... Avem încă două voturi. Bun. întâmplat.
84 de voturi pentru. Voiam să-l întrebăm pe domnul Jicman ce s-a întâmplat
de i-a luat un an de zile sau mai mult de un an de zile să-și
Domnul Marius Humelnicu (de la prezidiu):
dea seama că omul ăla nu face nimic. Să ne spună domnul
Și Lucian. Jicman cum va recupera prejudiciul, cum ia banii înapoi de la
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu: omul ăsta care și-a bătut joc de statul român și de taxele și
impozitele românilor. Și să-l mai întrebăm pe domnul Jicman
85 de voturi pentru. cât va continua să perpetueze ceea ce PNL îi cere: să
Felicitări! numească politruci în funcții publice care să ia bani degeaba.
Mulțumesc. Așa că, atunci când veți vota acum această hotărâre, să
Aveți cuvântul, domnule senator, pentru a nu uitați că nu ea în sine e importantă, ci e important ce veți
saluta...(Neinteligibil.) face în continuare, dacă veți continua să propagați ideea că
Domnul Raoul-Adrian Trifan: oameni precum domnul Taloș și domnul Jicman pot în
continuare să-și bată joc de banii românilor.
Mulțumesc, domnule președinte.
Dragi colegi, Mulțumesc. (Aplauze.)
Vă rog să întâmpinăm așa cum se cuvine prezența unui al Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
patrulea grup de studenți, de data aceasta din Timișoara,
Mulțumesc.
care asistă astăzi la lucrările plenului de la balcon. (Aplauze.)
Dacă nu mai sunt intervenții, supun votului Proiectul de
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu: hotărâre privind încetarea prin demisie a unui mandat de
Mulțumim pentru vizită. vicepreședinte al Institutului Cultural Român.
Mulțumim pentru anunț. Vot, vă rog.
Ne bucură interesul studenților pentru activitatea 77 de voturi pentru, niciun vot contra, nicio abținere.
Parlamentului României. Plus încă două voturi ale celor doi colegi care nu au
Continuăm lucrările, stimați colegi. cartelă, domnul Trufin și domnul...
La punctul 2, secțiunea I, avem Proiectul de hotărâre
Domnul Marius Humelnicu (de la prezidiu):
privind încetarea prin demisie a unui mandat de
vicepreședinte al Institutului Cultural Român. Torma.
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Torma, în mod evident, da. Bine.
Proiectul de hotărâre a fost adoptat.
La punctul 3, secțiunea I, avem aprobarea prelungirii la
60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei
inițiative legislative.
Potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului,
caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea
plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a
analizat solicitarea privind prelungirea la 60 de zile a
termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative
legislative, astfel cum este afișată pe pagina de internet a
Senatului.
Supun votului dumneavoastră aprobarea prelungirii
termenului de dezbatere și adoptare a Propunerii legislative
pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1991 pentru
sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de
conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată
(L578/16.10.2023).
Vot, vă rog.
72 de voturi pentru, o abținere.
Prelungirea termenului a fost adoptată.
La punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea
transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră
sesizată, a unei inițiative legislative.
Precizez că, în conformitate cu hotărârea Biroului
permanent din 23 octombrie 2023, pe baza avizului Comisiei
pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1)
lit. e) și art. 94 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se
transmite către Camera Deputaților, pentru a dezbate și
adopta, ca primă Cameră sesizată, inițiativa legislativă, astfel
cum este afișată pe pagina de internet a Senatului.
Iar acum supun votului dumneavoastră transmiterea către
Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii
legislative privind reglementarea unor măsuri cu privire la
producția sau comerțul cu armament, muniție și material de
război (L565/09.10.2023).
Vot, vă rog.
74 de voturi pentru, niciun vot contra, nicio abținere.
Propunerea a fost adoptată.
La punctul 5, secțiunea I, avem aprobarea solicitării de
retragere din procesul legislativ a unei inițiative legislative.
În conformitate cu prevederile art. 97 alin. (1) din
Regulamentul Senatului, precizez că inițiatorul proiectului de
lege sau al propunerii legislative poate să-și retragă proiectul
sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu
aprobarea plenului.
Astfel, în Biroul permanent al Senatului, în ședința de
astăzi, 23 octombrie 2023, am analizat solicitarea inițiatorilor
de retragere din procesul legislativ a unei inițiative, astfel cum
este afișată pe pagina de internet a Senatului.
Și supun votului dumneavoastră această solicitare de
retragere din procesul legislativ a Propunerii legislative
pentru gestionarea deșeurilor provenite din activitățile de
construire și desființare (L502/05.09.2023).
Vot, vă rog.
74 de voturi pentru, niciun vot contra, o singură abținere.
Propunerea a fost adoptată.
La punctul 6, secțiunea I, avem notă privind adoptarea
tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și
adoptare la 16, respectiv 19 octombrie 2023, a unor inițiative
legislative.
Nota este afișată pe pagina de internet a Senatului.
Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea
termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din
Constituția României, coroborat cu prevederile art. 150
alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie
transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în
calitate de Cameră decizională.
Stimați colegi, continuăm lucrările și trecem la cea de-a II-a
secțiune a ordinii de zi.
Domnule senator Radu Mihail, aveți cuvântul.
Domnul Radu-Mihai Mihail:
Mulțumesc, domnule președinte.
Vreau să atrag atenția din nou că Senatul ar trebui să
muncească. Faptul că ajungem să trecem încă 10 inițiative
tacit e un semn de lipsă de respect pentru alegători până la
urmă, pentru că trebuie să dezbatem propunerile care ajung
la noi pe masă. E o practică nedemocratică și fac apel încă o
dată la dumneavoastră să respectați procedurile, să vă faceți
treaba în comisii, să nu mai ajungem în situația în care...
10 inițiative înseamnă cam 10% din ce dezbatem într-o lună.
Este un procentaj de neadmis, din punctul meu de vedere, și
sper că vom ajunge să ne corectăm, așa cum era în
vremurile bune, când USL se ocupa de președinția Senatului.
Mulțumesc. (Aplauze.)
Sau poate domnul Ciucă poate să vină la muncă.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Continuăm lucrările și trecem la secțiunea a II-a a ordinii
de zi.
La punctul 1 avem Proiectul de lege pentru ratificarea
Acordului dintre Părțile la Convenția de cooperare
polițienească pentru Europa de Sud-Est privind schimbul
automat de date ADN, date dactiloscopice și date privind
înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare și semnat
de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, pentru
aderarea la Acordul deschis spre semnare și semnat de
partea română la Viena la 13 septembrie 2018, de
implementare a Acordului dintre Părțile la Convenția de
cooperare polițienească pentru Europa de Sud-Est privind
schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice și date
privind înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare și
semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018,
pentru ratificarea Protocolului, semnat de partea română la
Skopje la 30 noiembrie 2021, de modificare a Acordului
dintre Părțile la Convenția de cooperare polițienească pentru
Europa de Sud-Est privind schimbul automat de date ADN,
date dactiloscopice și date privind înmatricularea vehiculelor,
deschis spre semnare și semnat de partea română la Viena
la 13 septembrie 2018, pentru stabilirea unor măsuri
necesare punerii în aplicare a Acordului dintre Părțile la
Convenția de cooperare polițienească pentru Europa de
Sud-Est privind schimbul automat de date ADN, date
dactiloscopice și date privind înmatricularea vehiculelor,
deschis spre semnare și semnat de partea română la Viena
la 13 septembrie 2018, precum și pentru completarea art. 115
alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2001 privind
înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice
comunitare de pașapoarte și serviciilor publice comunitare
regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor
(L555/03.10.2023).
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului
de lege și dau cuvântul domnului secretar de stat,
subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne, Gheorghe
Sorescu.
Aveți cuvântul, domnule subsecretar de stat.
Domnul Gheorghe Sorescu – subsecretar de stat
în Ministerul Afacerilor
Interne:
Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Prin prezentul proiect se propun următoarele:
– ratificarea acordului;
– aderarea la Acordul de implementare și ratificare a
Protocolului de modificare a acordului.
Desemnarea următoarelor autorități ca puncte naționale
de contact:
– Institutul Național de Criminalistică din cadrul
Inspectoratului General al Poliției Române, pentru date de
referințe ADN și date dactiloscopice;
– Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din
cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, pentru
furnizarea datelor cu caracter personal disponibile și altor
informații în legătură cu datele de referință ADN și date
dactiloscopice;
– Direcția Generală Permise de Conducere și
Înmatriculări, pentru furnizarea datelor privind înmatricularea
vehiculelor;
– stabilirea limitelor aferente căutărilor și comparărilor
automate efectuate de către Institutul Național de
Criminalistică.
Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru ratificarea
Acordului dintre Părțile la Convenția de cooperare
polițienească pentru Europa de Sud-Est privind schimbul
automat de date ADN și date dactiloscopice, în forma
propusă de comisiile de specialitate ale Senatului.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Vă mulțumesc, domnule subsecretar de stat.
Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru
apărare, ordine publică și siguranță națională au elaborat un
raport comun.
Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru
prezentarea acestui raport.
Aveți cuvântul, domnule senator.
Domnul Császár Károly Zsolt:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
În ședințe separate, membrii celor două comisii au
analizat proiectul de lege, avizul și punctele de vedere
exprimate și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte
un raport comun de admitere, fără amendamente.
În consecință, Comisia pentru apărare, ordine publică și
siguranță națională și Comisia pentru administrație publică
supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul
comun de admitere și proiectul de lege.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Doamna senator Gabriela Crețu, aveți cuvântul.
7
Doamna Gabriela Crețu:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Nu am un comentariu general, ci o întrebare către
reprezentantul Guvernului. Acest acord include atât țări care
sunt membre ale Uniunii Europene, cât și țări care nu sunt
membre ale Uniunii Europene. Drept urmare, cele care sunt
membre respectă legislația europeană legată de protecția
datelor personale. Celelalte nu sunt obligate.
Din acest motiv, Comisia Europeană a atacat la Curtea de
Justiție a Uniunii Europene acest acord, exact din acest motiv
că nu ne protejează suficient datele personale, și s-a ajuns,
din câte știu eu, la o înțelegere și la niște amendamente pe
acord.
Ceea ce votăm noi astăzi include acele amendamente
sau nu include? Pentru că din documentele de pe site n-am
reușit să-mi dau seama dacă noi votăm acordul amendat sau
acordul inițial.
Mulțumesc foarte mult.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Aveți cuvântul.
Microfonul 9.
Domnul Gheorghe Sorescu:
Mulțumesc.
Din câte știm, respectă. Practic, se referă la țările care
sunt nemembre ale Comunității Europene și respectă aceste
prevederi.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc și eu.
Dacă mai sunt alte intervenții?
Nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 2 al ordinii de zi avem Legea pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2022 privind unele
măsuri pentru consolidarea capacității instituționale și
administrative a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării
și a Autorității pentru Digitalizarea României necesare
implementării componentei C7 – Transformare digitală din
Planul național de redresare și reziliență, precum și alte
categorii de măsuri (L156/28.03.2022).
Reexaminare la solicitarea Președintelui României.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului
secretar de stat Marius Poșa – Ministerul Cercetării, Inovării
și Digitalizării.
Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.
Microfonul 10.
Domnul Marius-Viorel Poșa – subsecretar de stat
în Ministerul Cercetării,
Inovării și Digitalizării:
Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Guvernul susține prezentul proiect de lege, respectiv
Ordonanța Guvernului nr. 30/2022 privind unele măsuri
pentru consolidarea capacității instituționale și administrative
a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și, totodată, a
Autorității pentru Digitalizarea României, măsuri necesare
implementării componentei C7 – Transformare digitală din
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
Planul național de redresare și reziliență, precum și alte
categorii de măsuri.
Susținem proiectul, cu amendamentele din raport.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc și eu.
Îl invit pe domnul președinte Rotaru să prezinte raportul
întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială
împreună cu Comisia pentru comunicații, tehnologia
informației și inteligență artificială.
Aveți cuvântul, domnule președinte.
Domnul Ion Rotaru:
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru comunicații și tehnologia informației și
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au
dezbătut și au adoptat un raport comun asupra Proiectului de
lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 30/2022.
Ca urmare a dezbaterilor, membrii celor două comisii au
hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun
de admitere, cu amendamente admise, care sunt cuprinse în
anexa la raport.
Pe cale de consecință, supunem plenului Senatului
raportul comun de admitere, cu amendamente admise,
precum și proiectul de lege.
Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră
sesizată.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
S-a înscris la cuvântul doamna senator Boancă Rodica.
Aveți cuvântul, doamna senator.
Microfonul 3, vă rog.
Doamna Rodica Boancă:
Mulțumesc, domnule președinte.
Mă așteptam să ne prezinte domnul secretar de stat și un
raport de activitate al ministerului, având în vedere că prin
această lege se solicită creșteri, creșteri de personal, creșteri
de salarizare, și noi suntem țara dosarului cu șină. Încă
suntem țara dosarului cu șină.
În plină criză, pe care tot Guvernul o validează și despre
care tot Guvernul vorbește, dumneavoastră veniți și solicitați
măriri de personal, măriri de salarii. Mi se pare cel puțin
sfidător, în contextul în care în România acum sunt blocate
posturi de profesori, de medici, de judecători, de procurori, de
polițiști. Unde credeți dumneavoastră... Și, mai rău decât
atât, acest proiect de lege are raport de admitere. Mă
așteptam la un raport de respingere. Ori este pentru toți
criză, ori pentru unii – mumă, pentru alți – ciumă, după cum
se pare. Ciuma roșie, din păcate. Închideți sinecurile, pentru
că aveți de toate, precum Institutul Levantului, și poate folosiți
banii de acolo.
Dar, repet, un raport de activitate ar fi fost binevenit, să
vedem și noi pentru ce anume cereți dumneavoastră aceste
suplimentări, care vor fi tot din bugetul acesta național.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Alte intervenții?
Nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale.
Inițiativa rămâne la vot final.
Punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 78/2023 pentru completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2023 privind unele
măsuri bugetare, precum și unele măsuri pentru
îmbunătățirea absorbției fondurilor europene
(L553/03.10.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului
de lege și dau cuvântul domnului secretar de stat în
Ministerul Energiei, Casian Pavel Nițulescu.
Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.
Domnul Pavel-Casian Nițulescu – secretar de stat
în Ministerul
Energiei:
Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Prezentul proiect are ca obiect de reglementare
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2023
privind unele măsuri bugetare, precum și unele măsuri pentru
îmbunătățirea absorbției fondurilor europene, cu scopul
declarat al asigurării sustenabilității poziției fiscale a
României pe termen mediu și lung, precum și al
predictibilității politicii fiscal-bugetare.
Printre schimbările preconizate amintesc:
– se propune ca în anul 2023 ordonatorii principali de
credite ai bugetului de stat să disponibilizeze la Fondul de
rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, în termen de 5 zile
de la solicitarea Ministerului Finanțelor, creditele de
angajament și creditele bugetare reținute în proporție de
10%, în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea
nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și
completările ulterioare;
– se propune modificarea alin. (6) al art. 13 din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 21/2022, în sensul în care
Ministerul Energiei reîntregește veniturile rezultate din
privatizare până la data de 30 septembrie 2024;
– se propune crearea unui mecanism financiar în vederea
facilitării atingerii jaloanelor și țintelor din PNRR, astfel încât
plata investițiilor să fie asigurată în primul rând din sursa
PNRR și numai după utilizarea integrală a acesteia să fie
utilizată finanțarea publică națională, mai ales că investiția
este eligibilă la finanțare din PNRR și plata trebuie făcută cu
prioritate din resursele europene, până la epuizare.
Prin urmare, solicit aprobarea pozitivă a acestui proiect de
lege.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Domnule președinte Neagu, aveți cuvântul, pentru a
prezenta raportul Comisiei de buget, finanțe.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
Domnul Nicolae Neagu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Beneficiile acestei ordonanțe le-ați auzit explicate de
domnul secretar de stat.
Comisia de buget, finanțe, pe data de 17 octombrie, a
analizat proiectul de lege și avizele primite și a hotărât, cu
unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără
amendamente.
Potrivit prevederilor art. 75 din Constituție, Senatul este
prima Cameră sesizată.
Mai fac precizarea că proiectul de lege face parte din
categoria legilor ordinare.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Dau cuvântul doamnei senator Anca Dragu.
Doamna Anca Dana Dragu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Nicio zi de plen fără o nouă încălcare a regulilor fiscal-
bugetare. Am avut OUG nr. 73, OUG nr. 74, acum avem o
modificare la OUG nr. 73, prin care Guvernul... ce face?
Plimbă banii dintr-un buzunar în altul, într-un mod cu totul și
cu totul netransparent, abuzând orice regulă elementară din
finanțele publice.
Ne-a povestit reprezentantul Ministerului Finanțelor cum
va funcționa această modificare. Se vor aloca din Fondul de
rezervă bani și pentru cofinanțare, și pentru medicamente,
pentru sănătate. Cei 10% blocați „până la rectificare”, așa
scrie în Legea finanțelor publice, pentru casa de sănătate se
deblochează, deși n-am avut rectificare, pentru că nu mai
sunt bani la Casă. Ați văzut deja facturi neplătite de luni de
zile către farmacii.
De ce se întâmplă toate aceste lucruri? Pentru că bugetul
a fost foarte prost făcut; aici cred că suntem cu toții de acord,
indiferent de la ce partid politic provenim. Au fost bani alocați
pentru cheltuielile statului numai pentru 7, 8, 9 luni, așa că
acum, în loc să vină cu o rectificare bugetară, statul
abuzează de reguli elementare. Fondul de rezervă este un
mic buzunar din care statul poate plăti cheltuieli urgente. De
acolo ar fi putut plăti, de exemplu, aducerea în țară a
românilor aflați în zone de conflict sau plata tratamentelor
celor spitalizați în străinătate ca urmare a accidentului de la
Crevedia. Deci pentru acest gen de acțiuni este constituit
Fondul de rezervă, nicidecum pentru a face investiții,
cheltuieli de personal, cheltuieli de pensii, pensii speciale și
așa mai departe.
De ce nu face Guvernul rectificarea bugetară? Asta e
întrebarea. Este pentru prima dată când în luna octombrie
suntem deja, în acest an, și nu avem o rectificare bugetară.
Păi, e foarte simplu: din două motive. Un motiv este acela că
s-ar vedea dezastrul din finanțele publice, iar al doilea motiv –
și cred că acesta este mai important decât primul – este că
în acest fel Guvernul Ciolacu și, în principal, prim-ministrul,
domnul Marcel Ciolacu, dispun de toți banii rămași în
economie și îi vor direcționa în mod discreționar și
netransparent către instituțiile care cer și care, desigur, sunt
mai prietene cu șeful.
9
Așa că, stimați senatori de la PNL, vă sfătuiesc sincer să
nu votați acest OUG, pentru că primarii dumneavoastră și
șefii de instituții vor fi primii afectați de aceste modificări
legislative.
USR, desigur, nu poate susține această încălcare a
tuturor regulilor.
Mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, doamna senator.
Domnule senator Bodog Florian, aveți cuvântul.
Domnul Florian-Dorel Bodog:
Mulțumesc. Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor colegi,
La începutul ședinței liderul de grup al USR a venit și a
spus că nu lucrăm, că nu lucrăm suficient, că trec inițiative
legislative. Și tocmai am asistat la o declarație politică.
Voiam să-i spun, cu tot respectul, doamnei senator că
declarațiile politice sunt miercuri și să nu poluăm spațiul de
dezbatere cu lucruri care nu țin de inițiativa legislativă.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Drept la replică, domnule senator, da.
Domnul Florian-Dorel Bodog (din sală):
Nu i-am pronunțat numele.
Doamna Anca Dana Dragu:
Insist asupra faptului că vorbim despre articole din Legea
finanțelor publice, Legea nr. 500, articole din Legea
nr. 69/2010. Nu este niciun fel de declarație politică faptul că
prin acest OUG se încalcă toate regulile fiscal-bugetare. Nu
este nicio declarație politică, este ceea ce se întâmplă prin
acest OUG.
Mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, doamna senator.
Invit liderii să discutăm dacă e cazul să prelungim
programul.
Liderii de grup, un minut puteți...? Cristi...
Dacă puteți veni să vedem dacă prelungim, apropo de
propunerea de a munci mai mult. (Discuții la prezidiu.)
Da, vă rog, domnule senator.
Domnul Florian-Dorel Bodog:
Mulțumesc, domnule președinte.
Pe procedură, vă solicit să prelungim programul de lucru
până la dezbaterea și, inclusiv, votarea punctului 21.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc pentru propunere, domnule senator.
Supun votului dumneavoastră propunerea formulată de
către domnul senator Bodog Florian pentru prelungirea
programului de lucru până la punctul 21 inclusiv.
Vot, vă rog.
Punctul 21, nu ora 21.00.
73 de voturi pentru, un vot contra, o abținere.
Vă mulțumesc, apreciez.
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
Declar închise dezbaterile pentru punctul 3.
Inițiativa rămâne la vot final.
La punctul 4 avem Propunerea legislativă pentru
organizarea și funcționarea Departamentului pentru
Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană
(L414/26.06.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii
legislative.
Inițiatorul, dacă este prezent și dorește să susțină
propunerea.
Domnul senator Darău, inițiator? (Replică neinteligibilă din
sală.)
Bun, după.
Atunci, îl rog pe domnul președinte Țâgârlaș, în calitate
de reprezentant al Comisiei juridice, de numiri, disciplină,
imunități și validări, să prezinte raportul întocmit împreună cu
Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru
muncă, familie și protecție socială.
Aveți cuvântul, domnule președinte.
Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul
Senatului în vigoare, Comisia juridică, Comisia pentru
administrație publică și Comisia pentru muncă, familie și
protecție socială, prin adresa L414/2023, au fost sesizate de
Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și
elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative
pentru organizarea și funcționarea Departamentului pentru
Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare
organizarea și funcționarea departamentului, în sensul
înființării pe un termen limitat, pe durata negocierilor de
aderare, a Departamentului pentru Integrarea Republicii
Moldova în Uniunea Europeană, instituție administrativă
autonomă, cu personalitate juridică, care are misiunea de a
acorda asistență tehnică instituțiilor și autorităților publice din
Republica Moldova.
Avem un aviz favorabil din partea Consiliului Economic și
Social.
Comisia de buget – aviz favorabil și, în urma dezbaterii în
cele trei comisii, s-a concluzionat că voturile tind să meargă
către un raport de admitere, în majoritatea lor, având în
vedere argumentele invocate de către inițiatori.
Dezbaterile au avut loc în ședințe separate, în prezența
majorității senatorilor, în ședințele din 10, 17 și 23 octombrie.
Au fost, de asemenea, admise amendamente.
Menționez faptul că suntem în categoria unei legi
organice.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule președinte.
S-au înscris la cuvânt patru colegi.
Pentru început, dau cuvântul domnului senator Darău
Irineu.
Domnule senator.
Domnul Ambrozie-Irineu Darău:
Mulțumesc, domnule președinte.
Se vorbea înainte de declarații politice. Această inițiativă
este, într-o oarecare măsură, o declarație politică.
Spun, din capul locului, că USR susține integrarea
Republicii Moldova în Uniunea Europeană, așa cum a
demonstrat-o de-a lungul timpului și prin declarații, dar mai
ales prin fapte. Pe de altă parte, când înființăm o instituție,
care nu se mai numește, așa cum spunea și raportul,
„departament”, ci între timp inițiativa a suferit foarte multe
modificări prin amendamente – se numește „institut” acum –,
când înființăm o instituție, trebuie să avem grijă ce înființăm,
ce există deja și ce oameni plătim în plus.
Există deja, atât la nivelul Guvernului României, cât și la
nivelul Uniunii Europene, misiuni diplomatice asumate pentru
facilitarea și pentru sprijin tehnic pentru aderarea Republicii
Moldova la Uniunea Europeană. Acest institut, fost
departament în inițiativa inițială, care se înființează, s-ar
înființa prin această inițiativă ar duce la crearea a numeroase
posturi de funcționari publici parlamentari, adică inclusiv de
noi pensii speciale. Dar nici nu știm exact câte, fiindcă
rămâne pentru o decizie ulterioară în Parlament aprobarea
numărului de posturi, organigrame și așa mai departe. De
asemenea, inițiativa nu trasează obiective clare pentru acest
nou institut. Știm doar că locul muncii acestor oameni va fi la
Parlament.
Nu vrem să politizăm relația cu Republica Moldova.
Repet, se întâmplă deja lucruri, statul român, Guvernul
României și mulți parlamentari din această sală fac
demersuri oficiale pentru a ușura aderarea Republicii
Moldova la Uniunea Europeană. Nu credem că mai e nevoie
de o nouă structură și de un nou buget consumat.
De aceea, USR se va abține pe această inițiativă
legislativă, dar, încă o dată, susținând clar cauza aderării
Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Domnul senator Neagu Ionuț.
Domnul Ionuț Neagu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Noi, Grupul parlamentar AUR, considerăm că forma
corectă, atât istorică, cât și politică, este de unire a României
cu Republica Moldova. Acest artificiu prin care dorim
integrarea Republicii Moldova la un anumit termen –
calendele grecești – nu reprezintă decât continuarea
aceleiași politici din anii ’90 încoace, pe care o pot rezuma
prin dictonul diplomației românești „nu este încă momentul”.
Acest nou institut nu este decât o nouă sinecură, prin care
unii politicieni vor să se salveze din corabia care simt că ia
apă. Era de ajuns ca Departamentul pentru Relația cu
Republica Moldova, deja existent, să-și facă treaba. Faptul
că exact... constituiți o nouă instituție demonstrează exact
argumentele expuse.
Totuși noi vom vota pentru, votul fiind unul exclusiv politic,
oportunitatea faptică a acestei noi structuri fiind inexistentă.
Vă mulțumesc. (Replici neinteligibile din sală.)
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
În continuare, avem două înscrieri la cuvânt din partea
colegilor neafiliați: doamna senator Boancă Rodica și
doamna senator Diana Iovanovici.
Timpul este de un minut, deci, doamna senator Boancă,
dacă vreți să lăsați timp și pentru doamna senator Iovanovici,
aveți cuvântul.
Am dat cuvântul în ordinea înscrierii la cuvânt.
Doamna Rodica Boancă:
Mulțumesc, domnule președinte.
Scurt timpul acesta.
Cu siguranță, Republica Moldova trebuie scoasă de sub
influența rusească, dar acest proiect aduce o foarte mare
jignire, de fapt, României și unioniștilor, deoarece Moldova se
poate integra în Uniunea Europeană mâine dacă guvernele
României Mari și României Mici, de peste Prut, semnează
pentru unire. Unirea este răspunsul pentru ca Moldova să
intre în Uniunea Europeană. Din păcate, doamna Maia
Sandu nu face niciun demers în acest sens, iar despre
președintele nostru ce să spunem? Nu avem nicio așteptare.
Aș mai spune doar atât: păcat de atâția soldați care și-au
dat sufletul, care și-au dat viața pentru unirea și unitatea
acestui popor, păcat de toți aceia care au militat și militează
pentru unitate! Aveți puterea, cereți unirea și chiar mâine
Republica Moldova poate intra în Uniunea Europeană!
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Ați folosit tot timpul.
Doamna... Vă rog, vă rog, doamna senator.
Luați cuvântul..., fără procedură, că...
Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:
Procedură e, să știți. Și procedură.
Vreau să vă întreb un lucru: v-am făcut..., apropo de
Grupul AUR, vorbiți de unire, zău?! Săptămâna trecută ați
ieșit din Camera Deputaților ca să nu votați proiectul de unire
cu Republica Moldova și veniți aici să ne cântați nouă despre
unire?!
Doi, acest proiect putea fi depus ca inițiativă legislativă –
și aici suntem pe procedură – dacă Moldova, Republica
Moldova, era deja unită cu România. În sens contrar, vă
întreb: cum puteți să inițiați un departament pentru integrarea
unei alte țări în Uniunea Europeană, o țară cu care nu vreți
să vă uniți, deși face parte din corpul-mamă? Schimbați
întregul sistem al acestei legi, din „departament” devine
„institut”, care sunt două chestiuni total diferite, ceea ce
înseamnă că schimbați în totalitate legislația. Mai mult, nu
există organizare, funcționare, nu există structură, atribuții,
statutul personalului, considerându-se că le veți adopta după
adoptarea acestei legi, ceea ce înseamnă că legea este
incompletă și nu respectă tehnica legislativă. Or, un astfel de
proiect nu poate nici măcar fi supus votului.
De aceea, eu vă solicit să-l retrimiteți către comisii și să
faceți ceea ce trebuie: ori este un proiect de unire cu
Republica Moldova și atunci ar trebui reunit cu proiectul meu
și urmează să fie votat, ori discutăm despre un departament
în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în care se va
discuta. Pentru că dumneavoastră, de fapt, aici ce faceți?
Preluați prerogativele Republicii Moldova, vă substituiți
Republicii Moldova și instituțiilor Republicii Moldova?
11
Păi, de ce nu votați proiectul meu de unire a României cu
Republica Moldova? Și, în același timp, Parlamentul votează
exact ce le-am transmis eu. Am și număr de înregistrare de
la Maia Sandu, de la Parlament și de la Guvern. Le-am
transmis gata făcute, nu trebuie decât să semneze și să se
voteze.
Care e motivul pentru care aveți un astfel de departament,
transformat în institut, încălcând tehnica legislativă? Cu tot
respectul. Deci vreau să mi se răspundă. Cine e inițiator?
Care a fost ideea și cum poate să încalce toată legislația
românească? Pentru că, dacă nu votăm, o să ziceți că nu
vrem unirea cu Moldova. Dacă votăm, votăm de fapt o
chestie care este neconstituțională, care este împotriva legii
și împotriva respectării statutului de stat independent și
suveran al Republicii Moldova.
Hotărâți-vă ce vreți prin acest proiect...
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumim, doamna senator..., doamna senator...
Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:
...pentru că de tehnică legislativă, efectiv, v-ați bătut joc!
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Domnul senator Niculescu-Țâgârlaș este înscris la
cuvânt.
Urmează domnul Dăneasă și domnul senator Radu
Mihail.
Pe procedură.
Aveți cuvântul, domnule Radu Mihail, domnule senator, pe
procedură.
Domnul Radu-Mihai Mihail:
Mulțumesc, domnule președinte.
Vreau să remarc deschiderea dumneavoastră pentru
dezbatere și apreciez faptul că ați acordat timp suplimentar
pentru dezbatere, ceea ce avem nevoie în Senat.
Rugămintea mea este, în continuare, în următoarele
ședințe să nu mai dați cuvântul, să aibă gâlceavă între ei,
unor extremiști proruși și antieuropeni.
Mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Domnul senator Țâgârlaș.
(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Diana
Iovanovici-Șoșoacă.)
După domnul senator Țâgârlaș.
Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Chiar dacă nu am fost în acest proiect inițiator de la
început și nu am redactat forma inițială, ulterior am corijat cât
am putut textul inițial, încercând, prin amendamentele pe
care le-am adus, să avem un text legislativ viabil. Da, s-a
schimbat natura din „departament” în „institut”, pentru că
aveam această posibilitate, în condițiile în care, fiind inițiator
al proiectului de lege, al inițiativei legislative, pot să fac acest
demers, conform regulamentului. De altfel, practic, am
preluat astfel din criticile izvorâte din poziția exprimată de
către Consiliul Legislativ și de către Consiliul Economic și
Social.
Dar, revenind la elementele definitorii ale acestui proiect,
vreau să vă spun un aspect extrem de important. Acest
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
proiect s-a născut prin colaborarea Comisiei juridice a
Senatului cu Comisia juridică din cadrul Parlamentului
Republicii Moldova. A fost o dezbatere pe această temă și
s-a reiterat faptul că acquis-ul comunitar este mai bine
cunoscut și implementat de către România, în comparație cu
Republica Moldova, și, practic, noi putem să-i ajutăm să facă
un pas în față prin această colaborare, prin acest schimb de
knowledge, prin această logistică pe care o putem pune la
dispoziție.
Da, ne-am pus și noi întrebarea dacă din punct de vedere
constituțional putem finanța un institut care să susțină
interesele unei alte țări. Din punctul meu de vedere, nu e o
altă țară. Dar, statal, recunoscând acest aspect, comunitatea
europeană chiar susține demersurile prin care statele din
comunitatea europeană susțin alte state care au calitatea de
membri aderanți, de solicitanți de a intra în spațiul comunitar
european. Deci, din punctul ăsta de vedere, nu vă îngrijorați,
există dispoziții comunitare europene care ne permit acest
demers.
Revin și asupra acestei situații pe care, practic, am
parafat-o la Slatina, în cadrul discuțiilor celor două comisii pe
care le-am menționat, și printr-un document programatic,
semnat chiar de către președintele Parlamentului din
Republica Moldova, domnul Grosu. Am făcut un pas în față
și, pe lângă formalismul discursurilor, câteodată chiar
elegante, din Parlament, din Senat sau cu alte ocazii, trebuie
să facem și lucruri pragmatice, iar aceste lucruri pragmatice
înseamnă punerea la dispoziție a tuturor informațiilor și a
elementelor pe care noi le-am dobândit pe parcursul
integrării în cadrul comunității europene fraților noștri din
Republica Moldova. Este un demers constructiv, nu este unul
de politicieni care doar vorbesc, care doar atacă, care doar
clamează, dar nu duc nimic la sfârșit, este chiar un demers
care va avea o finalizare și un aport considerabil pentru
Republica Moldova, frații noștri.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):
Procedură.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Domnul senator Neagu și, după aceea, doamna senator
Iovanovici.
Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):
Procedură.
Domnul Ionuț Neagu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Aș vrea să-i aduc aminte colegului lider de grup de la
Grupul USR faptul că într-o democrație dezbaterea este
esența acesteia, a acestei democrații. Așa că să ne lase un
pic în pace cu modul acesta totalitar în care văd ei problema.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mersi.
Doamna senator Iovanovici.
Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:
Da, deci să înțeleg că nu prea e constituțional, dar este
comunitar. Și-atunci, mă întreb: ce facem, dăm prioritate
dreptului european față de Constituția României? De când?
Că avem și o decizie a Curții Constituționale în sensul că nu
se poate.
Vreau să vă întreb: dacă tot vă pasă atât de moldoveni,
de ce nu facem uniunea cu Republica Moldova? De ce cele
două comisii nu discută...? (Discuții.)
Da, este procedură. Dumneavoastră ați expus acolo și e
dreptul meu să vă întreb, pentru că poate nu sunt elucidată
în privința unor tehnici legislative. Pentru că eu nu pot să
votez o inițiativă legislativă care poate cădea..., poate fi de
ajutor, dar poate cădea la un control constituțional, tocmai
pentru că și dumneavoastră v-ați pus întrebări cu privire la
constituționalitate.
Nu este constituțional. Dumneavoastră în acest moment
vă substituiți statului Moldova și atunci, dacă tot vreți să vă
substituiți, votați proiectul de unire cu Republica Moldova, nu
o mai dați la întors.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2023
privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a
unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 450 de
unități de învățământ preuniversitar de stat
(L552/03.10.2023).
Dau cuvântul, pentru început, domnului secretar de stat –
Ministerul Justiției, Mihai Pașca.
Aveți cuvântul. (Discuții.)
Înțeleg că nu e prezent Ministerul Justiției.
Atunci, invit reprezentantul Comisiei pentru învățământ,
pentru prezentarea raportului.
Doamna președinte, aveți cuvântul.
Doamna Monica-Cristina Anisie:
Mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare
aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui
supliment alimentar pentru preșcolarii și elevii din 450 de
unități de învățământ preuniversitar de stat.
Membrii comisiei au luat în dezbatere proiectul de lege și
au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de
admitere, cu un amendament respins.
Amendamentul respins se regăsește în anexa ce face
parte integrantă din prezentul raport.
Prim urmare, Comisia pentru învățământ supune spre
dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de
admitere, cu un amendament respins, precum și proiectul de
lege.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege
face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi
adoptat în conformitate cu prevederile art. 77 cu (2)... 76 cu
(2) din Constituție.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și
art. 92 cu (7) punctul 1 din Regulamentul Senatului,
republicat, Senatul este Cameră... prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, doamna președinte.
Intervenții din sală?
Doamna senator Dinică, vă rog.
Doamna Silvia-Monica Dinică:
Mulțumesc.
Eu aș vrea să susțin amendamentul respins.
Este: „La art. 2, după alin. (4), se adaugă un nou alineat,
cu următorul cuprins:
Pentru perioada în care programul-pilot nu a fost
operațional, sumele destinate asigurării suportului alimentar
se acordă în compensație beneficiarilor de către Ministerul
Educației, din bugetul programului-pilot, după o metodologie
stabilită prin hotărâre a Guvernului.”
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Alte intervenții?
Supun la vot amendamentul propus de către doamna
senator Silvia Dinică.
Vot, vă rog.
17 voturi pentru, 46 contra, 16 abțineri.
Amendamentul este respins.
Alte intervenții?
Domnule senator Irineu Darău, aveți cuvântul.
Domnul Ambrozie-Irineu Darău:
Mulțumesc, domnule președinte.
Intervin pe dezbatere de fond.
Evident, chiar și cu acest amendament respins, nu avem
cum să nu votăm pentru continuarea Programului „Masă
caldă” în 450 de școli, dar o facem cu inimă grea. De ce?
Fiindcă știm că, în cel mai optimist caz, niște elevi, timp de
niște zile, vor avea ceva mâncare caldă la școală.
Și mă explic. În primul rând, OUG-ul acesta a apărut în
29 septembrie, la 3 săptămâni de la începutul școlii, ca și
cum 11 septembrie, începutul școlii, ar fi fost o surpriză. Apoi,
s-a așteptat aproape o lună pentru un nou pas inventat în
aplicarea acestui OUG, și anume emiterea normelor de
aplicare – în trecut, nu era nevoie de așa ceva. Le-a luat o
lună doar să definească lista de școli, aproape toate fiind
identice cu vechiul program-pilot.
În tot acest timp, Guvernul Ciolacu avea posibilitatea să
prelungească programul în două feluri: prin amendamentele
la ordonanțele de anul trecut, amendamente care stau la
sertar în Camera Deputaților de peste 20 de ședințe, sau
elaborând și publicând un OUG pe timpul verii – așa cum noi
l-am întrebat, personal, la cabinetul prim-ministrului, prin
întrebare, în iulie, pe premierul Ciolacu.
Este, de altfel, să știți, primul prim-ministru din cei șapte,
din 2016, de când a început programul-pilot, care va prinde
sfârșitul lunii octombrie fără niciun elev având masă caldă în
școală.
13
Ba mai mult, Legea învățământului preuniversitar, pe care
ați votat-o în Parlament, prevedea masă caldă din acest an
școlar pentru un milion de elevi. Încă o dată, ne va prinde
sfârșitul anului cu foarte puțini elevi având masă caldă pentru
ultimele zile din an.
Și o ultimă rugăminte pentru toți senatorii: vă rog să luați
această listă a celor 450 de școli, să vă uitați care sunt în
județele dumneavoastră, să vă convingeți personal când și
dacă acei copii primesc o masă caldă, preferabil și de
calitate.
Deci USR va vota pentru, dar, repet, incompetența și
procrastinarea Guvernului vor duce la foarte puțină masă
caldă, pentru foarte puțini elevi. (Aplauze.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Doamna senator Boancă Rodica.
Doamna Rodica Boancă:
Mulțumesc, domnul președinte.
Cumva, în continuarea a ceea ce a menționat și colegul
meu, este de verificat modul în care se implementează acest
proiect la nivelul unităților administrativ-teritoriale, pentru că
în Ialomița, de exemplu, în municipiul reședință de județ, în
Slobozia, primăria a luat, bunăoară, decizia că, în perioada
2023–2029, pentru implementarea Programului pentru școli –
un alt... un program, cumva, adiacent – pe raza teritorială a
UAT municipiul Slobozia, consiliul local nu își asumă
responsabilitatea, deci a luat hotărârea de a transfera
responsabilitatea către consiliul județean.
Și mă tem foarte tare că, până când vor ajunge copiii să
primească această masă caldă, atât de necesară pentru a
opri abandonul școlar, va fi trecut, probabil, și al treilea modul
și vom fi aproape de sfârșitul anului.
Deci una este să ne dorim și alta este să și implementăm
la timp. Când facem lucrurile așa, pe fugă, ies prost.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Doamna senator Liliana Sbîrnea, aveți cuvântul.
Doamna Liliana Sbîrnea:
Mulțumesc, domnule președinte.
Este foarte important ca acest program să-l continuăm.
E adevărat, cu pași mici, se pare că, din 3 în 3 ani, acest
program reușește să aducă un număr de școli mai mare, din
ce în ce mai mare și să sperăm că, începând cu anul școlar
viitor, se va onora acel un milion de școlari.
Pentru acuratețea informațiilor, aș vrea să spun totuși că
normele de aplicare au apărut în 9 octombrie, nu la o lună
după ordonanță, așa cum au subliniat colegii noștri, și că
suntem conștienți cu toții și toți parlamentarii milităm pentru
cât mai multe școli care să participe la acest program, pentru
că nu putem să cerem unor copii flămânzi să fie atenți și să
participe activ la ore.
Este un program menit să reducă abandonul școlar și să
atragă cât mai mulți copii la școală.
Mulțumesc.
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, doamna senator.
Nu o să spun că a început cu 50 de școli, că în anul 2022
a crescut la 450 de școli, că nu stă în dreptul președintelui de
ședință să facă lucrul ăsta, așa că nu spun.
Dacă mai sunt și alte intervenții? (Discuții.)
Domnule subsecretar de stat, dacă Guvernul are un punct
de vedere?
Domnul Cătălin Mihai Micu – subsecretar de stat
în Ministerul Educației:
Mulțumesc, domnule președinte.
În ceea ce privește acest proiect legislativ, este foarte
important să continue.
UAT-urile așteaptă și Ministerul Educației consideră că
este necesară adoptarea acestui proiect.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc și eu.
Dacă nu mai sunt intervenții...?
Domnule senator Darău, vă rog.
Domnul Ambrozie-Irineu Darău:
Mulțumesc, domnule președinte.
Nu vreau să consum timp.
Dacă a intervenit mai târziu Guvernul, am dreptul la
întrebări pentru inițiator și pun două întrebări:
1. Câți elevi primesc astăzi, când vorbim, masă caldă din
acest program?
2. E adevărat că acest OUG aprobat atât de târziu trebuie
urmat de hotărâri de consiliu local și de licitații?
3. Ce se întâmplă după 31 decembrie?
Suntem la finalul lunii octombrie și acest pilot este până în
31 decembrie.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Doriți să răspundeți sau în scris? (Discuții.)
Înțeleg că Ministerul Educației va trimite răspuns în scris.
Dacă nu mai sunt alte intervenții..., iar eu nu pot să ajut,
că n-am poziția necesară, dacă nu mai sunt alte intervenții,
declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa rămâne la vot final.
La punctul 6 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă
pentru modificarea articolului 21 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea
jocurilor de noroc (L406/26.06.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii
legislative.
Inițiatorul, dacă este prezent.
Vă rog, domnule senator.
Microfonul 6, vă rog.
Domnul Filip Havârneanu – deputat:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Chestiunea este simplă, cei care trebuie să organizeze...
cei care trebuie să-i controleze pe organizatorii de jocuri de
noroc nu pot fi și jucători.
Trebuia să fie o chestiune logică, o chestiune de
normalitate, însă pentru că am văzut că acest lucru nu se
întâmplă, împreună cu domnul senator Sebastian Cernic și
doamna deputat Diana Stoica, am făcut această propunere
legislativă.
Am fost surprinși să vedem că angajați din Ministerul
Finanțelor care trebuiau să-i controleze pe acești organizatori
ai jocurilor de noroc au găsit o mică scăpare și, nu știu cum,
i-a izbit norocul de au câștigat în 3 ani de zile 100.000 de
euro. Dar știți ce este și mai interesant? Faptul că-i izbea
regulat, ca un salariu, așa – în fiecare an luau câte 33.000 de
euro de la operatorii pe care ei, teoretic, trebuiau să-i
controleze.
Acest lucru a ieșit în spațiul public și ne uitam, vedeam cu
toții că nu este un singur caz, un caz singular, se întâmplă
destul de des. Și statul plătește acel slogan care se cheamă
„Joacă responsabil”, dar se pare că angajații de la Ministerul
Finanțelor au înțeles prin acest slogan că sunt obligați să
joace, pentru că ei se tot duc la păcănele, pe care le verifică
și mai iau și bani.
Ați venit aici să faceți pe moraliștii după abuzurile la
ordinea zilei care se întâmplă și folosiți acest proiect
împotriva păcănelelor pentru a vă spăla, de fapt, păcatele
politice pe care le aveți.
Mi se pare... (Rumoare, discuții.)
Inițiativa este fix despre acest lucru, stimate domn, partea
bună este că... (Rumoare, discuții.) puteți să citiți...
(Rumoare, discuții.)
Puteți să strigați absolut cât doriți, asta arată o lipsă de
educație și mă gândeam că, Senatul fiind o Cameră
superioară, putem totuși să avem o dezbatere normală.
Mulțumesc. (Replici neinteligibile din sală.)
„Nesimțitule” și „băiatule” mi se par niște apelative foarte
interesante.
Voiam să spun doar că domnul...
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Hei, suntem în plenul Senatului!
Domnul Filip Havârneanu:
Voiam să spun că domnul Ciolacu... Și-i mulțumim pe
această cale domnului premier, pentru că a copiat,
copy-paste, inițiativa pe care am depus-o noi și, în același
timp, după ce că a luat acest lucru, dumneavoastră doriți...
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Pregătiți-vă să încheiați, vă rog.
Domnul Filip Havârneanu:
...spuneți că doriți să scăpați de aceste păcănele, dar nu
faceți nimic în... (Intervenții neinteligibile din sală.)
Da, copy-paste, adică a copiat. Pentru cei care nu știu
limba engleză, copy-paste înseamnă că au copiat proiectul
USR și l-au depus ei.
Dar să știți ceva interesant: asta am făcut și noi astăzi în
Comisia juridică. Și am luat fix proiectul PSD-ului, l-am
transpus în amendamente și PSD-ul a votat împotriva
propriei inițiative legislative.
Asta demonstrează faptul că dumneavoastră nu vreți
decât să vă spălați păcatele politice și să spuneți că vă doriți
să scăpați de păcănele, când, de fapt, nu faceți nimic pentru
această industrie și pentru a scăpa de acest flagel.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Bine.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
Domnul Filip Havârneanu:
Vă mulțumesc, domnule președinte. (Aplauze.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumim.
Domule senator Titus Corlățean, vă rog. Microfonul 3.
Domnul Titus Corlățean:
Pe procedură, domnule președinte de ședință.
Eu vă solicit, în baza regulamentului, să îi atrageți atenția
și să-l disciplinați pe acest membru al Parlamentului, cred, la
Camera Deputaților, asupra faptului că regulamentul prevede
anumite norme de adresare, iar insolența nu intră în
categoria normelor de adresare pe care statutul
parlamentarilor le consacră de foarte mulți ani.
Așa încât vă solicit respectuos, dar ferm, să asigurați
ordinea și disciplina vorbitorilor insolenți.
Vă mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Am reținut, domnule senator, și nu vă contrazic.
Domnul... Pe procedură, da?
Vă rog.
Domnul Raoul-Adrian Trifan:
Scurt, domnule președinte.
Cred că am ascultat o altă dezbatere sau cel puțin unii
dintre colegii noștri au ascultat altă dezbatere pentru că
injuriile au venit din băncile PSD, nicidecum de la colegul de
la USR.
Vă mulțumesc. (Aplauze, discuții.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Eu le-am auzit la microfon, din păcate.
Domnul Adrian..., domnul senator Adrian Costea.
(Discuții.)
Da, îmi cer scuze!
Domnule președinte Țâgârlaș, aveți cuvântul, pentru
prezentarea raportului Comisiei economice, industrii și
servicii și Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și
validări.
Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:
Da, domnule președinte.
În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul
Senatului, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia
economică și Comisia juridică, prin adresa L406/2023, au
fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în
vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra
Propunerii legislative pentru modificarea art. 21 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009.
Această propunere legislativă dorește să introducă o
interdicție specială, aferentă personalului Oficiului Național
pentru Jocuri de Noroc (ONJN-ului), ca să nu poată participa
la jocuri de noroc operate în România de persoane juridice
private; și nici membrii Comitetului de supraveghere al
ONJN.
Potrivit expunerii de motive, reglementarea propusă vine
în scopul prevenirii oricăror conflicte de interese, dând
garanții suplimentare pentru respectarea standardelor de
integritate din partea operatorilor de jocuri de noroc.
15
În plus, această reglementare va ajuta la consolidarea
încrederii publicului în autoritățile statului.
Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil.
Consiliul Economic și Social – aviz favorabil.
În urma dezbaterii și a constatării faptului că, între timp,
există o ordonanță de Guvern, emisă de către Guvernul
României, s-a constatat o pluralitate de legi pe acest
domeniu, motiv pentru care Comisia juridică a dat un..., cu
majoritate de voturi, a emis un raport comun de respingere.
Menționez faptul că suntem în discuția unei legi ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Domnul senator Adrian Costea.
Domnule senator Costea!
Domnul Adrian Costea:
Vă mulțumesc.
Am asistat în ultimul an la o veritabilă sarabandă a
propunerilor de modificare a legislației privind organizarea
jocurilor de noroc.
Ordonanța Guvernului nr. 77 din anul 2009, cea care ține
loc de cod de legi pentru domeniul jocurilor de noroc, a fost
ținta acestor modificări, odată cu conștientizarea tardivă a
fenomenului exploatării lăcomiei, sărăciei, respectiv lipsei de
speranță prin jocuri de noroc de tip cazino ce funcționează în
locații centrale în orașele României.
Nu am asistat, din păcate, la o dorință unanimă și fermă
de realizare a unei legislații care să ne aducă în rândul
statelor civilizate.
Între grupurile politice din Parlament există o competiție
care se traduce prin înaintarea de inițiative de modificare a
ordonanței anterior menționate, în detrimentul unui consens
politic real, care ar arăta că agenda clasei politice se
sincronizează în sfârșit cu agenda cetățenilor și nevoile lor
reale, acelea de a ține sub control fenomenul dependenței de
jocuri de noroc, unul cu costuri sociale imense.
Se pare că patima jocului compulsiv i-a cuprins chiar și pe
cei implicați în fenomen.
Prezenta propunere invocă rațiuni etice care nu ar trebui
să-i fi determinat pe cei responsabili de supravegherea
fenomenului, acționari sau angajați, să participe la jocurile de
noroc și chiar să-și însușească premii destul de consistente.
Este de la sine înțeles că acest lucru ar fi trebuit prevăzut
încă de la începutul elaborării legislației privind jocurile de
noroc.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Domnul senator Berea Cristinel.
Domnul Cristinel-Gabriel Berea:
Mulțumesc, domnule președinte.
Vreau să țineți cont de faptul că nu intervin pe fond, am
doar o întrebare pentru inițiator.
Așadar, domnule deputat, știu că în România există o
petiție prin intermediul căreia românii pot să își exprime
punctul de vedere cu privire la jocurile de noroc.
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
Vă rog să ne spuneți câte semnături s-au adunat până-n
momentul de față și dacă există vreo situație, din acele
istorisiri, care v-a atras atenția.
Mulțumesc. (Discuții.)
Domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu:
Doamna senator Elena Spătaru, aveți cuvântul.
Doamna Elena-Simona Spătaru:
Mulțumesc, domnule președinte.
Este vreo surpriză pentru cineva că domnului Marcel
Ciolacu i-au sclipit ochii când a sesizat subiectul acesta? Ați
observat ce ordonanță a promovat?
Vă vorbesc despre ordonanță, pe fondul acestei propuneri
respinse de USR, pentru a vă aminti că partidul din care fac
parte este cel care, cu multe luni în înainte, s-a adresat
societății civile, a strâns zeci de mii de semnături cu oameni
în stradă, pentru ca într-adevăr noi, parlamentarii, să tratăm
într-un mod efectiv, corect, fundamentat acest flagel, cu
propuneri pe care să le adresăm, să modificăm și să
temperăm aceste obiceiuri, această dependență.
Ce face domnul Marcel Ciolacu? Păi, ce știe cel mai bine:
minte că este preocupat, că a observat cât de important este
să reducă fenomenul și că va propune inițiative.
În schimb, în mod adevărat, ce face? Ascunde
propunerile USR la sertar și apoi vine în Parlament cu
Ordonanța nr. 82, ordonanță care doar strânge bani la buget.
Adică i-au sclipit ochii domnului Ciolacu când a văzut că
poate să strângă și mai mult pentru portbagajele pe care le
are de împărțit.
Domnule Ciolacu, de ce nu v-ați ținut de cuvânt? De ce nu
înțelegeți că sunt familii distruse de acest flagel? De ce nu
înțelegeți că am propus noi, de la USR, soluții foarte viabile?
Am propus ca primarii, pe care-i aveți, mulți, și care ar
putea să țină în mână această dependență, să aibă
posibilitatea să nu acorde autorizație de funcționare acestor
societăți comerciale.
De ce nu sunteți de acord că aceste societăți nu au voie
să-și desfășoare jocurile de noroc pe lângă școli? Sincer,
colegi, chiar nu sunteți de acord cu această propunere? Cum
e posibil să fiți de acord să fie respinsă, ținută la sertar și să
vă gândiți doar la bani?
Da, e foarte bine că industria asta a jocurilor de noroc
este și mai mult impozitată. Foarte de acord suntem și vom
vota pentru acea ordonanță, dar ce faceți cu banii? De ce nu
sunteți de acord să se reducă flagelul, pentru că banii vin de
la cei dependenți?! Vi se pare că vin de la altcineva?
Asta face Marcel Ciolacu: creează condiții și mai bune
pentru ca oamenii și sărăcia să fie exploatați de jocurile de
noroc.
Mulțumesc. (Aplauze, discuții.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
A fost chiar declarație politică, nu intervenție pe fond,
dacă nu vă supărați.
Domnule senator Țâgârlaș, aveți cuvântul.
Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:
Nu pot să fiu supărat pe doamna Spătaru, suntem așa de
apropiați în comisiile în care lucrăm că n-am cum să mă
supăr.
Dar, trecând peste aceste aspecte, am vrut să intervin...
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Și asta-i declarație.
Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:
...pentru un element tehnic pe care vreau să-l explic.
Există peste 20 de proiecte legislative, inițiative legislative
în domeniul jocurilor de noroc. Mare parte dintre ele au trecut
de Senat modificate și în care, vreau să fiu chiar corect și
obiectiv, toate grupurile parlamentare, dar absolut toate
grupurile parlamentare, și-au adus contribuția prin
amendamente, prin vot și prin susținere. În momentul de față,
nu există un singur partid sau un grup care să susțină mai
mult sau mai puțin combaterea acestui flagel, a acestei
adicții. Toate grupurile au luptat și au militat.
Problema este a Camerei Deputaților, care, în momentul
de față, ține în sertar peste 15-16 proiecte legislative și nu le
dă drumul la vot, ceea ce ne duce la un... la o pluralitate de
inițiative pe același domeniu.
Revenind la Ordonanța nr. 82, da, ea a fost dată de
Guvernul României pentru a reglementa cât mai rapid o
problemă stringentă și, chiar dacă inițiativa pe care au
depus-o colegii de la USR este corectă, ea a fost preluată de
către ordonanța de Guvern, motiv pentru care raportul de
respingere este întemeiat.
Cu altă... în altă situație suntem... mai avem încă trei sau
patru inițiative pe același domeniu care vor... probabil vor
beneficia de același tip de raport de respingere, pentru că ele
au fost însușite de către Guvernul României, iar tehnic nu pot
să depășească caracterul ordonanței de guvern și
posibilitatea de aplicare a ei.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Domnule senator Bodog Florian, aveți cuvântul.
Domnul Florian-Dorel Bodog:
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte.
Am vrut să cer cuvântul pe procedură, doar că am zis că
nu mai consum timpul pentru procedură și am intrat la
dezbateri generale.
Vreau să vă spun că am fost stupefiat când au început
dezbaterile cu prezentarea proiectului de inițiativă legislativă,
până în momentul în care am aflat că domnul coleg – mă rog,
putem să-i spunem așa, coleg – a venit în fața noastră cu o
astfel de atitudine și până am aflat că domnia-sa face parte
din zona celor care au cerut reglementarea celor „trei grame”;
știm inițiativa legislativă.
Motiv pentru care îl înțeleg și-i înțeleg surescitarea, însă
eu îi fac recomandarea, dacă are frustrări, să și le trateze
acasă, nu în Senatul României.
Pe de altă parte, intervenția doamnei colege de la USR a
fost declarație politică, și nu susținere a inițiativei legislative.
Mulțumesc.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Procedură.
Domnul Radu-Mihai Mihail:
Mulțumesc, domnule președinte.
Așa cum spuneam și în intervențiile anterioare pe
procedură, acum câteva zile, este important ca noi, toți
senatorii, să respectăm deontologia parlamentară.
Domnule Bodog, uitați-vă, că știți să citiți, cum a votat
USR la „trei grame” și nu mai veniți cu minciuni în Parlament!
Mulțumesc. (Aplauze, discuții.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Drept la replică, domnul senator Bodog Florian.
Domnul Florian-Dorel Bodog:
Drept la replică.
Vă rog să verificați în ședința Comisiei de sănătate, sunt
colegii de față, aici, colegii dumneavoastră..., colegii
dumneavoastră în ședința Comisiei de sănătate s-au abținut,
pentru că au spus că sunt colegi din USR. (Aplauze.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Înțeleg că nu mai sunt intervenții.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa rămâne la vot final.
La punctul 7 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă
pentru modificarea și completarea anexei la Ordonanța
Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și
serviciilor de piață (L407/26.06.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii
legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dorește să
susțină.
Dacă nu, reprezentantul Guvernului.
Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru
antreprenoriat, turism și Comisia juridică, de numiri,
disciplină, imunități și validări au elaborat un raport comun.
Îl invit pe domnul președinte Cristian Țâgârlaș să prezinte
acest raport comun.
Aveți cuvântul, domnule președinte.
Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:
Mulțumesc, domnule președinte.
În temeiul prevederilor art. 109 din Regulamentul
Senatului, republicat, cu modificările și completările
ulterioare, în ședința din 3 octombrie 2023 plenul Senatului a
hotărât trimiterea spre reexaminare a Propunerii legislative
pentru modificarea și completarea anexei la Ordonanța de
Guvern nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și
serviciilor de piață, inițiată de către distinși colegi senatori și
deputați USR.
Propunerea legislativă are ca obiect modificarea anexei la
Ordonanța nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și
serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, prin includerea activităților de joc... de jocuri de
noroc și pariuri – cod CAEN 9200 – în cadrul activităților
pentru a căror funcționare este necesar acordul autorității
administrației publice locale sau a sectoarelor municipiului
București.
Totodată, inițiatorii supun actualizarea codurilor CAEN
cuprinse în anexă, potrivit Ordinului Institutului Național de
17
Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea clasificării
activităților din economia națională.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil.
Comisia pentru antreprenoriat și turism și Comisia
juridică, de numiri, disciplină au validat, cu majoritate de
voturi, să adopte... au stabilit, cu majoritate de voturi, să
adopte un raport comun suplimentar de respingere. De
asemenea și Comisia economică.
În raport cu obiectul de reglementare, discutăm de o lege
cu caracter ordinar.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Dacă sunt intervenții din sală?
Domnul senator Trifan Raoul.
Domnul Raoul-Adrian Trifan:
Mulțumesc, domnule președinte.
Am fost atent la dezbaterile de astăzi din sală; și cele de
la punctul precedent, și cele de la acest punct, care probabil
că urmează. Cred că dacă spun că păcănelele reprezintă un
fenomen nociv pentru societate toată lumea din această sală
este de acord.
Dacă mergem pe stradă, în orice oraș, în orice complex
zonal, sunt zeci de astfel de săli de jocuri de noroc: lângă
școli, lângă biserici, lângă spitale, sunt peste tot, ca
ciupercile. Un dependent de jocuri de noroc dacă iese de la
lucru în ziua în care ia salariul, până ajunge acasă trece de
două, trei, cinci, șase astfel de săli, ajunge acasă fără bani,
pentru că-i lasă pe toți acolo.
Acest proiect legislativ dorește să impună un principiu
simplu. Cel puțin mie, mi se pare de bun-simț. Dacă până și o
covrigărie, domnule Ciolacu, acolo unde sunteți, are nevoie
de aviz de funcționare de la primărie, nouă ni se pare normal
ca și sălile de jocuri de noroc să aibă nevoie de acest aviz de
primărie ca să poată deschide punct de lucru în orașe.
Am observat, cu o oarecare fericire, că ați copiat de la noi
inițiativa precedentă, ca membrii ONJN să nu poată să joace
la pariuri, pentru a nu exista fel de fel de șpagă mascată și
așa mai departe, așa că, cu voia dumneavoastră, vă mai dau
o listă de proiecte USR pe care, dacă le copiați, vă susținem
și vi le și votăm, și vă și aplaudăm.
Cu voia dumneavoastră, aviz de la primărie pentru
păcănele – proiectul de față. După aceea, interzicerea
publicității pentru jocurile de noroc atât online, cât și stradal,
mutarea sălilor de jocuri de noroc de lângă parcuri, școli,
biserici, spitale și, mai ales, eliminarea pensiilor speciale și
întoarcerea la un sistem de pensii bazat pe contributivitate.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Domnule senator.
Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:
Domnule președinte, sigur, am aprobat cu toții prelungirea
programului de lucru, în speranța că vom discuta lucruri chiar
interesante și care să ne lumineze. Dom’le, dar se aud de la
microfonul ăsta atâtea prostii, rar mi-a fost dat să văd!
Și haideți să începem cu prima, cu avizul pe care primăria
trebuie să-l dea pentru funcționarea unui joc de noroc!
 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
Dom’le, numai cineva care n-a avut vreodată de a face cu
vreo primărie sau n-a intrat în vreo primărie poate să
gândească să ceară unui primar dintr-o localitate să dea
acest aviz. Adică, dacă dumnealui consideră că vrea să aibă
în localitate păcănele, bine. Dacă nu, nu. Păi, cum să lași la
aprecierea unui primar acest lucru?! Că este exact ceea ce
nu vrem să se întâmple, și anume să încurajezi corupția. Păi,
evident că omul ăla, dacă-i stimulat, îi dă. Dacă nu e stimulat,
nu-i dă. Cum să lași lucrul ăsta la aprecierea unui primar,
dacă vrea el să aprobe funcționarea în acea localitate?!
Localitatea aia nu e pe persoană fizică. Localitatea este o
comunitate pe care domnul primar o păstorește, nu poate să
decidă domnia-sa cum vrea în acea localitate. Asta în primul
rând.
În al doilea rând, și n-aș vrea să le dezvolt pe toate, în al
doilea rând, spunea colega, doamna senator Spătaru:
„Dom’le, ne-ați luat ideile, suntem foarte supărați că nu mai
aveți idei și le-ați luat pe ale noastre și ce se întâmplă cu
banii.” Păi, uite, de exemplu, știți unde cred că se duc o parte
din bani? Pe vaccinurile alea pe care acum trebuie să le
achităm, vaccinuri comandate, bineînțeles, de ministrul USR,
doamna Mihăilă, și pe care, din păcate, noi și acum trebuie
să le achităm. O mare gaură dată bugetului României de
ministrul USR al sănătății.
Mulțumesc mult.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Domnul senator Țâgârlaș.
Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:
Mulțumesc, domnule președinte.
Am ținut să iau cuvântul și la acest punct de pe ordinea
de zi pentru că există rațiuni juridice foarte corecte, care au
fost analizate de către Comisia juridică și care au determinat
votul.
În primul rând, mă dezic de argumentația antevorbitorului
meu. Eu nu cred că primarii reacționează în funcție de
stimuli. Eu cred că primarii sunt oameni serioși, care-și
păstoresc comunitățile și că sunt oameni extrem de credibili,
astfel încât argumentul nostru nu a fost acesta, că primarii-s
vulnerabili la influențele, chipurile!, industriei jocurilor de
noroc.
Dar, trecând peste acest aspect, proiectul de lege nu
reglementează o situație administrativă extrem de
importantă: cine este forul care decide dacă acel loc de
joacă, zicem așa, pentru adulți poate să fie sau nu avizat.
Pentru că, în principiu, conform Legii administrației publice
locale, consiliile locale stabilesc regulile prin care se
stabilește modalitatea de avizare, primarul fiind doar un
executant al hotărârilor de consiliu local. El emite doar decizii
cu caracter individual sau normativ. Ca atare, proiectul de...
inițiativa legislativă nu reglementează acest aspect.
În altă ordine de idei, o problemă tehnică. Avem o
directivă europeană care impune ca reglementările pe
industria jocurilor de noroc să fie la nivel național, pentru a
exista un control mult mai bun și pentru a putea și structurile
europene să intervină dacă se depășesc cadrele legale. De
aceea... și astea două argumente au stat la baza raportului
de respingere, cel puțin în Comisia juridică.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Doamna senator Simona Spătaru, microfonul 2.
Doamna Elena-Simona Spătaru:
Mulțumesc, domnule președinte.
Domnule coleg, domnule Zamfir, eu vă reamintesc că
primarii dumneavoastră n-ar fi chiar prima dată când ar fi
momiți. Asta unu.
Doi, avizul să știți că nu vine numai din mâna primarului.
Există un regulament acolo, primăria așa funcționează. Până
la urmă, consiliul local întreg analizează și există o listă
foarte mare de activități pe care primăria le autorizează
pentru a fi desfășurate, cu aviz de funcționare, pe raza
respectivei autorități... unități administrativ-teritoriale. Așadar,
nu cunoașteți problematica și lucrul acesta se vede.
În al doilea rând, veniți la microfon, ca și un coleg, fost
ministru de sănătate, și puneți doar mesaje de partid. Vă
reamintesc că aveți majoritatea de peste doi ani în curând și
nu desecretizați acea ședință de Guvern prin care a fost clar
și categoric că nu USR a avut vreo legătură cu campania de
vaccinare. Puneți mâna, citiți și spuneți oamenilor adevărul,
nu mai mințiți de la plenul Senatului! (Aplauze.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Bun, mulțumesc.
Înțeleg că nu mai sunt alte intervenții, situație în care
declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 8 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2023
privind acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic
„Valea Jiului” – SA pentru închiderea și punerea în siguranță
a extracției de huilă din cadrul exploatărilor miniere Lonea,
Lupeni, Livezeni și Vulcan (L559/03.10.2023).
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul
domnului secretar de stat, din Ministerul Energiei, Casian
Pavel Nițulescu.
Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. (Discuții.)
Nu este?
Vă rog.
Domnul Pavel-Casian Nițulescu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare
aprobarea acordării unui ajutor de stat sub formă de grant
către societatea Complexul Energetic „Valea Jiului” – SA, ca
parte a planului de ajutor de stat pentru facilitarea închiderii
minelor de cărbune în baza Deciziei Consiliului Uniunii
Europene din 10 decembrie 2010.
Demersul normativ are în vedere asigurarea surselor de
finanțare pentru închiderea și punerea în siguranță a
extracției de huilă din cadrul exploatărilor miniere Lonea,
Lupeni, Livezeni și Vulcan, reținându-se totodată faptul că
ajutorul de stat în discuție este supus notificării Comisiei
Europene.
În ceea ce privește urgența reglementării, aceasta este
motivată în principal prin necesitatea îndeplinirii obiectivelor
în domeniul decarbonării, asigurării securității energetice și
stabilității sistemului electroenergetic național.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
În urma analizei riscurilor legate de închiderea unităților
miniere Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, s-a constatat că
aceasta reprezintă un pericol actual pentru regiunea în care
sunt localizate, fiind necesară implementarea tuturor
măsurilor tehnico-organizatorice de siguranță, în vederea
diminuării și eliminării riscurilor de autoaprindere, emanațiilor
de gaz și inundațiilor.
Pe baza analizei riscurilor, se poate concluziona că cele
mai importante pericole actuale în cazul minelor Lonea,
Lupeni, Livezeni și Vulcan sunt cele de autoaprindere a
cărbunelui și emanațiile de gaze, în acest sens fiind necesară
securizarea imediată a zonei. Astfel, este esențială, ca primă
urgență, demararea, în cazul exploatărilor miniere Livezeni și
Vulcan, respectiv continuarea, în cazul exploatărilor miniere
Lonea și Lupeni, a activității de punere în siguranță a
zăcământului prin eliminarea cantităților de substanță
minerală care constituie riscuri, precum și a lucrărilor
speciale în vederea instrumentării în zonele în care trebuie
eliminate riscuri de autoaprindere.
Valoarea totală a grantului acordat Complexului Energetic
„Valea Jiului” pentru anul 2023 este în cuantum de
70.502.000 de lei.
Drept urmare, supunem aprobării favorabile, cu
amendamentele admise.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață
de capital și Comisia pentru energie, infrastructură
energetică și resurse minerale au elaborat un raport comun.
Aveți cuvântul, domnule președinte, pentru prezentarea
raportului.
Domnul Nicolae Neagu:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În ședințe separate, membrii Comisiei pentru energie,
infrastructură energetică și resurse minerale și membrii
Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de
capital au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport
comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în
anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.
Supunem spre dezbatere și adoptare raportul comun de
admitere, cu amendamentele admise, și proiectul de lege,
care face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Vă mulțumesc.
S-au înscris la cuvânt domnul senator Bordei Cristian și,
apoi, doamna senator Aelenei Evdochia.
Domnul Cristian Bordei:
Mulțumesc, domnule președinte.
O intervenție foarte scurtă.
N-am nimic de comentat pe fondul proiectului legislativ, eu
și Grupul USR vom vota pentru.
Aș dori doar să-i reamintesc domnului secretar de stat de
la Ministerul Energiei prezent la ședință solicitarea pe care
am... i s-a transmis în ședința Comisiei pentru energie în care
am aprobat raportul pentru acest proiect de lege, privind
19
situația totalizatoare a sumelor care s-au acordat sub formă
de ajutoare de stat în ultimii 5 ani.
Nu știu dacă ați transmis răspunsul, la mine n-a ajuns.
Doar voiam să vă reamintesc.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Și doamna senator Aelenei.
Doamna Evdochia Aelenei:
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
AUR va vota contra raportului de admitere, deoarece noi
suntem împotriva închiderii minelor, clar.
Am fost în zonă în vara aceasta, am vorbit cu localnici.
Mulți dintre ei ne-au spus că păstrarea locurilor de muncă ar
duce la dezvoltarea zonei. Alți localnici ne-au mărturisit că nu
s-a investit deloc în minerit. Alții, tineri, au spus că, deși grea
și periculoasă, această meserie le-ar asigura totuși locuri de
muncă celor care nu au ce lucra. Deci noi, România, în loc să
deschidem mine, să păstrăm mine, să băgăm bani în
modernizarea mineritului, să ajutăm mineritul, să ajutăm
zona – noi avem acolo o bogăție inestimabilă –, noi le
închidem, pentru că stăm drepți în fața Europei, iar Austria și
Germania redeschid mine. Noi n-o să fim de acord niciodată
cu închiderea minelor.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Și doamna senator Diana Iovanovici-Șoșoacă.
Aveți cuvântul.
Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:
Mulțumesc.
Poate ne mai aducem aminte, în 2021, când un prim-
ministru – care ar fi trebuit să fie p-acolo, dar fuge – a mințit
despre faptul că minerii nu mai erau în subteran în greva
foamei. Erau peste o sută de mineri în greva foamei, care
erau țintuiți acolo de vreo 6-7 zile și, până nu m-am dus eu
cu toată presa după mine, n-a știut nimeni nimic de ei.
Apoi, doamna Turcan, care era ministrul muncii, a încheiat
un protocol, prin care puteau să intre și dânsa, și cei de la CE
în închisoare pentru ilegalitățile din acel protocol. Am avut o
întâlnire cu dânsa vreo 3 ore, i-am refăcut protocolul și așa
și-au luat oamenii banii pe toate drepturile pe care le-au avut.
Atunci v-am spus să nu închideți minele, pentru că încă de
atunci ați invocat Green Dealul. Ei, a venit războiul și am
înțeles că Green Dealul nu mai e de actualitate și că
Germania nu că își redeschide minele, deschide altele noi.
Avem posibilitatea să mergem înainte cu mineritul. Nu o
facem. Polonia o face, Germania o face. Toate țările care
sunt experte în minerit sau cele care încearcă să fie experte
își deschid mine. Noi le închidem. De ce? De ce trebuie să
fim noi slugi? De ce tot timpul suntem cu mâna întinsă la
Uniunea Europeană? De ce tot timpul trebuie să ne aruncăm
oamenii, specialiștii pe care îi avem?
Știți că prin 2021 mai erau vreo 4.000 de mineri. 2.500 au
plecat în străinătate. Lasă, că-i caută Germania, îi caută
Polonia. Noi îi aruncăm. În curând nu vom mai avea niciun fel
de cetățeni români...
 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Timpul a expirat, doamna senator.
Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:
...poate veți rămâne singuri pe aici, prin Parlamentul
României, și va trebui să votați pentru cei care vor veni din
Asia, din Africa și vor fi noii cetățeni români.
Nu votați această inițiativă. Votați împotrivă, pentru că
este vorba și de viitorul acestei țări, care este și țara voastră,
iar acești oameni de acolo, din Valea Jiului, sunt reprezentați
de noi toți. Nu uitați de ei! Nu-i aruncați într-o mizerie
cumplită!
Și încă ceva și închid. Tot atunci am fost la domnul Virgil
Popescu în audiență. Mi-a spus că până la sfârșitul anului
acolo, în locul mineritului, va apărea o fabrică pentru eoliene,
pentru tot felul de energie regenerativă. Zău?! Unde este
acea fabrică? Cum a reușit el? L-am și întrebat: cum o să
faceți reconversie profesională cu minerii? „În juma’ de an se
face.” Au trecut doi ani și... de atunci și nu s-a făcut nimic.
Minciuna are picioare scurte. Domnul Virgil Popescu ar trebui
să stea în pușcărie pentru înalta...
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumim, doamna senator, mulțumim, timpul a expirat.
Mulțumim.
Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:
...trădare pe care a făcut-o împotriva României.
Iar dumneavoastră, PNL-ul, luați atitudine și dați-vă afară
din partid pușcăriașii ăștia!
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Vă rog.
Domnul Cornel-Cristian Resmeriță:
Bună ziua, domnule președinte!
Dragi colegi,
Ceea ce este foarte interesant este că la intervale de timp
se discută mereu despre Valea Jiului. Iarăși este foarte
interesant că cei care discută despre Valea Jiului sunt de
peste tot, numai nu din Valea Jiului. Spre deosebire de restul
colegilor, eu sunt de acolo. Mai avem un coleg senator, pe
doamna Muntean Luci, care este și ea aici. Dânsa, fiind
profesor ca ocupație, să zicem că nu a avut atât de multă
aplecare spre minerit.
Eu vreau să clarific niște lucruri și-mi pare rău să asist la o
astfel de discuție.
În primul rând, această ordonanță este o ordonanță care
salvează Valea Jiului, să fie foarte clar!
Diana, această ordonanță salvează Valea Jiului și știi
foarte bine că eu sunt de acolo, eu nu vorbesc din filme, cum
vorbesc alții. (Replică neinteligibilă din sală.)
Vreau să vă spun că actuala guvernare PSD–PNL a făcut
un lucru foarte bun și ne-a salvat de la închidere. Sigur,
despre complex se discută de vreo 5 ani de zile. Sigur, a fost
nevoie, pe 29 septembrie în acest an, prim-ministrul,
domnul... președintele PSD să vină în Valea Jiului și luni,
după 3 zile, să aibă loc ședința de guvern care a fost, practic,
actul de înființare a Complexului Energetic „Valea Jiului”.
Vreau să vă spun...
Timpul nu este atât de mult, dar nu am vorbit atât de mult
în această stagiune, încât vă rog frumos să mă lăsați.
Știți de ce am ajuns aici?
Dragi colegi de la USR, în 2016, domnul Cioloș, care era
prim-ministru la vremea respectivă, a venit în Valea Jiului –
eu eram primar chiar la Lupeni, în municipiul Lupeni, una din
minele despre care se discută astăzi – și ne-a spus că în
septembrie 2017 – deci, atenție!, 9 luni de zile – mina Lupeni
și mina Lonea nu că trebuie să fie închise, trebuie să crească
iarbă pe perimetrul minier.
De asemenea, vin... Doamna Evdochia, colega mea... Mă
miră atitudinea pe care au avut-o și dânsa, și Grupul AUR. Și
vă și spun de ce. În urmă cu aproximativ un an de zile,
Comisia economică din Senat și Comisia de energie... Le
mulțumesc lui Radu Oprea, Daniel Zamfir, Sorin a fost atunci
în Valea Jiului și am avut niște întâlniri cu oamenii, cu
sindicatele de acolo și, practic, de atunci un an... de acum un
an de zile au demarat discuțiile foarte serioase pentru
înființarea acestui Complex Energetic „Valea Jiului”.
Eu nu doresc să politizez chestiunile legate de mineri,
cum fac toți. Toată lumea spune despre mineri, nu știu, într-o
perioadă – și eu sunt de ceva vreme pe la București –, într-o
perioadă se spunea despre mineri că am dat în cap la
oameni în Piața Universității, în alte momente se discutau
alte lucruri. Însă niciodată, să știți, oamenii din Valea Jiului nu
au fost altfel decât demni. Și eu sunt la fel.
De aceea, când aud un parlamentar AUR care vine astăzi
și-mi spune că votează nu știu cum... Păi, haideți să vă spun
eu o chestiune. Acum un an de zile, cu Daniel, cu Radu, am
făcut un amendament la o lege a decarbonării care prevedea
ca Termocentrala Paroșeni să nu fie închisă. La Paroșeni se
arde cărbunele de la Lupeni, Lonea, Livezeni. Cei de la AUR
au votat decisiv împotriva acestui amendament pe care eu
personal l-am făcut... (Replici neinteligibile.) în momentul în
care, cu o lună de zile înainte, cei de la AUR făceau miting la
Mintia, că se închide Mintia.
Dragii mei, vedeți că politica nu-i pentru toată lumea și să
știți că mulți ajung aici, dar puțini rezistă.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Vă mulțumesc.
Domnul Cornel-Cristian Resmeriță:
Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru timp.
Și-i mulțumesc Guvernului, în integralitatea lui, pentru
acest lucru.
Mulțumesc mult. (Aplauze.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc. (Discuții.)
Pe procedură, desigur, da.
Domnul Cristian Bordei:
Mulțumesc, domnule președinte.
Foarte scurt, un drept la replică.
Aș vrea să-i reamintesc distinsului coleg că am spus
„USR va vota pentru”. Nu știu ce a zis domnul Cioloș, dar noi
vom vota pentru această lege. Și mai reamintesc că la
ordonanța decarbonizării am depus niște amendamente care
cereau să nu se închidă minele până nu se spune clar ce se
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
pune în loc și PSD–PNL le-a respins. Deci degeaba ne
certați, noi am votat pentru mine. Și acum.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Vă mulțumesc de precizare.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa rămâne la vot final.
Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și
completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile
(L433/10.07.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii
legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dorește să
susțină.
Nu.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări
și Comisia economică, industrii și servicii au elaborat un
raport comun.
Domnul Țâgârlaș, unul din reprezentanții celor două
comisii. (Discuții.)
Pentru prezentarea raportului. (Discuții.)
Legea nr. 31/1990 – completarea acestei legi privind
societățile.
Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:
Mulțumesc, domnule președinte.
În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul
Senatului, republicat, Comisia economică și Comisia juridică,
prin adresa L433/2023, au fost sesizate de către Biroul
permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării
raportului comun asupra Propunerii legislative pentru
modificarea și completarea Legii nr. 31/1990.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare
modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind
societățile, în sensul instituirii posibilității ca adunările
generale ale asociaților, AGA, să fie organizate online pentru
toate tipurile de societăți reglementate de lege, fiind incluse o
serie de condiții ce trebuie respectate în vederea organizării
AGA în această modalitate.
Consiliul Legislativ a emis un aviz nefavorabil.
Consiliul Economic și Social – un aviz favorabil.
Comisia pentru comunicații a emis un aviz negativ.
Guvernul a transmis punctul său de vedere favorabil, cu
unele observații și propuneri.
Propunerile Guvernului României, și în special ale
Ministerului Justiției, au fost preluate prin amendamente,
care au fost discutate în cadrul celor două comisii și, astfel,
în urma dezbaterilor asupra inițiativei legislative, s-a
concluzionat că această inițiativă este perfect în acord cu
realitățile României și ale Legii nr. 31, că ele trebuie să fie
modificate și au emis un raport comun de admitere, cu
amendamente admise.
Domeniul de reglementare este legi ordinare, Senatul
fiind prima Cameră sesizată.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Vă mulțumesc.
Dacă sunt intervenții din sală?
Doamna senator Silvia Dinică, aveți cuvântul.
Microfonul 2.
21
Doamna Silvia-Monica Dinică:
Mulțumesc.
O foarte scurtă remarcă.
USR va vota pentru raportul de admitere, cu
amendamente.
E un exemplu prin care putem să aducem contribuții la o
lege ținând cont și de observațiile mediului privat și de ceea
ce spune Ministerul Justiției, astfel încât amendamentele ni
le-am însușit noi toți, în Comisia economică. Am putea să
preluăm exemplul ăsta de bune practici și pentru alte
proiecte.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc și eu.
Alte intervenții?
Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 10 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de
lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009
privind Codul penal (L567/16.10.2023).
Declar deschise dezbaterile.
Domnul Sorin Lavric (de la prezidiu):
Doamna Alina Gorghiu.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Reprezentantul Guvernului, doamna ministru în persoană.
Vă rog, doamna ministru.
Doamna Alina-Ștefania Gorghiu – ministrul justiției:
Mulțumesc.
Dacă tot m-am nimerit aici, o să susțin eu această
inițiativă.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
E un proiect legislativ important, pe care Ministerul
Justiției l-a propus.
Obiectivul principal este descurajarea fenomenului
sustragerii de la executarea unei pedepse definitive privative
de libertate. Știți că e o prioritate a ministerului această
tematică a fugarilor din România și este o prioritate pentru
Guvern și cred eu că o prioritate pentru societatea
românească, pentru că actul de justiție trebuie dus până la
capăt, iar executarea pedepsei în sistemul penitenciar
românesc trebuie să se facă de toată lumea, căci legea este
egală și noi toți suntem egali în fața legii.
E un demers care presupune o prevedere nouă în Codul
penal, și anume persoanele condamnate la pedeapsa
detențiunii pe viață sau la închisoare care nu se predau
autorităților în termen de 7 zile vor fi pedepsite și pentru
infracțiunea de evadare. Este limpede că e o problemă pe
care, ca Legislativ, n-avem voie să o trecem la „și altele”, s-o
neglijăm, pentru că absența acestei intervenții legislative în
domeniul penal pentru combaterea unor astfel de
comportamente a fost de-a lungul vremii înțeleasă greșit,
interpretată greșit de anumite persoane condamnate de
legea penală românească.
Trebuie să vă precizez încă câteva lucruri, cred eu, de
bun augur pentru sistemul de justiție din România, și anume
faptul că în ultimii ani de zile condițiile din sistemul
penitenciar, condiții invocate de fugari atunci când își caută
 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
alinarea în alte jurisdicții din afara României, s-au îmbunătățit
semnificativ. Chiar astăzi am fost împreună cu
17 reprezentanți ai misiunilor diplomatice în România pentru
un tur la penitenciarul de la Rahova. Am vizitat cea mai
recentă investiție în sistemul penitenciar, și anume înființarea
unui număr de 108 locuri noi de cazare și modernizarea a
încă 88. Repet, doar la Rahova. Și vă informez, ca Legislativ,
că până la finalul anului, până la finalul lui 2023, vom finaliza
1.275 de locuri noi de cazare. Sunt deja, din acestea, 650
realizate, definitivate, urmează diferența. Dar se vor finaliza
aceste 1.275. Deci direcția în care ne mișcăm este corectă.
Și cu privire la fugari, ca să înțelegeți cât de importantă
este această modificare legislativă, vreau să vă dau câteva
cifre. Până la 10 octombrie anul acesta, 621 de persoane au
fost aduse înapoi în țară, 17 extrădate, 604 returnate în baza
mandatului european de arestare. Practic, în sistemul
penitenciar actual, 1.845 persoane extrădate sau predate
execută pedepse.
Mă bazez pe votul dumneavoastră pentru rezolvarea
acestei probleme.
Mulțumesc, domnule președinte.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, doamna ministru.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de
numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea
raportului.
Domnul senator Țâgârlaș.
Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:
Domnule președinte,
Doamnă ministru,
În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul
Senatului, republicat, Comisia juridică a fost sesizată spre
dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și
completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, solicitare
înregistrată sub numărul L567/2023.
Inițiator – Guvernul României.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare
modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul
penal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul
asimilării cu evadarea a faptei persoanei condamnate la
pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a
nu se prezenta la organul de poliție, în vederea punerii în
executare a pedepsei, în termen de 7 zile de la data de la
care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus
executarea pedepsei.
În urma analizei argumentelor invocate de către inițiatori,
precum și de către observațiile și propunerile formulate de
către Consiliul Legislativ, care a avizat, de altfel, favorabil,
Comisia juridică a emis, în unanimitate, un raport de admitere
a propunerii de lege.
Menționez faptul că, în cazul persoanelor condamnate
definitiv la o pedeapsă privativă de libertate anterior intrării în
vigoare a prezentei legi și care se sustrag de la executarea
respectivei pedepse, termenul de 7 zile începe să curgă de
la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Ca normă, discutăm o normă organică, Senatul fiind
prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Intervenții din sală?
Doamna senator Iovanovici Diana Șoșoacă.
Urmează doamna senator Simona Spătaru.
Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:
Mulțumesc.
Era să întreb cât este o noapte de cazare, la ce
prezentare publicitară am avut la închisorile din România. Mă
bucur că acolo avem din ce în ce mai multe camere, că sunt
din ce în ce mai mulți politicieni care ar trebui să intre acolo.
Deci, vă rog frumos, doamna ministru v-a făcut rost de
camere.
Acum, vorbind serios, după ce am trecut de textul de
publicitate gratuită din Parlamentul României pentru
pușcăriile din România, vreau să vă spun că este total
neconstituțional ceea ce ni se cere să votăm aici. Și nu cred
că mă puteți acuza vreodată că eu țin cu cei care ar trebui
condamnați, pentru că, la câte plângeri penale am făcut...
însă, totuși, trebuie respectate niște drepturi și niște principii
ale Constituției României.
Se instituie prezumția de vinovăție, atenție!, fără nicio
probă, se constată din textul legii că există evadare. Deci
indiferent că omul acela știe sau nu știe de acea hotărâre...
și am văzut nenumărate cazuri, credeți-mă, inclusiv la
Comisia pentru cercetarea abuzurilor și inclusiv în cei 28 de
ani de practică avocățească, procese care au avut hotărâri
fără ca respectiva persoană să fi fost citată vreodată. Și
trebuie să ajungi la CEDO pentru asta? Când? Să te judece
când? După 10 ani?
Bun, se încalcă deci această prezumție de...
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Pregătiți-vă de încheiere, vă rog.
Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:
Imediat... nevinovăție și se instituie o premisă, atenție!, că
orice persoană care știe sau nu știe de hotărâre, da,
constituie o infracțiune – infracțiunea de evadare. Deci,
atenție!, este neconstituțional și se răstoarnă principiul
prezumției de nevinovăție în principiul vinovăției.
Să știți că dreptul nu e chiar atât de ușor, trebuie să-l și
profesezi și să și ai activitate ca să înțelegi ce se întâmplă de
fapt în activitatea justiției.
Vă mulțumesc frumos.
Voi vota împotrivă.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Doamna senator Simona Spătaru, vă rog.
Ca să n-ajungem cu cele 21 de puncte la ora 21.00,
rugămintea ar fi să ne planificăm mai atent luările de cuvânt –
nu cu dumneavoastră, doamna senator –, pentru a ne
încadra într-un minut sau în 3 minute.
Mulțumesc.
Doamna Elena-Simona Spătaru:
Mulțumesc, domnule președinte.
O propunere care era de mult așteptată, dar care, din
păcate, nu produce și soluții reale.
Soluția reală este proiectul USR L274/2023 – zace în
sertarele coaliției din martie anul curent. Acolo am propus o
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
soluție constituțională, în acord cu un Cod penal care a
funcționat. Deci este o soluție care a funcționat în trecut, a
trecut proba și pentru instanță, și pentru perioada de anchetă
penală. Ați depășit, bineînțeles, soluțiile USR, pentru că vă
place, zic eu, să măriți acea listă a fugarilor. Cu care să
încep? Care o fi fost ultimul? Arsene, Oprescu, Vâlcov... și
n-are rost, că n-o să iau în seamă pe urmă ce ne-a sfătuit
domnul președinte și pierdem timpul. Este o listă foarte
lungă.
Cum ar putea să fie aceștia încurajați să rămână pe
teritoriul României cu o pedeapsă mult mai mică adăugată la
ceea ce ei deja primesc, cu referire la evadare?
Nu mai spun că este și... Dacă vă uitați pe o definiție
simplă din DEX la ce înseamnă „a evada”, nici nu are cum să
se potrivească cu această soluție cu care vine Ministerul
Justiției. Deci, pur și simplu, pierdeți timpul degeaba.
Mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Intervențiile s-au epuizat, declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 11 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă –
Legea cărnii și a produselor din carne (L494/05.09.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii
legislative.
Inițiatorul, dacă este prezent și dorește să intervină.
Înțeleg că nu.
Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și
dezvoltare rurală și Comisia pentru antreprenoriat și turism
au elaborat un raport comun.
Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru
prezentarea raportului.
Aveți cuvântul, domnule senator.
Domnul George Scarlat:
Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare
crearea cadrului legal privitor la sectorul de carne, referitor la
denumirea produselor, prezentarea, etichetarea și
comercializarea acestora, urmărindu-se sănătatea populației
și informarea corectă a consumatorilor.
Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Comisia
juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia
economică, industrii și servicii au transmis avize favorabile
asupra propunerii legislative.
În ședința din data de 17.10, membrii celor două comisii
au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport
comun de admitere, cu amendamente admise și un
amendament respins.
Comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului
Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente
admise și un amendament respins, și Propunerea legislativă –
Legea cărnii și a produselor din carne.
În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din
categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc și eu.
Domnul senator Matieș.
23
Domnul Călin-Gheorghe Matieș:
Mulțumesc mult, domnule președinte.
Stimați colegi,
Acest proiect de lege, L494, vine, cumva, în sprijinul
Proiectului „patriotism economic” sau „consumăm
românește”. De ce spun acest lucru? Pentru că, poate, ați
văzut în foarte multe magazine crenvurști din piept de pui la
15 lei kilogramul, parizer tot la 15 lei kilogramul, tot din pui,
când pieptul de pui, materia primă, este 18 lei. Deci produsul
final este mai ieftin decât materia primă.
Ei, ceea ce face acest proiect de lege, Legea cărnii:
spune clar că procentul de carne trebuie afișat, iar carnea,
dacă este și putem să punem „Produs în România”, trebuie
să fie din fermele... animalele crescute în fermele din
România. Deci nu doar adus, facturat în România și după aia
spunem că e produs românesc. Nu, trebuie să fie animalele
crescute în România.
Iar, la fel, în acel cod QR care vine pe ambalaj este
inclusiv prețul de achiziție. Deci hipermarketul va trebui, în
codul QR, să spună clar la ce preț a cumpărat produsul finit.
Iar un alt punct din acest proiect de lege este interzicerea
comercializării produselor din carne sintetică sau carne
sintetică produsă în laborator. Acest lucru vine, din nou, în
sprijinul producătorilor români și trebuie să consumăm
românește, trebuie să consumăm carne din România.
Dragi colegi, vă îndemn să votați acest proiect de lege.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Cristian Bordei.
Domnul Cristian Bordei:
Mulțumesc, domnule președinte.
Da, sigur, reglementarea comercializării produselor din
carne este o idee bună, nu contestăm asta. Însă uneori, după
cum știți, drumul spre iad poate fi pavat cu intenții bune. Și aș
vrea să mă refer doar la art. 3, care prevede faptul că, pentru
a se numi produs românesc, un produs de carne trebuie să
fie făcut din carne din carcasă românească 100%.
Aș vrea să reamintesc inițiatorilor că în comerțul
internațional Organizația Mondială a Comerțului a introdus
așa-numitele reguli de origine pe baza cărora se emite
certificatul de origine care certifică faptul că un anumit produs
provine dintr-o anumită țară. Aceste reguli au doi piloni de
bază: pe de o parte, este vorba de procentul de materii prime
care provin din țara respectivă încorporate în acel produs, pe
de altă parte, este vorba de procentul de muncă locală
încorporat în acel produs.
Niciunul din aceste criterii în regulile Organizației
Mondiale a Comerțului nu este dus până la 100%, așa cum
prevede această inițiativă legislativă, și există riscul ca prin
această reglementare care, repet, are intenții bune să se
meargă la o chestiune absurdă, prin care anumiți producători
români practic nu mai pot să-și pună marca „produs în
România” pe produsele lor pentru că includ doar 80% carne
din carcasă românească, dar sunt produse în România și,
practic, îi pune pe picior de egalitate cu alți producători, care
poate folosesc 100% carne din import. Deci se va restrânge
la maximum numărul producătorilor care vor putea spune că
vând un produs de origine românească, ceea ce cred eu că
 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
ridică un risc de a veni tocmai printr-un efect de bumerang
contra producătorilor români.
Ca să nu mai zic că, de exemplu, așa cum e formulat
art. 3, un producător din Ungaria sau Bulgaria dacă folosește
carcasă 100% românească poate să-și pună marca „produs
românesc”, deși el e produs în Bulgaria sau în Ungaria.
Deci din acest motiv noi credem că această reglementare,
așa cum e formulată, cu 100%, poate avea efecte de
bumerang negative și din acest motiv USR se va abține la
acest proiect de lege.
Iar ca să fac o referire foarte scurtă la art. 5, care interzice
carnea sintetică, aș vrea să fac o analogie și am să vă spun
celor care nu știți că în noaptea de Halloween a anului 1938
celebrul actor și regizor american Orson Wells a difuzat la
radio o adaptare a unui roman science-fiction, științifico-
fantastic, „Războiul lumilor” de H.G. Wells, care a fost atât de
bine făcută, această adaptare, că a produs panică la unii
cetățeni, care s-au speriat și chiar au crezut că vine o invazie
a marțienilor.
Ca să fac o analogie, acest articol ar fi ca și cum, după
acea emisiune de radio, Congresul american ar fi dat năvală
să dea o lege prin care să interzică invazia marțienilor. Chiar
nu mai aveți subiecte serioase de care să vă ocupați, stimați
colegi?
Mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Nu mai sunt alte intervenții.
Declar încheiate dezbaterile.
A! Domnul Scarlat.
Iertați-mă, vă rog!
Domnul George Scarlat:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Grupul Partidului Național Liberal va vota acest proiect de
lege, chiar dacă nu ținem decât la șansa de izbândă, nu la
paternitatea ideii.
Am să încep prin a clarifica și a-l completa pe colegul
Matieș vizavi de decizia pe care noi am luat-o în cadrul
Comisiei de agricultură prin a amenda acest proiect de lege
și cu faptul că carnea și produsele din carne cu proveniența
materiei prime 100% din carcasele din fermele din România
vor trebui să fie comercializate în rafturi și vitrine separat față
de celelalte produse din carne.
Este adevărat că, conform art. 5, este interzisă și
comercializarea produselor din carne sintetică atât timp cât la
nivelul Comisiei Europene și la nivelul Uniunii nu s-au luat și
nu avem niciun regulament european sau altă decizie
legislativă pentru a avea aceste consumuri, nici nu avem
studii de impact asupra populației și a consumului de carne
sintetică. Și, da, poate suntem printre primele state care au
interzis acest produs, suntem hărăziți de bunul Dumnezeu
încă cu animale și efective de animale sănătoase, cu o
agricultură și suprafețe întinse, în care putem să ne asigurăm
cu brio autoconsumul și, clar, o producție de alimente și
produse alimentare de cea mai înaltă calitate.
Cu privire la faptul că astăzi în România, stimate coleg,
discutăm, într-adevăr, de „produse în România”, ceea ce nu
se confundă cu produs românesc, cu materii prime, așa cum
vă spuneam, din fermele din România, este adevărat că sunt
materii prime de cea mai slabă calitate care vin în România,
sunt fabricate, sunt vândute sub brandul românesc. De ce?
Pentru că mai există totuși o urmă de ADN românesc în
consumatorul român și își dorește calitate și, în același timp,
să consume produsul fabricat din materii prime de bază
autohtone. Și de aceea e nevoie de reglementare legislativă
clară, în care am venit cu amendamente, inclusiv pe partea
de contravenții, și am mărit semnificativ suma acestora, astfel
încât să nu mai fie încurajați acești mari consumatori care
astăzi aplică o practică comercială neloială, de înșelătorie a
consumatorului prin sintagma „produs românesc” și cu
culorile drapelului național; și toată materia primă este venită,
în mod îndoielnic, din spațiul inclusiv comunitar pentru a
fabrica aceste produse.
Mă repet: vă rog, stimați colegi, să votăm această
inițiativă legislativă. Nu aveți nici măcar un motiv pentru a vă
abține.
Grupul USR... Întrucât este o lege care vine atât în
sprijinul sectorului și industriei alimentare românești, dar cu
precădere în sprijinul consumatorului român.
Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru această
lege. (Aplauze.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Domnul senator Mihail Radu-Mihai.
Domnul Radu-Mihai Mihail:
Mulțumesc, domnule președinte.
O scurtă întrebare pentru inițiatori, nu știu dacă domnul
Stănescu sau doamna Mirea Siminica sunt în sală, dar este
important să lămurim.
În expunerea de motive inițiatorii subliniază faptul că
intenționează „să protejeze bucătăria și tradiția alimentară”.
Întrebarea pe care o am pentru inițiatori este dacă se
așteaptă ca această lege să compenseze efectele negative
pe care tot inițiatorii împreună cu Grupul PSD le-au introdus,
prin creșterea TVA-ului la produsele tradiționale românești și
prin faptul că țin blocată la Camera Deputaților, spre
exemplu, o inițiativă legislativă privind lanțurile scurte.
Deci, pe de o parte veniți cu o inițiativă care, teoretic, ar
trebui să ne umfle patriotismul cu multă carne, dar pe de altă
parte ați luat măsuri clare împotriva producătorilor români.
Poate că o să avem un răspuns la această întrebare,
dacă nu, o să vă răspundă alegătorii, la urne.
Mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Domnul senator László-Ődőn.
Domnul Fejér László-Ődőn:
Mulțumesc, domnule președinte.
Noi credem, UDMR, că e o inițiativă bună, binevenită, că
trebuie să facem tot posibilul ca să stopăm importul de carne,
să încetinim importurile de carne, și această lege ajută la
acest lucru; susține agricultorii români să avem produs
românesc produs în România.
Deci ăsta e viitorul, dacă vrem să ținem cu agricultura.
Mulțumim frumos.
UDMR-ul va vota această lege. (Aplauze.)
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Nu mai sunt intervenții.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa rămâne la vot final.
Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea
art. 132 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2001
privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără
stăpân (L508/05.09.2023).
Declar deschise dezbaterile.
Inițiatorul?
Dacă este prezent și dorește să intervină.
Nu.
Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și
dezvoltare rurală și Comisia pentru administrație publică au
elaborat un raport comun.
Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru
prezentarea raportului.
Comisia pentru agricultură sau Comisia pentru
administrație publică.
Domnul George Scarlat:
Mă scuzați, domnule președinte!
Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea
art. 132 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2001
privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără
stăpân, aprobată cu modificările și completările prin Legea
nr. 227/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.
Consiliul Economic și Social a transmis un aviz negativ.
Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține
propunerea legislativă.
În ședința din datele de 10 și 17 octombrie, membrii celor
două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un
raport comun de respingere, motivarea respingerii fiind faptul
că sterilizarea a fost și este considerată o soluție pentru
reducerea numărului de câini aparținând rasei comune și
oprirea înmulțirii necontrolate a acestora; și propunerea
legislativă vizează modificarea dispozițiilor art. 13, astfel încât
obligativitatea sterilizării să rămână exclusiv pentru câinii fără
stăpân care sunt capturați de pe domeniul public și de către
serviciile specializate și ulterior încredințați spre adopție.
Comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului
Senatului raportul comun de respingere și propunerea
legislativă.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor
ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Irineu Darău.
Domnul Ambrozie-Irineu Darău:
Mulțumesc, domnule președinte.
În România avem o reală problemă cu abandonul câinilor
pe domeniul public. Mulți dintre acești câini provin din curțile
și casele oamenilor, generând costuri enorme pentru
gestionarea lor.
25
Anul acesta au murit doi oameni sfâșiați de câini fără
stăpân, iar în multe județe adăposturile sunt afaceri
profitabile pentru unii politicieni, de multe ori fiind, de fapt,
rețele bănoase de eutanasiere. În aceste adăposturi periodic
sunt eutanasiați sute de câini. Știți cât costă o eutanasiere?
Vă spun eu: trece de 700 de lei pe câine. Pe lângă costurile
ridicate, grav e că sunt gestionate în mod barbar aceste
probleme, omorând niște ființe nevinovate.
Statul beneficiază și de ajutorul ONG-urilor care se
implică în gestionarea câinilor fără stăpân, dar cu tot ajutorul
societății civile adăposturile sunt pline de câini, iar
majoritatea dintre aceștia sunt puii aruncați de către cei care
refuză să-și sterilizeze animalele de companie, nerespectând
legea.
Mai mult, această inițiativă legislativă încalcă Convenția
europeană pentru protecția animalelor de companie,
transpusă în dreptul intern de Legea nr. 60/2004. Singura
cale eficientă pentru a rezolva problema animalelor fără
stăpân este sterilizarea obligatorie a câinilor de rasă comună
cu stăpâni, nicidecum nu trebuie sabotat acest efort.
Sincer, nu înțelegem inițiativa legislativă. Ar fi fost bine să
fie aici inițiatori, care să o explice și să ne răspundă la
întrebări.
De aceea USR va vota pentru raportul de respingere și
împotriva legii. (Aplauze.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Alte intervenții?
Nu mai sunt.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa rămâne la vot final.
Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și
completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
(L497/05.09.2023).
Declar deschise dezbaterile generale.
Inițiatorul?
Dacă este prezent și dorește să intervină.
Doamna senator Silvia Dinică.
Vă rog. Inițiator, da?
Vă mulțumesc.
Aveți cuvântul.
Doamna Silvia-Monica Dinică:
Da. Mulțumesc, domnule președinte.
Aș vrea să spun foarte pe scurt. Este un proiect de lege
prin care vom face un pic de bine, în sensul în care
persoanelor nevăzătoare, persoanele care au nevoie de un
câine însoțitor, să le dăm o șansă să iasă din casă, să nu mai
fie nevăzuți, să le permitem accesul în locuri publice; acești
câini sunt câini antrenați, câini dresați, lista de așteptare este
undeva la doi ani.
Ce mai face acest proiect de lege? Mai scutește de la
plata tarifului de omologare RAR. Sunt lucruri simple,
minime, astfel încât să le putem da șansa acestor oameni să
fie printre noi și să ducă o viață demnă.
Mulțumesc.
 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc și eu, doamna senator.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă,
familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului.
Domnule senator...
Domnul Ion Rotaru:
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă a dezbătut această propunere
legislativă de modificare a Legii nr. 448/2006 privind protecția
și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Ca urmare a dezbaterilor, care au avut loc în cadrul mai
multor ședințe, a fost adoptat un raport de admitere, cu
unanimitate de voturi, a propunerii legislative, cu
amendamente. Amendamentele se află în anexa la raport.
Supunem votului raportul și anexa.
Legea este organică.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc și eu.
Domnul senator Cristescu.
Domnul Ionel-Dănuț Cristescu:
Mulțumesc.
Voiam să mai completez: legea mai face încă ceva,
probabil că inițiatorul legii a uitat, și anume că pentru
persoanele cu handicap, pentru care ar trebui să facem mult
mai mult decât facem în acest moment în Parlament, și nu
numai, acestea pot deconta serviciile de taxi, dacă nu
utilizează transportul în comun, sau pot utiliza autoturismul
propriu și se poate deconta carburantul pentru aceste
persoane.
De două ore ascultăm în plenul Senatului declarații
politice, violență verbală și acțiuni de tip, știți dumneavoastră,
de tip „rangă”, care s-au făcut de foarte mult timp de către cei
de la USR, dar noi, Partidul Social Democrat, vom vota
pentru această inițiativă. Și cred că nu ar trebui să pierdem
timpul cu tot felul de declarații politice; acestea se susțin
miercuri la plen.
Vă mulțumesc.
Votăm pentru această inițiativă.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Domnul senator Darău.
Domnul Ambrozie-Irineu Darău:
Mulțumesc, domnule președinte.
O mică corecție. Antevorbitorul se află în eroare, proiectul
a suferit niște modificări prin amendamente, se pare că nu
le-ați studiat până la capăt, și e păcat să amestecăm alte
declarații politice cu un subiect atât de serios cum este cel cu
persoanele cu dizabilități.
Acest proiect, înainte de a vorbi de câinii ghizi, mai face
ceva, și anume: elimină tariful de omologare RAR pentru
persoanele cu dizabilități care își modifică mașina personală,
evident, pentru a le ajuta în acea dizabilitate, și am venit cu
această propunere pentru că noi considerăm că statul nu mai
trebuie să te jupoaie, în loc să te ajute atunci când ai o
problemă de sănătate.
Subiectul câinilor ghizi, subiectul principal al acestei
inițiative este unul de asigurare prin lege, fără echivoc, a
accesului acestor câini ghizi împreună cu nevăzătorii în
locurile publice, în taxiuri și în mijloace de transport, în
supermarketuri și așa mai departe. Astăzi se întâmplă o
mulțime de discriminări în astfel de cazuri. Proiectul de lege
spune explicit și că nu se pot percepe taxe suplimentare, nici
în taxi, nici în supermarket sau în alte spații publice.
În Brașov, de exemplu, în județul din care vin, sunt 2.000
de persoane încadrate la handicap legat de vedere, cam
1.000 în municipiu, 1.000 în restul județului. Pe stradă vedem
foarte, foarte puțini. De ce? Pentru că majoritatea nu sunt
independenți și pentru că, dacă ar ieși din casă, probabil și-ar
risca viața. Acesta este rolul câinilor ghizi. Câinele ghid este
un însoțitor pentru persoanele nevăzătoare. Sunt foarte
puțini, de fapt, în România. Implică și niște costuri destul de
mari și vrem să încurajăm astfel de însoțitori permanenți.
Pentru cine ar putea avea niște dubii referitoare la câinii
ghizi, niște dubii pe care le-am auzit și în comisie, subliniez
că aceștia sunt dresați pentru a lua locul însoțitorului
persoanei nevăzătoare și nu fac orice lucru, ci știu să
ghideze persoana nevăzătoare, știu să identifice obstacole,
să identifice obiecte pe care le-ar identifica acea persoană,
dacă ar vedea.
Mai spun un ultim lucru legat de persoanele nevăzătoare.
Deși au toate celelalte capacități valide, au una dintre cele
mai grele dizabilități. De ce? Pentru că nu pot identifica,
vedea persoanele din jurul lor pentru a cere ajutor, după cum
nu pot identifica unele capcane, chiar și letale. Pot să calce
într-o groapă, pot să se ciocnească de obiecte cu capul și
așa mai departe.
De aceea trebuie să încurajăm, să facilităm acești câini
ghizi fără niciun fel de dubiu sau comentariu.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Nu mai sunt alte intervenții.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Punctul 14, Proiectul de lege privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2023 pentru
instituirea unor măsuri privind buna funcționare a sistemului
de învățământ (L544/18.09.2023).
Declar deschise dezbaterile asupra proiectului de lege și
dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul
subsecretar de stat Micu, pentru prezentarea proiectului.
Microfonul 9, vă rog.
Domnul Cătălin Mihai Micu – subsecretar de stat
în Ministerul Educației:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Proiectul de lege reglementează instituirea unor măsuri
privind buna funcționare a sistemului de învățământ, și
anume: echivalarea, respectiv recunoașterea probelor de
evaluare a competențelor lingvistice și digitale pentru
examenul național de bacalaureat aferente anului școlar
2022–2023, renunțarea la organizarea evaluării elevilor la
finalul clasei a VI-a prin cele două probe transdisciplinare,
respectiv limbă și comunicare și matematică și științe, pentru
același an școlar 2022–2023, și organizarea concursului
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
național de ocupare a posturilor didactice de predare din
învățământul preuniversitar în sesiunea 2023 doar pe baza
susținerii unei probe scrise, similar modalității de organizare
a acestui concurs în sesiunile 2020 și 2021.
Având în vedere importanța măsurilor propuse, dar și
contextul social în care acestea au fost luate, vă solicităm, cu
respect, adoptarea proiectului de lege.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Doamna președinte Monica Anisie, aveți cuvântul, pentru
prezentarea raportului.
Doamna Monica-Cristina Anisie:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
În ședința din 17 octombrie 2023 membrii comisiei au luat
în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de
voturi, să adopte raport de admitere.
Comisia pentru învățământ supune spre dezbatere și
adoptare plenului Senatului raportul de admitere, precum și
proiectul de lege.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea
legislativă face parte din categoria legilor organice și
urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76
cu (1) din Constituție.
Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și
art. 92 cu (8) pct. 2 din Regulamentul Senatului, republicat,
Senatul este Camera decizională.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, doamna președinte.
Doamna senator Silvia Dinică, aveți cuvântul, vă rog.
Doamna Silvia-Monica Dinică:
Mulțumesc, domnule președinte.
Am o întrebare pentru inițiator. Dacă tot am renunțat la
evaluarea de clasa a VI-a și nu avem niciun indiciu să
credem că pandemia și restul problemelor cu care se
confruntă sistemul de educație nu s-au rezolvat, cum mai
facem educație remedială, dacă renunțăm la evaluările
acestea?
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Răspundeți în scris, da?
Bine. S-a notat.
Doamna senator Boancă Rodica.
Doamna Rodica Boancă:
Mulțumesc, domnule președinte.
Pentru înțelesul tuturor celor de acasă, al românilor care
ne urmăresc, trebuie spus faptul că noi, acum, aprobăm o
hotărâre de guvern emisă în timpul domnului Ciucă, prin care
se făceau o serie de derogări în vederea desfășurării
examenului de bacalaureat 2022–2023, adică din iunie 2023.
Noi astăzi suntem în 23 octombrie, da? Asta ca să înțeleagă
și românii cum merg lucrurile în acest Parlament.
Și totodată aș vrea să remarc faptul că, în ultimele
mandate ale prim-miniștrilor, am avut, așa, o succesiune de
dezastre politice: de la domnul Orban, maestrul izoletelor, la
domnul Cîțu, distrugătorul vaccinurilor sau, mă rog, al
României, prin vaccinurile achiziționate, și domnul Ciucă,
27
reprezentativ rămas în istorie pentru greva din învățământ pe
care n-a știut să o gestioneze; la momentul de față ne
confruntăm cu dezastrul numit „domnul Ciolacu”, unde, încă
o dată, se face dovada lipsei...
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Timpul a expirat, doamna senator.
Doamna Rodica Boancă:
...respectului față de cadrele didactice, acestea fiind duse
cu zăhărelul...
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Timpul a expirat.
Doamna Rodica Boancă:
...că am văzut că se pricepe să cumpere zahăr domnul
Ciolacu.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Domnul senator Pălărie Ștefan.
Domnul Ștefan Pălărie:
Bună ziua!
Foarte scurt.
Mulțumesc, domnule președinte.
Colega mea a adresat o întrebare inițiatorilor. În cazul
acesta inițiator era Guvernul României. Chiar dacă,
într-adevăr, Guvernul s-a schimbat între timp, tocmai pentru
că această ordonanță de urgență a Guvernului este cea care
a fost dată în disperare de cauză, atunci când, pe data de
22 mai, au debutat cele mai largi proteste sindicale din
domeniul învățământului din ultimii 18 ani.
În această ordonanță disperată de a face lucrurile să
meargă mai departe în orice condiții, în timp ce, pe de o
parte, ne aducem aminte, erau chemați reprezentanții
profesorilor la Guvern și erau păcăliți că nu se poate, nu sunt
bani, nu... Poate merge cu niște vouchere din fonduri
europene, duceți-vă acasă, continuați să predați, da, dincolo
de toate lucrurile acestea, ceea ce s-a mai tăiat și n-a fost
spus, și merită să fie subliniat, de la proba de titularizare,
posibilitatea de a intra în învățământ, a fost tăiată proba
practică.
Nu degeaba toți profesorii și toți părinții se plâng că avem
un învățământ eminamente teoretic și foarte puțin practic.
Prin ceea ce a hotărât Guvernul să facă, a lăsat ca în anul
acesta, 2023, să intre în cariera didactică, în cariera de
profesori, oameni care nu au trecut, poate nici măcar o clipă,
prin fața unui grup de elevi.
Or, tocmai pentru această chestiune, noi, cei de la USR,
găsim că este cât se poate de grav ceea ce s-a întâmplat
prin această ordonanță și vom vota împotriva raportului de
admitere și împotriva legii.
Vă mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Domnul senator Bodog Florian.
Domnul Florian-Dorel Bodog:
Vreau să îndrept doar o eroare materială, să nu cumva să
creadă cei de acasă că toți cei care suntem aici suntem
dezastre. Parlamentul României nu aprobă hotărâri de
guvern.
Mulțumesc.
 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Corectă observația. Bine.
Dezbaterile sunt încheiate.
Inițiativa rămâne la vot final.
Punctul 15, Legea pentru modificarea și completarea
Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului
plătit din fonduri publice (L754/28.11.2022).
Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale
nr. 286/24.05.2023.
Declar deschise dezbaterile.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru
constituționalitate și Comisiei pentru muncă, familie și
protecție socială, care au elaborat un raport comun.
Doamna senator, aveți cuvântul.
Doamna Elena-Simona Spătaru:
Mulțumesc, domnule președinte.
Pe scurt.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și
Comisia pentru constituționalitate au fost sesizate de către
Biroul permanent în procedura reexaminării, pentru a întocmi
acest raport comun asupra Legii pentru modificarea și
completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice, ca urmare a Deciziei
Curții Constituționale nr. 286/24.05.2023.
În ședințele separate din 18, respectiv 19 septembrie
2023, cele două comisii, analizând proiectul, au hotărât, cu
unanimitate de voturi, să adopte acest raport comun de
respingere a legii propuse la promulgare, întrucât Curtea a
constatat că legea supusă controlului de constituționalitate a
fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.
Prin urmare, în situația constatării acestei
neconstituționalități a unei legi în ansamblul său, Curtea a
stabilit că pronunțarea unei astfel de decizii are un efect
definitiv cu privire la acel act normativ, consecința fiind
încetarea procesului legislativ în privința respectivei
reglementări.
În consecință, membrii celor două comisii au hotărât, în
unanimitate, să adopte acest raport comun de respingere a
legii trimise la promulgare, pe care îl supunem plenului
Senatului astăzi.
Legea face parte din categoria legilor organice, Senatul
fiind prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Vă mulțumesc.
Intervenții?
Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.
Domnul Ambrozie-Irineu Darău:
Mulțumesc, domnule președinte.
Legea aceasta s-a întors în Parlament în urma sesizării
CCR.
Am impresia că astăzi, și de câteva săptămâni încoace,
reprezentanții puterii se joacă prea mult cu sintagma
„declarații politice”, probabil că tot la declarații politice ați fi
încadrat atunci când v-am spus că este neconstituțională și
când am făcut sesizarea la CCR, fiindcă, de fapt, PSD și
PNL, în acest caz, au reușit chiar să bulverseze CCR.
Inițial legea prevedea, simplu, că directorii de extensie vor
primi același salariu cu directorii de departament. La
propunerea PNL și UDMR, s-au adăugat, doar la Camera
Deputaților, fără vreo legătură cu ce a stabilit Senatul, niște
sporuri pentru risc și solicitare neuropsihică pentru angajații
ANI, Agenției Naționale de Integritate.
Asta interesa deputații puterii la acel moment.
După sesizarea USR și datorită sesizării USR, CCR a
declarat legea neconstituțională în ansamblul său, pentru că
nici nu se putea altfel, este o lege cu un singur articol. Și vă
citez din opinia CCR cu privire la forma adoptată de Senat,
cea care privea doar directorii de extensie: „Reglementarea
apare astfel ca fiind necesară pentru asigurarea drepturilor la
salariu ale persoanelor care exercită această funcție, drept
ce constituie o componentă a dreptului fundamental la
muncă.”
Practic, CCR spune că inițiativa inițială era bună și
necesară; mai bine le spuneați directorilor de extensie că nu
vreți să apară în lege decât să-i aranjați, așa, la Camera
Deputaților.
USR votează pentru raportul de respinge, dar cu aceste
precizări importante.
Mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Alte intervenții?
Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile.
Legea rămâne la vot final.
Punctul 16 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind
organizarea și funcționarea Comisiei Naționale a României
pentru UNESCO (L469/01.11.2021).
Declar deschise dezbaterile asupra propunerii legislative.
Inițiatorul, dacă este prezent și dorește să susțină
inițiativa, dacă nu, Comisia pentru constituționalitate...
Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru
cultură și media au elaborat un raport comun.
Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru
prezentarea raportului.
Domnul Császár Károly Zsolt:
Mulțumesc, domnule președinte.
În ședințe separate, desfășurate online și la sediul
Senatului, membrii celor două comisii au analizat propunerea
legislativă, avizele primite și au hotărât, cu majoritatea
voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de
respingere.
Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru
cultură și media supun spre dezbatere și adoptare plenului
Senatului raportul comun de respingere și propunerea
legislativă.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Domnul senator Trifan Raoul-Adrian.
Domnul Raoul-Adrian Trifan:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Activitatea comisiei este reglementată astăzi prin
Hotărârea nr. 624/1995 privind organizarea și funcționarea
Comisiei naționale a României pentru UNESCO, în
conformitate cu obligațiile asumate de România.
PSD, ca de obicei, în foamea nestăvilită de a pune mâna
pe instituții și de a le subjuga, dorea să schimbe în totalitate
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
această instituție și controlul asupra ei, cu riscul major chiar
de a scoate România din UNESCO. Pentru că în toate
celelalte țări partenere UNESCO comisiile naționale sunt sub
coordonarea Guvernului.
Practic, inițiativa aceasta toxică vizează reorganizarea
comisiei ca autoritate administrativă autonomă, cu
personalitate juridică, sub control parlamentar, fiind luată de
sub coordonarea Guvernului. Adică iese de sub coordonarea
Ministerului Învățământului și trece sub control parlamentar.
Actualmente, comisia este compusă din 70 de membri,
numiți prin ordin al ministrului învățământului, personalități
marcante, la propunerea ministerelor, Academiei Române și
altor instituții și organisme centrale.
USR va vota, bineînțeles, pentru respingerea acestei legi.
Împotriva ei.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Doamna senator Gabriela Crețu, aveți cuvântul.
Doamna Gabriela Crețu:
Ce să facem, stimați colegi? Colegul nostru nu observă că
un parlament cu majoritate PSD a votat împotriva acestei
inițiative.
Ea era plină de bune intenții, comisia nu funcționează așa
cum ar trebui să funcționeze și are nevoie de o reformare.
Doar că, din punct de vedere procedural, soluția găsită nu
este cea corectă, pentru că UNESCO este un organism
interguvernamental, iar comisia e menită să sprijine Guvernul
în aplicarea deciziilor UNESCO și în colaborarea României
cu Organizația Națiunilor Unite, pentru educație, știință și
cultură.
Din acest punct de vedere, am decis că soluția este
greșită și raportul este de respingere și vă rog să votați ca
atare.
Mulțumesc foarte mult.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, doamna senator.
Alte intervenții dacă mai sunt.
Nu.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa rămâne la vot final.
Punctul 17 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru
completarea art. 174 din Legea educației naționale nr. 1/2011
(L501/22.11.2021).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii
legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
Nu este.
Reprezentant al Guvernului nu mai este.
Comisia pentru învățământ și Comisia pentru sănătate au
elaborat un raport comun.
Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru
prezentarea acestui raport comun.
Doamna senator Monica Anisie, aveți cuvântul, vă rog.
Doamna Monica-Cristina Anisie:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare
completarea art. 174 din Legea educației naționale nr. 1 din
2011, prin care se stipulează faptul că Ministerul Educației
29
organizează admiterea la rezidențiat pe locuri și pe posturi,
prin concurs național, cu tematică și bibliografie unică, pe
baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului
educației, la propunerea universităților de medicină și
farmacie acreditate.
Analizând propunerea legislativă, membrii comisiilor au
hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de
respingere, pe considerentul că propunerea legislativă a
rămas fără obiect, întrucât modificarea sau completarea unui
act normativ poate fi realizată numai în perioada în care actul
normativ este în vigoare, în conformitate cu dispozițiile Legii
nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru
elaborarea actelor normative.
Comisia pentru învățământ și Comisia pentru sănătate
supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul
comun de respingere și propunerea legislativă.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea
legislativă face parte din categoria legilor organice și
urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76
cu (1) din Constituție.
Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și
art. 92 cu (8), pct. 2 din Regulamentul Senatului, republicat,
Senatul este Camera decizională.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, doamna președinte.
Dacă sunt intervenții?
Dacă nu, declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa rămâne la vot final.
Punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea și
completarea art. 58 din Legea educației naționale nr. 1/2011
(L427/11.10.2021).
Declar deschise dezbaterile.
Inițiatorul dacă dorește să intervină.
Nu.
Da. Domnule Ștefan Pălărie, vă rog.
Aveți cuvântul.
Domnul Ștefan Pălărie:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
O să vorbesc în calitate de inițiator pe o serie de inițiative
care vizau domeniul educației din România și care, din
păcate, din nefericire, se încadrează cu toate, toate, la
categoria „trecut”, al timpului trecut, întrucât ele nu au ajuns
să fie dezbătute în perioada în care ar fi putut să producă
modificări asupra legii în vigoare la acea dată, Legea
educației naționale nr. 1 din 2011.
Începem cu marginal 19, unde inițiativa noastră a vizat o
prioritate USR, și anume depolitizarea din învățământul
românesc, și anume: a propus o serie de incompatibilități,
incompatibilități între ocuparea unei funcții de conducere,
îndrumare și control, în învățământul preuniversitar, și funcția
de președinte, vicepreședinte în structurile de conducere.
(Discuții.)
Bun, în consecință, noi o să votăm „abținere” la raportul
de respingere și „abținere”, de asemenea, la lege, la
propunerea de lege, pentru că depolitizarea sistemului de
învățământ rămâne în continuare o prioritate pentru noi, la
USR, și ne-am fi bucurat să fie o prioritate pentru toți
parlamentarii, indiferent de grupul politic.
Mulțumesc.
 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Alte...
Inițiatorul a prezentat.
Acum o rog pe doamna președinte Monica Anisie să
prezinte punctul de vedere întocmit de către... raportul
întocmit de către Comisia pentru buget, finanțe, activitate
bancară și piață de capital, Comisia pentru administrație
publică și Comisia pentru învățământ.
Aveți cuvântul, doamna senator.
Doamna Monica-Cristina Anisie:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare
modificarea și completarea art. 58 din Legea educației
naționale nr. 1 din 2011, cu modificările și completările
ulterioare, în sensul accesării altor surse de finanțare, în
vederea implementării Programului „Școală după școală” în
cât mai multe comunități.
În ședințe separate, Comisia pentru administrație publică,
Comisia pentru învățământ și Comisia de buget, finanțe,
activitate bancară și piață de capital au analizat avizele
primite, punctele de vedere, au dezbătut propunerea
legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor
prezenți, să adopte un raport comun de respingere, cu un
amendament respins, prevăzut în anexa care face parte
integrantă din prezentul raport.
În consecință, Comisia pentru administrație publică,
Comisia pentru învățământ și Comisia pentru buget, finanțe,
activitate bancară și piață de capital supun spre dezbatere și
adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și
propunerea legislativă.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea
legislativă se încadrează în categoria legilor organice, fiind
incidente prevederile art. 73 cu (3) lit. n) din Constituția
României, republicată, și urmează a fi adoptată în
conformitate cu prevederile art. 76 cu (1) din Constituția
României, republicată.
Potrivit prevederilor art. 75 cu (1) din Constituția
României, republicată, și ale art. 92 cu (8) pct. 2 din
Regulamentul Senatului, republicat, Senatul este Camera
decizională.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, doamna președinte.
S-au înscris la cuvânt doamna senator Silvia Dinică și
domnul senator Irineu Darău.
Având în vedere și timpul, și art. 102, care spune că
fiecare grup parlamentar își desemnează un singur
reprezentant, dacă vă... (Discuții.) Am înțeles.
Domnul senator Darău.
Mulțumesc.
Domnul Ambrozie-Irineu Darău:
Mulțumesc, domnule președinte.
Acest proiect propunea încă din 2021 noi surse de
finanțare pentru implementarea Programului „Școală după
școală”, respectiv posibilitatea autorităților locale de a asigura
anumite tipuri de cheltuieli, referitoare la mese zilnice,
materiale necesare desfășurării activităților, plata cadrelor
didactice.
Fiindcă ne dorim ca și dacă, uneori..., de multe ori,
Guvernul nu implementează aceste lucruri la nivel național,
măcar autoritățile locale să poată să facă astfel de proiecte
integrate de școală după școală, inclusiv cu masă caldă, la
nivel local.
Astăzi, milioane de părinți trebuie să găsească o soluție în
fiecare zi pentru orele în care ei sunt la muncă, iar copiii sunt
acasă.
E o întrebare la care școala românească, înțepenită în
timp, adormită în planul-cadru vechi de zeci de ani, nu are
niciun răspuns, nici chef să caute vreunul. Pentru că asta
este educația din România, pe care o sărbătorim în aceste
zile, una fără chef să găsească soluții sau răspunsuri la
problemele reale ale copiilor și părinților.
USR a venit cu soluții încă de mult: școala cu program
prelungit, cunoscută ca „școala după școală”, este singura
variantă de educație pentru viitor, una în care părinții nu duc
grija copiilor în timpul serviciului, una în care copiii își
continuă și diversifică studiile sub supravegherea
personalului calificat.
Școala după școală înseamnă cursuri dimineață, masă
caldă la prânz și un program adaptat nevoilor copiilor după-
amiaza: efectuarea temelor, învățământ remedial, pregătire
pentru performanță, sport, opționale.
Colegul meu deputat Beniamin Todosiu a propus, în 2021,
ca programul „Școala după școală” să poată fi susținut de
autoritățile locale și de sponsori. Doi ani întregi a stat această
inițiativă într-un sertar, până când a apărut o nouă lege a
educației, care are prevederi vagi și foarte generale despre
Programul „Școală după școală”.
Dacă inițiativele sau amendamentele USR ar fi fost
adoptate, acum întreg învățământul românesc ar fi fost
orientat în așa fel încât în câțiva ani școala cu program
prelungit să devină regulă. Iar altă soluție nu există. Acolo
trebuie să ajungem, iar cu cât se amână mai mult, cu atât
România pierde mai multe generații de tineri. De aceea, USR
se va abține la vot, la acest vot, pentru a sancționa lipsa de
curaj și lipsa de asumare cronică în educație.
În „România educată” a lui Iohannis se tot pierde timp din
viața copiilor și părinților și, din păcate, cu inițiative la sertar,
se alege de către putere să se arunce la coș inițiative bune,
iar apoi, când apare o nouă lege a educației mai slabă, să nu
mai poată fi votate favorabil aceste inițiative.
Mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Alte intervenții?
Nu mai sunt.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa rămâne la vot final.
Punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea și
completarea Legii educației naționale nr. 1/2011
(L663/31.10.2022).
Declar deschise dezbaterile.
Inițiatorul, dacă este prezent și dorește să susțină.
Nu.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru
învățământ, în vederea prezentării raportului.
Doamna președinte Monica Anisie, aveți cuvântul.
Doamna Monica-Cristina Anisie:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare
modificarea și completarea Legii educației naționale, cu
modificările și completările ulterioare, în sensul introducerii
unor incompatibilități între funcțiile de conducere din cadrul
unităților de învățământ, al inspectoratelor școlare și unităților
conexe ale învățământului preuniversitar și calitatea de
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
membru al organelor de conducere de la orice nivel teritorial
ale partidelor politice.
În ședința din 3 octombrie 2023, membrii comisiei au luat
în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu
unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, pe
considerentul că propunerea legislativă a rămas fără obiect,
întrucât modificarea și completarea unui act normativ pot fi
realizate numai în perioada în care actul normativ este în
vigoare, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea
actelor normative.
Prin urmare, Comisia pentru învățământ supune spre
dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de
respingere și propunerea legislativă.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea
legislativă face parte din categoria legilor organice și
urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76
cu (1) din Constituție.
Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și
art. 92 cu (8) pct. 2 din Regulamentul Senatului, republicat,
Senatul este Camera decizională.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Vă mulțumesc.
Dacă sunt intervenții?
Doamna senator Dinică, aveți cuvântul.
Doamna Silvia-Monica Dinică:
Foarte scurt, că știu că este târziu, o singură remarcă.
În 2022, doar doi din cei 42 de inspectori nu aveau afiliere
politică formală. Cam acolo suntem cu politica în educație și
rezultatele le vedem cu toții.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Alte intervenții?
Nu sunt.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Punctul 20, Propunerea legislativă pentru modificarea și
completarea Legii educației naționale nr. 1/2011
(L703/14.11.2022).
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dorește să
susțină.
Dacă nu, o rog, în continuare pe doamna senator Monica
Anisie să prezinte raportul Comisiei pentru învățământ.
A, inițiator!
Îmi cer scuze, domnule senator, n-am...
Aveți cuvântul, domnul senator.
Domnul Ștefan Pălărie:
Mulțumesc, domnule președinte.
Și la marginal 21, la fel o să vă rog, îngăduința de a avea
un minut de intervenție pentru a prezenta...
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Domnule senator, o să vă rog să luați cuvântul pe
dezbateri generale, pentru că inițiatorii sunt cu toții deputați.
Aveți... veți avea cuvântul pe dezbateri generale după
prezentarea raportului.
Mulțumesc.
31
Domnul Ștefan Pălărie:
E în regulă.
Mă mut la microfonul central.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Deci, doamna senator Monica Anisie, raportul, vă rog.
Doamna Monica-Cristina Anisie:
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare
completarea art. 49 din Legea educației naționale nr. 1/2011,
cu modificările și completările ulterioare, cu un nou alineat, și
anume alin. (5), potrivit căruia: „unitățile de învățământ
special pot fi și centre de resursă și asistență educațională
pentru copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale
integrați în învățământul de masă”.
În ședința din 3 octombrie 2023, membrii comisiei au luat
în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu
unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, pe
considerentul că propunerea legislativă a rămas fără obiect,
întrucât modificarea sau completarea unui act normativ poate
fi realizată numai în perioada în care actul normativ este în
vigoare, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea
actelor normative.
Prin urmare, Comisia pentru învățământ supune spre
dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de
respingere și propunerea legislativă.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea
legislativă face parte din categoria legilor organice și
urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76
cu (1) din Constituție.
Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și
art. 92 cu (8) pct. 2 din Regulamentul Senatului, republicat,
Senatul este Camera decizională.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
La dezbateri, domnule senator Ștefan Pălărie, aveți
cuvântul.
Domnul Ștefan Pălărie:
Mulțumesc, domnule președinte.
O să încep cu finalul, și anume USR va vota „abținere” la
acest raport de respingere, deși, din punct de vedere tehnic,
e normal ca legile care nu mai sunt în vigoare să fie respinse.
Însă aș vrea doar să spun că această inițiativă, care viza
sprijinirea procesului de integrare a copiilor cu dizabilități și,
mai precis, transformarea școlilor speciale în huburi care pot
să ofere suport, consultanță și chiar resurse necesare
profesorilor din toată țara care se luptă cu această... acest
nou fenomen, și anume integrarea copiilor cu CES în
învățământul de masă – și, de cele mai multe ori, ei sunt total
nepregătiți, neștiind nici ce fișe să utilizeze, nici care este
metodologia, nici cum să procedeze –, această inițiativă, așa
cum spuneam, a ajuns să fie aproape parte componentă din
noua lege a educației.
Ceea ce sigur că ne onorează și ne bucură e să vedem
că propunerile noastre au fost corecte, dar ne și întristează
să vedem că lucruri care ar fi putut să intervină și să devină
operaționale mai devreme au fost ținute la sertar până ca
aceleași lucruri să fie, de fapt, pronunțate de către Guvern.
În consecință, așa cum spuneam, vom vota „abținere” la
raportul acesta de respingere.
Mulțumesc.
 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Alte intervenții?
Nu.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
În fine, punctul 21, Propunerea legislativă pentru
completarea Legii educației naționale nr. 1/2011
(L563/09.10.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii
legislative.
Inițiatorul, dacă este prezent.
Domnule senator, aveți cuvântul.
Microfonul 6, vă rog.
Domnul Ștefan Pălărie:
Mulțumesc, domnule președinte.
Foarte scurt.
La marginal 21 avem această inițiativă care își propunea
să îmbunătățească viața studenților. Cum anume? Dându-le
posibilitatea să se poată înscrie, din confortul unui calculator
conectat la internet, pentru absolut orice program de licență,
masterat sau doctorat din România.
Platforma pe care noi am propus-o se numește „Univedu”
și ea, așa cum spuneam, venea într-un pachet care să facă
mai facilă și mai ieftină viața de student în toate formele sale.
Din păcate, această inițiativă, pe care o va respinge
plenul procedural, a fost una foarte plimbată: s-a dus la
Camera Deputaților, s-a întors la Senat, iar a fost întoarsă,
din nou, pierzând timp prețios, mai ales atunci când unele
lucruri necesită mult timp pentru implementare.
Anunț, cu această ocazie, că o vom depune, într-o formă
modificată, pentru Legea învățământului superior, cu
modificări în așa fel încât universitățile care deja au propriile
platforme de înscriere să o poată face prin redirecționare,
fără să mai fie amestecate lucrurile.
Deci vom depune din nou inițiativa aceasta pe noua lege
a învățământului, într-o formă îmbunătățită.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Alte...
Prezentarea raportului, doamna senator Monica Anisie.
Vă rog, aveți cuvântul.
Doamna Monica-Cristina Anisie:
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Microfonul 7, vă rog.
Doamna Monica-Cristina Anisie:
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte
raport de respingere, pe considerentul că propunerea
legislativă a rămas fără obiect, întrucât modificarea sau
completarea unui act normativ poate fi realizată numai în
perioada în care actul normativ este în vigoare, în
conformitate cu dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele
de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Comisia pentru învățământ supune spre dezbatere și
adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și
propunerea legislativă.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea
legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează
a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 cu (2) din
Constituție.
Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și
art. 92 cu (8) din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul
este Camera decizională.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, doamna senator.
Intervenții din sală. Pe dezbateri?
Doamna senator Liliana Sbîrnea, aveți cuvântul.
Doamna Liliana Sbîrnea:
Mulțumesc, domnule președinte.
O parte din aceste inițiative pe care astăzi le respingem și
care modificau Legea nr. 1 au fost preluate în noua lege a
educației și, prin votul majorității, acestea au rămas în lege și
au intrat în vigoare.
Una dintre ele este aceea a incompatibilităților, și anume
că directorii nu pot ocupa funcții de conducere la nivelul
partidelor politice. Din păcate, această... acest lucru se
adresează doar învățământului preuniversitar și aprecierea
noastră este că ar fi trebuit, cumva, să cântărim mai mult
această decizie, pentru că partidele politice au nevoie de
oameni educați și oameni de valoare.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Alte intervenții?
Nu.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa rămâne la vot final.
Continuăm lucrările și trecem la votul final.
La punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru
ratificarea Acordului dintre părțile la Convenția de cooperare
polițienească pentru Europa de Sud-Est privind schimbul
automat de date ADN, date dactiloscopice și date privind
înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare și semnat
de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, pentru
aderarea la Acordul deschis spre semnare și semnat de
partea română la Viena la 13 septembrie 2018, de
implementare a Acordului dintre părțile la Convenția de
cooperare polițienească pentru Europa de Sud-Est privind
schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice și date
privind înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare și
semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018,
pentru ratificarea Protocolului, semnat de partea română la
Skopje la 30 noiembrie 2021, de modificare a Acordului
dintre părțile la Convenția de cooperare polițienească pentru
Europa de Sud-Est privind schimbul automat de date ADN,
date dactiloscopice și date privind înmatricularea vehiculelor,
deschis spre semnare și semnat de partea română la Viena
la 13 septembrie 2018, pentru stabilirea unor măsuri
necesare punerii în aplicare a Acordului dintre părțile la
Convenția de cooperare polițienească pentru Europa de
Sud-Est privind schimbul automat de date ADN, date
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
dactiloscopice și date privind înmatricularea vehiculelor,
deschis spre semnare și semnat de partea română la Viena
la 13 septembrie 2018, precum și pentru completarea
art. 115 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2001 privind
înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice
comunitare de pașapoarte și serviciilor publice comunitare
regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor
(L555/2023).
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.
Raportul comun al comisiilor este de admitere a
proiectului de lege.
Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul
fiind Camera decizională.
Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege –
un singur vot.
Vot, vă rog.
Doi colegi fără cartelă sau trei? Doi colegi fără cartelă,
da?
Bun. (Discuții.)
Domnul Sorin Lavric (de la prezidiu):
Trei. E și Stan Ioan.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
OK. Da.
95 de voturi pentru, un vot contra, o abținere.
Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.
La punctul 2 avem Legea pentru aprobarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 30/2022 privind unele măsuri
pentru consolidarea capacității instituționale și administrative
a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și a Autorității
pentru Digitalizarea României necesare implementării
componentei C7 – Transformare digitală din Planul național
de redresare și reziliență, precum și alte categorii de măsuri
(L156/28.03.2022).
Reexaminare la solicitarea Președintelui României.
Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii
transmise la promulgare, cu amendamente admise, în sensul
însușirii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată
de Președintele României.
Legea face parte din categoria legilor organice, Senatul
fiind Cameră... prima Cameră sesizată.
Supun votului raportul, cu amendamente admise.
Vot, vă rog.
89 de voturi pentru, două contra, 8 abțineri.
Raportul a fost adoptat.
Acum supun votului legea privind aprobarea ordonanței.
Vot, vă rog.
89 de voturi pentru, două contra, 8 abțineri. (Discuții.)
Da, da, am numărat.
Proiectul de lege a fost adoptat.
La punctul 3 avem Proiectul de lege privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2023 pentru
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2023
privind unele măsuri bugetare, precum și unele măsuri pentru
îmbunătățirea absorbției fondurilor europene
(L553/03.10.2023).
Raportul este de admitere a proiectului de lege.
Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege
privind aprobarea ordonanței.
33
Vot, vă rog.
73 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, două abțineri.
Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.
La punctul 4 avem Propunerea legislativă pentru
organizarea și funcționarea Departamentului pentru
Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană
(L414/26.06.2023).
Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu
amendamente admise, a propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor organice.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Pentru început, supun votului dumneavoastră raportul, cu
amendamente admise.
Vot, vă rog.
78 de voturi pentru, două voturi contra, 18 abțineri.
Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.
Acum, supun votului dumneavoastră propunerea
legislativă în ansamblul ei.
Vot, vă rog.
77 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 19 abțineri.
Propunerea legislativă a fost adoptată.
Punctul 5, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 77/2023 privind aprobarea
continuării Programului-pilot de acordare a unui suport
alimentar pentru preșcolarii și elevii din 450 de unități de
învățământ preuniversitar de stat (L552/03.10.2023).
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente
admise.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței
de urgență sunt supuse votului dumneavoastră.
Vot, vă rog.
100 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.
Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.
La punctul 6 avem Propunerea legislativă pentru
modificarea articolului 21 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea
jocurilor de noroc (L406/26.06.2023).
Raportul comun al comisiilor este de respingere a
propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vot, vă rog.
69 de voturi pentru, 20 de voturi contra, 11 abțineri.
Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea
legislativă este respinsă.
Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și
completarea anexei la Ordonanța Guvernului nr. 99/2000
privind comercializarea produselor și serviciilor de piață
(L407/26.06.2023).
Raportul suplimentar comun al comisiilor este de
respingere a propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vot, vă rog.
61 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, două abțineri.
Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea
legislativă este respinsă.
 34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
Punctul 8 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2023
privind acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic
„Valea Jiului” – SA pentru închiderea și punerea în siguranță
a extracției de huilă din cadrul exploatărilor miniere Lonea,
Lupeni, Livezeni și Vulcan (L559/03.10.2023).
Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu
amendamente admise, a proiectului de lege.
Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Supun, pentru început, votului dumneavoastră raportul, cu
amendamente admise.
Vot, vă rog.
87 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, două abțineri.
Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.
Acum supun votului dumneavoastră proiectul de lege
privind aprobarea ordonanței.
Vot, vă rog.
85 de voturi pentru, 8 voturi contra, 3 abțineri.
Proiectul de lege a fost adoptat.
Pentru motivarea votului mai doriți să luați cuvântul,
domnule senator? (Discuții.)
A apăsat pe buton și s-a înscris la cuvânt.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.
Microfonul 3, vă rog. (Discuții.)
Domnul Ionuț Neagu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Doar atâta vreau să vă citez... noi am votat împotrivă și
doar atâta vreau să vă zic: acest proiect de lege propune
continuarea activității de închidere a minelor, nu cum a
declarat, fake, reprezentantul PSD.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
La punctul 9 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă
pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind
societățile (L433/10.07.2023).
Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu
amendamente admise, a propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor ordinare,
Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Pentru început, supun votului dumneavoastră raportul, cu
amendamente admise.
Vot, vă rog.
88 de voturi pentru, 10 contra, o abținere.
Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.
Supun votului dumneavoastră acum propunerea
legislativă în ansamblul ei.
Vot, vă rog.
86 de voturi pentru, 10 contra, două abțineri.
Propunerea legislativă a fost adoptată.
Punctul 10, Proiectul de lege pentru modificarea și
completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal
(L567/16.10.2023).
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente
admise, a proiectului de lege.
Proiectul face parte din categoria legilor organice.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Supun, pentru început, votului dumneavoastră raportul, cu
amendamente admise.
Vot, vă rog.
97 de voturi pentru, două voturi contra, o abținere.
Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.
Acum, supun votului dumneavoastră proiectul de lege în
ansamblul lui.
Vot, vă rog.
98 de voturi pentru, un singur vot contra.
Proiectul de lege a fost adoptat.
La punctul 11, Propunerea legislativă privind Legea cărnii
și a produselor din carne (L494/05.09.2023).
Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu
amendamente admise și amendamente respinse.
Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Supun mai întâi votului dumneavoastră raportul, cu
amendamente admise.
Vot, vă rog.
81 de voturi pentru, 20 de abțineri.
Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.
Acum, supun votului dumneavoastră propunerea
legislativă în ansamblul ei.
Vot, vă rog.
Cu 80 de voturi pentru, 20 de abțineri, propunerea
legislativă a fost adoptată.
Vă mulțumesc.
La punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea
art. 132 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2001
privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără
stăpân (L508/05.09.2023).
Raportul comun al comisiilor este de respingere a
propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vot, vă rog.
83 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă.
Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea
legislativă este respinsă.
Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și
completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
(L497/05.09.2023).
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente
admise, a propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor organice.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Supun mai întâi votului dumneavoastră raportul, cu
amendamente admise.
Vot, vă rog.
101 voturi pentru, niciun vot contra, nicio abținere.
Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.
Vot, vă rog.
99 de voturi pentru, niciun vot contra, nicio abținere.
Propunerea legislativă a fost adoptată.
Punctul 14, Proiectul de lege privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2023 pentru
instituirea unor măsuri privind buna funcționare a sistemului
de învățământ (L544/18.09.2023).
Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera
Deputaților.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.
Proiectul face parte din categoria legilor organice.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
Senatul este Camera decizională.
Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege
privind aprobarea ordonanței – un singur vot.
Vot, vă rog.
73 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, 8 abțineri.
Raportul și proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței
au fost adoptate.
La punctul 15 avem Legea pentru modificarea și
completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice (L754/28.11.2022).
Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale
nr. 286/24.05.2023.
Raportul comun al comisiilor este de respingere a legii
transmise la promulgare.
Legea face parte din categoria legilor organice.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Având în vedere raportul comisiilor, supun votului
dumneavoastră respingerea legii transmise la promulgare.
Se votează...
Vot, vă rog.
98 de voturi pentru, niciun vot contra, nicio abținere.
Raportul de respingere a fost adoptat.
Punctul 16, Propunerea legislativă privind organizarea și
funcționarea Comisiei Naționale a României pentru UNESCO
(L469/01.11.2021).
Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera
Deputaților.
Raportul comun al comisiilor este de respingere a
propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor organice.
Senatul este Camera decizională.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vot, vă rog.
100 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.
Raportul de respingere a fost adoptat.
Punctul 17, Propunerea legislativă pentru completarea
art. 174 din Legea educației naționale nr. 1/2011
(L501/22.11.2021).
Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera
Deputaților.
Raportul comun al comisiilor este de respingere a
propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor organice.
Senatul este Camera decizională.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vot, vă rog.
98 de voturi pentru, două abțineri.
Raportul de respingere a fost adoptat.
Punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea și
completarea art. 58 din Legea educației naționale nr. 1/2011
(L427/11.10.2021).
Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera
Deputaților.
Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu
amendamente respinse.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor
organice.
Senatul este Camera decizională.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vot, vă rog.
35
Cu 80 de voturi pentru, un vot contra, 18 abțineri, raportul
de respingere a fost adoptat.
Punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea și
completarea Legii educației naționale nr. 1/2011
(L663/31.10.2022).
Propunerea a fost respinsă de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii
legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor organice.
Senatul este Camera decizională.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vot, vă rog.
78 de voturi pentru, 19 abțineri.
Raportul de respingere a fost adoptat.
Punctul 20, Propunerea legislativă pentru modificarea și
completarea Legii educației naționale nr. 1/2011
(L703/14.11.2022).
Propunerea a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii
legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor organice.
Senatul este Camera decizională.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vot, vă rog.
80 de voturi pentru, 19 abțineri.
Raportul de respingere a fost adoptat.
La punctul 21 avem Propunerea legislativă pentru
completarea Legii educației naționale nr. 1/2011
(L563/09.10.2023).
Propunerea a fost respinsă de Camera Deputaților.
Raportul comisiei e de respingere a propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este Camera decizională.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vot, vă rog. (Discuții.)
79 de voturi pentru, 19 abțineri.
Raportul a fost adoptat.
Stimați colegi,
Avem, în final, înainte de a închide ședința, o notă pentru
exercitarea dreptului de către parlamentari, a dreptului de
sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
Constituționale, s-au depus la secretarul general al
Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului
de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
1. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 6/2023 pentru completarea art. 24 din Legea
drepturilor pacienților nr. 46/2003 – în procedură de urgență;
2. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 200/2020 pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2019 privind
reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligații
fiscale și bugetare, precum și unele măsuri referitoare la
obligațiile de plată aferente împrumuturilor din venituri din
privatizare și împrumuturilor contractate de statul român de la
instituții de credit și subîmprumutate operatorilor economici –
procedură de urgență;
3. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 43/2023 pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea
 36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/14.XI.2023
științifică și dezvoltarea tehnologică – tot în procedură de
urgență;
4. Lege pentru modificarea art. 331 din Legea
nr. 286/2009 privind Codul penal;
5. Lege privind realizarea Ansamblului Arhitectural
Catedrala Martirilor și Mărturisitorilor Secolului XX;
6. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 165/2022 pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2022 privind unele
măsuri temporare pentru acordarea de sprijin material
categoriilor de persoane aflate în situații de risc de deprivare
materială și/sau risc de sărăcie extremă, suportate parțial din
fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de
distribuire a acestuia – procedură de urgență;
7. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 1/2023 pentru completarea art. 3 din
Ordonanța Guvernului nr. 62/1999 privind înființarea Unității
Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior și a
Cercetării Științifice Universitare – procedură de urgență;
8. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 68/2021 privind adoptarea unor măsuri pentru
punerea în aplicare a cadrului european pentru eliberarea,
verificarea și acceptarea certificatului digital al Uniunii
Europene privind COVID pentru a facilita libera circulație pe
durata pandemiei de COVID-19 – tot procedură de urgență;
9. Lege pentru modificarea art. 31 alin. (2) lit. b) din Legea
nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor
români în străinătate;
10. Lege pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind
statutul cadrelor militare;
11. Lege pentru modificarea și completarea Legii
nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare – procedură de
urgență;
12. Lege pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol,
semnat la Bruxelles la 6 decembrie 2022, de modificare a
Convenției dintre România și Marele Ducat de Luxemburg
pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale
cu privire la impozitele pe venit și avere, semnată la
Luxemburg la 14 decembrie 1993, așa cum a fost modificată
de Protocolul și Protocolul adițional semnate la Luxemburg la
4 octombrie 2011;
13. Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut
(Finanțare adițională pentru Proiectul privind îmbunătățirea
managementului riscurilor de dezastre) dintre România și
Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare,
semnat la București la 25 mai 2023 – procedură de urgență;
14. Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut
(Proiectul privind prevenirea și reducerea poluării din spațiul
rural în România) dintre România și Banca Internațională
pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la
6 aprilie 2023 – procedură de urgență.
Termenele de sesizare sunt de două zile pentru legile
adoptate în procedură de urgență și de 5 zile pentru legile
adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii,
astăzi, 23 octombrie.
Termenele se calculează luând în considerare ziua
anunțului – astăzi.
Mulțumesc.
Declar ședința închisă.
Ședința s-a încheiat la ora 19.38.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329

&JUYEJT|486602]
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 145/14.XI.2023 conține 36 de pagini. Prețul: 180 lei ISSN 1220–4870