( desenede

GIANNI RODARI
--
I) u*"r"".'L.,ror,.
' --- ---

Gel.omino
ln'lara mincinoqilon
.,:l
Traducere din italianE

" ,

',:t
Cuprins

Gelsomino rlspunde la apei,

bagi un gol gi se descurci frumugel. 7

Vecinilor sd nu le dai de gtire

ci glasul tS.u coace pere-n nestire .. ...... 1'4

Cu Gelsomino asistali apoi

Ia nagterea unui pisoi 20

Pe scurt 9i cam pe dinafarl

despreamincinogilorlard ........ 30

$chiopino afle din puri intAmpiare

cE Giacomone peruci o sutd are .. 38

Dupd un discurs nepotrivit,

$chiopino se lasd priponit ........ 45

Unde $chiopino, f[rd ezitare,

inva!6 cotoii sd miaune tare. . 52

Bananito, pictor nu prea vestit,

Iasd penelul 9i-ngfacd un cufit. 6+

Gelsomino cAntd la subsoi

cu ruinatul maestru Domisol. 70

Gelsomino susline un recital cu Domisol,

maestru nu tocmai domol. ........ 77

Cdnd pictorul a-9i face meseria poate,

Iucrurile frumoase devin adevdrate 85
Unde $chiopino citegte ziarul
il cuprinde
si Ia ultima pagind amarul. gZ

in tara minciunilor
adevdrul e boala nebunilor. ....... toz
Unde vegi auzi eum a dat roade
povestea lui Pilade-care-nu-gade 113

Bananito ajunge la-nchisoare

gi cu creionu-gi face de mdncare L27

Bananitq ministru pus de rege,

cade-ndizgralie,se-ntelege .......tg4
Aici,la sf6rgit, Schiopino igi afld un rost
9i redevine desenul care a fost .. .. t4z
Ne ludm adio, asa cum se cade,
delaPilade-care-nu-sade... ...... 1Sz

Gelsomino cAnti pe bune in fundal;

urmeazd o fugd si-un mare scandal. ....... 158

Gelsominq cu melodii necazone,

il pune pe fugd si pe Giacomone .. 168

Ca totul sd se-ncheie cu un regal,

Gelsomino face sd iasd meci egal .. VB

CAntecele lui Gelsomino

Minciunile ... 185

Oare cAti pegti se afld-n mare? ... . . 186

Cina gi prdnzul 87
Numele. ....... 1BB

Ala-bala-portocala .... 1Bg

Povestea unui mdgar ..... ........ 19o

Ziarul pisicilor. ........ 191

Curcubeul ... 193

Glum6. .:. 194

Pdinea. ... 196

ProverbeleluiGelsomino... .....--L97
Buzunarele lui Gelsomino .. ....... 198

CAntecel englezese ....:.. .... 2oo

Alt cAntecel englezesc ....... 2o1
AI treilea cAntecel englezesc . . .. - . 2o2

CAntecel de Crdciun ........ 2o3

Joacade-a,,dac5" ....2o5
Giovannino Pierdevar6 .. ' -.. 206
 Gelsomino rlspunde Ia apel,
bag[ un gol 9i se descurci frumusel

A""asta e povestea lui Gelsomino, aga cum mi-a

istorisit-o chiar el, iar eu ascultAnd-o pe toatd am surzit aproape

de tot, degi mi-am infundat in urechi o jumltate de kilogram
de vati. Fiindc6, intr-adev6r, glasul lui e atAt de strident, incdt
chiar cdnd vorbegte in goapt6 - vorba vine! - il pot auzi pAnd gi
pasagerii avioanelor cu reaclie la zece mii de metri altitudine
deasupra nivelului mdrii gi al capului lui Gelsomino.
Astdzi, a devenit un tenor renumit de la un capdt la altul al
globului gi poartd un nume de artist rS.sunitor 9i cam pompos,
pe care nu meritS s5-l amintesc aici, fiindca l-a1i citit probabil de
osutl de ori in ziar. Gelsomino e numele lui de copil, gi cu
numele dsta o s[ apari in povestea noastr5.
Agadaa a fost odatd un beiegel obignuit, ba chiar poate ceva
mai mititel decAt ceilal1i, dar care de Ia primele lipete s-a dovedit
a avea un glas nemaipomenit.

t,
 'j *E Er
*
J $BE t=I
*r
$;
r{ e + =?
*t
= t €;

ru 6EBi ; €= *ii
&
,I F
E
Ci
ET
g 3 5;
Lrr.t:!i1irt!:c€rrsrN::
F4
:=--rcr 4*'--d
iE
*
eaH
_Ei6

CAnd s-a ndscut, oamenii din satul lui s-au trezit in toiul noptii,
crezdnd cd se auzeau sirenele de la fabrici care-i chemau Ia lucrut
dar era doar Gelsomino care pldngea ca sd-si incerce vocea, asa
cum fac toti copiii abia niscuti. Din fericire, inv5ll repede s5
doarmd de seara pdnl dimineata, cum fac toli oamenii de treabd,
lvr
afarl de ziaristi qi de paznicii de noapte. Primul lip5t il trlgea
la ora 9"p," fX, or" Ia care oamenii doreau sd fie trezili ca
"*""t
sd meargd Ia lucru. Aga ci sirenele au devenit inutile si au 9i fost
ldsate sd rugineasci.
C6nd a implinit sase ani, Gelsomino s-a dus Ia gcoald.
invitdtorul fdcu apelul si, ajungAnd la litera g, spuse:
I

I
I
 - Gelsomino.

- Prezentl rdspunse plin de entuziasm noul elev.

Se auzi o explozie, mii de cioburi c5zur6 pe jos: tabla se fdcuse

linddri.
- Cine a aruncat cu piatra in tabld? intreb6 invSgdtorul,
intinzdnd mdna spre nuielu95.
Niciun rdspuns.
- Mai fac o datd apelul, spuse inv5ldtorul.
$i, intr-adevdr, reincepu de Ia litera o, 9i
la fiecare nume intreba:

- Tu ai aruncat cu Piatra?

- Nu eu. Nu eu, rdspundeau copiii speriali.

CAnd ajunse la litera g, Gelsomino se ridicd 9i el in picioare

9i r[spunse sincer:

- Nu eu, domnule...
Dar n-apucd s[ rosteascd,,inv5l[tor', cd geamurile de ia
fereastrE avuri soarti ca 9i tabla. De data asta
aceeagi
inv5g[torul fusese cu ochii in patru 9i era sigur cd niciunul din
eei patruzeci de elevi nu folosise pragtia.

- O fi fost cineva de afar5, trase el concluzia, unul din gtrengarii

care in loc s[ vin5la gcoali aleargd dupd cuiburi de pdsirele. Dar
las'cd-l prind eu, il iau de urechi 9i-1 dau pe mAna poliliei.
in dimineala aceea, asta a fost tot. in dimineata urmS.toare,
invSlitorul fdcu din nou apelul gi ajunse Ia numele lui
Gelsomino.

i'
 - Prezent! rS.spunse eroul nostrtl privind in jur foarte mdndru
ci se afl5la gcoali.
Trosc!ii rdspunse fereastra. Geamurile, inlocuite de
ingrijitorul scolii cu o jumdtate de ori inainte, cdzuser5 tinddri
' in curte.
ciudat, spuse invifdtorul, catastrofele au loc intotdeauna
-
c6nd ajung la numele tdu. Am inteles, biiete: ai un glas prea
strident, un glas care produce in aer un val ca un cicron. Dacd nu
vrem s[ se d6rame scoala si tot satul, va trebui ca de azi inainte
sd vorbegti in soapti. Ai inteles?
Gelsomino, imbujorat de rusine si incurcat nevoie mare,
incercd sd protesteze:

- Dar, domnule invigdtor, eu n-am fdcut nimic!

Trosc!ii rdspunse tabla cea noui, pe care ingrijitorul o luase
din magazie ehiar in dimineata aceea.

- uite dovada, conchise invdt5torul. $u vdzand ci pe fiecare

obr"z al sdrmanului Gelsomino lunecau cdte doui lacrimi
enorme, cobori de la catedr5, se apropie de b5iat si{ mdngdie
pdrinteste pe cregtet:

- Ascult5-m6, fiuie: cu un glas ca al tdu, te agteapti mari

nepliceri sau un viitor str[lucit. pan5 una-alt4 ar fi bine sr{
folosesti cdt mai putin. De altfel, tdcerea e de aur.
Din ziua aceea, Gelsomino trecu prin chinurile iadului: la
gcoali, ca sd nu mai provoace alte incidente, isi indesa o batistd

10 I

1
urgurI, dar chiar gi aga glasul lui risuna atdt de tare, cd toli
colegii trebuiau sd-9i astupe urechile. invil5torul ii punea cAt
mai puline intrebdri. De altfel, Gelsomino era un elev modei,
iar invStdtorul era incredin[at ci gtie sI rispundd la toate' Acasd,
;r;;;* 1po.r""rl*d lamasd ce se intamplase Ia
ou*"t"
scoald, f6cuse lSndiri dou[sprezece pahare), i se interzise cu
deslvArEire sd mai deschidd gura.
Ca sd se rdcoreasci, trebuia s[ iasd afard si s[ se duci h[t,
departe de sat: in pddure,la malul lacului, pe cAmp. Cdnd se
incredinla cd e singur gi destul de departe de geamurile
consdtenilor, se lungea pe pdmdnt, cu gura in jos, 9i se punea pe
cAntat. Dupi cdteva minute, solul dddea in clocot: cArtile, omizi,
furnici, toate animalele care trdiesc pe sub pdmAnt fugeau
care-ncotro pe kilometri jur-imprejur, crezAnd cI vine un
cutremur.
O singuri dati uitd Gelsomino de prudenla obignuit[. Era
intr-o duminicd, iar pe terenul de sport se juca un important meci
de fotbal. Gelsomino nu era mare amator, dar incetul cu incetul
meciul il infierbAntS. La un moment dat, echipa din sat, suslinutd
de strigdtele infocate ale suporterilor, trecu la atac. (Eu nu prea
gtiu ce inseamnd,,a trece la atac", fiindca habar n-am de fotbai'
sunt lucruri pe care Gelsomino mi le-a povestit exact cu aceste
vorbe, dar voi, dac[ citili gazetele sportive, veli inlelege)
- De-i inainte! inainte! strigau deci suporterii.

I,,
 -inainte! strigd 9i Gelsomino din toate puterile.
Exact in clipa aceea, extrema stAngS d[du o pasl cdtre centru]
inaintag: dar, la jumdtatea traiectoriei, vizuri toli cum mingea,
impinsd de o for96 nevSzut[, deviazd gi intri in plasa porlii
adverse, trecAnd printre picioareie portarului.

- Gol! strigd mulgimea.

- Ali vdzut ce efect a luat? Calculat

Ce gut! comenti cineva.
la milimetru. Are Ssta un picior de aur!
Gelsomino, Iinigtindu-se, pricepu insi c5 o fdcuse boacin5.
,,Nu-ncape indoiald cd golul l-am dat eu, se gAndi el, cu puterea
glasului meu. Trebuie s[ tac din gurd, altfe] ce se va alege de
meciul dsta? Ba chiar... ba chiar trebuie si dau un gol 9i pentru
ceilalgi, ca s5. se restabileasci egalitatea."
$i, intr-adevda dupi pauz5 se ivi prilejul. CAnd fotbaligtii
din
echipa adversd erau in atac, Gelsomino trase un lipdt care big[
mingea in poarta consdtenilor sii. I se rupea inima, se inlelege.
Chiar 9i dupd atdlia ani, povestindu-mi intdmplarea, Gelsomino
a addugat:

- Mai bine mi-as fi tdiat un deget decAt si bag golul Sla, dar
trebuia s-o fac.

- Altul in locul tdu ar fi fdcut totul ca s5 invingi echipa Ia

care !ine.
Altul da, dar nu 9i Gelsomino: el era drept si cinstit ca apa
limpede de izvor. $i aga a crescut pdnd ce a devenit un tAndr, nu
"td
I
forrte inalt,la drept vorbind, ba chiar mai degrabd scund decat
tnalt, mai degrabE slab decdt gras, un tip fdcut pared sd poarte
lcel nume, un ornuiel care s-ar fi cocogat de tot sub povara unui
nume mai greu. Nu mai era elev de o bund bucatE de vreme,
leum era un !5ran in toatd puterea cuvAntului, 9i a9a ar fi rEmas
;l n-ar fi fost de istorisit nicio poveste mai deosebitl despre el,
dac6 n-ar fi avut p5lania pe care o veli afla imediat.