Metan

Metanul este cel mai simplu compus organic, cu formula CH4, și primul reprezentant din clasa
alcanilor, fiind astefel și cea mai simplă hidrocarbură aciclică saturată. Molecula metanului este
formată dintr-un atom central de carbon, legat de hidrogen prin legături covalente sigma. Metanul
reține mai multă căldură decât dioxidul de carbon

Proprietăți fizice

În condiții normale de temperatură și presiune, metanul este gaz incolor, inodor și mai ușor decât
aerul. Metanul este puțin solubil în apă (sub 1%), dar solubil în alcool și eter. Arde cu flacără puțin
luminoasă, cu degajare mare de căldură(8560 kcal/m3). Amestecul de metan și oxigen (sau metan și
aer) explodează în prezența unei scântei.

Proprietăți chimice

Principalele reacții chimice pe care le dă metanul sunt arderea, reacția de formare a gazului de
sinteză și halogenarea fotochimică. În general, aceste reacții sunt greu de controlat. Enzima numită
metan-mooxigenază ajută la producerea de metanol direct din metan, dar nu poate fi folosită pentru
reacții la scara industrială. Metanul are o legătură covalentă foarte stabilă facândul să aibă un
comportament deosebit față de celelalte hidrocarburi.
Reacții chimice:

● Halogenarea metanului este o reacție fotochimică, acestea duc la compuși mono-, di-. tri-
sau tetrasubstituti, și ca sa aibă loc este nevoie de intervenția luminii ultraviolete, care
interacționează cu halogenul.
X2 + UV → 2 X•
X• + CH4 → HX + CH3•
CH3• + X2 → CH3X + X•

● Prin arderea incompletă a metanului cu cantități insuficiente de aer, în instalații speciale, se

obține ,,Negrul de fum,, o sursă importantă pentru sintezele chimice(în special cele pentru
fabricarea cauciucului)

CH4 + H2O = CO+ 3H2

● Acest gaz de sinteză peste un catalizator de fier la 450°C suferă o transformare la nivelul
oxidului de carbon, acesta fiind transformat în dioxid de carbon,

● Metanul poate suferi și o oxidare catalitică la temperaturi de 600-700°C ,în urma căreia
rezultă formaldehida. Atunci când catalizatorii nu sunt prezenți, metanul este stabil până la
circa 900°C . Prin trecerea metanului prin tuburi de cuarț la 1000-1200°C se formează, cu
randamente relativ mici, acetilenă, etenă, butadienă, dar și hidrocarburi aromatice de tipul
benzenului, xilenului, antracenului, etc. Metanul mai poate suferi și reacții de
amonooxidare(tratarea cu amoniac și oxigen, respectiv aer), în urma cărora se formează acid
 cianhidric (cianurile alcaline, diferite produse intermediare pentru industria materialelor
plastice, a fibrelor sintetice, a cauciucului sintetic), sulfura de carbon CS2 (prin tratare cu sulf
la 600-700°C , în prezența catalizatorilor), nitrarea (se obține nitrometan, bun dizolvant).

Cum se obține metanul

Metode Biologice:

Metanul, prin metode biologice, se poate obține prin fermenția resturilor vegetale sau animale
care au fost închise de noroi și de presiunea mării, metoda putând fi folosită și în cazul epurărilor
apelor reziduale. Fiind prinși de resturi nisipoase și solidificându-se în timp, au devenit compacte în
rocă și se acumulează sub formă de petrol și metan.Cu toate acestea, întreaga procedură are loc pe o
perioadă de milioane de ani, motiv pentru care gazul metan este considerat combustibil fosil.
Plantațiile de orez produc metan în timpul procesului de creștere a plantei.

Metode Industriale

Prin Metoda Moissan care are la bază reacția dintre o carbură(de aluminiu, de beriliu) și apă:

Al4C3 + 12 H2O → 3 CH4 + 4 Al(OH)3.

Prin Metoda Dumas care folosește ca materie primă acetatul de sodiu (sau de potasiu) prin
încălzire cu calce sodată:

CH3-COONa + NaOH → CH4 + Na2CO3

Biblografie: Wikipedia: ro.wikipedia.org/wiki/Metan

“Metan” de German Portillo: renovablesverdes.com/ro/metan/
“Metan” de Dicher Daniel & Precup Iulian: chimiedp.weebly.com.html