PA R T E A A I I - A

Anul 191 (XXXIV) — Nr. 101 DEZBATERI PARLAMENTARE Luni, 17 iulie 2023

DEZBATERI PARLAMENTARE
SENATUL
SESIUNEA I ORDINARĂ – IUNIE 2023
(Legislatura a IX-a)
Ședința din ziua de 21 iunie 2023
(STENOGRAMA)

SUMAR

Nr. Pagina

1. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru ...................................... 2–3; 9

2. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 26–30 iunie
2023 ........................................................................................................... 3–4
3. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 38/2023 pentru modificarea și completarea
unor acte normative în scopul furnizării de servicii publice electronice
aferente înmatriculării vehiculelor în România (L324/2023) ...................... 4–5; 14
4. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 48/2023 privind unele măsuri în domeniul
Sistemului național unic pentru apeluri de urgență (L334/2023) ............... 5; 14
5. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 45/2023 pentru completarea art. I din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri
fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și
completarea unor acte normative (L331/2023) .......................................... 5–6; 14
6. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și
completarea Legii societăților nr. 31/1990, precum și a Legii nr. 265/2022
privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte
normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului
(L360/2023) ............................................................................................... 6–7; 14
7. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea
art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulația pe drumurile publice (L291/2023) ............................................... 7–8; 14–15
8. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și
completarea Ordonanței de Guvern nr. 26/2000 cu privire la asociații și
fundații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din
31 ianuarie 2000, cu modificările și completările ulterioare (L254/2023) .... 8; 15
9. Dezbaterea și adoptarea Legii pentru modificarea și completarea Legii
nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L352/2021; reexaminare
la solicitarea Președintelui României)........................................................ 8–9; 15
10. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii
nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între
profesioniști și consumatori (L315/2023) ................................................... 9–11; 15
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
11. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea
articolului 8 din Legea nr. 164 din 11 decembrie 2014 privind unele măsuri
pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor
formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații
cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în
urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la
7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de
despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile
proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia,
Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a
aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate,
semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte
normative (L346/2023)............................................................................... 11; 15
12. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 3
alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor
forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor
religioase recunoscute din România, aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr. 125/2002, republicată (L304/2023)..................................... 11–12; 15
13. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 70
din Legea nr. 1/2011 a educației naționale (L350/2023) ............................ 12–14; 15
14. Întrebări, interpelări și răspunsuri .............................................................. 16–24
15. Declarații politice........................................................................................ 16–24
Ședința a început la ora 10.13. Domnul Ion-Narcis Mircescu (de la prezidiu):
Lucrările au fost conduse de domnul senator Sorin Mihai Și domnul Negoi...
Cîmpeanu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii A! Gata. OK.
senatori Ion-Narcis Mircescu și Sorin Lavric, secretari ai
Senatului. Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Trei colegi fără cartelă: doi – PSD, unu – PNL.
Bun. Propunerea a fost adoptată.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu: Domnule senator Trifan, aveți cuvântul.
Bună ziua!
Domnul Raoul-Adrian Trifan:
Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 21 iunie 2023, Mulțumesc, domnule președinte.
și vă anunț că, din totalul de 135 de senatori, până în acest Vreau să iau cuvântul pe procedură, pentru a vă aduce la
moment și-au înregistrat prezența un număr de 57 de colegi. cunoștință o situație foarte gravă care există la vârful Agenției
Naționale de Integritate, iar aceasta este faptul că... este că
Mulțumesc domnilor senatori Ion-Narcis Mircescu și Sorin domnul Alin Nica, care este președintele Consiliului Județean
Lavric, secretari ai Senatului. Timiș, face parte din Consiliul Național de Integritate, practic,
Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. forul care conduce ANI; or, domnul Alin Nica a fost...
Aveți observații la ordinea de zi?
Domnul senator Fenechiu și domnul senator... Din sală:
Este declarație politică.
Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:
Mulțumesc, domnule președinte. Domnul Raoul-Adrian Trifan:
Am constatat pe ordinea de zi că, după 11, 12, 13, care Nu este declarație politică!
sunt organice, sunt câteva legi ordinare care au termen de ...a fost cercetat de către ANI, iar ANI a făcut o sesizare
adoptare tacită până săptămâna viitoare. Și, atunci, aș către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
propune să operăm o modificare în ordinea de zi, în sensul Justiție...
ca punctul 17 să devină ultimul punct pe ordinea de zi și să
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
fie precedat de cele trei organice.
Deci, practic, să avem toate ordinarele, mai puțin cel de Domnule senator, încă n-am aprobat ordinea de zi.
pe punctul 17, după care să urmeze organicele și ultimul pe Domnul Raoul-Adrian Trifan:
ordinea de zi, respectiv... respectiv... ăsta să fie punctul 17,
mă refer la L278. ...pentru că a fost găsit... (Discuții.)
Da, este o cerere de suplimentare a ordinii de zi.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Bine.
Vă mulțumesc pentru propunere, domnule senator. OK.
Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Domnul Raoul-Adrian Trifan:
senator Fenechiu.
Deci a fost trimisă o sesizare pentru indicii referitoare la
Vot, vă rog. săvârșirea infracțiunilor de conflict de interese, respectiv
Avem doi colegi fără cartelă, unul din Grupul folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane.
parlamentar... Este cel puțin imoral ca acest domn să mai facă parte în
Cum? (Discuții.) continuare din acest for care conduce ANI, practic, instituția
Trei colegi fără cartelă, domnul senator Cazanciuc... care îl cercetează și care a făcut acea sesizare către parchet.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023 3
Drept urmare, domnule președinte, vă solicit să Ordinea de zi a fost aprobată cu cele două modificări
suplimentăm ordinea de zi cu un vot de revocare a domnului propuse.
Alin Nica din CNI – pentru că Senatul numește membrii Programul de lucru: se continuă lucrările în plenul
acestui for și tot Senatul poate să-i și revoce. Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative, cu o sesiune de
Vă mulțumesc. (Discuții.) întrebări, interpelări și răspunsuri de la ora 12.00 și una de
declarații politice de la ora 13.00 până la ora 14.00.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu: Trecem la secțiunea I a ordinii de zi.
Avem un raport al Comisiei juridice care o să intre pe Pentru perioada 26–30 iunie... (Discuții.)
ordinea de zi. Aș vrea să... Aș vrea, înainte de a aproba votul...
Domnule senator Țâgârlaș, vă rog. programul zilei, să vedem pe ce punct să intre...
Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș: Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu (din sală):
Mulțumesc, domnule președinte. Ultima.
Solicitarea este inadmisibilă, în condițiile în care Biroul
permanent a solicitat un punct de vedere Comisiei juridice, Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
iar Comisia juridică nu a avut încă timp suficient să emane un Ultima. Pe ultima poziție, da?
punct de vedere pe această problemă solicitată. Bun. Supun votului dumneavoastră...
În altă ordine de idei, să vii în plenul Senatului să faci o Vă rog.
astfel de propunere este cu atât... dovedește faptul că nu
cunoști procedurile de reglementare și de soluționare a Domnul Raoul-Adrian Trifan:
activității Senatului. Domnule președinte, este un vot foarte scurt. Nu are
Vă mulțumesc. niciun sens să-l punem pe ultima poziție de pe ordinea de zi.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu: Are mult mai mult sens să începem cu acel vot de revocare.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator. (Replică neinteligibilă a domnului senator Cătălin-Daniel
Vă rog, domnule secre... Fenechiu.)
Domnul Trifan. OK. Vă rog să supuneți la vot să-l punem pe locul întâi pe
ordinea de zi, nu pe ultimul, pentru că este ilogic.
Domnul Raoul-Adrian Trifan: (Replici neinteligibile ale domnului senator Cătălin-Daniel
Mulțumesc, domnule președinte. Fenechiu, discuții.)
Într-adevăr, a fost trimisă o cerere de revocare a domnului Primul loc. Pe prima poziție pe ordinea de zi. (Discuții la
Alin Nica către BP, care a trimis-o, la rândul său, către prezidiu.)
Comisia juridică, unde se pare că așteptăm de săptămâni
întregi o decizie. Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Plenul este suveran, plenul numește membrii acestui for, Domnule senator Bodog, vă rog.
plenul poate să-i și revoce.
Vă solicit din nou să suplimentăm ordinea de zi cu acest Domnul Florian-Dorel Bodog:
vot. Mulțumesc, domnule președinte.
Vă mulțumesc. Rugămintea mea este să punem acest vot înainte de
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu: votul pe legile organice, deci chiar înainte de cele patru
puncte pe care le-am mutat pe ultimele poziții la ordinea de
Am reținut propunerea. zi. Deci avem, practic, astăzi pe ordinea de zi 19 puncte, pe
Supun votului dumneavoastră, cu aceste precizări, punctul 16... pe punctul 15.
propunerea domnului senator Trifan de suplimentare a ordinii
de zi. Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Vot, vă rog. Da, de acord.
54 de prezenți: 34... (Aplauze.) de voturi pentru, înțeleg... Supun votului dumneavoastră ordinea de zi, cu
(Discuții.) modificarea propusă de către domnul senator Bodog.
Cum ați spus? Da, pentru, OK. Vot, vă rog.
Deci propunerea a fost... respinsă. 67 de prezenți: 58 de voturi pentru, 9 abțineri.
Domnul Ion-Narcis Mircescu (de la prezidiu): Domnul Ion-Narcis Mircescu (de la prezidiu):
Nu, a fost aprobată. Și Lóránd Turos votează cu mâna – pentru.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu: Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
34? De acord.
Domnul Ion-Narcis Mircescu (de la prezidiu): Pentru, da? Se adaugă.
Mulțumesc.
Da, e majoritatea celor din sală. Ordinea de zi a fost adoptată cu această modificare.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu: Deci avem programul de lucru al Senatului pentru
perioada 26–30 iunie.
Aprobată. Îi dau citire pe scurt:
Acum, supun votului dumneavoastră ordinea de zi în – luni, 26 iunie: avem o ședință a Biroului permanent,
ansamblul ei. continuată cu o ședință comună a Senatului și Camerei
Vot, vă rog. Deputaților de la ora 14.00; de la ora 16.00 – lucrări în plen;
61 de prezenți: 59 de voturi pentru, un vot contra, o de la ora 17.00 – vot final, lucrări în comisii permanente;
abținere. – marți, 27 iunie: lucrări în comisii permanente;
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
– 28 iunie: lucrările în plenul Senatului de la ora 10.00, la
11.30 – ora Guvernului, 12.00 – interpelări, întrebări și
răspunsuri, 13.00 – declarații politice, apoi lucrări în comisiile
permanente;
– joi: lucrări în comisiile permanente;
– vineri: activități în circumscripții electorale.
Sunt intervenții în legătură cu acest program?
Nu sunt.
Dacă nu sunt intervenții, vot, vă rog. (Discuții.)
Programul de lucru pe săptămâna viitoare.
60 de prezenți: 60 de voturi pentru.
Vă mulțumesc.
La punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2023
pentru modificarea și completarea unor acte normative în
scopul furnizării de servicii publice electronice aferente
înmatriculării vehiculelor în România (L324/30.05.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului
de lege.
Reprezentantul Guvernului, vă rog.
Domnul Marius-Viorel Poșa – subsecretar de stat
în Ministerul Cercetării,
Inovării și Digitalizării:
Bună ziua, domnule președinte!
Mulțumesc foarte mult.
Acest proiect propune identificarea unor soluții concrete
de simplificare a procesului de înmatriculare a vehiculelor,
prin diminuarea fragmentării acestuia și a interacțiunii directe
între cetățenii și principalii actori implicați la momentul actual,
creșterea nivelului de încredere în autoritățile publice și
realizarea unui serviciu public performant, de calitate.
Vă mulțumim și dorim să ne acordați un vot de aprobare
a acestui proiect.
Vă mulțumim.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Vă mulțumesc și eu.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță
națională și Comisia pentru comunicații, tehnologia
informației și inteligență artificială au elaborat un raport
comun.
Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru
prezentarea raportului.
Domnul Marius Humelnicu:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect
modificarea și completarea Ordonanței Guvernului privind
omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculelor și
certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea
introducerii pe piață, a punerii la dispoziție pe piață,
înmatriculării sau înregistrării în România, precum și
supravegherea pieței pentru... aceasta, aprobată cu
modificările și completările ulterioare, precum și a Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe
drumurile publice, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, în scopul instituirii unei platforme informatice
privind furnizarea de servicii publice electronice pentru
înmatricularea vehiculelor de către autoritățile competente de
înmatriculare.
Pe parcursul unor ședințe separate, membrii Comisiei
pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență
artificială și membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică
și siguranță națională au analizat proiectul de lege și avizele
primite, au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale
senatorilor prezenți, un raport comun de admitere, fără
amendamente.
În consecință, Comisia pentru comunicații, tehnologia
informației și inteligență artificială și Comisia pentru apărare,
ordine publică și siguranță națională supun spre aprobare
și... spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul
comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.
Proiectul de lege se încadrează în categoria legilor
ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Mulțumesc, domnule președinte.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
Dacă sunt alte intervenții?
Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.
Domnul Cristinel-Gabriel Berea:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Există anumite teme care au ajuns în atenția opiniei
publice exclusiv mulțumită USR. Înainte să apară USR-ul,
nimeni nu vorbea despre „pensii nesimțite”, nimeni nu vorbea
despre „fără penali în funcții publice” sau despre digitalizarea
statului.
În momentul în care vorbim despre digitalizare, vorbim
despre ușurarea vieții. Nu mai stai la patru cozi, să plimbi
dosarele de la un ghișeu la altul, ci rezolvi toate problemele
din confortul sufrageriei.
Gradul de conștientizare a beneficiilor digitalizării crește.
Dacă acum câțiva ani aveam funcționari publici care
protestau în fața primăriei din Iași că ar fi înlocuiți de roboți,
astăzi vedem că tot mai mulți oameni înțeleg și vor să adopte
digitalizarea.
De-a lungul timpului, USR a depus mai multe proiecte
care au vizat digitalizarea statului; unele au trecut, altele nu
au trecut. Îmi aduc aminte doar de un proiect pe care l-am
depus și care își propunea să treacă în digital registrul unic
de control. Din păcate, PNL și PSD au spus că e mai bine cu
pixul pe foaie.
Inițiativa Ministerului de Interne este lăudabilă, își
propune, practic, să creeze o platformă care să înlocuiască
drumurile între înmatriculări și finanțe.
Sperăm totuși ca aceste măsuri să se și implementeze,
pentru că avem exemple de alte proiecte care au rămas la
stadiul de idee sau poate de proiect-pilot – și mă refer aici în
special la cărțile electronice de identitate, care știm că
înaintează cu pași minusculi.
USR va susține întotdeauna legile care ușurează viața
oamenilor și vă invit și pe dumneavoastră să faceți la fel.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Alte intervenții?
Dacă nu sunt, declar încheiate...
Domnul Ion-Narcis Mircescu (de la prezidiu):
Domnul Bodog.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Domnul senator Bodog.
Mă iertați!
Domnul Florian-Dorel Bodog:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Sunt de acord cu afirmațiile că digitalizarea va îmbunătăți
și va ușura viața tuturor, dar nu pot fi de acord cu afirmația că
până nu a apărut acest partid nu s-a discutat despre
digitalizare – și cred că e un politicianism ieftin ăsta.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
Vom susține inițiativa.
Și, așa cum ați văzut, inițiativa este o inițiativă a
Guvernului României, care, din câte știu eu, este dat de o
coaliție PNL–PSD.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Doamna președintă Pauliuc, doamna senator, aveți
cuvântul.
Doamna Nicoleta Pauliuc:
Domnule președinte,
Mulțumesc foarte mult colegilor mei de la USR, că mersul
pe bicicletă tot ei l-au inventat. Altfel ce făceam?!
Este o inițiativă lăudabilă a Guvernului, se înscrie în
programul „Modernizăm România”, pentru că vorbim de
digitalizare, vorbim despre calitatea... creșterea calității vieții
cetățenilor noștri. Și cred eu că asta e misiunea noastră în
Parlament: să facem legi care să îmbunătățească calitatea
vieții, să le ușureze activitatea celor care își desfășoară
activitatea..., eu știu, în diferite instituții.
Proiectul de lege este lăudabil, pentru că vorbește despre
digitalizarea serviciilor atunci când vorbim despre
înmatriculări ale mașinilor, înmatriculări online, declararea
sau scoaterea din evidența organului fiscal local a dobândirii
sau înstrăinării de vehicule, precum și alte activități care nu
fac nimic altceva decât, așa cum am spus, o mai bună
colaborare între instituțiile statului și cetățeni.
Mulțumesc foarte mult.
PNL va vota această inițiativă legislativă.
De altfel, așa cum a spus și colegul meu de la PSD, este
o inițiativă a Guvernului României, o inițiativă lăudabilă a
Ministerului de Interne. (Aplauze.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, doamna senator.
Nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 2 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2023
privind unele măsuri în domeniul Sistemului național unic
pentru apeluri de urgență (L334/30.05.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului
de lege.
Îl invit pe reprezentantul Guvernului, pentru prezentarea
proiectului de lege.
Aveți cuvântul.
Domnul Marius-Viorel Poșa:
Mulțumesc încă o dată, domnule președinte de ședință.
Proiectul de act normativ reglementează măsuri pentru
asigurarea accesului efectiv la serviciile de urgență prin
intermediul comunicațiilor de urgență către numărul
european unic pentru apeluri de urgență 112, precum și
creșterea gradului de fiabilitate și acuratețe a informației de
localizare a terminalelor care apelează numărul unic de
apeluri de urgență 112.
Beneficiarii prezentei măsuri vor fi toate persoanele aflate
pe teritoriul României care solicită intervenția agențiilor
specializate de intervenție în situațiile de urgență prin apel la
numărul unic 112 pentru situații de urgență.
Măsurile prevăzute de actul normativ vizează interesul
public general, siguranța și securitatea cetățeanului, fiind de
natură a îmbunătăți răspunsul agențiilor specializate de
intervenție în situațiile de urgență.
Vă mulțumesc și vă rog să ne acordați un vot pentru acest
proiect.
Vă mulțumesc.
5
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Vă mulțumesc, domnule subsecretar de stat Marius Poșa.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare,
ordine publică și siguranță națională sau Comisiei pentru
comunicații, tehnologia informației și inteligență...
Doamna Nicoleta Pauliuc:
Apărarea este astăzi, acum.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Apărare.
Vă rog, doamna președinte.
Doamna Nicoleta Pauliuc:
Mulțumesc mult, domnule președinte.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță
națională împreună cu Comisia pentru comunicații,
tehnologia informației și inteligență artificială au fost sesizate
de către Biroul permanent pentru întocmirea unui raport
comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2023 privind unele
măsuri în domeniul Sistemului național unic pentru apeluri de
urgență.
În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul
Senatului, republicat, cu modificările ulterioare, cele două
comisii au fost sesizate și s-au..., în urma dezbaterii, au
aprobat un raport comun asupra proiectului de lege.
Inițiator: Guvernul României.
Proiectul de lege are ca obiect implementarea unor soluții
tehnice care să permită funcționarea comunicațiilor de
urgență. Așa cum a spus și reprezentantul Guvernului: o mai
bună localizare a apelantului.
La întocmirea prezentului raport, cele două comisii au
avut în vedere:
– aviz favorabil de la Consiliul Legislativ;
– aviz favorabil de la Consiliul Economic;
– aviz favorabil de la Comisia de buget și Comisia pentru
știință.
În ședințele din 6 iunie 2023, respectiv din 13 iunie,
membrii celor două comisii au analizat și au avizat... au dat
un raport comun de admitere, fără amendamente.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege
face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi
adoptat, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din
Constituție.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, doamna senator.
Intervenții?
Nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul numărul 3 al ordinii de zi avem Proiectul de
lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 45/2023 pentru completarea art. I din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri
fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru
modificarea și completarea unor acte normative
(L331/30.05.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului
de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru
prezentarea proiectului de lege.
Domnule secretar de stat Marius Stanciu, Ministerul
Muncii, aveți cuvântul.
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
Domnul Marius-Ilie Stanciu – secretar de stat
în Ministerul Muncii
și Solidarității Sociale:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Articolul unic al prezentei ordonanțe de urgență a
Guvernului prevede completarea art. I din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri
fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru
modificarea și completarea unor acte normative, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1186 din
9 decembrie 2022, prin introducerea unui nou alineat, cu
următorul cuprins:
Alin. (11) – Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2)
din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului
plătit din fonduri publice, cu modificările și completările
ulterioare, începând cu data de 1 iunie 2023, salariile de
bază ale personalului care ocupă funcțiile prevăzute la anexa
nr. VIII – Familia ocupațională de funcții bugetare
„Administrație” din Legea-cadru nr. 153/2017 privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu
modificările și completările ulterioare, se stabilesc la nivelul
salariilor de bază prevăzute de această lege pentru anul
2022.
Ministerul Muncii susține raportul comisiilor de
specialitate.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Îl rog pe reprezentantul Comisiei pentru buget, finanțe,
activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea
raportului.
Domnule senator Veștea, aveți cuvântul.
Microfonul 7.
Domnul Mihail Veștea:
Mulțumesc, domnule președinte.
Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2023 pentru
completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea
unor termene, precum și pentru modificarea și completarea
unor acte normative
În ședința din data de 13.06.2023, membrii comisiei au
analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, în
unanimitate, să adopte raport de admitere, fără
amendamente.
Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului
Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Intervenții din sală dacă sunt la punctul numărul 3?
Nu sunt, declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 4 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru
modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990,
precum și a Legii nr. 265/2022 privind registrul comerțului și
pentru modificarea și completarea altor acte normative cu
incidență asupra înregistrării în registrul comerțului
(L360/12.06.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului
de lege și-l invit pe domnul subsecretar de stat Mihai..., pe...,
iertați-mă!, pe domnul secretar de stat Mihai Pașca, pentru
prezentarea punctului de vedere al Guvernului.
Domnul Mihai Pașca – secretar de stat
în Ministerul Justiției:
Vă mulțumesc, domnulepreședinte.
Proiectul de lege are ca obiect transpunerea Directivei
mobilitate – nr. 2.121/2019 și a două articole din Directiva
digitalizare – nr. 1.151/2019.
În ce privește Directiva mobilitate, proiectul de lege
creează cadrul legal pentru realizarea operațiunilor de
transformare transfrontalieră. Vorbim despre transfer de
sediu social într-un alt stat membru – ca noutate, fără
lichidare și fără pierderea personalității juridice –, de divizare
transfrontalieră prin constituirea de noi societăți și, totodată,
este consolidat cadrul legal aplicabil fuziunilor
transfrontaliere. Vorbim despre reglementări care se aplică
operațiunilor transfrontaliere de fuziune, divizare și
transformare care se realizează în interiorul spațiului Uniunii
Europene și al statelor participante la Asociația Europeană a
Liberului Schimb.
În ce privește Directiva digitalizare, vorbim despre
prevederi care vizează obligația statelor membre de a institui
norme privind interdicția de a exercita o funcție de
administrare sau conducere cel puțin pentru persoanele care
au competențe de a angaja societatea față de terți și a o
reprezenta în justiție și de a asigura comunicarea acestor
informații autorităților competente din alte state membre, la
solicitare. De asemenea, vorbim despre prevederi care se
referă la operaționalizarea infrastructurii care să permită
păstrarea documentației persoanelor fizice și juridice
înregistrate în registrul comerțului într-un format care permite
citirea și căutarea pe calculator sau sub formă de date
structurate.
Vă solicităm un vot de adoptare.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Comisia juridică, numiri, disciplină, imunități și validări și
Comisia economică, industrii și servicii au elaborat un raport
comun.
Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru
prezentarea raportului.
Domnule președinte Țâgârlaș, aveți cuvântul.
Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:
Vă mulțumesc, domnulepreședinte.
În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul
Senatului, am fost sesizate, respectiv cele două comisii,
Comisia juridică și Comisia economică, prin L360/2023, să
emitem un raport comun.
Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl
constituie transpunerea Directivei 2019/2.121 a
Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie
2019 de modificare a Directivei 2017/1.132 în ceea ce
privește transformările, fuziunile, divizările transfrontaliere,
prin integrarea sistematică a prevederilor ce vizează aceste
operațiuni în cadrul reglementat general în domeniul
societăților comerciale, respectiv Legea nr. 31/1990,
republicată.
Menționez faptul că avem un aviz favorabil din partea
Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social, de
asemenea. Au fost avize favorabile date de către Comisia
pentru buget, Comisia pentru afaceri europene, Comisia
pentru comunicații, Comisia pentru drepturile omului.
Cu majoritate de voturi, cele două comisii au emis un
raport de admitere, fără amendamente.
Menționez că avem de-a face cu o lege ordinară, Senatul
fiind prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Intervenții din sală.
Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.
Domnul Radu-Mihai Mihail:
Vă mulțumesc, domnulepreședinte.
Directiva ne ajută cu măsuri bune pentru mediul de
afaceri – este clar – și aveam nevoie de o transpunere rapidă
a acestei directive, pentru a avea companii românești care să
se simtă că sunt și companii europene și să aibă flexibilitate
în spațiul Uniunii Europene.
31 ianuarie 2023. Nu știu dacă vă spune ceva această
dată, dar să știți că este data la care aveam termen să
transpunem directiva, deci legislația trebuia să existe atunci.
Au trecut 5 luni, cele 310 pagini ar fi trebuit să fie studiate,
verificate, revăzute, analizate, ar fi trebuit să se încheie
circuitul legislativ pe 31 ianuarie 2023. Nu s-a întâmplat acest
lucru. Inițiativa a intrat în Parlament săptămâna trecută. A
trecut prin comisii nu în două săptămâni, nu într-o
săptămână, într-o zi.
Ce vedem este, de fapt, o ilustrare clară a ceea ce
împinge constant guvernarea PSD–PNL: să scoată
Parlamentul din circuitul legislativ, dacă se poate, chiar de
tot, acolo unde Guvernul este inițiator la proiectele de lege.
Nu este prima dată când, din cauza fie a incompetenței, fie a
lentorii, fie a lipsei de interes la nivelul coaliției, etapa
parlamentară este, practic, eliminată și nu ajungem să avem
parlamentarism în România.
În absența unei analize și dezbateri serioase, trebuie să
semnalizăm permanent astfel de moduri de lucru care
erodează încet, dar sigur, democrația și erodează, domnilor,
responsabilitățile pe care dumneavoastră, toți, le aveți în
Parlamentul României.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă.
Aveți cuvântul.
Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:
Vă mulțumesc frumos.
Nu știu ce așteptați dumneavoastră, însă mie mi se pare
că creați avantaje societăților din afara granițelor României,
chiar dacă vorbim de cele din statele Uniunii Europene. Mă
așteptam să văd o lege care, în acest context, apără
investiția românească, pentru că nicăieri nu este menționat,
în nicio directivă, în niciun regulament, că nu poți să-ți
protejezi firmele naționale, așa cum fac toate celelalte țări.
Nu mai vorbim că este o lege care nu respectă tehnica
legislativă, nici măcar criteriile pe care ni le-a impus CEDO
pentru existența unei legi. 85 de pagini de modificări. Vă dați
seama cât are legea la care se fac aceste modificări... legile
la care se adaugă aceste modificări.
Este inacceptabil, pentru că în acest context
dumneavoastră o să creați, de fapt, facilități pentru firmele
străine, în timp ce firmele românești aici au numai piedici din
partea sistemului de stat românesc, au zeci de controale pe
săptămână, sunt îngropate de vii, iar dacă ești o societate
străină n-ai niciun control și ai nenumărate facilități din partea
statului român. De fapt, ce se întâmplă prin această directivă,
fără să ajutăm, fără să protejăm interesul românesc, este
distrugerea totală a tot ceea ce înseamnă antreprenoriat
românesc.
Voi vota împotrivă.
7
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Domnul senator Bodog.
Vă rog.
Domnul Florian-Dorel Bodog:
Două scurte observații.
În primul și în primul rând, pe de o parte, cerem ca
Parlamentul să lucreze cu celeritate și să analizeze cât mai
rapid posibil legile și, pe de altă parte, spunem că se merge
pe repede-înainte și că nu se face dezbatere. Dacă existau
lucruri care trebuiau spuse împotriva acestei ordonanțe de
urgență, trebuiau spuse la microfon, nu să vii și să acuzi că a
fost trecută pe repede-înainte în comisie. Pentru asta avem
dezbatere parlamentară, să putem să facem..., dacă există,
să punem semne de întrebare. Iar în ceea ce privește
celelalte afirmații cu privire la caracterul distructiv al legii, eu
cred că prima dată ar trebui să citim legile și pe urmă să ne
pronunțăm.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Dacă nu mai sunt intervenții, domnule senator, declar
încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul numărul 5 al ordinii de zi avem înscrisă
Propunerea legislativă pentru completarea art. 45 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulația pe drumurile publice (L291/15.05.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii
legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, în cazul în care este prezent și
dorește să susțină propunerea.
Nu este cazul, înțeleg.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.
Iar nu este cazul.
Atunci, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și
validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță
națională, care au elaborat un raport comun, au delegat-o pe
doamna președinte Pauliuc să prezinte raportul.
Doamna Nicoleta Pauliuc:
Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.
Vă supun aprobării dumneavoastră un raport comun
asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 45 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulația pe drumurile publice.
Propunerea legislativă, așa cum se precizează în
expunerea de motive, propune permiterea și nesancționarea
manevrei de depășire care presupune trecerea peste axa
care separă sensurile de circulație pentru depășirea
obstacolelor de orice natură, oprite, staționate sau care se
deplasează cu viteză de maximum 30 km/oră; de exemplu:
un copac căzut pe drum, un autovehicul avariat care ocupă
și o parte de carosabil, vehicule cu tracțiune animală, bicicliști
etc., în măsura în care sunt respectate condițiile necesare
pentru asigurarea siguranței în trafic, dacă vizibilitatea asupra
drumului este asigurată pe o distanță mai mare de 20 de
metri, iar lățimea drumului este de cel puțin 7 metri.
Inițiatorii precizează că prin Regulamentul de aplicare a
Ordonanței de urgență nr. 195/2002 privind circulația pe
drumurile publice, în vigoare, la art. 120 lit. d), sunt instituite
excepții privind depășirea în anumite situații: „Lit. d) – pe
pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri și în tuneluri, prin
excepție, pot fi depășite în aceste locuri vehiculele cu
tracțiune animală, motociclete fără ataș, mopede, biciclete și
trotinete electrice, dacă vizibilitatea asupra drumului este
asigurată pe o distanță mai mare de 20 de metri, iar lățimea
drumului este de cel puțin 7 metri”, dar nu este prevăzută și
cea propusă prin actualul proiect de act normativ.
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă,
cu observații și propuneri.
Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil proiectul
de act normativ, subliniind că marcajul continuu, simplu sau
dublu, care desparte sensurile de mers este trasat tocmai
pentru că depășirea nu se poate face în siguranță pentru
participanții la traficul rutier, astfel că nu este benefică pentru
siguranța circulației introducerea unei astfel de excepții.
Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.
Membrii Comisiei juridice și membrii Comisiei de apărare,
în ședințele separate din 6 și 13 iunie 2023, au examinat
propunerea legislativă și punctele de vedere primite și, în
urma dezbaterii, au hotărât, cu majoritatea de voturi ale
membrilor prezenți, să adopte un raport comun de
respingere.
Astfel au avut în vedere inclusiv argumentele prezentate
în punctul de vedere al Guvernului, prin care se evidențiază
prevederile din Standardul român nr. 1.848/7/2015 –
semnalizare rutieră, marcaje rutiere, prin care se relevă
rațiunea pentru care marcajele de separare a sensurilor de
circulație se execută cu linie continuă, lipsa de vizibilitate și
lipsa unei lățimi suficiente a drumului prezentând în mod
evident un risc rutier ridicat.
Or, scopul regulilor instituite de legislația rutieră este nu
atât de asigurare a desfășurării fluente a circulației, cât mai
ales de a ocroti viața și integritatea persoanelor participante
la trafic.
De asemenea, prin raportare la viteza de deplasare a unui
vehicul, instituirea unei distanțe minime de vizibilitate de
20 de metri nu este de natură să garanteze circulația pe
drumurile publice în siguranță.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări
și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță
națională supun votului plenului Senatului prezentul raport
comun de respingere și propunerea legislativă.
În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa
legislativă, înregistrată cu L291/2023, se încadrează în
categoria legilor ordinare, fiind incidente prevederile art. 76
alin. (2) din Constituția României, republicată.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Vă mulțumesc și eu, doamna președintă.
După prezentarea atât de detaliată a raportului mă simt și
eu mult mai pregătit pentru situația în care aș dori să mai
susțin o dată examenul de conducere auto.
Intervenții din sală?
Nu sunt intervenții.
Atunci, declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 6 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă
pentru modificarea și completarea Ordonanței de Guvern
nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din
31 ianuarie 2000, cu modificările și completările ulterioare
(L254/2.05.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii
legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și
dacă dorește să intervină.
Nu.
În această situație, Comisia juridică, de numiri, disciplină,
imunități și validări, precum și Comisia pentru drepturile
omului, egalitate de șanse, culte și minorități, comisii care au
elaborat un raport comun, au decis ca acest raport să fie
prezentat de către domnul președinte Țâgârlaș.
Aveți cuvântul.
Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul
Senatului, au fost sesizate cele două comisii, respectiv
Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului, prin
adresa L254/2023, să se pronunțe asupra unui proiect de
lege care avea ca perspectivă modificarea Ordonanței de
Guvern nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39.
În conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul
Senatului, modificat, la dezbateri asupra propunerii a
participat și domnul Mihai Pașca, secretar de stat în
Ministerul Justiției.
În urma analizei argumentelor uzitate, în cadrul Comisiei
juridice s-a ajuns la concluzia că nu necesită și nu este
proporțională introducerea avizului consultativ al secretarului
de stat pentru culte în procedura de dobândire a personalității
juridice pentru organizații nonguvernamentale, încălcându-se
grav dreptul la asociere.
Această opinie, practic, a fost desprinsă și din avizul
Consiliului Economic și Social, care a dat un aviz negativ.
Este prevăzută ca observație în conținutul actului emis de
către Consiliul Legislativ.
Cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, s-a dat un
raport comun de respingere a propunerii legislative.
Menționez faptul că suntem în categoria legilor ordinare și
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.
Intervenții la acest punct?
Nu sunt intervenții.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul numărul 7 al ordinii de zi avem Legea pentru
modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății (L352/1.09.2021).
Este vorba de o reexaminare la solicitarea Președintelui
României.
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul
domnului președinte, din nou, în calitate de reprezentant al
Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări,
care împreună cu Comisia pentru sănătate a elaborat un
raport comun.
Da? Domnule senator Cercel, înțeleg că prezentați
dumneavoastră raportul, da?
Vă mulțumesc.
Domnul Adrian Streinu Cercel:
Mulțumesc, domnule președinte.
Legea are ca obiect de reglementare modificarea și
completarea Legii nr. 95/2006 în sensul instituirii posibilității
înființării farmaciilor universitare de către universitățile de
medicină și farmacie acreditate, destinate desfășurării
activității didactice și a pregătirii practice a studenților,
precum și al introducerii obligativității unei mențiuni exprese
în conținutul materialelor publicitare pentru medicamente
destinate publicului larg potrivit căreia medicamentele
expirate și cele neutilizate se consideră deșeuri periculoase.
Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat în ședința
din 11 octombrie 2021. În data de 27 septembrie 2022,
noiembrie – pardon! – 2022, propunerea legislativă a fost
adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră
decizională, și ulterior a fost trimisă la promulgare.
Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a
avizat favorabil, cu observații și propuneri.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
Consiliul Economic și Social a avizat favorabil propunerea
legislativă.
Comisia pentru mediu a transmis un aviz favorabil asupra
legii trimise la promulgare, cu condiția însușirii obiecțiunilor
prin cererea de reexaminare a Președintelui României.
Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei
juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și cei ai
Comisiei pentru sănătate au analizat legea, în forma trimisă
la promulgare, cererea de reexaminare, avizele și punctele
de vedere primite și au formulat o serie de amendamente.
În ședința din 6 iunie 2023, respectiv 13 iunie 2023,
membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale
celor prezenți, să admită obiecțiunile din cererea de
reexaminare și să adopte un raport comun de admitere, cu
amendamente admise și amendamente respinse, asupra
legii trimise la promulgare.
Amendamentele admise sunt cuprinse în anexa nr. 1 la
prezentul raport, iar amendamentele respinse în anexa nr. 2
la raport. Prin amendamentele admise au fost remediate
dispozițiile criticate prin cererea de reexaminare a
Președintelui României.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări
și Comisia de sănătate supun spre dezbatere și adoptare
plenului Senatului raportul comun de admitere, cu
amendamente admise și amendamente respinse, și legea
trimisă la promulgare.
Din punctul de vedere al reglementării, face parte din
categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră
sesizată.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
Intervenții?
Da, domnule senator, aveți cuvântul.
Domnul Remus Negoi.
Domnul Eugen-Remus Negoi:
Mulțumesc, domnule președinte.
Returnarea medicamentelor în farmacii este actualmente
reglementată prin Ordinul de ministru nr. 1.226/2012, care
spune că medicamentele expirate provenite de la populație
pot fi depuse la farmacii, oficine sau drogherii, cu destinația
incinerator, însă multe farmacii refuză primirea lor pe motive
de lipsă de logistică și pe motive de costuri foarte mari.
Inițiativa legislativă reglementează în detaliu infrastructura
returnării medicamentelor în farmacii, modul de gestionare a
deșeurilor de medicamente și fluxul gestionării lor. Simpla
inscripționare a etichetelor nu garanta returnarea lor, pentru
că proiectul a fost complet deturnat de către coaliția de
guvernare și golit de tot conținutul inițial din 2021; inițiativa
legislativă a fost trimisă la reexaminare pe 14 noiembrie
2022, în condițiile în care noi, cei de la USR, ne-am împotrivit
vehement la momentul acela față de acea deturnare.
Filozofia proiectului era despre înscrierea pe ambalajul
medicamentelor a mesajului „Returnați medicamentele
expirate în farmacii”, lucru care nu se mai întâmplă acum. În
schimb, s-a amendat proiectul cu înființarea unor farmacii
universitare peste legislația în vigoare, lucru ce este scos în
evidență chiar și în cererea de reexaminare.
Reiau câteva aspecte foarte scurt prezentate și în cererea
de reexaminare. Din analiza comparativă a legii avute în
vedere de inițiatori și cea adoptată de Parlament rezultă că
legea în forma transmisă la promulgare s-a îndepărtat în mod
vădit de la scopul urmărit de inițiatorii săi. Astfel, potrivit
expunerii de motive ale inițiatorilor, intervențiile legislative
vizau introducerea pe ambalajul medicamentelor a
atenționării speciale destinate utilizatorilor de produse
9
farmaceutice cu privire la necesitatea returnării
medicamentelor expirate în farmacii pentru eliminarea
corespunzătoare a acestora.
Or, ca urmare a amendamentelor introduse și votate la
Camera Deputaților, indicația ca produsele farmaceutice
expirate să fie returnate în farmacii a fost înlocuită cu
mențiunea „Medicamentele expirate și cele neutilizate se
consideră deșeuri periculoase”, norma precizând în concret
cum vor fi colectate și eliminate corespunzător aceste
deșeuri periculoase.
Din fericire, legea s-a reașezat pe făgașul normal,
conform amendamentelor, adoptate în unanimitate, se
elimină înființarea farmaciilor universitare prin această lege,
ceea ce era total neconform, obligativitatea restituirii
medicamentelor să se facă către spitale; și amendamentele
propuse de USR au fost adoptate.
Ca atare, Grupul senatorilor USR va vota pentru lege, cu
amendamentele admise.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Domnule senator Bodog, aveți cuvântul.
Domnul Florian-Dorel Bodog:
Mulțumesc, domnule președinte.
Având în vedere că este ora 11.00, vă propun prelungirea
timpului de dezbatere până la 11.30, urmând ca la 11.30 să
intrăm pe vot final.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Vot, vă rog, pentru propunerea domnului senator Bodog.
55 de prezenți: 49 plus 3, 52...
Domnule senator Lóránd, tot pentru?
53 de voturi pentru.
Da, domnule Țâgârlaș... Da, domnule Bodog.
Domnul Florian-Dorel Bodog:
Mulțumesc, domnule președinte.
Revenind la propunerea legislativă, așa cum ați văzut, în
comisie au fost adoptate o serie de amendamente care au
corectat problemele discutabile din proiectul de lege, motiv
pentru care Grupul PSD va vota pentru.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Doamna senator Pauliuc.
Doamna Nicoleta Pauliuc:
Nu citesc raportul, nu.
Grupul PNL va vota pentru inițiativa legislativă.
Mulțumim colegilor din Comisia de sănătate pentru că,
prin amendamentele făcute, textul de lege vine să rezolve
anumite probleme care au fost sesizate în momentul în care
inițiativa a intrat pe parcursul legislativ.
Mulțumesc foarte mult.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Dacă mai sunt alte intervenții?
Nu.
Declar încheiate dezbaterile generale.
Legea rămâne la vot final.
Punctul numărul 8 al ordinii de zi – avem Propunerea
legislativă pentru completarea Legii nr. 193/2000 privind
clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști
și consumatori (L315/22.05.2023).
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii
legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
Nu.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de
numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea
raportului.
Domnul senator Țâgârlaș.
Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.
În conformitate cu dispozițiile regulamentare, am fost
sesizați prin adresa L315/2023 pentru a emite un raport
având în vedere o propunere legislativă care are ca obiect
completarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive.
Potrivit expunerii de motive, intențiile legislative sunt
argumentate de faptul că stabilirea prețului contractului într-o
monedă străină este de natură a crea un dezechilibru
semnificativ între drepturile și obligațiile părților, mai exact
între profesioniști și consumator. Totodată, se prevede
excluderea posibilității de a stabili prețul în echivalent în lei a
unei sume dintr-o monedă străină, fiind justificată și sub
aspectul asigurării posibilităților consumatorilor de a contesta
în instanță eventualele abuzuri comise de profesioniști.
CL a dat aviz favorabil, CES-ul – aviz favorabil.
Membrii Comisiei juridice în ședința din 13 iunie 2023 au
examinat propunerea legislativă, precum și opiniile invocate
de către părțile situate în situația de a discuta și, cu
majoritate de voturi, membrii prezenți au dat un raport de
respingere.
Menționez faptul că suntem în prezența unei legi ordinare
și prima Cameră sesizată este Senatul.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Domnule senator Claudiu Târziu, aveți cuvântul.
Domnul Claudiu-Richard Târziu:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Chestiunea este foarte simplă, încercăm să unificăm,
practic, o regulă care funcționează diferențiat de la domeniu
la domeniu. În telefonia mobilă, de exemplu, sau în
construcții se exprimă prețurile în valută, în altele se exprimă
doar în lei. Aici, bineînțeles că din această simplă exprimare
„într-o valută” reies diferențe de la plată și alte inconveniente
pe care le voi sublinia imediat.
De asemenea, încercăm să racordăm prin această
propunere legislativă la normele BNR. BNR a prevăzut
demult, nu de acum, ca toate plățile să fie efectuate în lei.
Dacă plățile sunt efectuate în lei, ei bine, ar trebui să fie și
exprimate în lei, nu exprimate în altă monedă și totuși plătite
în lei, asta este viziunea noastră. E o chestiune care ține, în
opinia noastră, de suveranitatea națională.
Atâta vreme cât punem în umbră moneda națională, care
este un element fundamental al exprimării suveranității
naționale, prin acordarea întâietății unei alte monede, mi se
pare că ar trebui să luăm măsuri în această privință și să
revenim asupra acestor practici.
Nu în ultimul rând, propunerea noastră vizează și întărirea
stabilității leului. Dacă toate produsele și serviciile vor fi
convenite prin contracte în lei și plătite în lei, această
monedă a noastră, națională, va avea cu siguranță un plus
de stabilitate.
De aceea, noi, Grupul AUR, susținem legea și vom vota
împotriva raportului de respingere.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Fenechiu.
Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Indiscutabil, orice propunere legislativă care are ca
premisă îmbunătățirea vieții românilor este binevenită. Din
păcate însă, nu e suficient să-ți dorești ca lucrurile să fie
bine, trebuie să te raportezi și la un cadru legal existent și la
economia de piață.
Cred că ar fi extrem de simplu dacă am putea să stabilim
ca prețurile să nu crească, să fie aceleași pe o perioadă
foarte lungă de timp, să avem predictibilitate, să fie prețurile
mici. Nu cred că cineva s-ar opune unei asemenea
propuneri. Însă într-o economie de piață, de regulă, se
întâlnește cererea cu oferta și, acolo unde cererea cu oferta
se întâlnește, prețul este rezultatul acestei întâlniri.
Nu putem, într-o manieră administrativă, într-o manieră
intervenționistă, să intervenim asupra prețurilor, pentru că
atunci am destabiliza economia, iar ceea ce ne-am dorit,
ceea ce ne dorim este să avem o economie de piață
funcțională, unde jocul cererii și ofertei să ducă la scăderea
prețurilor.
În momentul în care economia va funcționa foarte bine, cu
siguranță, din jocul cererii și ofertei, prețurile se vor regla și în
raport cu veniturile persoanelor, pentru că în ultimă instanță
cel care vinde o marfă sau produce un serviciu are interes să
o și vândă, iar prețul este corect stabilit între cel care vinde și
cel care cumpără.
Relativ la aserțiunea colegului meu Claudiu Târziu, pe
care eu îl respect, nu se pune problema, suntem într-o
disonanță de apreciere. Fără discuție, noi putem vorbi de
suveranitate și fără discuție toate elementele care țin de
suveranitate trebuie respectate. Însă să nu uităm că
România este o țară membră a Uniunii Europene și parcursul
nostru este spre moneda europeană. Este și motivul pentru
care există această raportare la prețul stabilit în moneda
europeană, iar legea este respectată în maniera în care
prețul stabilit în monedă europeană este transformat în preț
în lei, conform deciziilor Băncii Naționale, și toate plățile în
România se fac în moneda națională.
Dar, având în vedere faptul că foarte multe mărfuri vin din
import, pentru că se dorește să existe un element comparativ
pe piața europeană, eu cred că raportarea prețurilor la
moneda europeană, ca element de comparație, nu este un
element care să știrbească în vreun fel suveranitatea
națională.
Leul este puternic, după cum vedem, este calculat și
raportat la moneda europeană, vedem că avem stabilitate,
ceea ce înseamnă că în zona asta lucrurile nu merg deloc
rău.
Partidul Național Liberal va vota pentru raportul de
respingere, dar este deschis spre orice altă propunere care
vine cu o soluție coerentă de rezolvare a acestei probleme.
Mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Claudiu Târziu.
Domnul Claudiu-Richard Târziu:
Vă mulțumesc foarte mult pentru aceste precizări, dar ele
nu se referă la ceea ce am intenționat prin acest proiect de
lege. Nu am intenționat nicio clipă să reglementăm prețurile,
să intervenim asupra pieței, așa cum sugerați, ci doar să
uniformizăm o practică, altminteri destul de comună, pentru
că ea acoperă aproape toate celelalte, aproape toate
celelalte domenii de activitate, în afară de telefonie mobilă,
construcții și încă vreo două.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
Nu văd cum dacă această exprimare a contractelor, a
prețului contractelor în lei, care e valabilă pentru alte domenii,
să nu fie valabilă și pentru telefonie; unu.
Doi, în privința monedei naționale nu există niciun fel de
discuție, ea este un element fundamental al suveranității,
renunțarea la ea este o cedare de suveranitate, faptul că ne
aflăm în Uniunea Europeană este un lucru benefic, dar la fel
de benefică este, după cum ni s-a arătat, inclusiv în ultimii
ani, și păstrarea monedei naționale; nu există nici condițiile
pentru a adera la moneda euro și nu există nici interesul
național ca să o facem. Asta e o dezbatere oricum mai lungă
și nu de ținut acum, dar în niciun moment nu putem lua
decizii care privesc prezentul pentru un viitor incert. Să
ajungem noi în... la momentul în care vom decide să
adoptăm moneda euro și, atunci, sigur că da, vom vedea ce
se va întâmpla.
Eu vă garantez că nu se va trece la moneda europeană,
din multe pricini pe care dumneavoastră, ca profesioniști, le
cunoașteți extrem de bine.
Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Bun, nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate
dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 9 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea
legislativă pentru modificarea articolului 8 din Legea nr. 164
din 11 decembrie 2014 privind unele măsuri pentru
accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor
formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de
compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în
proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre
România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie
1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de
despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru
bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau
rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca
urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între
România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la
10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative
(L346/30.05.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii
legislative.
Dau cuvântul inițiatorului dacă este cazul.
Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice,
de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea
raportului.
Domnule senator.
Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:
Mulțumesc, domnule președinte.
În conformitate cu prevederile regulamentului, am fost
sesizați prin adresa L346/2023 pentru a emite un raport în
ceea ce privește inițiativa legislativă care are ca obiect de
reglementare modificarea art. 8 din Legea nr. 164/2014, cu
modificările ulterioare.
Potrivit expunerii de motive, modificarea textului
menționează, vizează eliminarea căilor de atac al recursului
în cauză având ca obiect contestarea modalității aplicării
Legii nr. 164/2014, astfel prin prezenta propunere se
uniformizează regimul căilor de atac în materia legilor
reparatorii, reducerea duratei de soluționare a cauzelor, care
este în favoarea justițiabililor.
Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil, cu observații;
observațiile de tehnică au fost preluate în cadrul raportului.
Consiliul Economic și Social – aviz favorabil.
Comisia pentru românii de pretutindeni – aviz favorabil.
11
Comisia, în urma analizării argumentelor, a emis un raport
de admitere, cu amendamente admise.
Menționez faptul că suntem în prezența unei legi ordinare
și Senatul este prima Cameră sesizată.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Dacă sunt intervenții din sală?
Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:
Mulțumesc, domnule președinte.
Și această inițiativă se înscrie într-un tablou pe care
Grupul PNL din Senat l-a dezvoltat în ultimul timp pentru
reducerea termenelor de soluționare ale proceselor.
Celeritatea judecării proceselor în România este clar o
problemă foarte gravă. Avem termen la Înalta Curte de un an
sau de doi ani, avem termene de soluționare a unui proces
10, 15 sau 20 de ani, ceea ce este inadmisibil.
Conform unor mențiuni formate de către experții OCDE, la
nivelul Europei această problemă a ridicat costuri
suplimentare extraordinare.
Mențiunea că din cauza acestor întârzieri, de exemplu, în
Barcelona s-a construit cu mai puțin de 4.000 de
apartamente, în Real Madrid cu mai puțin de 3.500 de
apartamente; interesul justițiabil este încălcat în momentul în
care soluționarea proceselor este tergiversată din cauza unor
inechități sau a unor inadvertențe în domeniul de procedură
civilă sau penală. Motiv pentru care vom continua să găsim
soluții pentru ca instanțele de judecată să fie degrevate de
căile de atac care nu au niciun fel de valoare reparatorie sau
de respectare a drepturilor justițiarului.
Motiv pentru care Grupul liberal a inițiat acest proiect de
lege și-l va vota.
Vă mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Alte intervenții?
Nu sunt.
În această situație, declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
A, înainte de a declara încheiate dezbaterile, domnul
senator Trifan.
Domnul Raoul-Adrian Trifan:
Mulțumesc, domnule președinte.
O cerere pe procedură: dacă se poate să prelungim
programul până ajungem la punctul 15 de pe ordinea de zi
inclusiv.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Am votat o dată prelungirea programului până la 11.30,
este 11.20.
Bun. (Discuții.)
Supun...
Am înțeles, am înțeles.
Supun votului dumneavoastră propunerea domnului
senator Trifan de prelungire a programului de lucru până se
ajunge cel puțin la punctul 15.
Vot, vă rog.
Doar 23 de voturi pentru și 46 de voturi contra, dacă și
domnul senator Turos Lóránd este tot contra.
Da.
Mulțumesc.
Propunerea a fost respinsă.
Trecem la punctul 10 al ordinii de zi, unde avem înscrisă
Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (3) din
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
Ordonanța Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor
forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând
cultelor religioase recunoscute din România, aprobată, cu
modificări și completări, prin Legea nr. 125/2002, republicată
(L304/22.05.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii
legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
Dacă nu, îl rog pe reprezentantul Comisiei pentru
drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități și
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de
capital, care au eliberat un raport comun, să prezinte acest
raport.
Domnule senator Veștea, aveți cuvântul.
Domnul Mihail Veștea:
Mulțumesc, domnule președinte.
Raport comun asupra Propunerii legislative pentru
modificarea art. 3 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 82
din 2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar
pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase
recunoscute din România, aprobată, cu modificări și
completări, prin Legea nr. 125 din 2002, republicată
În ședințe separate din data de 6 iunie 2023, membrii
Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și
minorități și membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate
bancară și piață de capital au analizat propunerea legislativă,
avizele, opinia Consiliului fiscal, punctele de vedere și au
hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun
de admitere.
Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului
raportul comun de admitere și propunerea legislativă, care
face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Profit de ocazie pentru a saluta prezența la balcon a unui
grup de elevi prezenți la invitația domnului senator Andrei
Postică.
Vă salutăm! (Aplauze.)
Domnul senator Fenechiu.
Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Așa cum rezultă pentru cei care au citit proiectul de lege
neechivoc, ideea inițiativei legislative, care, așa cum rezultă
din expunerea de motive și din lista anexată, este
transpartinică, este semnată atât de parlamentari de la
Partidul Național Liberal, cât și de parlamentari de la UDMR,
de la PSD, de la minorități, nu face altceva decât să vină în
întâmpinarea autorităților locale, care, în lipsa acestei
reglementări, nu puteau aloca fondurile necesare pentru
repararea sediilor administrative ale protopopiatelor,
parohiilor, a cimitirelor, precum și a sediilor de învățământ
care au un alt profil decât cel teologic.
Din acest punct de vedere, presiunea care exista pe
autoritățile locale era destul de mare, iar, în lipsa unui text de
lege care să permită autorităților locale să susțină unitățile de
cult recunoscute de lege... Nu exista. Iată deci care este
motivul pentru care a fost inițiată această inițiativă legislativă.
Fac precizarea că, așa cum rezultă din expunerea de
motive, de la bugetele locale se puteau aloca fonduri, până
la această lege, strict pentru întreținerea și funcționarea
unităților de cult fără venituri sau cu venituri reduse, pentru
construirea ori repararea lăcașelor de cult care fac parte din
patrimoniul cultural național mobil, pentru amenajarea și
deținerea muzeelor religioase, pentru construirea și
repararea clădirilor având destinația de așezăminte de
asistență socială și medicală ale unităților de cult.
Odată cu această lege, autoritățile locale vor avea
posibilitatea, urmând procedurile legale, să ajute unitățile de
cult și-n alte activități pe care unitățile de cult vor să le
desfășoare în ceea ce privește clădirile pe care le
administrează; că discutăm de protopopiat, protopopiate, că
discutăm de cimitire, că discutăm de unități de învățământ,
altele decât învățământul teologic.
În mod evident, parlamentari ai Partidului Național Liberal,
semnând inițiativa parlamentară, Grupul Partidului Național
Liberal va susține această inițiativă.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Alte intervenții?
Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana.
Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:
Mulțumesc.
Ce se cunoaște că vin alegerile! Aveți nevoie de Biserică.
Nu prea v-ați amintit lucrul ăsta în 2020, când PNL-ul a
închis bisericile și cimitirele de parcă umblau pe acolo virușii
de pe la morți să infecteze vreunul viu care venea să aprindă
o lumânare.
E bine că vă gândiți acum. Numai că Biserica ar trebui să
înțeleagă fenta pe care o faceți, pentru că de la bugetul local
se pot aloca fonduri, nu se vor aloca fonduri obligatoriu.
Pentru ca bugetele locale să poată aloca fonduri trebuie
să aibă și de unde să dea; or, românul nu mai are bani nici
de taxe, nici de impozite, iar dumneavoastră de la bugetul, de
la bugetul consolidat nu prea mai dați nimic către bugetele
locale; poate or fi câteva localități, poate municipii unde
există posibilitatea de a ajuta.
Într-adevăr, este bine să ajutați, pentru că Biserica a
rămas singura entitate care mai face activități de asistență
socială și medicală, care mai are grijă de muzee, de tot ceea
ce înseamnă clădiri având destinația de clădiri de cult, muzee
și așa mai departe.
Oare asta... Nu ar trebui să vină și bani de la, de la
Guvern, oare nu ar trebui aici să ajutați și-n alt fel, nu doar să
puneți presiune pe tot ceea ce înseamnă bugetele locale,
care nu pot face față acestor cheltuieli și îi obligați pe primari
să facă, de fapt, și pe consilii, să facă niște șmecherii
financiare pentru a le mai acorda onoarea de a fi primari pe
listele dumneavoastră?
Vă folosiți de Biserică într-un mod abject. Și să știți că
Biserica știe acest lucru.
Când o să faceți într-adevăr legi pentru a ajuta cu
adevărat parohiile, eparhiile, lăcașele de cult și tot ceea ce
înseamnă așezămintele sociale ale Bisericii, atunci să veniți
cu astfel de propuneri.
Până atunci e praf în ochi, ca să-i mai aburiți o dată și să-i
faceți să uite cum v-ați bătut joc de Biserică în pandemie.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Bine.
Da, vă propun să trecem la votul final.
Este 11.29.
Și punctul 11?
OK, încercăm și punctul 11 înainte de votul final, da.
La punctul 11 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă
pentru modificarea art. 70 din Legea nr. 1/2011 a educației
naționale (L350/30.05.2023).
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii
legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru
susținerea propunerii.
Nu e cazul.
Reprezentantul Guvernului?
Nu.
Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și
inteligență artificială și Comisia pentru învățământ au
elaborat un raport comun.
Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru
prezentarea acestui raport.
Domnul George Scarlat:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare, pe
de o parte, instituirea unor măsuri privind reglementarea
regimului de tranzit al semințelor și al materialului săditor prin
România și, pe de altă parte, modificarea Legii nr. 266/2002
privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea
calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor,
precum și testarea și înregistrarea soiurilor de plante,
republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.
Consiliul Economic și Social a transmis un aviz negativ.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări
a transmis, de asemenea, un aviz negativ.
În ședința din data de 6.06, membrii comisiei au hotărât,
cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.
Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului
Senatului raportul de respingere.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea
legislativă face parte din categoria legilor organice.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Da, pe baza renumerotării, mă tem că s-a produs o
confuzie, da, și o invit pe doamna președinte Monica Anisie,
pentru prezentarea raportului, din partea Comisiei de
învățământ.
Da. Da. Scuze! (Discuții.)
Doamna Monica-Cristina Anisie:
Mulțumesc, domnule președinte.
Raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea
art. 70 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare
modificarea art. 70 din Legea educației naționale nr. 1/2011,
cu modificările și completările ulterioare, referitor la biblioteca
școlară virtuală și la platforma școlară de e-learning.
Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de
voturi, să adopte un raport comun de admitere, cu
amendamente admise, amendamente care se regăsesc în
anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.
În consecință, Comisia pentru comunicații, tehnologia
informației și inteligență artificială și Comisia pentru
învățământ supun spre dezbatere și adoptare plenului
Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente
admise, precum și propunerea legislativă.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea
legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, doamna președinte.
Domnul senator Hatos, microfonul 2.
13
Domnul Adrian Hatos:
Mulțumesc, domnule președinte.
Există foarte mult optimism legat de posibilitățile pe care
tehnologia digitală le oferă pentru învățare, inclusiv prin
accesul liber la conținuturi, pe de o parte, și, pe de altă parte,
la platforme pentru învățare la distanță.
Pandemia ne-a arătat că elevii au nevoie de conținuturi
care să fie disponibile gratuit și ușor – bineînțeles că au
nevoie și de infrastructură – și, pe de altă parte, au nevoie și
de... și nu numai elevii, ci și profesorii au nevoie de platforme
pe care să se desfășoare învățarea la distanță, doar că
aceste resurse trebuie să fie în principiu distribuite ca resursă
publică, ca bun public, pentru a asigura accesul echitabil,
accesul tuturor la conținuturi în condiții de învățare la
distanță.
Este sarcina statului să pună la dispoziție, prin ceea ce
această inițiativă legislativă dorește, conținuturi care sunt
prevăzute în curriculum sau care operaționalizează
curriculumul și, pe de altă parte, și platformele educaționale,
cum este cazul acestei legi, platforme naționale de
e-learning. Această inițiativă liberală este una care, de fapt,
transpune aceste deziderate în obligație la adresa
Ministerului Educației Naționale și, chiar dacă așteptăm cu
optimism implementarea noilor..., adică punerea în practică a
noilor legi ale educației, știm că acest deziderat care este
inclus în această propunere legislativă a fost introdus și în
noua Lege a învățământului preuniversitar.
Mulțumesc frumos.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Dacă nu mai sunt... Mai sunt intervenții.
Doamna senator, aveți cuvântul.
Microfonul 2.
Doamna Silvia-Monica Dinică:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi,
Este minunat că-i dăm un nume acestei platforme –
„Învățăm în România”. Este minunat că extindem accesul
profesorilor și elevilor din diaspora. Dar ce păcat că în
realitate operaționalizarea nu se întâmplă!
Adică, știți, avem o platformă, dar trebuie să fie și
funcțională. Pentru că au trecut 7 ani de la lansarea acestui
proiect, cam tot atât cât i-a luat și „României educate”. În
realitate, nici una, nici alta nu există, pentru că – am întrebat
secretarul de stat în comisie despre statusul implementării,
am întrebat și prin intermediul unei interpelări în noiembrie
2022 – mi s-a spus că în martie 2023 va fi funcțională. În
comisie, domnul secretar de stat n-a mai răspuns, a răspuns
spunându-ne că e prezentă și în noile legi actuala prevedere.
Deci noi votăm astăzi acest proiect, bineînțeles, dar în
realitate marea provocare este cea a implementării. Prin
urmare, eu rog PNL-ul să-și facă treaba acolo, în Guvern,
pentru că are Ministerul Educației din 2020. Deci, da, este o
lege PNL, dar Guvernul PNL trebuie să mai și muncească ca
să pună legea asta în aplicare.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, doamna senator.
Domnul senator Târziu.
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
Domnul Claudiu-Richard Târziu:
Întrebarea este dacă noi ne prefacem că muncim aici sau
chiar vrem să muncim.
Alocăm timp pentru discutarea unui punct pe ordinea de
zi care nu-și are rostul. În condițiile în care au fost deja
trecute legile educației, să modifici o lege a educației veche,
care urmează să fie abrogată, este, așa, un soi de a căra apa
cu ciurul.
Puteam să alocăm acest timp unui alt punct, poate cel
referitor la revocarea domnului Alin Nica.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Darău.
Domnul Ambrozie-Irineu Darău:
Mulțumesc.
Foarte scurt.
Da, ar fi fost foarte bine să ajungem și la revocarea
domnului Nica și noi am propus lucrul ăsta, așa cum, tot la
inițiativa noastră, adevărata opoziție, astăzi, sperăm, se
judecă la CCR contestația privind legile educației. Deci să nu
zicem „hop” până n-am sărit gardul. Nu știu cum de nu știți
acest lucru. Suntem convinși că avem motive temeinice ca
aceste legi să fie neconstituționale și să se întoarcă în
Parlament.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Bine, mulțumesc.
Acum chiar... A, doamna senator Kovács, aveți cuvântul.
Microfonul 2.
Doamna Kovács Irina Elisabeta:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Noi, ca grup, ne exprimăm speranța, odată cu votarea
acestei inițiative legislative, ca această bibliotecă virtuală să
conțină și materiale – de exemplu, lecții, exemple de lecții,
exemple de teste de evaluare și alte materiale – și în limbile
minorităților naționale. De asemenea, ne exprimăm speranța
ca această inițiativă legislativă să fie inclusă în noua Lege a
educației naționale.
Vă mulțumesc.
UDMR va vota această inițiativă.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc și eu, doamna senator.
Nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile.
(Intervenție neinteligibilă din sală.)
Vă rog, doamna senator Iovanovici.
Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:
Mulțumesc frumos.
Da, am auzit aici vorbindu-se despre speranță. Speranța
moare ultima, nu?
Eu vreau să vă spun o opinie a domnului profesor Florian
Colceag apropo de legile învățământului, apropo de ceea ce
solicitați și de faptul că, poate nu știți, dar în perioada stării de
urgență un milion de copii nu au avut acces la școală din
cauza lipsei internetului, tabletelor și așa mai departe. Aș
vrea să vă spun că domnul profesor Florian Colceag,
antrenorul de genii, spune așa: „Speranța este o dezamăgire
amânată.”
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Vot final.
La punctul 1 al ordinii de zi am avut Proiectul de lege
privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 38/2023 pentru modificarea și completarea unor acte
normative în scopul furnizării de servicii publice electronice
aferente înmatriculării vehiculelor în România
(L324/30.05.2023).
Raportul comun al comisiilor este de admitere a
proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare,
Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege
pentru aprobarea ordonanței.
Vot, vă rog.
73 prezenți: 72 de voturi pentru, un vot contra.
Proiectul de lege a fost aprobat.
La punctul 2 al ordinii de zi am avut înscris Proiectul de
lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 48/2023 privind unele măsuri în domeniul Sistemului
național unic pentru apeluri de urgență (L334/30.05.2023).
Raportul comun al comisiilor este de admitere a
proiectului de lege.
Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Și supun acum votului dumneavoastră raportul și proiectul
de lege pentru aprobarea ordonanței.
Vot, vă rog.
78 prezenți: 77 de voturi pentru, un vot contra.
Proiectul de lege a fost aprobat.
Profit de prezență pentru a saluta prezența la balcon a
unui grup din partea Organizației de Femei Dolj, la invitația
domnilor senatori Mihail Genoiu, Ion Prioteasa și doamnei
deputat Alexandra Presură. (Aplauze.)
La punctul 3 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2023
pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare,
prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și
completarea unor acte normative (L331/30.05.2023).
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.
Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de
lege.
Vot, vă rog.
78 prezenți – 78 de voturi pentru.
Cu unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.
La punctul 4 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru
modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990,
precum și a Legii nr. 265/2022 privind registrul comerțului și
pentru modificarea și completarea altor acte normative cu
incidență asupra înregistrării în registrul comerțului
(L360/12.06.2023).
Raportul comun al comisiilor este de admitere a
proiectului de lege.
Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul
fiind prima Cameră sesizată.
Vot, vă rog, pentru raport și proiect de lege.
77 prezenți: 76 de voturi pentru, un vot contra.
Proiectul de lege a fost adoptat.
Punctul 5 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă
pentru completarea art. 45 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile
publice (L291/15.05.2023).
Raportul comun al comisiilor este de respingere a
propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
Senatul este prima Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vot, vă rog.
79 prezenți: 78 de voturi pentru, un vot contra.
Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea
legislativă este respinsă.
La punctul 6 avem Propunerea legislativă pentru
modificarea și completarea Ordonanței Guvernului
nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie
2000, cu modificările și completările ulterioare
(L254/2.05.2023).
Raportul comun al comisiilor este de respingere a
propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor ordinare,
Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vot, vă rog.
80 prezenți: 54 de voturi pentru raportul de respingere, un
vot contra, 25 de abțineri.
Propunerea legislativă este respinsă.
La punctul 7 al ordinii de zi avem Legea pentru
modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății (L352/1.09.2021).
Reexaminare la solicitarea președintelui.
Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii, cu
amendamente admise, în sensul admiterii obiecțiunilor din
cererea de reexaminare formulată de Președintele României,
precum și amendamente respinse.
Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul
fiind prima Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamente
admise.
Vot, vă rog.
81 prezenți: 80 de voturi pentru, o singură abținere.
Raportul a fost adoptat – raportul, cu amendamentele
admise, a fost adoptat.
La punctul 8 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă
pentru... (Discuții.)
Îmi cer scuze, odată ce am adoptat raportul, supun votului
dumneavoastră legea în ansamblul ei.
Vot, vă rog.
80 prezenți: 78 de voturi pentru, două abțineri.
Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.
95/2006 privind reforma în domeniul sănătății a fost adoptată.
Vă mulțumesc.
La punctul 8 avem Propunerea legislativă pentru
completarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din
contractele încheiate între profesioniști și consumatori
(L315/22.05.2023).
Raportul comisiei este de respingere a propunerii
legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul – prima Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vot, vă rog.
74 prezenți: 62 de voturi pentru, 8 voturi contra, 4 abțineri.
Raportul de respingere a fost adoptat.
La punctul 9 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă
pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 164 din 11 decembrie
2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea
procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul
Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor
români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar
în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria,
semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii
nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau
compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a
15
acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia,
Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de
război și a aplicării Tratatului de Pace între România și
Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie
1947, și pentru modificarea unor acte normative
(L346/30.05.2023).
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente
admise, a propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor ordinare,
Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamente
admise.
Vot, vă rog.
79 prezenți: 63 de voturi pentru, 16 abțineri.
Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.
Acum supun votului dumneavoastră propunerea
legislativă.
Vot, vă rog.
79 prezenți: 64 de voturi pentru, 15 abțineri.
Propunerea legislativă a fost adoptată.
La punctul 10 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă
pentru modificarea art. 3 alin. (3) din Ordonanța Guvernului
nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar
pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase
recunoscute din România, aprobată, cu modificări și
completări, prin Legea nr. 125/2002, republicată
(L304/22.05.2023).
Raportul comun al comisiilor este de admitere a
propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul și propunerea
legislativă.
Vot, vă rog.
78 prezenți: 77 de voturi pentru, o singură abținere.
Propunerea legislativă a fost adoptată.
Ultimul punct, urmează acum punctul 11 al ordinii de zi –
avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 70 din
Legea nr. 1/2011 a educației naționale (L350/30.05.2023).
Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu
amendamente admise, a propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Supun mai întâi votului dumneavoastră raportul, cu
amendamentele admise.
Vot, vă rog.
80 prezenți: 79 de voturi pentru, o singură abținere.
Raportul a fost adoptat.
Acum supun votului dumneavoastră propunerea
legislativă.
Vot, vă rog.
65 de voturi pentru, două abțineri.
Propunerea legislativă a fost adoptată.
Vă anunț că o să luăm o pauză înainte de sesiunea de
întrebări și interpelări, pentru a avea o scurtă ședință de
Birou permanent, și, de asemenea, dau cuvântul domnului
senator Marcel Vela.
Domnul Ion-Marcel Vela:
Doamnelor și domnilor,
Onorat Senat,
Aș dori să-mi permiteți și să fiți în asentimentul colegilor
de la Grupul PNL să-i urăm la mulți ani domnului Viorel
Badea...
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Senator Viorel Badea.
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
Domnul Ion-Marcel Vela:
...care astăzi are o frumoasă vârstă. (Aplauze.)
Și, având în vedere faptul că probabil în sesiunea viitoare
nu va mai fi coleg cu noi, vreau să-i mulțumesc pentru toată
activitatea parlamentară, pentru tot efortul și jertfa sa depuse
pe altarul Parlamentului României.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumim.
La mulți ani! La mulți ani, Viorel!
Declar închisă ședința.
Pauză pentru Biroul permanent, după care revenim cu
sesiunile de întrebări și interpelări, declarații politice.
Domnule senator Badea, o să ne fie teamă să mai facem
55 de ani, domnule.
Ședința de Birou permanent e la sala „Constantin Stere”.
PAUZĂ
* niciun proiect major implementat. Pentru boiernașul Dangă,
* *
DUPĂ PAUZĂ
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă sesiunea de întrebări, interpelări și
răspunsuri de astăzi, 21 iunie.
Mulțumesc colegilor Ion-Narcis Mircescu și Sorin Lavric,
secretari ai Senatului.
De asemenea, declar deschisă și sesiunea de declarații
politice.
Ambele sesiuni sunt deschise.
Desigur, îl invit la microfon, pentru început, pe domnul
senator Maricel Popa. (Discuții.)
Domnul Maricel Popa:
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Dacă tot ați deschis subiectul, voi începe astăzi declarația
mea politică referitor la bilanțul celor 1.000 de zile de mandat
PNL la Iași.
„Cele 1.000 de zile de mandat PNL la Iași au distrus
șansele Iașiului la dezvoltare”
Stimate domnule președinte,
Dragi colegi,
De la alegerile locale din 2020 s-au scurs aproape 3 ani.
Cu liberalii aflați la guvernare pe plan local, rezultatele pentru
municipiul și județul Iași sunt dezastruoase:
– Chirica Mihai, primarul PNL al municipiului Iași, are
calitatea de suspect/inculpat/trimis în judecată în cel puțin
patru dosare penale instrumentate de procurorii anticorupție
și antimafie.
– Alexe Costel, președintele PNL al Consiliului Județean
Iași, are statutul de inculpat, trimis în judecată de procurorii
DNA București și DNA Iași în două dosare distincte.
Chirica și Alexe sunt fruntași pe țară la dosare penale, dar
codași la investiții în folosul cetățenilor care i-au ales. Iașiul
nu are șosea de centură, tren metropolitan, nici stadion, nici
sală polivalentă. Aerul este otrăvit, traficul auto congestionat,
sistemul de transport public – ineficient.
– Muraru Alexandru, deputat, este președintele PNL Iași
doar formal, cu numele. Pentru a-și asigura liniștea în filială
și un nou mandat de parlamentar, îi girează pe mai departe
pe cei doi penali, Chirica și Alexe, de fapt, cei doi finanțatori
ai PNL-ului. Deputatul Muraru este omul simpozioanelor, al
sindrofiilor cu ștaif, al congreselor și conferințelor. Are peste
100 de milioane de euro cheltuiți în deplasări în America și în
țările Europei, zero rezultate însă pentru ieșenii care l-au
trimis în Parlament.
– Balan Mihai, primar PNL Bârnova, comună lângă Iași,
este probabil cel mai lacom dintre toți aleșii PNL. În ultimii 2-3
ani de mandat, el și familia sa au agonisit, prin metode la
limita legii, fabuloase averi imobiliare, de ordinul milioanelor
de euro. Nimic pentru comunitatea din Bârnova, care este
aproape cartier al Iașiului, totul pentru el și neamurile sale.
– Gîrjan Adina, subprefect PNL, a făcut simplă figurație în
funcția publică. Nimeni nu știe care este programul zilnic al
acesteia, dacă are vreun raport de activitate sau ce conține
el, nimeni nu știe. În schimb, afacerile patronate de membri
ai familiei sale, în special cu localitățile conduse de liberali,
s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie.
– Dangă Marius, vicepreședinte al Consiliului Județean
Iași, „specialistul” din planul doi, e, de fapt, un personaj
bugetofag. A sărit dintr-o funcție publică în alta, fără să aibă
consiliul județean a alocat fonduri publice către un obscur
club de scrimă, care-l avea printre cursanți și pe feciorașul
politicianului PNL.
Cu așa personaje în fruntea municipiului, a județului și a
primăriilor comunale, Iașiul nu va prospera niciodată.
Bunăstarea ieșenilor e ultima lor șansă..., ultima lor grijă.
Cu deosebită considerație, senator PSD de Iași Maricel
Popa.
Vă mulțumesc.
Domnule președinte,
Am o interpelare adresată Ministerului Culturii. Raluca
Turcan.
„Stadiu proiect construire sediu Opera Națională Română
Iași”
Doamna ministru,
Așa cum bine cunoașteți, Iașiul este unul dintre pilonii
culturali ai României și un oraș care creează permanent o
emulație elitistă din punctul de vedere al educației, cercetării
și creațiilor artistice. Astfel, foarte mulți ieșeni își petrec timpul
liber mergând la spectacolele susținute de artiștii Operei
Naționale Române Iași. Cu toate acestea, Iașiul nu are un
spațiu propriu, adecvat, modern pentru susținerea
spectacolelor de operă.
Administrația locală, împreună cu cea județeană, promite
de aproximativ 3 ani că face toate demersurile necesare
pentru construirea unui nou sediu al Operei Naționale
Române Iași, însă lucrurile rămân doar în stadiul de
promisiune.
Motivat de aceste aspecte, vă rog să precizați dacă
propunerea acestui nou amplasament este potrivită, care
este stadiul de realizare a proiectului, precum și graficul de
implementare.
Vă mulțumesc și vă rog să țineți cont de faptul că ieșenii
așteaptă fapte concrete atât de la administrația locală, cât și
de la cea centrală.
Vreau să vă reamintesc: atât cât a fost ministru, domnul
Sorin Cîmpeanu a făcut foarte multe pentru Iași, pentru
învățământul din Iași – și-l felicit pe această cale, și-i
mulțumesc.
Solicit de la dumneavoastră răspuns în scris.
Cu deosebită considerație, senator de Iași Maricel Popa.
Am o întrebare pentru domnul ministru al cercetării,
inovării și digitalizării, domnul Bogdan-Gruia Ivan.
„Situația Centrului regional Poșta Română – Iași”
Domnule ministru,
Zilele trecute, zeci de angajați ai Poștei Române au
protestat, fiind nemulțumiți de salariile mici, de condițiile de
muncă și managementul defectuos al instituției.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
Am apreciat foarte mult că, încă din prima zi de mandat,
v-ați întâlnit cu reprezentanții Sindicatului Lucrătorilor Poștali
și conducerea Poștei Române pentru a fi pus la curent cât
mai repede cu situația la zi, precum și cu problemele cu care
se confruntă atât instituția, cât și angajații.
Mă bucură faptul că ați solicitat deja o analiză amănunțită
a situației.
În acest context, vă supun și eu atenției o problemă care
a generat destul de multe controverse în zona pe care o
reprezint. Mă refer aici la mutarea Centrului regional Poșta
Română de la Iași la Neamț.
Vă rog să precizați dacă această mutare se va mai
efectua și, dacă da, care sunt motivele care stau la baza
acestui transfer. Să nu-mi spuneți: „doar motive economice”,
că nu vă cred.
De asemenea, vă rog să transmiteți care este strategia
dumneavoastră pentru remedierea cât mai urgentă a
deficiențelor și problemelor constatate în cadrul Poștei
Române.
Vă mulțumesc.
Solicit răspuns în scris.
Cu deosebită considerație, senator PSD de Iași Maricel
Popa.
Mulțumesc, domnule președinte.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Domnule senator Negoi, aveți cuvântul.
Domnul Eugen-Remus Negoi:
Mulțumesc, domnule președinte.
„Încă o tragedie din România, legată direct de Revoluția
din 1989, ascunsă de autorități?”
Pe 25 mai 2023, încă o tragedie a zguduit România. O
tragedie neștiută însă. O tragedie care părea că se vrea a fi
mușamalizată sau care părea că nu e importantă pentru
autorități.
Atunci, pe 25 mai, o mamă din Brașov, al cărei copil a fost
ucis în Revoluția din Decembrie 1989, și-a dat foc, pur și
simplu, în Poiana Brașov, chiar de Ziua eroilor. Acest caz a
fost comunicat, halucinant, abia vineri de către organele de
anchetă penală, abia după ce presa a solicitat lucrul acesta.
Chiar atât de neimportantă a fost pentru autorități această
tragedie?
Abia după 3 săptămâni de la tragicul eveniment, IPJ
Brașov a considerat să transmită că o femeie și-a dat foc pe
25 mai în Poiana Brașov, aceasta decedând, din păcate, în
ambulanță, înainte de a fi preluată de un elicopter SMURD.
Femeia care și-a dat foc, mama unui copil ucis la
Revoluție, a lăsat și un mesaj sfâșietor, un mesaj de protest
față de modul în care statul român a tratat-o, respectiv îi
tratează pe urmașii martirilor. Acest mesaj a fost ținut secret
de către autoritățile statului, pentru un motiv amețitor: că e
prea sensibil mesajul. Cum e posibil așa ceva? A trebuit să
fie luată lumină de la conducerea de partid ca să fie dat
publicității acest mesaj?
Iată conținutul mesajului, pe care îl citesc cu un mare nod
în gât:
„În semn de protest, după 33 de ani de suferință, durere,
umilință, batjocură. Azi pun capăt umilinței, chiar cu prețul
vieții. Trag un semnal de alarmă în memoria eroilor, răniților,
reținuților.
Vrem Proclamația – punctul 8 – de la Timișoara, Revoluția
e a noastră, nicidecum a comuniștilor ce ne-au furat-o.
17
Ilici Iliescu, torționarul, criminalul ce ne-a ucis copilașii.
Eroii răniți, reținuți au merite deosebite, nu luptătorii și
revoluționarii. Ei și-au vărsat sângele pentru libertate. Ei au
fost împușcați strigând: «Jos comunismul! Vrem libertate!» Ei
au fost bătuți, batjocoriți, umiliți și reținuți de comuniști, nu
luptătorii și revoluționarii de azi. Pentru ce au merite
deosebite, cu rol determinant?
Asta e umilința părinților, copiilor, soților și soțiilor.
Frați români care vă iubiți țara, treziți-vă, e momentul să
ne recâștigăm meritul Revoluției României din Decembrie
1989. Eroii noștri nu-s lăsați să-și doarmă somnul de veci
binemeritat.
25 mai 2023”
În aceste momente, în România sunt exacerbate mesaje
extremiste, proputiniste, populiste, antieuropene, chiar există
nostalgici comuniști care-și fac prezente elucubrațiile din ce
în ce mai pregnant. Dosarul Revoluției, după mai bine de 33
de ani, este nesoluționat, chiar luat de la zero. Este
inadmisibil să permitem mesaje procomuniste, în condițiile în
care mii de români au murit sau au fost răniți la Revoluție.
Cum e posibil ca Marcel Ciolacu, prim-ministrul României,
din păcate, care are, culmea!, un certificat de revoluționar, să
nu aibă nicio reacție asupra acestei tragedii?
Marcel Ciolacu, exponentul imposturii, care a beneficiat
de un certificat de revoluționar fără a avea absolut niciun
merit. Marcel Ciolacu, omul care s-a cățărat fără nicio rușine
pe sacrificiile românilor de la Revoluție, care nu face absolut
nimic pentru urmașii decedaților și răniților Revoluției, tace
mâlc.
Să vă fie rușine, comuniștilor! Vă bateți joc de memoria
românilor morți la Revoluție!
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc.
Doamna senator Aelenei.
Doamna Evdochia Aelenei:
Mulțumesc, domnule președinte.
Am o întrebare adresată lui Adrian-Ioan Veștea, ministrul
dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.
Obiectul întrebării: „Clarificări din fișa postului”.
Domnule ministru,
Ne aflăm în prima săptămână de când ați primit mandatul
de ministru al dezvoltării. Personal am parcurs textul
programului de guvernare care revine ministerului pe care îl
conduceți. Bănuiesc că și dumneavoastră l-ați citit.
Pentru a nu rămâne la o simplă bănuială, vă solicit să-mi
răspundeți la câteva întrebări:
1. În ce a constat contribuția dumneavoastră personală la
elaborarea programului de guvernare al Executivului din care
faceți parte în prezent?
2. Când veți elabora și ce vor cuprinde în plus față de
reglementările în vigoare cele două coduri, respectiv Codul
finanțelor publice locale și Codul de procedură
administrativă?
3. O clarificare: la ce se referă, concret, „reducerea
disparității urban-rural”, prevăzută în textul programului
nostru pentru ministerul pe care îl conduceți?
Aștept răspunsul dumneavoastră în scris la Senatul
României.
Cu deosebită considerație, senator AUR Evdochia
Aelenei, Circumscripția nr. 14 Constanța.
Citesc și declarația?
 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Da, doamna senator, da.
Doamna Evdochia Aelenei:
Mulțumesc.
Titlul declarației: „Programul și echipa guvernamentală a
domnului Ciolacu!”.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Ne aflăm la prima întâlnire după ce Parlamentul a aprobat
un nou/vechi program și o nouă/veche echipă executivă
pentru un an și jumătate la Palatul Victoria.
Domnul Ion-Marcel Ciolacu este noul premier al acestei
echipe și a devenit, odată cu acreditarea sa ca șef al
Guvernului, singura personalitate politică din prezentul
României de la care cetățenii români mai au așteptări.
Apreciez discursul dumnealui de la ședința de învestire ca
fiind încurajator.
Echipa guvernamentală este formată din pesediști și
oameni ai domnului Iohannis. Peneliștii mai vechi au făcut un
pas în spate, visând la o politică de hărțuire a Guvernului,
sperând ca, lamentându-se că nu-și pot implementa viziunea
din cauza premierului Ciolacu și a Guvernului, românii să-i
creadă și să le mai dea ceva din voturile lor. E bine că a
dispărut UDMR-ul din peisajul guvernamental, victima
complice a unor actuali politicieni de la Budapesta. Poate se
va înțelege că are pierderi și politica la două capete.
În aceste zile de început, domnul Ciolacu s-a arătat
hotărât să guverneze pentru rezolvarea problemelor care
stau în fața românilor și pentru promovarea intereselor
naționale în contextul geopolitic european și internațional din
prezent. Vom vedea și vom urmări în primele 100 de zile din
această vară cum se achită de misiunea asumată.
Programul de guvernare este unul cu multe pagini și
foarte încărcat cu tot felul de obiective, de la canalizarea
satelor la aderarea la zona euro, din care multe aparțin
componentelor unor organe administrative locale și județene.
Nu cred că în felul acesta trebuie să arate un program de
guvernare pentru 18 luni de zile. Probabil, PSD-ul și domnul
Ciolacu au scris un program cu gândul să rămână la putere
în următorii 5-6 ani.
Este un program cu bune intenții, cu dorințe și așteptări
de mai bine. În prezentarea acestuia, domnul premier și-a
exprimat și viziunea sa națională privind prioritățile în
realizarea obiectivelor. Personal, nu am obiecții de
respingere a acestora. „N-ar fi rău să fie bine!”, vorba lui
Creangă.
Nedumerirea și îngrijorarea mea vin nu din faptul că sunt
formulate dezideratele și prioritățile guvernării, ci din lipsa
analizei. De unde rezultă că „este nevoie de un nou model de
dezvoltare economică și socială”? Ce model a funcționat
până acum, ce lipsuri a avut și care sunt coordonatele noului
model? De unde rezultă că în anul 2025 salariul minim va fi
de 3.000 de lei, și nu mai mult sau mai puțin? Răspunsul la
aceste întrebări are nevoie de o analiză politică, socială,
economică. Cum, când, în ce proporție vom elimina
dependența de import se cere a se clarifica. Nu aruncăm,
voluntarist, în spațiul public deziderate, obiective și priorități
fără un fundament articulat și argumentat.
Aflându-ne la începutul activității unei noi echipe
guvernamentale, nu doresc să răspândesc sau să accentuez
motive de neîncredere. Dimpotrivă, am așteptări de mai bine
și doresc succes Guvernului Ciolacu, iar în sesiunea din
septembrie vom vedea, practic, și cum face față cerințelor
actului de guvernare și ne vom pronunța din nou.
Vă mulțumesc.
Senator Aelenei Evdochia.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, doamna senator.
Domnul senator Narcis Mircescu.
Domnul Ion-Narcis Mircescu (de la prezidiu):
Nu, mai târziu.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Da? Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă. (Discuții.)
Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:
Mulțumesc frumos.
Măcar dânsul nu-și cedează suveranitatea.
Mulțumesc frumos.
Dacă-mi permiteți, domnule președinte, aș vrea să încep
cu declarația politică.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Vă rog.
Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:
Titlul declarației politice este „Pericolul din laboratoarele
cu activitate de bioterorism”.
Stimați colegi senatori,
Ruperea barajului de la Kahovka a generat o viitură
uriașă, iar apele care se revarsă sunt aduse de curenți direct
spre România. Florin Timofte, cercetător biolog la Institutul
Național de Cercetare și Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”
din Constanța, a explicat că acești curenți vor aduce cu sine
toate reziduurile din apele ucrainene, iar pe litoralul
românesc și în Dunăre se vor vedea efectele în aproximativ
10 zile. La Marea Neagră cu greu se va mai putea face baie,
din cauza reziduurilor care vor fi în apă, ceea ce ar însemna
data aproximativă de 24 iunie.
„De asemenea, toată viitura din Ucraina se va combina și
cu Dunărea, pentru că în momentul de față am avut ploi
suficiente pe continent și debitul Dunării va crește în
următoarea perioadă. Împreună cu viitura se vor crea niște
condiții neprielnice, nu vom avea acea apă limpede, clară pe
care toți turiștii o așteaptă pe litoral, probabil că apa își va
schimba culoarea, vor apărea sedimentele, iar apa mării va fi
tulbure un pic, practic, va scădea calitatea apei”, a precizat
biologul Florin Timofte.
M-aș fi așteptat să se ia imediat măsuri, mai ales pentru
faptul că pe teritoriul statului ucrainean s-au găsit dezvoltate
laboratoare de cercetare și de dezvoltare a agenților
patogeni. Nici nu mai contează cine a distrus acest baraj, ci
cum se poate opri infestarea întregii planete cu tot felul de
agenți patogeni creați în aceste laboratoare, care se
încadrează în activitatea de bioterorism, pentru că puhoaiele
de apă vor veni încărcate cu aceste bacterii, tulpini
periculoase și se vor revărsa în Dunăre, în Marea Neagră și
așa mai departe. Nu mai vorbim de faptul că terenurile din
Ucraina vor fi infestate, acele terenuri care produc cereale pe
care această țară le exportă în toată Europa, și nu numai.
Dacă vom combina aceste informații cu reportajele
prezentate de televiziunile mainstream din ultimele zile care
anunță diferite epidemii, OMS, care se constituie ca un
adevărat minister al sănătății al guvernului mondial, care
instituie dictatura medicală și care a omorât oameni
degeaba, într-o pandemie inexistentă, fiind condusă de
analfabeți funcțional și criminali care răspund la comenzi
politice, iar ilustrul nostru doctor Rafila, păstrat pe funcție în
același guvern cu altă pălărie, nu face decât să achieseze la
actul de implementare a OMS ca organ suprastatal dictatorial
cu privire la sănătatea oamenilor planetei, avem deja
imaginea dezastrului sanitar mondial și de aici se poate
ajunge direct la cei care au avut interes să distrugă barajul,
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
cei care urmăresc diminuarea numărului populației, prin
îmbolnăvirea acesteia, precum și un adevărat experiment
mondial.
Mai mult, în toamna anului trecut, pe adresa Senatului
României a fost trimis un document al Dumei de Stat a
Federației Ruse, document pe care personal l-am predat la
Serviciul Român de Informații, solicitând să facă investigații
și să ia de urgență măsuri pentru protejarea populației
României. Nimeni nu a menționat nimic despre acest act,
deși toate instituțiile statului român îl au și nu are caracter
secret. Având în vedere că nu se iau măsuri de un an de zile
și că populația este ținută în neștiință, fără să fie anunțată
asupra eventualelor pericole, ci doar i se induce ideea că ar fi
excelentă vaccinarea, eventual obligatorie – ce v-ar mai
plăcea, criminalilor! –, o vaccinare, eventual, cu vaccinuri
produse în laboratoarele ilegale de pe teritoriul altor state,
care să producă o și mai mare îmbolnăvire, mă văd nevoită
să vă aduc la cunoștință câteva pasaje din acest act oficial,
repet, venit pe adresa Senatului României, pe care l-am pus
la dispoziția SRI:
„Pe baza lucrărilor efectuate de deputații Dumei de Stat,
inclusiv cu deplasări pe teritoriul cercetării, putem spune că
faptul de bioterorism a avut loc pe teritoriul Republicii
Populare Lugansk. Vorbim despre distribuirea bancnotelor
contrafăcute care au fost infectate cu o tulpină foarte
periculoasă, extrem de patogenă, de tuberculoză asiatică. În
prezent, pe acest fapt a fost deschis un dosar penal.
Am primit informații inițiale despre laboratorul de la
Mariupol, care făcea parte din rândul laboratoarelor cu
destinație veterinară. Datorită faptului că confiscarea actelor
s-a efectuat în timp util, astăzi putem spune că pe teritoriul
acestei unități s-au efectuat cercetări privind cangrena
gazoasă și agenții patogeni care nu au nicio legătură cu
medicina veterinară. În prezent, sunt investigate 124 de
tulpini extrem de patogene confiscate.
Am atras atenția agenției Rospotrebnadzor, Ministerului
Sănătății și Ministerului Apărării asupra pericolului real al
acelor fenomene noi, exotice, care se propagă în diferite
regiuni ale lumii și care nu au o sursă unică de infecție și apar
concomitent. Acesta este virusul variolei maimuțelor și
hepatita infantilă cu etiologie neclară.
Experimentele în aceste laboratoare sunt efectuate,
printre altele, pe oameni care nu au posibilitatea de a le
refuza – este vorba de personalul militar sau de pacienții din
spitalele de psihiatrie.
Prevederile Convenției privind interzicerea armelor
biologice în ceea ce privește tipurile și mijloacele de livrare
sunt direct încălcate. În special, se desfășoară cercetări pe
teritoriul Ucrainei care acoperă nu numai lista agenților
patogeni care sunt prezentați în documente ale Organizației
Mondiale a Sănătății (de exemplu, rujeola, poliomielita,
tuberculoza), ci și agenți patogeni ai bolilor infecțioase
periculoase, care sunt atipice pentru Ucraina, care nu se
găsesc acolo, în special ebola și variola vera. Există
informații confirmate despre brevetarea și producția de
mijloace de livrare a armelor biologice cu utilizarea
aeronavelor fără pilot. Pe baza rezultatelor operațiunii militare
speciale, partea rusă a obținut deja o serie de mostre de
astfel de echipamente.
Rapoartele ucrainene spun că nu sunt efectuate cercetări
relevante pe teritoriul Ucrainei de către specialiștii ucraineni.
În consecință, activitatea pe teritoriul ucrainean este în afara
acestei raportări și astfel este ascunsă secretariatului tehnic
al Convenției privind interzicerea armelor biologice, este
ascunsă comunității internaționale.
Cert este că biotehnologiile sunt tehnologii cu dublă
utilizare. Tot ceea ce se face în interesul producției civile,
protecției sănătății și al siguranței umane nu este interzis de
19
nicio convenție, iar armele biologice sunt interzise în mod
exhaustiv de convenția din 1972. În același timp, tehnologiile
cu dublă utilizare permit asamblarea în condiții de uzină atât
a unui cărucior pentru copii, cât și a unei mitraliere.
Sub pretextul producției de vaccinuri civile și prevenirii
epidemiilor, ei le-au transformat în locuri de asamblare a
armelor biologice. Acest lucru este deja dincolo de orice
îndoială. Materialele acumulate mărturisesc faptul că în
Ucraina tehnologiile cu dublă utilizare au fost folosite în
cadrul lucrărilor de cercetare în domeniul medicinei. Astfel de
lucrări erau de natură militară, și nu civilă.
În prezent, comisia parlamentară a Adunării Federale a
Federației Ruse, împreună cu oamenii de știință, verifică cu
atenție aceste informații și, în special, examinează tipuri
specifice de agenți microbiologici, biologici și toxine
identificate, cantitatea acestora, echipamentul, mijloacele de
livrare, precum și posibilele obiective pentru astfel de evoluții.
Una dintre problemele-cheie este presupusa încălcare de
către Ucraina a obligațiilor internaționale în temeiul
Convenției din 1972 cu privire la interzicerea perfecționării,
producției și stocării armelor bacteriologice (biologice) și cu
toxine și la distrugerea lor (denumită în continuare Convenția
din 1972). Parlamentele naționale joacă un rol crucial în
implementarea prevederilor Convenției din 1972. În acest
sens, Rezoluția nr. 1.540/2004 a Consiliului de Securitate al
ONU din 28 aprilie 2004 constată necesitatea nu doar a
adoptării unor reglementări care să asigure respectarea
tratatelor multilaterale în domeniul neproliferării armelor
biologice și a altor arme de distrugere în masă, ci și a
informării opiniei publice cu privire la astfel de obligații și legi.
Adunarea Federală a Federației Ruse reamintește apelul
Uniunii Interparlamentare de a crește gradul de
conștientizare cu privire la necesitatea de a consolida
disponibilitatea națională și internațională pentru combaterea
răspândirii deliberate a bolilor, atât cele provocate de
activitatea omului, cât și cele naturale, așa cum se reflectă în
rezoluția adoptată, în unanimitate, la cea de-a 108-a
conferință de la Santiago de Chile din 11 aprilie 2003.
Uniunea Interparlamentară îndeamnă cu insistență
parlamentele naționale să depună eforturi pentru a dezvolta
un mecanism mai eficient de monitorizare a respectării
Convenției din 1972. Adunarea interparlamentară a statelor
participante ale Comunității Statelor Independente pledează,
de asemenea, pentru prevenirea proliferării armelor
bacteriologice și a utilizării abuzive a agenților biologici și a
toxinelor cu dublă utilizare, prin dezvoltarea unui sistem de
control și interdicție. În aceste scopuri, Rezoluția Adunării
interparlamentare a statelor părți ale Comunității Statelor
Independente din 28 noiembrie 2014 nr. 41-19 a adoptat
Recomandări privind punerea în aplicare a Convenției din
1972 cu privire la interzicerea perfecționării, producției și
stocării armelor bacteriologice (biologice) și cu toxine și la
distrugerea lor.” Acesta este un act oficial al comisiei
parlamentare a Dumei de Stat din Rusia.
În calitate de senator al României, am obligația să apăr
interesul național, mai ales dacă este pusă în pericol
sănătatea poporului român. Când informațiile vin pe linie
oficială, cu documente oficiale, semnate de reprezentanții
unui alt stat, de Parlamentul unui alt stat, sunt obligată să le
am în vedere și să anunț instituțiile care pot să ia atitudine.
Având în vedere că până la acest moment SRI nu mi-a
comunicat nimic cu privire la acest demers, mă văd obligată
să solicit CSAT să ia imediat act de cele menționate și să
efectueze acțiuni de apărare a populației României de un
eventual pericol, precum ar trebui să verifice la Consiliul de
Securitate al ONU, dacă până acum nu a făcut-o, stadiul
acestei probleme de interes internațional major, fiind o
chestiune de securitate națională și internațională.
 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
Vă mulțumesc.
Senator, Partidul SOS România, Diana Iovanovici-
Șoșoacă.
Întrebarea?
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Vă rog, doamna senator.
Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:
Mulțumesc.
Întrebarea este adresată domnului Florin-Ionuț Barbu,
ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.
Obiectul întrebării: „Blocarea ajutoarelor pentru fermieri”.
Stimate domn,
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a
amânat decizia de a se aloca bani din rezerva de criză
agricolă către cele cinci țări, inclusiv România, care sunt cele
mai afectate de importurile de cereale ucrainene scutite de
taxe vamale.
Greva fermierilor din România, discuțiile cu Ministerul
Agriculturii și promisiunile UE sunt deja încălcate.
În fapt, Guvernul și-a mai bătut o dată joc de oameni, așa
cum a făcut cu greva cadrelor didactice. Se știe că mulți
politicieni s-au folosit de problemele fermierilor și de durerile
lor pentru a ieși în față și a-și procura avantaje politice. Pe
cadavrul agriculturii românești s-au urcat cu bocancii unii
politicieni, care au mințit cu nerușinare, așa cum face și UE.
Comisarul european pentru agricultură, Janusz
Wojciechowski, a anunțat la reuniunea informală a miniștrilor
agriculturii de la Stockholm că von der Leyen a amânat votul
asupra deciziei, relatează „Dnevnik”, citat de Rador.
„Dosarul nu a atins încă o maturitate suficientă pentru a fi
trecut pe ordinea de zi a reuniunii comisarilor europeni.”, a
declarat purtătorul de cuvânt. Din clarificările sale ulterioare
rezultă clar că protestele fermierilor din Polonia de-a lungul
graniței cu Ucraina au dus la oprirea camioanelor cu alimente
și că, atâta timp cât restricțiile sunt în vigoare, nu va fi luată
nicio decizie cu privire la despăgubiri. Nici Budapesta nu a
ridicat încă interdicția de import de mărfuri ucrainene, care
este o condiție prealabilă pentru acordarea despăgubirilor.
Aceste lucruri nu au fost aduse la cunoștința fermierilor
români, ci au fost mințiți că li se vor plăti despăgubiri.
Comisia Europeană a anunțat că va aloca 156 de
milioane de euro din rezerva sa de criză către cinci țări –
Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia și România –, pentru a-i
despăgubi pe fermierii acestora, deoarece importurile de
cereale ucrainene fără taxe, mai ieftine deci, au lăsat
producția acestora în depozite. Valoarea ajutorului destinat
Bulgariei este de 26 de milioane de euro.
Ajutorul financiar este însoțit de o autorizație pentru cele
cinci țări de a interzice importurile din Ucraina de grâu,
porumb, rapiță și floarea-soarelui, care a fost prelungită până
pe 15 septembrie.
„Aceste state sunt cele mai afectate de creșterea
importurilor din Ucraina. Din creșterea de 6 miliarde de euro
a exporturilor agricole ucrainene pentru 2022, 5 miliarde sunt
reprezentate de cele cinci țări. Aceste cifre sunt suficiente
pentru a proteja nevoia fermierilor din aceste țări să
primească sprijin din partea rezervei de criză.” – a declarat
comisarul european pentru agricultură, Janusz
Wojciechowski.
Comisarul european pentru agricultură a anunțat tot la
Stockholm că, pe lângă compensațiile pentru cele cinci țări,
Comisia Europeană este de așteptat să aprobe propunerea
sa de a activa restul rezervei de criză, de 330 de milioane de
euro, care să fie distribuită între celelalte state din UE, pentru
a fi ajutați și fermierii lor, pentru creșterea costurilor legate de
prețurile la energie electrică și îngrășăminte.
După ce Comisia Europeană a anunțat că va despăgubi
fermierii din cele cinci țări, alte 12 țări europene, inclusiv
Germania și Franța, au contestat aceste planuri, spunând
într-o scrisoare către Ursula von der Leyen că și fermierii lor
suferă și că eliminarea importurilor vamale aplicate pentru
alimentele ucrainene este o dovadă de solidaritate cu un
Kiev aflat în război. Wojciechowski a spus că, din cauza
costurilor crescute la energie și îngrășăminte, a propus ca
restul rezervei de criză de 330 de milioane de euro să fie
distribuită între celelalte state europene, dar așteaptă
aprobarea de la președintele Comisiei.
Având în vedere cele menționate, vă solicit să îmi
comunicați toate aspectele referitoare la problema ridicată în
prezenta, dacă fermierii au primit despăgubiri, ce cuantum,
din ce fonduri, care este situația despăgubirilor UE, ce
promisiuni s-au făcut fermierilor români, câte s-au îndeplinit
și ce v-a împiedicat să le îndepliniți.
Vă mulțumesc.
Solicit răspuns în scris și oral.
Senator, Partidul SOS România, Diana Iovanovici-
Șoșoacă.
Și interpelarea.
Este adresată domnului Mircea Fechet, ministrul mediului,
apelor și pădurilor, doamnei Luminița-Teodora Odobescu,
ministrul afacerilor externe, și domnului Alexandru Rafila,
ministrul sănătății.
Obiectul interpelării: „Viitura din Ucraina va ajunge pe
litoralul românesc”.
Stimată doamnă,
Stimați domni,
Ruperea barajului de la Kahovka a generat o viitură
uriașă, iar apele care se revarsă sunt aduse de curenți direct
spre România. Florin Timofte, cercetător-biolog la Institutul
Național de Cercetare și Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”
din Constanța, a explicat că acești curenți vor aduce cu sine
toate reziduurile din apele ucrainene, iar pe litoralul
românesc și în Dunăre se vor vedea efectele în aproximativ
10 zile – ceea ce se întâmplă cam în această perioadă. La
Marea Neagră cu greu se va mai putea face baie, din cauza
reziduurilor care vor fi în apă.
De asemenea, acesta a precizat că: „Toată viitura din
Ucraina se va combina și cu Dunărea, pentru că în momentul
de față am avut ploi suficiente pe continent și debitul Dunării
va crește în următoarea perioadă. Împreună cu viitura se vor
crea niște condiții neprielnice, nu vom avea acea apă
limpede, clară, pe care toți turiștii o așteaptă pe litoral,
probabil că apa își va schimba culoarea, vor apărea
sedimentele, iar apa mării va fi un pic tulbure, practic, va
scădea calitatea apei.”, a precizat acesta.
În privința uleiului industrial care s-a scurs în Nipru încă
de la ruperea barajului, experții transmit că nu există motive
de îngrijorare din acest punct de vedere, însă ne putem
confrunta cu alte probleme.
„Acea cantitate s-a combinat cu un volum foarte mare de
apă, s-a amestecat și a ajuns în mare. Nu aici e pericolul.
Acea viitură a antrenat însă tot în calea ei: deșeuri, lemne,
crengi, materie organică și toate materialele respective ajung
în mare.
Problema este că materialele organice provenite de pe
uscat, împreună cu apa dulce care a dus la salinitatea
scăzută a mării în acea zonă plus sedimentele și nutrienții,
vor crea în anumite locuri, probabil, cazuri de hipoxie: va
dispărea oxigenul, va apărea procesul de descompunere a
acestei materii organice, cumulată cu scăderea transparenței
apei și va fi posibil să apară fenomene de hipoxie, care,
posibil, să atragă după ele și moartea unor organisme.”, a
mai declarat Florin Timofte, potrivit adevarul.ro
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
Risc de holeră pe litoralul românesc după distrugerea
barajului din Ucraina.
În plin sezon estival, apare o alertă foarte gravă – holeră,
o boală care ar putea să transforme situația într-o epidemie.
Ape deversate din canalizări, resturi de animale moarte și
chiar substanțe chimice au fost purtate de răul Nipru în
Marea Neagră, iar reprezentanții Organizației Mondiale a
Sănătății au tras un semnal de alarmă cu privire la existența
riscului de apariție a holerei, după probele prelevate din apă.
Deși OMS a denotat faptul că este un ONG plin de
incompetenți care au ucis cu sânge rece oameni într-o falsă
pandemie și i-au vaccinat obligatoriu, distrugându-le
sănătatea, trebuie făcute imediat verificări pentru a se decela
dacă această organizație spune adevărul sau minte, pentru
că emiterea unor astfel de știri este de natură a panica
populația, iar noi suntem sătui de minciunile Guvernului
României și OMS-ului din pandemia inexistentă.
Oare nu cumva ne apropiem de o pandemie produsă de
agenții patogeni supuși experimentelor din laboratoarele
bioteroriste de pe teritoriul Ucrainei, pe care le-a măturat
viitura după distrugerea barajului?
Vă solicit de urgență anchetarea celor menționate și
încetarea acțiunii de panicare a populației. Aveți obligația să
interveniți, nu să panicați populația, pentru că aveți
funcționari incompetenți în posturile-cheie.
Vă solicit de urgență un raport cu privire la problemele
invocate în prezenta.
Vă mulțumesc.
Solicit răspuns în scris și oral.
Senator, Partidul SOS România, Diana Iovanovici-
Șoșoacă.
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, doamna senator.
Domnul senator Costea.
Domnul Adrian Costea:
Vă mulțumesc.
Interpelarea mea este adresată Ministerului Afacerilor
Externe.
Are ca obiect: „Poziția doamnei ministru față de solicitările
Consiliului Național al Românilor din Ucraina”.
Stimată doamnă ministru,
Consiliului Național al Românilor din Ucraina a înaintat la
sfârșitul lunii mai 2023 un memoriu adresat Președintelui
Ucrainei, Ministerului Educației și Ministerului Afacerilor
Externe din Ucraina.
Memoriul, la care au fost anexate și răspunsurile celor
două ministere, a fost transmis Comisiilor de politică externă
din Parlamentul României și ministerului de resort.
Am speranța că, având în vedere schimbarea conducerii
diplomației românești după preluarea mandatului de către
domnia-voastră, Ministerul Afacerilor Externe din România va
adopta o poziție mult mai fermă privind drepturile etnicilor
români din Ucraina și din celelalte regiuni istorice din jurul
României.
Am studiat răspunsul MAE din Ucraina la solicitările
Consiliului Național al Românilor. El conține o serie de
elemente relevante, pozitive, care însă nu corespund exact
situației reale din Ucraina, principiile enunțate nefiind puse în
aplicare.
Aștept din partea Excelenței Voastre un răspuns la
următoarele întrebări și, mai mult, enumerarea efectivă a
acțiunilor diplomatice concrete pe care le veți întreprinde:
Punctul unu. Răspunsul Ministerului Afacerilor Externe din
Ucraina folosește sintagma „limba minorității naționale
moldovenești”, dar adaugă: „Merită menționată situația
21
deosebită a persoanelor care se identifică drept moldoveni, a
căror limbă este aceeași cu limba pe care o posedă
minoritatea română și, prin urmare, este limbă oficială a
Uniunii Europene.”
Întrebarea mea este următoarea: cum se împacă cele
două elemente în esența..., întrucât constituie o contradicție
logică? Dacă limba moldovenilor este aceeași cu limba pe
care o vorbește minoritatea română (limbă oficială a UE), de
ce partea ucraineană insistă a folosi noțiunea de „limbă
moldovenească”, care nu corespunde niciunei realități
lingvistice distincte de cea a limbii române? De vreme ce nu
există în Ucraina o minoritate moldovenească distinctă de
cea română, fiind una și aceeași minoritate, ce demersuri
diplomatice veți întreprinde pentru a convinge partea
ucraineană să renunțe la aceste sintagme, respectiv
„limbă/minoritate moldovenească”, care doar perpetuează o
confuzie lingvistică și identitară?
De altfel și răspunsul Ministerului Educației și Științei din
Ucraina folosește aceleași sintagme, ce nasc doar confuzie.
Printre altele, el recunoaște: „manualele de limbile și
literaturile minorităților naționale nu au fost tipărite” – lucru
foarte grav.
De la românii din Ucraina avem informații care contrazic
net situația atât de pozitivă descrisă în răspunsurile celor
două instituții ucrainene.
Al doilea punct este invocarea Tratatului de bună
vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina din anul
1997.
Memoriul CNRU menționează următorul lucru:
„Solicitările noastre sunt în deplină concordanță cu
Constituția Ucrainei și angajamentele internaționale ale
statului ucrainean, asumate inclusiv prin Tratatul de bună
vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina.”
Și totuși răspunsul părții ucrainene omite menționarea
acestui important tratat bilateral, inclusiv articolul 13, care
reglementează drepturile minorităților.
Mai putem considera acest tratat bilateral ca fiind în
vigoare în prezent? Ce demersuri veți întreprinde pentru ca
Ucraina să aplice efectiv, nu doar declarativ, prevederile
tratatului, în special articolul 13 anterior menționat?
CNRU a solicitat parlamentarilor români o poziție fermă și
adoptarea unor declarații în Parlamentul României care să
condamne practicile statului ucrainean la adresa minorității
române.
Așteptăm din partea Ministerului Afacerilor Externe un
răspuns consistent, care să servească drept imbold
Legislativului din România, în sensul acțiunilor diplomatice
concrete și ferme pentru sprijinirea reală a minorității române
din țara vecină.
Solicit răspuns în scris.
Cu deosebită considerație, senator Costea Adrian.
Vă mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Cătană.
Domnul Gheorghe-Adrian Cătană:
Mulțumesc, domnule președinte.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului Mihai
Busuioc, președintele Curții de Conturi a României.
Obiectul întrebării: „Posibile nereguli în sprijinul financiar
acordat de Consiliul Local Mediaș Clubului Sportiv Gaz
Metan Mediaș între 2020 și 2022”.
 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
Stimate domnule ministru,
Mai mult de 7 decenii, Clubul Sportiv Gaz Metan Mediaș
a obținut rezultate sportive remarcabile, reprezentând un
motiv de mândrie pentru cetățenii orașului, în ciuda lipsei
sprijinului financiar din partea administrației locale. Lucrurile
s-au schimbat prin adoptarea OUG-ului nr. 38/2017, care a
permis Consiliului Local Mediaș să sprijine financiar clubul
după anul 2020, când acesta a ieșit din insolvență.
Surprinzător, clubul a acumulat în cei doi ani de activitate
datorii în valoare de aproximativ 3 milioane de euro, deși s-a
considerat că nu mai era dator, de vreme ce a ieșit din
insolvență.
În această perioadă, Clubul Sportiv Gaz Metan Mediaș a
beneficiat din partea consiliului local, pe lângă sumele primite
de la sponsorii tradiționali, de la drepturile de televiziune și
din alte surse, de un sprijin în valoare de 3 milioane lei
(aproximativ 715.000 de euro), prin următoarele hotărâri ale
Consiliului Local Mediaș:
– nr. 235/2020 – 500 mii lei;
– nr. 348/2020 – 200 mii lei;
– nr. 136/2021 – 500 mii lei;
– nr. 292/2021 – 300 mii lei;
– nr. 418/2021 – 1 milion de lei;
– nr. 42/2022 – 1 milion de lei.
Legislația în vigoare cere ca sumele să fie justificate. Însă,
dacă verificăm pagina de internet a Primăriei Mediaș, precum
și documentele publicate de către Consiliul Local Mediaș, nu
vom găsi o astfel de justificare, ceea ce mă face să cred că
acest lucru nu s-a făcut.
Consider normal ca cetățenii să cunoască modul în care
Consiliul Local Mediaș a utilizat taxele și impozitele pe care
le-a colectat de la dânșii. De aceea, având în vedere cele
prezentate, vă rog respectuos să răspundeți la următoarele
întrebări:
1. Ce măsuri a luat Consiliul Local Mediaș pentru a se
asigura că sprijinul acordat clubului sportiv este folosit
eficient, astfel încât acesta să nu acumuleze datorii atât de
mari între 2020 și 2022?
2. Consiliul Local Mediaș a respectat prevederile legale
economico-financiare legate de finanțarea clubului între 2020
și 2022?
3. Clubul Sportiv Mediaș – Gaz Metan a raport consiliului
local modul în care... sumele oferite între 2020 și 2022?
Vă rog să ne comunicați în scris dacă veți lua măsuri
pentru a răspunde întrebărilor de mai sus.
Cu deosebită considerație, senator AUR, Circumscripția
electorală nr. 34 Sibiu, Gheorghe-Adrian Cătană.
Domnule președinte, dacă-mi permiteți...
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator...
Domnul Gheorghe-Adrian Cătană:
...mai am o întrebare și, apoi, o declarație politică.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Vă rog, întrebarea.
Domnul Gheorghe-Adrian Cătană:
Mulțumesc.
A doua întrebare este adresată domnului prof. univ. dr.
Alexandru Rafila, ministrul sănătății.
Obiectul întrebării: „Problemele angajaților sistemului
medical din Sibiu”.
Stimate domnule ministru,
După protestele profesorilor din toată țara, a venit rândul
angajaților din sistemul medical să-și manifeste nemulțumirile
față de modul în care funcționează aparatul de stat.
Jurnaliștii ziarului local „Turnul Sfatului” au semnalat
publicului că zeci de angajați din sistemul medical, membri ai
Sindicatului „Solidaritate” Sibiu, au protestat săptămâna
trecută pentru scurt timp în fața sediilor în care lucrează.
Aceștia au ridicat următoarele problemele ale sistemului
medical din județ:
1. sporurile salariale acordate angajaților din Spitalul de
Psihiatrie din Sibiu se calculează la nivelul anului 2008;
2. volumul de muncă ridicat din cauza lipsei de personal;
3. o lipsă de personal cauzată de blocarea posturilor.
Pentru verificarea informațiilor și rezolvarea problemelor
semnalate, vă rog respectuos să ne comunicați răspunsul la
următoarele întrebări:
1. De când sunt ținute vacante posturile din Spitalul de
Psihiatrie Sibiu?
2. Din perioada vacantă și până în prezent, câte
concursuri s-au realizat în acest spital?
3. De ce au rămas posturi neocupate în spitalul menționat
între timp, astfel încât necesarul de personal să fie acoperit,
iar presiunea pe angajații din prezent să fie redusă?
4. De ce sporurile salariale ale angajaților din Spitalul de
Psihiatrie din Sibiu se calculează la nivelul anului 2008?
5. Care este rata anuală a ocupării posturilor din sistemul
medical în județ, comparativ cu celelalte județe din
Transilvania?
Solicit să-mi transmiteți răspunsul dumneavoastră în
scris.
Cu deosebită considerație, senator AUR, Circumscripția
electorală nr. 34 Sibiu, Gheorghe-Adrian Cătană.
Declarație politică:
Titlul declarației politice – „Problemele angajaților
sistemului medical din Sibiu”.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
După protestele profesorilor din țară, a venit rândul
angajaților din sistemul medical să-și manifeste
nemulțumirea față de modul în care funcționează aparatul de
stat. Am aflat de curând că medicii se pregătesc pentru o
grevă generală din data de 1 iulie, dacă revendicările lor nu
sunt luate în seamă. Chiar 10% dintre ei nu mai vor să
efectueze gărzi suplimentare, ceea ce va pune o nouă
presiune pe sistemul medical.
Mă solidarizez cu medicii din țară și mai ales cu cei din
județul Sibiu, a căror situație grea am aflat-o din presa locală.
Vă aduc la cunoștință problemele pentru a empatiza și
dumneavoastră cu ei, sperând să le găsim rezolvare.
Jurnaliștii ziarului local „Turnul Sfatului” au semnalat
săptămâna trecută că zeci de angajați din sistemul medical,
membri ai Sindicatului „Solidaritatea” Sibiu, au protestat
pentru scurt timp în fața sediilor în care lucrează. Au ridicat
probleme de bun-simț, de echitate în fața legii și de respect
față de salariatul plătitor de taxe și impozite.
Le susțin inițiativa de la tribuna Senatului și vă aduc la
cunoștință că se confruntă cu următoarele probleme:
1. Angajații Spitalului de Psihiatrie din Sibiu beneficiază
de sporuri care se calculează la nivelul anului 2008.
2. Aceștia trebuie să gestioneze un volum ridicat de
muncă din cauza lipsei de personal.
3. De aceea, situația lor s-ar putea îmbunătăți dacă
posturile din spital nu ar fi blocate pe motive neclare și colegii
lor nu i-ar fi părăsit din cauza salariilor mici în raport cu
munca depusă.
Nădăjduiesc că noul guvern va lua atitudine, arătându-ne
că și-a învățat lecția după marele protest al profesorilor.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Senator AUR, Circumscripția electorală nr. 34 Sibiu,
Gheorghe-Adrian Cătană.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Mircescu.
Domnul Ion-Narcis Mircescu:
Mulțumesc.
Pentru că PSD nu are un proiect de țară, a inventat un
nou slogan populist: patriotismul economic.
Nu este nimic în neregulă cu patriotismul. Dacă un hoț
vorbește despre cinste, nu înseamnă că este ceva în
neregulă cu cinstea, înseamnă că cel care vorbește este un
mincinos. Problema principală este că acești oameni care se
declară susținători ai patriotismului economic nu sunt nici
patrioți și nici nu înțeleg cum funcționează economia.
Patriotism înseamnă să faci ceva bun pentru țara ta, nu
să te lauzi cât de mult o iubești și pe la spate să o jefuiești.
Patriotism economic înseamnă să tai pensiile speciale, să
oprești jaful din bani publici și să folosești banii pentru a
crește pensiile și salariile și pentru a dezvolta infrastructura,
învățământul și sănătatea. Patriotism economic înseamnă să
aduci la conducerea întreprinderilor de stat profesioniști, care
să aducă aceste companii pe profit, pentru a avea mai mulți
bani la bugetul statului.
Patriotism economic nu înseamnă căpușarea tuturor
instituțiilor și întreprinderilor de stat cu clientelă politică. Nu e
nimic patriotic și nici rentabil economic ca TAROM să meargă
pe pierderi de zeci de milioane, pentru a plăti toate pilele
politice de acolo. Nu e nimic patriotic să iei șpagă pentru
contractele de la Aeroportul Otopeni, în dauna bugetului de
stat.
Patriotism economic înseamnă să folosești banii europeni
să plantezi noi păduri. Guvernul din care face parte PSD nu a
făcut asta, deși USR a pus în PNRR 700 de milioane de euro
pentru a împăduri și reîmpăduri 56.000 de hectare în
România. Nu e nimic patriotic în a fura pădurile României,
așa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani.
Patriotism economic înseamnă să lucrezi cu cei mai buni
într-un domeniu și să creezi plusvaloare în economie. Dacia
este astăzi cea mai bine vândută mașină în Europa pentru că
a scăpat de patriotismul economic marca PSD și a ajuns să
lucreze cu un mare investitor, lider în industria auto. Aro nu a
avut aceeași soartă și, din păcate, a ajuns la fier vechi.
Patriotism economic înseamnă să investești în industriile
viitorului, să finanțezi cercetarea și inovarea, să sprijini
antreprenoriatul. USR a făcut asta, a adus în România cel
mai mare proiect de dezvoltare a industriei de microcipuri și
semiconductori, prin PNRR. Guvernul din care a făcut parte
PSD a vrut să renunțe la acest proiect.
USR, în 8 luni de guvernare, a dat dovadă de patriotism și
a lăsat României cel mai bun plan de țară: PNRR.
Mulțumesc.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Lavric.
Domnul Sorin Lavric:
Mulțumesc, domnule președinte Sorin Cîmpeanu.
Tema declarației mele politice de astăzi este „Vică
Negulescu”.
S-a născut pe 18 aprilie 1905 în București, fiind
descendent dintr-o veche familie de negustori din Obor. S-a
numărat printre avocații de succes din București, dar numai
până la vârsta de 36 de ani. Pe deasupra, a ocupat funcția
de primar al sectorului 2, pe cea de președinte la echipa de
23
fotbal „Unirea Tricolor” și pe cea de președinte al Federației
Române de Fotbal. Pe 18 aprilie 1941, chiar în ziua în care
împlinea 36 de ani, a fost arestat și și-a pierdut toate funcțiile.
Pentru a scăpa de persecuția regimului antonescian, a
fugit în Germania, la Rostock, unde a colaborat cu Nicolae
Petrașcu, Nistor Chioreanu și Eugen Teodorescu. Autoritățile
germane l-au arestat la scurt timp, fiind deținut în lagărul de
concentrare de la Buchenwald între 1942 și 1945. După ce
nemții l-au eliberat, a revenit în țară în iulie 1945, unde a stat
câțiva ani alături de Nicolae Petrașcu.
În timpul procesului torționarilor de la Pitești, Securitatea
a încercat să arunce asupra victimelor răspunderea pentru
abominabilul experiment. Autoritățile au încercat să se
disculpe afirmând că liderii legionarilor, printre care și
Negulescu, au fost cei care au declanșat „reeducarea”. Vică
Negulescu a refuzat jocul comuniștilor, atrăgând asupra lui
răzbunarea Securității. Prin sentința nr. 155/1957 a fost
condamnat la moarte.
Drept urmare, în următorii 4 ani, nu mai puțin de
14 oameni au fost zidiți de vii în Casimca Jilavei, un soi de
tunel având pe-o latură șase celule. Printre ei: Marcel
Petrișor, Gheorghe Calciu, Costache Oprișan, Pavel
Grimalschi și, firește, Vică Negulescu. Ei au fost închiși câte
patru în fiecare celulă. Celulele erau strâmte, de câțiva metri
pătrați fiecare, fiind lipsite de aerisire și de lumină naturală.
De la un moment dat încolo, nu mai știai când e zi, când e
noapte sau cât timp a trecut. Din pereții impregnați cu
umezeală apa se scurgea adeseori. Ca exterminarea să nu
dea greș, mâncarea era proastă, provocându-le frecvent
dizenterie. Nevoile fiziologice se făceau în hârdău, care era
golit o dată pe zi. Aerul pestilențial devenea astfel irespirabil.
Ziua începea la ora 5.00 și se încheia la ora 22.00. În tot
acest timp erau obligați să stea drepți pe marginea patului,
fără să se sprijine sau să se întindă. Nu aveau dreptul la
asistență medicală. Nu aveau voie să vorbească între ei și nu
primeau nicio știre din afară.
Vică Negulescu a fost închis într-o celulă cu un student
bolnav mintal, Dan Dumitrescu, care a căpiat din cauza
chinurilor de la Pitești. Dumitrescu îi acuza necontenit pe
colegii de celulă că se roagă, că pun la cale comploturi și îi
chema mereu pe gardieni spre a le divulga intențiile
deținuților. Uneori îi agresa fizic și din acest motiv ceilalți nu
puteau dormi decât prin rotație, pentru a face de planton.
Șase din cei 14 deținuți aveau să moară în chinuri. Restul,
la ieșirea din Casimcă, au rămas cu grave probleme de
sănătate. Vică Negulescu avea să se stingă în urma unei
crize de dizenterie. A murit în cele mai crunte chinuri, prin
deshidratare, în propria mizerie. Citez din memoriile lui
Marcel Petrișor: „A fost lăsat să moară de diaree prin
deshidratare. Numai cu simțul auzului am urmărit cum trupul
cel brav al lui Vică Negulescu a fost dezbrăcat, împachetat
într-o pătură și scos afară din celulă.” Trupul său a fost
îngropat, asemenea tuturor morților din Jilava, într-un loc
necunoscut. Nici până azi nu s-a aflat unde anume e cimitirul
secret din fosta închisoare politică de la Jilava. Nu pentru că
nu s-ar putea, ci pentru că nu se vrea. Când AUR va veni la
putere, cimitirul și Valea Piersicilor de la închisoare vor fi
dezvăluite românilor.
Cel care a surprins personalitatea lui Vică Negulescu,
într-un volum bazat pe cercetarea dosarelor de la CNSAS, a
fost Gheorghe Jijie, o altă figură luminoasă din rezistența
anticomunistă.
Sunt onorat ca, sub cupola Senatului României, să
pomenesc numele lui Vică Negulescu.
Vă mulțumesc.
Sorin Lavric, senator AUR.
 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/17.VII.2023
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
Vă rog. Da, da, pentru declarații.
Aveți cuvântul.
Domnul Andrei Hangan:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Declarația politică a mea de astăzi are ca titlu „România
merită mai mult!”.
Stimați colegi,
Astăzi, cu un sentiment profund de dezamăgire și
indignare, ridic această voce în fața dumneavoastră, în
numele cetățenilor acestei țări, pentru a exprima
nemulțumirea mea și a multor români față de votul de
învestire acordat fără vreo emoție noului guvern de către
Parlamentul României săptămâna trecută. Colegii
parlamentari din PSD și PNL au acordat votul de învestire, în
timp ce noi, cei de la AUR, care încă mai credem că România
merită mai mult, am votat împotriva unui guvern care pune pe
primul loc propriul interes.
Este regretabil faptul că această procedură vitală pentru
guvernarea țării a fost redusă la un simplu formalism, o
formalitate în care interesele partinice și jocurile politice
primează în fața interesului național. Astăzi suntem martorii
unui parlament dominat de complacere și de lipsa de voință
de a cere mai mult, de a solicita transparență și eficiență din
partea Guvernului.
Cu toții suntem conștienți că România se confruntă cu
numeroase provocări și probleme majore. Suntem martorii
unui sistem de sănătate deficitar, al cărui colaps este o
constantă, ai unor infrastructuri dezvoltate precar, ai unei
corupții ce rămâne o plagă deschisă. Suntem înconjurați de
sărăcie și inechități sociale care afectează în mod direct viața
oamenilor de rând. Cu toate acestea, în fața acestor realități,
votul de învestire acordat fără discernământ arată o
indiferență și o lipsă de responsabilitate din partea
reprezentanților aleși ai cetățenilor.
Parlamentarii AUR, prin votul lor împotriva unui guvern de
caricaturi, au exprimat clar nemulțumirea și dezamăgirea
noastră față de politica lipsită de viziune și de un angajament
pentru binele comun. Acest vot a fost o chemare la
responsabilitate, la refuzul de a accepta mediocritatea și la
nevoia imperioasă de a servi cu devotament interesul
național.
Vreau să fac un apel către cetățeni.
Dragi cetățeni,
Timpul de demagogie și promisiuni goale a trecut.
România are nevoie de lideri politici cu adevărat dedicați,
integri și competenți, care să ofere soluții concrete pentru
problemele cu care ne confruntăm. Avem nevoie de o clasă
politică care să fie în slujba cetățenilor, nu în slujba propriilor
interese și partide.
În acest moment, cer coaliției să privească dincolo de
interesele personale și să se ridice la înălțimea așteptărilor și
nevoilor cetățenilor. Cer transparență, responsabilitate și
eficiență din partea Guvernului. Nu trebuie să acceptăm
compromisuri care afectează viitorul României și al
generațiilor noastre. Fără doar și poate, faceți ca fiecare
decizie și acțiune să fie în interesul național și în beneficiul
cetățenilor pe care îi reprezentați.
România merită mai mult decât o guvernare de caricaturi
și o clasă politică obedientă!
România merită să fie mândră de reprezentanții săi și să
aibă încredere într-un viitor mai bun!
Vă mulțumesc.
Senator de Brăila Andrei Hangan.
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:
Mulțumesc, domnule senator.
O să dau citire colegilor care au depus întrebări,
interpelări și declarații politice în scris.
Au mai depus întrebări: Achiței Vasile-Cristian, Sbîrnea
Liliana, Popa Maricel, Bodog Florian, Purcărin Bianca-
Mihaela, Bica Dănuț, Pauliuc Nicoleta, Ioan Raluca, Hatos
Adrian, Dragu Anca, Cioromelea Valentin-Rică, Busuioc
Andrei.
Interpelări: Sbîrnea Liliana, Breahnă-Pravăț Ionela,
Purcărin Bianca-Mihaela, Vasile Potecă, Anisie Monica, Moș
Arina, Veștea Mihai, Vicol Costel, Negoi Remus, Cioromelea
Valentin, Neagu Ionuț.
Iar declarații politice: Stan Ioan, Breahnă-Pravăț, Stocheci
Cristina, Dunca Marius, Mirea Siminica, Bodog Florian, Mutu
Gabriel, Sbîrnea Liliana, Brătescu Liviu, Dragu Anca, Pălărie
Ștefan, Bodea Marius, Bordei Cristian, Neagu Ionuț.
Aceasta este lista, declar închisă sesiunea de declarații
politice.
Declar închisă și sesiunea de întrebări, interpelări și
răspunsuri.
Ședința s-a încheiat la ora 13.20.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329

&JUYEJT|486169]
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 101/17.VII.2023 conține 24 de pagini. Prețul: 120 lei ISSN 1220–4870