Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
7 Caiet Algebră-Numbered
7 Caiet Algebră-Numbered
DE
ALGEBRĂ
- clasa a VII-a -
3
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
RĂDĂCINA PĂTRATĂ
(RADICALUL)
Def.
Prin rădăcina pătrată a numărului natural, pătrat perfect, x , înțelegem numărul
2
natural y , astfel încât y = x
p
x = y ) y2 = x
Ex.
p p
9 25
p p
36 4
p p
49 100
p p
81 400
p p
900 10:000
p p
0 1
p p
16 64
p
2025
p
2809
p
5476
4
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
ALGORITMUL EXTRAGERII DE SUB RADICAL
p p
1) 1024 2) 4225
p p
3) 59049 4) 3969
p p
5) 50176 6) 7396
p p
7) 8836 8) 17424
5
p prof. Danielp
Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
9) 68121 10) 616225
6
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
7
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
p p
e) 1089 d) 1296
p p
e) 1764 f ) 2116
8
p p
g) 2704 h) 4489
p p
i) 5184 j) 5929
p p
k) 11881 e) 15376
p p
m) 53824 n) 104976
p p
o) 51529 p) 338129
9
p p
q) 1210000 r) 6250000
p p
s) 692224 t) 1018081
10
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
11
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
RADICALI
-aplicații-
1. Calculează:
p p
a) 676 ¡ 576
³p p ´100
b) 1024 ¡ 1089
p p
c) 121 ¡ 2 144
Ãp !109
324 4
d) p ¡
100 5
³p p p ´2024
e) 7; 29 ¡ 2; 56 + 3; 61 ¡ 4
r p
Obs. a a
= p
b b a ¸ 0; b > 0
"Ãr r ! #2025
7 p 24 15
f) 2 ¡ 3; 24 + 1 ¢ ¡ 0; 5
9 25 38
b c¢a+b
a =
c c
12
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
p p
7225 ¡ 3025
g) p ¢ 2; 2
100 ¡ 64
a > 0; b > 0
13
p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
50
i) 3100 ¡3
³p ´100
3
j) 34 ¡2
³p p ´2024
k) 210 ¡ 961
³p p p ´100
l) 26 ¢ 34 ¡ 24 + 32 ¡ 4624
p n
x¸0
Radicalul înjumătățește puterea! xn =x 2
Ex:
p p p
1) 620 2) 470 3) 28
p p p
4) 34 5) 56 6) 59
14
p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
27 și 196
b)
4
p p
c) 90 și 170
p p
d) 109 și 226
p p
e) 404 și 550
15
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
1) Calculează:
p p p p p
a) 36 ¡ 16 b) 81 + 49 ¡ 256
p p p
c) 64 ¡ 1 + 4
p p p p
d) 25 ¡ 0 + 100 + 121
p p
e) 47 ¡ 11 ¡ 25 ¡ 9
p p
f) 36 + 82 ¡ 2; 25 ¢ 100
p p
g) 324 ¡ 9 ¢ 16
p p
h) 56
: ¡ 210 : 26
54
p p
i) 1024 ¡ 2 256
p p p
j)3 121 ¡ 2 144 + 5 30
p p
144 441
k) +
2 3
p p
625 484
l) ¡
5 11
p p
729 576
m) p ¡p
81 144
p p
784 1225
n) p ¡ p
196 49
r r
64 25
o) ¡
9 9
r r r
49 25 63
p) + ¡
4 4 7
16
r r r prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
16 1 72
q) + +
25 25 8
Ãr r r !2024
144 25 44
r) ¡ ¡
49 49 11
Ãr r !109
6 p 52
s) 3 + 0; 04 ¡
25 13
³p p p ´2023
t) 1; 44 + 1; 69 ¡ 6; 25
³p p ´2024
u) 1 + 2 + 3 + : : : + 49 ¡ 4 81
³p p ´109
x) 1 + 3 + 5 + : : : + 99 ¡ 2601
17
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
Ãr r r !2025
4 + 8 + 12 + : : : + 44 1 75
y) + 11 ¡
9 + 18 + 27 + : : : + 99 9 3
Ãr r !100
1 + 2 + 3 + : : : + 99 ¡1 144
z) ¢2 ¡
1 + 2 + 3 + : : : + 98 49
18
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
19
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
20
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
CALCULE CU RADICALI
1) Calculează:
³p p p ´2022
a) 64 + 81 ¡ 256
³p p p ´109
b) 121 ¡ 9¡2¢ 16
³p p ´2021
c) 1024 ¡ 1089
p p p p
2) Se consideră șirul de numere 0; 1; 2; : : : ; 109:
Obs.
Număr irațional = număr cu o infinitate de zecimale haotice(ce nu se repetă)
Radicalii numerele naturale care nu sunt pătrate perfecte sunt numere iraționale.
21
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
3) Dă cinci exemple de numere iraționale cuprinse între:
a) 3 și 4
b) 11 și 12
p p
c) 36 și 784
p p
d) 5 și 6
p
4) Arată că 1 + 2 + 3 + ::: + 49 2 N
22
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
5) Calculează:
p
a) 78 ¡ 710 : 76
p
b) 26 ¢ 54 ¡ 202 : 2
q
2
c) (¡5) ¡ 5
q q
2 6
d) (¡7) ¡ (¡3)
p
Obs. x2 = jxj
p
e) 1 + 2 + 3 + : : : + 109 + 109 ¢ 54
p
f ) 1 + 2 + 3 + : : : + 81 ¡ 81 ¢ 37
23
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
p p
c) 1296 d) 1764
p p
e) 8649 f ) 7744
p p
g) 64009 h) 116964
24
p prof. Daniel
p Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
i) 284089 j) 299849
p p
k) 308025 l) 998001
p p
m) 220 n) 58
p p p p
c) 1024 și 1156 d) 24 și 30
25
p p prof. Daniel
p Florescu,
p Școala Gimnazială Șerban-Vodă
e) 79 și 99 e) 960 și 962
26
p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
b) 1 + 3 + 5 + : : : + 2023
27
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
28
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
29
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
DISTRIBUTIVITATEA RADICALULUI LA ÎNMULȚIRE ȘI LA ÎMPĂRȚIRE
p p p r p
a¢b = a¢ b a a
= p
b b a; b > 0
Obs.
Radicalul se distribuie doar la înmulțire și la împărțire
p p p p p p
a+b 6
= a+ b a¡b 6
= a¡ b
Ex:
p
9 ¢ 16 =
p
9 + 16 =
r
144
=
9
p
100 ¡ 36 =
Aplicații
I) Calculează, folosind distributivitatea radicalilor față de înmulțire și împărțire:
p
a) 36 ¢ 81
p
b) 49 ¢ 121
30
p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
c) 14400
p
d) 32400
p
e) 4 ¢ 9 ¢ 49
p
f ) 288 ¢ 200
p
g) 242 ¢ 72
p
h) 26 ¢ 36
p
i) 38 ¢ 22
p
j) 52 ¢ 34 ¢ 26
p
k) 36 + 3 7
p
l) 211 ¡ 210
p
m) 26 ¢ 7 + 27
p
n) 109 ¡ 108
p
o) 814 + 815
p
p) 255 ¢ 4 + 511
p
q) 169 ¢ 11 + 169 ¢ 14
p
r) 2 ¢ 121 ¢ 50
p
s) 2024 ¢ 2025 + 2025
p
s0 ) 1 + 2 + 3 + : : : + 8
p
t) 1 + 2 + 3 + : : : + 80 + 81 ¢ 9
31
p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
0
t ) 1 + 3 + 5 + : : : + 99
r
49
u)
25
r
11
v) 1
25
r
25 + 50 + 75 + : : : + 250
x)
16 + 32 + 48 + : : : + 160
sµ ¶µ ¶µ ¶ µ ¶
1 1 1 1
y) 1+ 1+ 1+ ¢ ::: ¢ 1 +
2 3 4 287
r
1010 ¡ 1
z)
1111111111
32
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
II. Calculează cât mai simplu:
p p
1) 36 ¢ 121 2) 225 ¢ 16
p r
3) 324 ¢ 25 484
4)
25
r p
200 6) 106
5)
2
p
7) 210 ¢ 36
p
8) 212 ¢ 518 ¢ 720
q
2
9) (¡5) ¢ 64
p
Obs. x2 = jxj
p
132 ¡ 122
10) p 2
3 + 42
p p
11) 36 ¢ 49 ¡ 49 + 242
p p
12) 172 ¡ 26 + 9 ¢ 121
p p p p
13) 225 ¡ 34 + 102 + 576 ¡ 64 ¢ 232 + 1369
33
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
q p p
2
14) (¡3) ¢ 196 ¡ 252 ¡ 242 + 63 + 40
q r
p p 2 289
15) 50 ¡ 196 ¡ 50 ¡ 9 ¢ 10 + (¡5) ¢ 28 ¡
2 2 2
25
r
p p p 961
16) 92 + 1600 + 324 ¢ 25 ¡ 612 ¡ 602 +
100
34
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
³p ´109
17) 132 ¡ 122 ¡6 +1
Ãr !100
32 27
18) 1
49
¡
21
¡ 320 ¢ 220 : 619 + 5 ¡ 20240 ax ¢ ay = ax+y
ax : ay = ax¡y
x
ax ¢ bx = (a ¢ b)
x
ax : bx = (a : b)
a; b; x 6
=0
s
q p
210 ¢ 1710 : 348 p 2
19) ¢ 1700 ¢ 3 + 1700 ¢ 14 ¡ (¡5) + 5476
82 + 152
35
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
s µ ¶
4 + 8 + 12 + : : : + 436 1
20) 1; 2 ¢ ¡ ¡ 0; 5
6 + 12 + 18 + : : : + 654 4
sµ ¶µ ¶µ ¶ µ ¶
1 1 1 1
21) 1¡ 1¡ 1¡ ¢ ::: ¢ 1 ¡ ¢ 0; 4(49) ¢ 11 + 0; 3
2 3 4 100
36
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
sµ ¶µ ¶µ ¶ µ ¶
1 1 1 1
22) 1+ 1+ 1+ ¢ ::: ¢ 1 +
2 3 4 19999
q
3
23) (1 ¡ 3 + 5 ¡ 7 + 9 ¡ 11 + : : : + 97 ¡ 99) ¢ (¡2)
r
1 + 2 + 3 + : : : + 100
24) ¡ 0; (02)
1 + 2 + 3 + : : : + 99
p
25) 2024 ¢ 2023 + 2024
p
26) 1102 ¡ 110 ¡ 109
37
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
- distributivitatea radicalului -
p p p r p
a¢b = a¢ b a a
= p
b b a ¸ 0; b > 0
p p p p
1) 4 ¢ 36 ¡ 100 = 4 ¢ 36 ¡ 10 = 2 ¢ 6 ¡ 10 = 12 ¡ 10 = 2
p p
2) 25 ¢ 16 ¡ 169
p p
3) 676 ¡ 9 ¢ 64
p p
4) 25 ¢ 36 ¡ 729
p p
5) 16 ¢ 49 ¡ 841
p p
6) 9 ¢ 121 ¡ 1024
p p
7) 25 ¢ 144 ¡ 3600
p p
8) 729 ¡ 4 ¢ 169
p p
9) 9 ¢ 196 ¡ 961
p p
10) 49 ¢ 225 ¡ 10000
p p p p p
11) 16 ¢ 9 ¡ 16 + 9 = 16 ¢ 9 ¡ 25 = 4 ¢ 3 ¡ 5 = 12 ¡ 5 = 7
p p
12) 25 ¢ 144 ¡ 25 + 144
p p
13) 100 ¡ 64 + 100 ¢ 64
p p
14) 289 ¢ 64 ¡ 289 ¡ 64
p p
15) 49 ¢ 576 ¡ 49 + 576
p p
16) 400 ¢ 625 ¡ 625 ¡ 400
38
r r prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
16 1
17) ¡
9 9
r r
25 49
18) +
36 36
r r
64 169
19) +
49 49
r r
81 25
20) ¢
25 9
r r
144 169
21) ¢
169 225
r r
484 729
22) ¢
9 121
r
p 529
23) 4 ¢ 324 ¢
576
r r r
81 225 98
24) + ¡
196 196 2
r
p p 800
25) 34 + 16 ¢ 900 ¡
2
p p
26) 74
¡ 36
p p
27) 11 ¡ 28
4
p p
10
28) 2 ¡ 16 ¡ 7
p p
29) 92 ¢ 122 ¡ 92 + 122
p p
30) 262 ¢ 102 ¡ 262 ¡ 102
p p
31) 252 ¢ 72 + 252 ¡ 72
p p
32) 32 ¢ 42 ¢ 122 ¡ 32 + 42 + 122
39
r r prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
4
5 32
33) ¡
72 72
r r
26 ¢ 3 2 441
34) +
52 52
p p
35) 1 + 3 + 5 + 7 + 9 + 1¢3¢6¢8¢9
r
4 + 8 + 12 + : : : + 444 p
36) + 1 + 2 + 3 + : : : + 49
9 + 18 + 27 + : : : + 999
p
37) (1 + 2 + 3 + : : : + 2021¡1011 ¢ 2019) ¢ 2022
40
³p ´2025 prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
38) 72 + 242 ¡ 26 +1
³p ´2026
39) 172 ¡ 152 ¡9 ¡1
Ãr q !100
4 p 2
40) 5 ¡ 0; (1) ¡ (¡3)
9
p
41) (2 ¡ 1 + 4 ¡ 3 + 6 ¡ 5 + : : : + 100 ¡ 99) : 2
µ ¶2025
p 3
42) 0; 36 ¡ + 1
5
s
132 ¡ 52
43) ¡1
152 ¡ 92
41
³p p ´2026 prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
44) 14; 44 ¡ 23; 04
p p
45) 1056; 25 ¡ 992; 25
42
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
FORMULA LUI HERON
Obs.
Cu ajutorul Formulei lui HERON se poate calcula aria unui triunghi, atunci
când i se cunosc lungimile laturilor.
p
Formula lui HERON: A¢ = p (p ¡ a) (p ¡ b) (p ¡ c)
Aplicații
1)A = ?; d (A; BC) = ?; m^A = ? A
3 4
B C
5
43
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
2) a)AABC A
5
12
B
13
C
44
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
b)^A
A
3) a)AABC
8 15
B C
17
b)^A
45
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
46
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
4) a)AABC
A
13 15
B C
14
47
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
5) AABC ; d (A; BC) ; d (B; AC)
A
5 5
B C
6
48
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
-Formula lui HERON-
B C
49
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
2) În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, cu AB = AC = 10cm și
BC = 12cm:
a) Calculează aria triunghiului ABC.
A
B C
50
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
3) În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, cu AB = 7cm; AC = 24cm
și AC = 25cm:
a) Calculează aria triunghiului ABC;
A
B C
51
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
4) În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, cu AB = 6cm; AC = 7cm
și BC = 11cm:
a) Calculează aria triunghiului ABC. A
B C
52
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
53
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
54
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
MULȚIMEA NUMERELOR REALE
N = f0; 1; 2; 3; 4; : : :g
Obs.
Numerele naturale nu au virgulă.
0 2 4
1 3
¡4 ¡2 0 2 4
¡3 ¡1 1 3
Ex.
2 +3 ¡2022
1) 2Q 2) 2Q 3) 2Q
9 ¡7 ¡2023
4)0; 5
5)0; (1234)
6)0; 12345634563456 : : : 55
4) Mulțimea numerelor iraționale
Numerele iraționale sunt acele numere care nu pot fi scrise sub formă de
fracție cu numărătorul și numitorul numere întregi și numitorul nenul. Acestea
au o infinitate de zecimale care nu se repetă periodic (sunt haotice).
Ex.
4)¼ = 3; 1415 : : :
Obs
Radicalii numerelor naturale care nu sunt pătrate perfecte sunt numere
iraționale.
p
5) 5 2 RnQ
p
6) 10 2 RnQ
p
7) 2023 2 RnQ
Ex.
4 p
1) 2 R 2) 13 2 R 3)2024 2 R 4)¼ 2 R
5
56
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
Numere reale
Obs.
N½Z½Q½R
N
Z
Q
R
Aplicații
I) Verifică dacă următoarele numere sunt iraționale;
p
1) 52022 + 2023
p
2) 1 ¢ 2 ¢ 3 ¢ ::: ¢ 2022 + 2023
57
p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
3) 1 ¢ 4 ¢ 7 ¢ : : : ¢ 2020 + 2023
p
4) 1 ¢ 3 ¢ 5 ¢ : : : ¢ 2021 + 2022
p
5) 10n ¡ 7; 8n 2 N¤
p
6) 5n + 8; 8n 2 N
p
7) 310 + 312
p
8) 26 + 2 7 + 2 8
p
9) 210 ¢ 10 + 211 + 212
58
p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
10) 32n ¢4+ 32n+1 ¡ 32n+2 + 32n+3
Obs.
Pentru a demonstra că un număr cu radical este rațional, se dovedește că
acesta iese de sub radical;
p
2) 1 + 2 + 3 + : : : + 120 + 484
p
3) 2 + 5 + 8 + : : : + 119 ¡ 484
59
p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
4) 7 ¢ 72 ¢ 73 ¢ ::: ¢ 744
p
5) 1 ¢ 2 ¢ 3 ¢ 4 ¢ 8 ¢ 10 ¢ 15 ¢ 18
sµ ¶µ ¶µ ¶ µ ¶
1 1 1 1
6) 1¡ 1¡ 1¡ ::: 1 ¡
2 3 4 1089
60
pprof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
p
b) N = fx 2 Nj 48 < x < 2 30g
n p o p
c) P = x 2 Nj3 5 · x · 5 3
61
p p p p p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
b) 2; 22 ; 23 ; 24 ; :::; 22027
¤
p p p p p
c) 9; 9 + 9; 9 + 9 + 9; 9 + 9 + 9 + 9; : : : ; 9 + 9 + ::: + 9
de 100 de ori
62
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
-numere reale-
63
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
p
o) 1 + 2 + 3 + : : : + 49
p
p) 1 + 2 + 3 + : : : + 81 + 8 ¢ 92
p
c) 22024 + 32024
64
p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
d) 1 ¢ 2 ¢ 3 ¢ : : : ¢ 2022 + 2023
p
e) 1 ¢ 3 ¢ 5 ¢ ::: ¢ 2027 + 2028
p
f ) 2 ¢ 8 ¢ 14 ¢ : : : ¢ 2022 + 2028
p
g) 10n + 7; 8n 2 N
p
h) 5n + 8; 8n 2 N
p
i) 35
p
j) 72023
p
k) 1 ¢ 2 ¢ 3 ¢ : : : ¢ 111
q
2022
l) (1 ¡ 2 + 3 ¡ 4 + 5 ¡ 6 + : : : + 99 ¡ 100) + 2023
65
p pprof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
III) Fie A = fx 2 Nj 10 < x · 122g. Scrie mulțimea A sub formă
explicită;
p p
IV) Fie B = fx 2 Nj 17 · x < 2027g. Calculează cardinalul mulțimii B;
© p ª
III) Fie C = x 2 Nj 2x + 6 2 N; x · 20 . Scrie mulțimea C sub formă
explicită;
66
p pprof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
IV) Fie D = fx 2 Nj x < 7 < x + 1g. Calculează cardinalul mulțimii D.
67
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
pătrat perfect
p p p L-am scris pe 18 ca un produs dintre un pătrat perfect (9) și un număr (2). Pătratul
a) 18 = 9¢2 =3 2 perfect a ieșit de sub radical (3) și numărul celălalt a rămas sub radical.
pătrat perfect
p p p L-am scris pe 12 ca un produs dintre un pătrat perfect (4) și un număr (3). Pătratul
b) 12 = 4 ¢ 3 = 2 3 perfect a ieșit de sub radical (2) și numărul celălalt a rămas sub radical.
pătrat perfect
p p p L-am scris pe 20 ca un produs dintre un pătrat perfect (4) și un număr (5). Pătratul
c) 20 = 4 ¢ 5 = 2 5 perfect a ieșit de sub radical (2) și numărul celălalt a rămas sub radical.
pătrat perfect
p p p L-am scris pe 50 ca un produs dintre un pătrat perfect (25) și un număr (2).
d) 50 = 25 ¢ 2 = 5 2 Pătratul perfect a ieșit de sub radical (5) și numărul celălalt a rămas sub radical.
Obs.
Cele mai uzuale pătrate perfecte sunt 4, 9, 16, 25,...
pătrat perfect
p p p L-am scris pe 600 ca un produs dintre un pătrat perfect (100) și un număr (2).
e) 600 = 100 ¢ 6 = 10 6 Pătratul perfect a ieșit de sub radical (10) și numărul celălalt a rămas sub radical.
p p
f) 8 g) 20
p p
h) 24 i) 27
p p
j) 28 k) 32
68
p prof. DanielpFlorescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
l) 36 m) 40
p p
n) 44 o) 45
p p
p) 48 q) 50
p p
r) 54 s) 60
p p
t) 68 u) 72
p p
w) 75 v) 80
p p
x) 84 y) 90
p p
z) 96 ®) 99
p p
¯) 200 °) 300
p p
±) 1000 ²) 1210
p p
´) 1440 µ) 242
69
p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
p
¶) 360 ·) 490
p p
¸) 6464 ¹) 81000
p
p ») 108
º) 162
p p
o) 450 ¼) 2048
p
¾) 243
c)11 d)15
e)25 f )109
p p
g)3 7 h)5 3
p p
i)2 33 j)6 2
p p
k)5 6 l)7 10
p p
m)6 11 n)10 6
70
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
3) Compară numerele:
p p
a)4 3 2 b) ¡ 2 10 ¡6
p p
c)7 4 3 d)6 5 14
p p
e) ¡ 5 3 ¡9 f )10 10 32
p p p p
g)3 7 2 15 h)4 6 3 11
p p p p
i) ¡ 5 5 ¡8 2 j)4 15 9 3
71
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
4) Să se ordoneze crescător numerele:
p p p p p p
3 2; 4; 2 5; 5 2; 7; 3 3; 2 7; 6 3; 10
72
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
p p
c) 25 d) 52
p p
e) 56 f) 8
p p
g) 20 h) 24
p p
i) 27 j) 28
p p
k) 32 l) 49
p p
m) 40 n) 44
p p
o) 45 p) 48
p p
q) 50 r) 54
p p
s) 60 t) 64
73
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
p p
u) 72 w) 75
p p
v) 80 x) 88
p p
y) 90 z) 96
p p
®) 100 ¯) 125
p p
°) 150 ±) 200
p p
²) 700 ´) 900
p p
µ) 1000 ¶) 250
p p
·) 810 ¸) 3636
p p
¹) 288 º) 363
74
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
a)5 b)6
c)12 d)16
e)35 f )100
p p
g)3 10 h)2 11
p p
i)2 22 j)7 2
p p
k)4 3 l)8 10
p p
m)10 11 n)4 11
3) Compară numerele:
p p
a)3 2 2 b) ¡ 2 11 ¡7
p p
c)7 5 2 d)4 5 9
75
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
p p
e) ¡ 3 11 ¡10 f )5 5 11
p p p p
g)3 3 2 7 h)2 11 3 5
p p p p
i) ¡ 5 3 ¡6 2 j)3 7 2 17
76
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
77
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
EXTRAGEREA PARȚIALĂ DE SUB RADICAL
METODA DESCOMPUNERII
p p
a) 18 b) 20
p p
c) 24 d) 27
p p
e) 32 f ) 40
p p
g) 48 h) 96
78
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
p p
i) 72 j) 162
p p
k) 216 l) 1350
p p
m) 224 n) 540
79
p prof. Daniel
pFlorescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
o) 720 p) 1176
p p
q) 4536 r) 8640
p
k) 26
p
l) 310
p
m) 27
p
n) 29 ¢ 311
p
o) 213 ¢ 314 ¢ 515
80
p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
p) 27 ¢ 39 ¢ 510
p
q) 211 ¢ 519 ¢ 77
81
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
p p
c) 252 d) 108
p p
e) 588 f ) 270
p p
g) 280 h) 288
82
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
p p
i) 180 j) 112
p p
k) 2700 l) 126
p p
m) 1215 n) 1980
83
p pFlorescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
prof. Daniel
o) 512 p) 3240
p p
q) 5760 r) 294
p p
s) 378 s0) 540
84
p prof. Daniel
pFlorescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
0
e) 240 t ) 480
p p
u) 9600 o) 2646
p p
x) 720 y) 1352
85
p prof. DanielpFlorescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
0
z) 4680 z ) 7007
p p
®) 9720 ¯) 15360
p p
°) 23040 ±) 7290
86
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
87
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
88
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
EXPLICITAREA
¯ MODULELOR
p ¯ DE FORMA
¯a § b c ¯
Aplicație
Să se expliciteze modulele
Def.
jxj =
f x
¡x
dacă x ¸ 0
dacă x<0
Obs.
Când avem de explicitat un modul care conține în interiorul său un număr
pozitiv pur și simplu desființăm modulul.
Ex.
1)j + 7j 2) j+15j
p p
5)j5 ¡ 2 3j 6)j2 7 ¡ 5j
Obs.
Când avem de explicitat un modul care conține în interiorul său un număr
negativ, desființăm modulul, dar schimbăm toate semnele termenilor din modul
89
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
Ex.
1) j¡8j
2) j¡15j
3) j¡8 + 3j
p
4)j2 2 ¡ 3j
p
5)j5 ¡ 2 7j
p
6)j ¡ 2 ¡ 3 6j
Aplicație
Arată că următoarele numere sunt întregi
p p
a)j4 ¡ 2 5j ¡ 20
p p
b)j6 ¡ 4 2j + 32
p p p p p
c)j3 3 ¡ 2 7j + 27 ¡ 28 + 144
90
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
r³ ´2 p
p 360
d) 6 ¡ 2 10 ¡
3
p
Obs. x2 = jxj
¯ p ¯¯ ¯¯ p ¯
¯ ¯
e) ¯4 ¡ 2 3 ¯ ¡ ¯2 3 ¡ 5¯
¯ p ¯ p
¯ ¯
f ) ¯3 7 ¡ 8¯ + 63
¯ p ¯ p
¯ ¯
g) ¯3 11 ¡ 10¯ + 99
91
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
¯ p ¯ ¯ p p ¯ p180
¯ ¯ ¯ ¯
g) ¯¡2 11 ¡ 5¯ + ¯3 5 ¡ 2 11 ¯ ¡
2
r³
p ´2 p
h) 7 ¡ 5 2 ¡ 50
r³ ´2 r³ ´2
p p
i) 3¡2 + 3+2
r³ ´2 r³ ´2
p p
j) 15 ¡ 4 + ¡ 15 ¡ 4
92
¯p p ¯¯ ¯¯p p ¯¯ ¯¯p prof.p ¯ Florescu,¯p
Daniel Școala Gimnazială
p ¯ Șerban-Vodă
¯ ¯ ¯ ¯
k) ¯ 1 ¡ 3 ¯ + ¯ 3 ¡ 5 ¯ + ¯ 5 ¡ 7 ¯ + : : : + ¯ 119 ¡ 121 ¯
93
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
-EXPLICITAREA MODULELOR-
¯ p ¯ p
¯ ¯
2) ¯2 2 ¡ 3¯ + 8
¯ p ¯¯ p
¯
3) ¯5 ¡ 2 6 ¯ + 24
¯ p ¯ 9
¯ ¯
4) ¯3 3 ¡ 5¯ ¡ p
3
¯ p ¯¯ p p
¯
5) ¯5 ¡ 2 7 ¯ ¡ 28 + 121
¯ p ¯ p3200 p q
¯ ¯ 2
6) ¯4 2 ¡ 6¯ ¡ + 10:000 + (¡3)
10
94
¯ p ¯¯ p q prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
¯ 2
7) ¯¡6 ¡ 35 ¯ ¡ 140 : 2 + (¡5)
¯ p ¯ 20 p
¯ ¯
8) ¯2 10 ¡ 6¯ ¡ p + 32 + 42
10
r³ ´2 p
p 180 p 2
9) 3 5¡7 + + 13 ¡ 122
2
r³ ´2 ³ p
p p ´ p
10) 5 2¡7 + 8 5 ¡ 5 10 : 5
95
r³
p ´2 ³ p p prof.
´ Daniel
p Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
11) 8 ¡ 3 7 ¡ 10 2 ¡ 3 14 : 2
r³ r³ r
p ´2 p ´2 33 ³p ´2
12) 10 ¡ 3 11 ¡ 9 ¡ 3 10 + p + 102 ¡ 10
11
r³ ´2 ¯ p ¯ p p
p ¯ p ¯ 7200
13) 4 5¡9 ¡ ¯¡4 5 ¡ 6 2 ¯ + 320 + q
2
(¡10)
96
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
MEDIA GEOMETRICĂ
p
Mg (a; b) = a ¢ b a; b ¸ 0
Ex:
1)Mg (2; 8)
97
³ p p ´ prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
16)Mg 2 3; 6 3
³ p p ´
17)Mg 4 5; 5 5
³ p p ´
18)Mg 2 7; 14 7
³ p p ´
19)Mg 5 6; 150 6
³ p p ´
20)Mg 4 3; 12 3
³ p p ´
21)Mg 16 7; 36 7
³ p p ´
22)Mg 25 10; 81 10
p p
Obs. x¢ x=x x¸0
Ex:
p p
1) 7 ¢ 7
p p
2) 43 ¢ 43
98
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR CU RADICAL
Obs.
Pentru a aduna sau pentru a scădea două numere cu radical, acestea trebuie
să aibă același radical. Radicalul comun se copiază și se adună sau se scad
doar numerele din fața radicalilor.
p p p
a x + b x = (a + b) x
x¸0
p p p
a x ¡ b x = (a ¡ b) x
Ex:
p p
1)2 7 + 3 7
p p
2)9 6 ¡ 5 3
p p
3)5 10 + 7 10
p p p
4)2 3 + 5 3 ¡ 4 2
p p p p
5)2 6 ¡ 5 11 + 4 6 + 7 11
p p p p
6)4 7 ¡ 5 2 + 6 7 + 2 2
p p p p p p
7)6 3 ¡ 5 2 + 7 6 + 5 2 ¡ 3+6 6
p p p p p p
8)2 15 ¡ 6 3 ¡ 4 5 ¡ 2 3 + 4 5 ¡ 15
p p p p p p
9)7 3 ¡ 4 6 ¡ 8 2 ¡ 2 3 ¡ 4 6 + 8 2
p p p p p p
10)4 13 ¡ 5 7 + 4 2 + 5 7 ¡ 3 2 ¡ 4 13
p p p p
11)2 7 ¡ 5 2 + 6 ¡ 4 7 + 5 2 ¡ 9
³ p p ´ ³ p p ´
12)2 3 2 ¡ 5 3 ¡ 3 2 2 ¡ 4 3
99
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
³ p p ´ ³ p p ´
13)6 4 5 ¡ 2 3 ¡ 8 3 5 + 2 3
³ p p p ´ ³ p p p ´
14)2 3 2 ¡ 4 3 ¡ 6 6 ¡ 3 5 2 + 3 3 ¡ 4 6
³ p p p ´ ³ p p p ´
15)4 2 2 ¡ 3 5 + 2 15 ¡ 6 3 2 ¡ 2 5 ¡ 3 15
³ p p ´ ³ p p ´
16)9 2 2 ¡ 3 3 ¡ 2 ¡ 6 3 2 + 2 3 ¡ 4
p p
17)17 2 ¡ 5 18
p p
18)23 3 ¡ 6 12
100
p p p p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
19)24 5 ¡ 7 8 + 5 45 + 3 50
p p p p
20)7 24 ¡ 5 27 + 3 54 ¡ 2 75
p p p p
21)3 60 ¡ 2 135 ¡ 4 28 ¡ 5 63
p p p p
22)5 90 + 6 98 ¡ 5 72 ¡ 7 160
p p p p
23)5 72 ¡ 5 48 ¡ 7 32 ¡ 6 243
101
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
p p p p
24)7 150 ¡ 4 125 + 3 294 ¡ 2 405
p p p p
25)5 63 ¡ 7 44 + 3 112 ¡ 2 176
102
p p p p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
26)5 60 ¡ 6 52 + 3 240 + 2 117
p p p p p
27)3 128 ¡ 2 363 + 4 320 + 7 432 ¡ 5 968
103
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
1) Calculează:
p p p p
a)2 15 + 7 15 b)3 6 + 12 6
p p p p
c)6 10 ¡ 8 10 d)5 17 ¡ 8 17
p p p p
e)6 2 ¡ 10 2 f) ¡ 2 3 ¡ 9 3
p p p p
g) ¡ 6 2 ¡ 11 2 h) ¡ 4 13 ¡ 11 13
p p p p
i)4 17 ¡ 2 17 j)18 3 ¡ 17 3
p p p p
k)12 23 ¡ 23 l)14 17 ¡ 15 17
p p p p
m)27 10 ¡ 29 10 n)18 22 ¡ 11 22
p p p p
o) 43 + 2 43 p)2 43 ¡ 3 43
p p p p
q)15 17 ¡ 17 17 r)36 109 + 73 109
p p 0
p p
s)6 19 ¡ 19 s )12 53 ¡ 17 53
p p 0
p p
t) ¡ 8 19 ¡ 5 19 t )19 26 ¡ 26
p p p p
u)44 7 ¡ 41 7 v)17 5 ¡ 18 5
p p p p
x)24 26 ¡ 11 26 y) ¡ 17 13 ¡ 13 13
p p
z)6 2 ¡ 5 8
2) Calculează:
p p p p
a)6 6 ¡ 2 7 + 8 6 ¡ 5 7
p p p p
b)3 11 ¡ 11 3 + 11 3 ¡ 11
p p p p
c)2 13 ¡ 4 11 ¡ 6 13 + 6 11
p p p p
104
d)5 17 ¡ 4 2 ¡ 8 2 ¡ 17
p p p p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
e)8 5 ¡ 9 5 + 6 11 ¡ 21 11
p p p p
f )4 6 ¡ 3 ¡ 8 6 + 2 3
p p p p
g) 43 ¡ 5 2 + 7 2 ¡ 5 43
p p p p
h)12 2 ¡ 8 5 ¡ 10 2 + 8 5
p p p p
i)24 13 ¡ 5 2 ¡ 12 13 + 6 2
p p p p
j)4 6 ¡ 6 6 + 2 7 ¡ 8 7
p p p p p p
k)6 23 ¡ 4 3 ¡ 8 15 + 6 3 ¡ 2 15 ¡ 6 23
p p p p p p
l)9 2 ¡ 8 3 ¡ 7 5 + 7 5 ¡ 3 ¡ 8 2
p p p p p p
m)5 13 ¡ 6 10 ¡ 4 7 + 2 10 ¡ 3 7 ¡ 2 13
p p p p p p
n)5 23 ¡ 42 2 ¡ 6 19 + 42 2 ¡ 6 19 + 2 23
p p p p p p
o)4 17 ¡ 6 2 ¡ 8 3 + 6 2 ¡ 3 17 ¡ 3
p p p p p p
p)2 22 ¡ 3 33 ¡ 5 55 ¡ 2 33 + 5 55 ¡ 3 22
3) Calculează
p p
a)10 2 ¡ 2 18
105
p p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
b)15 3 ¡ 5 12
p p
c)14 6 ¡ 2 24
p p
d)18 5 ¡ 3 20
p p
e) ¡ 5 27 ¡ 4 3
p p
f )2 28 ¡ 15 7
p p
g)7 44 ¡ 25 11
p p
i)12 7 + 2 63
p p
j)3 50 ¡ 25 2
p p
k) ¡ 5 12 ¡ 4 3
p p
l) ¡ 6 6 + 3 24
p p
m) ¡ 6 99 + 12 11
106
p p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
n) ¡ 13 7 + 2 63
p p p
o)4 6 ¡ 2 24 + 5 54
p p p
p)12 2 ¡ 5 18 + 4 32
p p p
q)6 5 ¡ 2 20 + 45
p p p
r)14 3 ¡ 5 27 + 2 75
p p p p
s)5 200 ¡ 3 300 + 5 50 ¡ 6 75
p p p p
s0)19 45 ¡ 12 50 + 2 12 ¡ 3 27
107
p p p p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
t)13 7 ¡ 2 63 + 15 11 ¡ 2 44
0
p p p p
t )19 2 ¡ 3 60 ¡ 4 15 + 6 18
p p p p
u)17 48 ¡ 5 27 + 2 13 ¡ 1300
108
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
109
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR CU RADICAL
Calculează
p p p p p p
a)2 20 + 5 45 ¡ 3 80 ¡ 125 + 2 180 ¡ 245
p p p p p p
b)6 28 + 2 63 ¡ 3 112 ¡ 4 175 + 252 ¡ 2 343
p p p p p
c)9 44 + 5 99 ¡ 4 176 ¡ 2 275 ¡ 396
110
p p p pprof. Daniel
p Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
d)2 18 ¡ 2 72 + 3 50 + 2 20 ¡ 698
p p p p p
e)2 48 ¡ 2 108 ¡ 2 147 + 3 12 + 3 75
p p p p p
f )2 52 ¡ 2 114 ¡ 832 + 3 117 ¡ 2 468
111
p p p prof.
p Daniel Florescu,
p Școala
pGimnazială Șerban-Vodă
g)2 288 ¡ 675 ¡ 2 1125 ¡ 3 242 + 2 192 + 4 180
p p p p p p
h) 112 + 2 12 ¡ 108 ¡ 2 192 + 175 ¡ 2 448
p p p p p p
i)3 338 ¡ 2 432 ¡ 3 605 ¡ 4 200 + 3 147 + 2 245
112
p p p pprof. Daniel p
Florescu, Școala
p Gimnazială Șerban-Vodă
j)4 50 ¡ 2 363 ¡ 3 500 ¡ 5 162 + 5 108 + 3 45
p p p p p p
k)2 405 ¡ 432 ¡ 3 768 + 5 48 ¡ 2 320 ¡ 720
p p p p p p
l) 288 ¡ 675 ¡ 448 ¡ 2 72 + 2 112 + 3 75
113
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
3p 1p 2p 2p
m) 18 ¡ 48 + 50 ¡ 27
2 3 5 3
114
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
Calculează
p p
a)2 5 + 3 20
p p
b)10 3 ¡ 3 12
p p
c)15 6 ¡ 3 24
p p
d)3 44 + 5 11
p p
e)5 90 ¡ 3 10
p p
f )3 700 ¡ 25 7
p p
g)2 500 ¡ 10 5
p p
h)5 99 ¡ 6 44
p p
i)5 18 ¡ 2 50
p p
j)7 12 ¡ 2 300
p p
k)7 20 + 3 45
p p
l)5 24 + 2 600
p p
m)3 28 ¡ 2 63
115
p p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
n)11 90 ¡ 3 40
p p p p
o)7 8 ¡ 27 + 5 18 + 3 12
p p p p
p)4 5 ¡ 2 28 ¡ 2 45 + 2 63
p p p p
q)5 24 ¡ 2 63 ¡ 5 28 ¡ 2 54
p p p p
r) ¡ 3 128 + 2 450 + 3 96 ¡ 5 150
p p p p
s)5 112 ¡ 2 243 + 2 252 + 3 432
116
p p p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
p
0
s )2 162 ¡ 3 180 ¡ 288 + 2 405
p p p p
t)3 294 ¡ 2 396 + 3 104 ¡ 2 1350
117
0
p p p p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
t )2 648 ¡ 2 363 ¡ 882 + 3 1875
118
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
119
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
ÎNMULȚIREA RADICALILOR
Aplicație
Calculează:
p p p p
a) 2 ¢ 2 b) 3 ¢ 3
p p p p
c) 5 ¢ 5 d) 7 ¢ 7
p p p p
e) 11 ¢ 11 f ) 13 ¢ 13
p p
Obs. x¢ x=x x¸0
Dem.
p p p p
g) 15 ¢ 15 h) 23 ¢ 23
p p p p
i) 37 ¢ 37 j) 109 ¢ 109
p p p p
k) 2 ¢ 7 l) 3 ¢ 5
p p p p
m) 2 ¢ 10 n) 3 ¢ 6
p p p p
o) 2 ¢ 6 p) 2 ¢ 14
p p p p
q) 2 ¢ 22 r) 12 ¢ 6
p p
s) 22 ¢ 88
Obs.
p p p
a x ¢ b y = ab xy x; y ¸ 0
120
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
Aplicație:
Calculează
p p p p
a)2 7 ¢ 5 3 b)2 5 ¢ 7 6
p p p p
c)2 5 ¢ 3 5 d)3 7 ¢ 2 7
p p p p
e)2 6 ¢ 7 5 f )3 2 ¢ 7 2
p p p p
g)2 11 ¢ 3 11 h)6 3 ¢ 2 2
p p p p
i)4 2 ¢ 5 2 j)7 3 ¢ 6 13
p p p p
k)5 2 ¢ 8 2 l)2 2 ¢ 3 6
p p p p
m)5 2 ¢ 3 22 n)6 6 ¢ 5 3
p p p p
o)5 3 ¢ 2 30 p)6 10 ¢ 3 6
p p p p
q)2 7 ¢ 3 21 r)5 15 ¢ 2 10
121
p p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
p p
s)6 21 ¢ 2 6 s0)3 12 ¢ 2 48
p
t)(2 3)2
³ p ´2
Obs. a b = a2 ¢ b b¸0
Dem.
p
t0)(3 5)2
p
u)(5 2)2
p
v)(2 11)2
p
x)(2 7)2
p
y)(2 10)2
p
z)(3 6)2
p
®)(4 5)2
p
¯)(2 5)3
122
p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
3
°)(2 7)
p
±)(3 2)4
p
²)(2 11)3
p
³)(3 7)3
p
µ)(2 6)4
p
¶)(2 3)5
123
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
RIDICAREA LA PUTERE A RADICALILOR
1) Calculează:
p 2 p 2 p 2
a) 2 b) 3 c) 5
p 2 p 2 p 2
d) 7 e) 10 f ) 11
p 2 p 2 p 2
g) 13 h) 15 i) 17
p 2 p 2 p 2
j) 19 k) 109 l) 2025
Obs. ³ p ´2
a b = a2 ¢ b b¸0
Dem.
2) Calculează:
p p
1)(2 3)2 2)(2 5)2
p p
3)(2 7) 2
4)(2 10)2
p p
5)(2 11)2 6)(3 2)2
p 2
p
7)(3 3) 8)(3 5)2
p p
9)(3 6)2 10)(3 7)2
p p
10)(3 10) 2
12)(3 7)2
124
p prof. Daniel Florescu,
p Școala Gimnazială Șerban-Vodă
2
13)(4 2) 14)(4 3)2
p 2
p
15)(5 2) 16)(10 2)2
p p
17)(10 6)2 18)(11 2)2
125
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
1) Completează tabelul:
a¢b
a¡b
a¢c
a2
126
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
127
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
128
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
129
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
130
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
131
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
ADUNAREA ȘI ÎNMULȚIREA RADICALILOR
-aplicații-
Calculează:
p p
a)2 6 ¢ 3 6
p p
b)2 6 + 3 6
p p
c)5 2 ¡ 3 5
p p
d)5 2 ¢ 3 5
p p p
e)10 6 ¢ 2 3 ¡ 15 2
p p p p
f )12 6 ¢ 2 10 ¡ 4 3 ¢ 5 5
Obs.
a (b + c) = a ¢ b + a ¢ c a (b ¡ c) = a ¢ b ¡ a ¢ c
p p p p p
g)2 6(5 2 ¡ 3 3) ¡ 2(4 3 ¡ 6 2)
132
p p p p prof.
p Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
h)2 3(3 6 ¡ 5 2 ¡ 2) ¡ 4(2 3 ¡ 4 2 ¡ 1)
p ³ p p ´ p ³ p p ´ p p
i)3 10 2 5 ¡ 2 2 + 3 ¡ 2 5 3 2 ¡ 2 5 + 2 ¡ 3 98 ¡ 144
p ³ p p ´ p ³ p p p ´ p
j)2 6 4 2 ¡ 3 3 ¡ 5 ¡ 4 3 2 6 ¡ 5 3 + 2 2 ¡ 2 192
p ³ p p p ´ p ³ p p p ´ p
k)3 2 2 6 ¡ 4 3 + 2 2 ¡ 2 3 3 6 ¡ 4 3 + 2 2 ¡ 432
³ p p ´³ p p ´ ³ p p p ´
l) 2 6 ¡ 3 2 3 3 ¡ 4 6 ¡ 3 2 6 ¡ 4 2 ¡ 5 3
133
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
³ p p ´2 p
m) 2 3 ¡ 5 2 + 2400
³ p p ´2 ³ p p ´³ p p ´ p
n) 2 6 ¡ 3 2 ¡ 3 2 ¡ 2 3 3 2 + 2 3 + 4 108
134
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
1) Calculează:
p p p p
a)2 7 + 3 7 b)2 7 ¢ 3 7
p p p p
c)6 5 ¡ 2 5 d)6 5 ¢ 2 5
p p
e)5 12 ¡ 4 3
p p
f )5 12 ¢ 4 3
p p
g)2 6 + 5 24
p p
h)2 6 ¢ 5 24
p p
i)2 45 ¡ 3 5
p p
j)2 45 ¢ 3 5
p p
k)3 7 ¡ 2 63
p p
l)3 7 ¢ 2 63
p p p
m)2 7 ¢ 3 2 ¡ 5 14
p p p
n)12 6 ¡ 6 2 ¢ 2 3
p p p
o)2 5 ¢ 3 10 ¡ 11 2
p p p
p)3 6 ¢ 2 3 ¡ 5 2
p p p
g)6 2 ¢ 2 3 ¡ 5 ¢ 3 6
p p p
r)2 6 ¢ 5 10 ¡ 20 15
135
p p p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
s)2 26 ¢ 5 2 ¡ 7 13
0
p p p p
s )4 6 ¢ 5 15 ¡ 3 2 ¢ 5 5
p p p p
t)9 3 ¢ 5 6 ¡ 2 5 ¢ 3 10
p p p p
t0)2 10 ¢ 3 15 ¡ 3 3 ¢ 5 2
p p p p
u)3 22 ¢ 2 11 ¡ 5 3 ¢ 7 6
p p p p
x)12 5 ¢ 3 2 ¡ 5 6 ¢ 2 15
136
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
p p p p
y)2 10 ¢ 4 6 ¡ 2 2 ¢ 3 30
p p p p
z) 15 ¢ 3 35 ¡ 2 3 ¢ 5 7
2) Calculează:
p ³ p p ´ p ³ p p ´
a)2 5 3 3 ¡ 4 5 ¡ 4 3 2 3 ¡ 5 5
p ³ p p ´ p ³ p p ´
b)6 2 3 2 ¡ 4 5 ¡ 2 5 4 2 ¡ 5 5
p ³ p p ´ p ³ p p ´
c)6 2 3 2 ¡ 4 5 ¡ 2 5 4 2 ¡ 5 5
p ³ p p ´ p ³ p ´
d)6 3 2 2 ¡ 5 6 ¡ 2 2 4 3 ¡ 5
p ³ p p ´ p ³ p p ´
e)9 3 4 2 ¡ 5 6 ¡ 3 3 5 2 ¡ 2 6
137
p ³ p p ´ prof. Daniel
p ³ p ´ Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
f )2 5 3 10 ¡ 4 2 ¡ 3 2 2 5 ¡ 4
p ³ p p ´ p ³ p p p ´
g)4 3 2 2 ¡ 2 3 ¡ 3 ¡ 2 2 5 2 ¡ 3 3 ¡ 5 6
p ³ p p p ´ p ³ p p ´
h)2 6 3 2 ¡ 2 3 ¡ 5 6 ¡ 3 2 2 2 ¡ 5 6 ¡ 2
p ³p p p ´ p ³ p p ´
i)4 5 10 ¡ 3 2 ¡ 5 5 ¡ 2 2 3 2 ¡ 5 5 ¡ 4
³ p p ´ ³p p ´ p ³ p p ´
j) 2 3 ¡ 5 2 3+4 2 ¡5 2 2 3¡6 2
138
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
³ p p ´³ p p ´ p ³ p p ´
k) 2 5 + 4 3 3 5 ¡ 4 3 ¡ 4 3 2 5 ¡ 2 3
³ p ´³ p ´ p ³ p ´
l) 5 2 ¡ 3 5 2 + 4 ¡ 3 2 2 2 ¡ 6
³ p p ´³ p p ´ p
m) 2 7 ¡ 3 2 2 7 + 3 2 + 9801
³ p p ´³ p p ´
n) 4 3 + 2 5 4 3 ¡ 2 5
139
³ p p ´2 p ³ p prof. Daniel
p ´Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
o) 3 2 ¡ 2 3 ¡ 2 3 ¢ 7 2 ¡ 8 3
³ p p ´2 p ³ p p ´
p) 3 3 ¡ 2 5 ¡ 4 3 2 5 + 3 3
³ p ´2 p ³ p ´
q) 3 2 + 5 ¡ 2 2 5 2 ¡ 10
³p p p ´2 ³p p p ´
r) 5+ 3+ 2 ¡2 5+ 3+ 2
140
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
141
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
142
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
Împărțirea radicalilor
p p p
a x : (b y) = (a : b) x : y x ¸ 0; y > 0; b 6
=0
Ex.
p p p p
1)10 6 : (2 2) 2)18 22 : (6 11)
p p p
3)24 30 : (8 5) 4)32 5 : 8
p p p p
5)14 6 : 2 6)12 7 : 7
p p
7)6 : 3 8)10 : 5
Raționalizarea fracțiilor
Obs.
A raționaliza o fracție înseamnă a o amplifica în așa fel încât să-i dispară
radicalul de la numitor. Cea mai frecventă metodă de raționalizare presupune
amplificarea cu radicalul de la numitor.
p b p
x x b p p
p = x¢ x=x
a b a¢b x¸0
a6
= 0; b > 0
Ex.
6
1) p
2
143
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
10
2) p
5
15
3) p
3
14
4) p
7
10
5) p
3 2
15
6) p
7 3
10
7) p
3 5
22
8) p
3 10
p
12 5
9) p
5 6
p
3 7
10) p
2 3
p
15 2
11) p
4 3
p
15 30
12) p
3 6
144
p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
7 20
13) p
2 5
p
28 50
14) p
35 2
p
51 2
15) p
2 17
1
16)¤ p
2¡1
2
17)¤ p
3+ 7
145
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
RAȚIONALIZAREA
- temă-
Să se raționalizeze fracțiile:
16
1) p
2
35
2) p
7
18
3) p
3
30
4) p
6
44
5) p
11
39
6) p
13
46
7) p
23
42
8) p
21
60
9) p
6
146
45
10) p
5
12
11) p
7
33
12) p
10
10
13) p
6
25
14) p
10
40
15) p
15
15
16) p
3 5
18
17) p
2 3
4
18) p
5 2
14
19) p
3 7
40
20) p
3 10
147
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
22
21) p
3 11
45
22) p
2 15
210
23) p
2 21
31
24) p
3 31
29
25) p
2 29
p
2 3
26) p
3 2
p
6 5
27) p
2 3
p
36 5
28) p
4 6
p
10 3
29) p
5 2
p
21 3
30) p
2 7
p
2 3
31) p
5 6
148
p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
5 2
32) p
2 5
p
5 7
33) p
3 5
p
30 3
34) p
3 10
p
33 2
35) p
2 11
p
10 6
36) p
5 2
p
12 6
37) p
2 3
p
6 10
38) p
2 5
p
18 21
39) p
9 7
p
22 30
40) p
33 6
149
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
150
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
RAȚIONALIZAREA
pNUMITORILOR
p DE FORMA
a + b și a ¡ b
p p
Obs. a+ b este conjugatul lui a ¡ b
Ex.
7
1) p
3¡ 2
9
2) p
4+ 7
6
3) p
11 ¡ 3
40 10
4) p +p
5+ 5 5
6 p 21
5) p p + 45 + p
5¡ 7 7
151
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
3 6 24
6) p ¡p +p
2 3¡3 3 36
p
18 30 14 p
7) p ¡ p ¡ p + 432
2 6+5 2 49
p
12 p p
8) p p + 336 + 900
3 3¡2 7
152
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
Să se raționalizeze fracțiile:
6
1) p
3¡ 3
4
2) p
3+ 5
4
3) p
4¡ 10
5
4) p
4+ 11
9
5) p
15 ¡ 3
3
6) p
15 + 4
153
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
8
7) p
17 ¡ 3
6
8) p
19 + 4
6
9) p
21 + 5
10
10) p
5 ¡ 30
p
6 2
11) p
6 + 30
p
3 2
12) p
6 ¡ 39
2
13) p
3 2¡4
154
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
3
14) p
2 3+3
22
15) p
2 5¡3
1
16) p
2 6+5
3
17) p
2 7¡5
2
18) p
5+3 3
p
2
19) p
5 2¡7
p
11
20) p
10 + 3 11
155
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
156
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
157
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
RAȚIONALIZAREA
-aplicații-
1) Raționalizează fracțiile
35 34
a) p b) p
5 17
p p
20 3 14 3
c) p d) p
5 7
p p
10 5 3 2
e) p f) p
3 2 2 3
p p
33 10 10 28
g) p h) p
3 5 2 7
5
i) p
4¡ 11
10
j) p
5+2 5
10
k) p
3 2¡4
60
l) p p
5 2+2 5
158
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
2) Calculează:
18 p
a) p ¡ 54
6
22 p
b) p ¡ 44
11
p ³ p p ´ 60
c)2 5 3 2 + 3 5 ¡ p
10
14 p ³ p ´
d) p ¡ 7 2 ¡ 3 7
7
µ ¶ p
2 3
e) p +p ¢ 2
8 18
¶
p µ p 20
f )2 5 ¢ 3 5 + p
5
p µ ¶ p
15 4
g)2 3 ¢ p +p ¡ 2 24
3 2
159
µ ¶ p prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
60 6 p
h) p +p : 3 ¡ 10 2
6 3
pp p p p p p p
2¡ 1 3¡ 2 4¡ 3 100 ¡ 99
i) p + p + p + ::: + p
2 6 12 9900
a¡b a b
= ¡
c c c
160
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
ORDINEA EFECTUĂRII OPERAȚIILOR CU NUMERE REALE
1. Ridicarea la putere.
Obs.
Dacă apar paranteze într-un ex. de calcul cu numere întregi se rezolvă prioritar
calculele din paranteza rotundă, apoi din cea dreaptă, apoi din acoladă.
Aplicații
I. Să se calculeze:
p 11
1) 11 + 3 ¡ p
11
³ p ´ 42
2)2 8 + 63 ¡ p
7
p
p ³ p ´ 18 20 10
3) 2 3 3 ¡ 5 ¡ p + p
6 4 5
161
p ³ p p ´ 3p300 prof.
12
p
Daniel Florescu,
16 30
Școala Gimnazială Șerban-Vodă
4)2 6 3 2 ¡ 3 + 4 ¡ +p + p
5 2 2 5
p µ 5 p p ¶ qp 30 p
5)3 2 p ¡ 2 3 + 4 2 ¡ 625 + p ¡ 576
2 5 6
³ p ´2 p
p ³ p p p ´ p 120 2 30
6) 3 2 ¡ 2 10 3 5 ¡ 2 2 + 3 10 ¡ 1 + 1800 ¡ p ¡ p
3 5 3
162
¯ prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
¯ p ¯¯ p 10
7) ¯7 ¡ 5 2 ¯ ¡ 49 ¡ p
2
¯ ¯ q p
¯ p ¯ 2 12 + 5 6 r
8) ¯5 ¡ 2 6 ¯ + (¡5) ¡ p
6
¯ p p ¯ r³ p ´2 10 ¡ 3p10 q p p
¯ ¯ p 2 x2 = jxj
9) ¯3 3 ¡ 2 5 ¯ ¡ 3 3¡5 ¡ ¡ (¡9) ¡ 18
5
163
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
r³
p ³ p p p ´ ¯¯ p ¯¯ p ´2
10)3 2 5 2 +
l 2 3 + 2 6 + ¯15 ¡ 6 6 ¯ + 12 3 ¡ 21
164
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
ECUAȚII DE FORMA x2 = a
165
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
2 2
m) (x + 3) = 49 n) (x ¡ 2) = 81
2 2
o) (x ¡ 12) ¡ 100 = 0 p) (x ¡ 109) + 2025 = 0
2
q) (2x ¡ 1) ¡ 25 = 0
166
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
167
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
2 2 2
13)2x = 50 14)3x ¡ 300 = 0 15)5x = 125
168
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
2 2 2
22) (x ¡ 7) = 64 23) (x + 2) = 9 24) (x ¡ 3) = 16
2 2 2
25) (x + 4) = 25 26) (2x ¡ 1) = 9 27) (2x + 7) = 81
2
28) (2x + 4) = 100 2
29)3 (x ¡ 6) = 108 30)x2024 + x12 + 109 = 0
169
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
170
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
171
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
RADICALI
-recapitulare-
p p
c) 45 d) 54
p p
e) 28 f ) 50
p p
g) 90 h) 44
p p
i) 99 j) 300
p p
k) 108 l) 1800
p p
m) 112 n) 1620
172
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
2) Să se compare numerele:
p p p
a)2 7 3 3 b) ¡ 5 2 ¡7
p 17 p
c)10 3 11 d) 4 2
3
3) Să se calculeze:
p p p p
a)3 7 + 2 7 b)12 6 ¡ 6
p p p p
c)8 3 + 3 d)11 2 ¡ 5 18
p p
e)3 50 ¡ 2 98
p p p p
f )3 99 ¡ 5 150 ¡ 2 44 + 3 96
173
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
p p p
g)2 5 ¢ 3 6 h)5 2 ¢ 4
p p p
i) 3 ¢ 2 7 j)8 ¢ 5 10
p p p p
k)2 3 ¢ 5 3 l)4 5 ¢ 2 5
p 2 p
i)(3 2) j)(2 5)2
p p 2
k)(2 10)2 l)(2 7)
p p 2
m)(3 5)2 n)(3 6)
p p
o)(3 10)2 p)(3 11)2
p
q)(3 2)3
p
r)(2 3)4
p
s)(2 6)3
4) Să se raționalizeze fracțiile:
12
a) p
6
21
b) p
7
174
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
24
c) p
6
22
d) p
2
15
e) p
10
p
2 3
f) p
5 2
p
10 2
g) p
3 5
p
12 5
h) p
5 6
p
15 3
i) p
4 5
p
12 7
j) p
5 6
3
k) p
7¡2
5
l) p
5+2 5
5) Calculează:
12 20
a) p ¡p
4 ¡ 10 10
175
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
13 6
b) p +p
5+2 3 3
9 15
c) p ¡p
3 5¡6 5
6 7
d) p ¡ p
2 5¡3 2
176
µ prof. ¶
Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
8 15 7 6
e) p ¡ p ¡2 p ¡p
6¡2 7 2 6¡3 7 6
177
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
p µ 1 p ¶
6) Se consideră numerele reale a = 2 p + 2 + 2 și
p µ p ¶
2
4
b= 3 p ¡ 3 + 4 . Arată că a=b
3
178
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
µ ¶ p
8 6 2
7) Arată că media aritmetică a numerelor x = p +p ¢ și
µ ¶ p 18 2 13
1 5 3
y= p ¡p : este egală cu 1.
3 147 14
179
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
µ ¶ µ ¶¡1
2 9 6 1
8) Se consideră numerele x = p +p +p ¢ p și
12 27 108 3
¡ ¢3
y = 56 ¢ 253 : 1258
a) Arată că x = 5:
180
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
µ ¶
20 3 1
9) Se consideră numerele a = p ¡p : și
1800 72 84
p qp p
2 2
b = ( 3 ¡ 3) ¡ ( 3 ¡ 2) + 75
p
a) Arată că a = 7 2
b) Compară numerele a și b.
181
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
x+1
b) Se consideră numărul natural N = y ¡ . Determină cel mai mic
2
22 natural de două cifre care este divizibil cu N.
182
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
p p µ ¶
2 2 7 8
11) Fie numerele x = 10 2 ¡ 3 18 și y = p +p ¡p : p
p 5 20 125 5 5
a) Arată că x = 2
¡ 2 ¢2024
b) Calculează y ¡ x
183
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
1 1 ³p ´
12) Fie numerele a = p +p ¡2 2 ¡ 1 și
2+1 2¡1
µ ¶ p µ ¶ ³p ´
2 3 1 1 p
b= p +p ¢ 6¡ p ¡p 96 ¡ 5 3 ¡ 10
3 2 12 8
184
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
1 1 ³p ´
2024
13) Fie numerele a = p p +p p +2 2 + 2 + (¡1) și
2+ 3 2¡ 3
à p ! à p !¡1
7 2 4 11 10
b= p +p ¢
2 5 10 60
a) Arată că a = 5
n 2n
b) Arată că a + b + 1 nu este pătrat perfect.
185
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
" ¡p p ¢ p p p #¡1 ³ ´
27 + 12 : 3 ¢ 2 2 p 3
14) Fie a = + ¢ 2 și
10 2
Ãp p ! p
6 3 6 5 p 54
b= ¡ ¡p + 24 :
3 4 6 4
a) Arată că a=2
186
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
187
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
CALCULE CU RADICAI DATE LA EXAMENE
188
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
189
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
190
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
191
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
192
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
193
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
194
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
195
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
196
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
197
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
198
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
199
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
200
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
201
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
202
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
203
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
204
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
205
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
206
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
207
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
208
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
209
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
210
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
211
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
212
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
213
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
214
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
215
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
216
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
217
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
218
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
219
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
220
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
221
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
222
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
223
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
224
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
225
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
226
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
227
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
228
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
229
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
230
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
231
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
232
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
233
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
234
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
235
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
236
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
237
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
238
2.
ECUAȚII
239
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
ECUAȚII DE FORMA ax + b = 0
Def.
O ecuație este o propoziție matematică ce afirmă că două expresii
matematice sunt egale (o identitate) doar pentru anumite valori ale variabilelor
implicate în acestea (sau chiar pentru nici o valoare). Valorile variabilelor
pentru care egalitatea este adevărată poartă numele de soluții.
Ex.
1)3x = 12 , unde x 2 R
Se observă că dacă propoziția de mai sus este adevărată pentru x = 4,
deoarece 3 ¢ 4 = 12 și prin urmare spunem că x = 4 este soluție a
ecuației 3x = 12:
Scriem S = f4g
2)x ¡ 5 = 12 , unde x 2 Z
3)x2 ¡ 9 = 0 , unde x 2 Q
4)x4 = ¡2024 , unde x 2 R
5)5x ¡ 3y = 2
Obs.
O parte din literele care apar într-o ecuație se numesc necunoscute,
numerele din fața necunoscutelor se numesc coeficienții necunoscutelor,
iar numerele care nu apar în fața necunoscutelor se numesc termeni liberi.
coeficientul necunoscutei
mulțimea în care necunoscuta ia valori
2 x ¡ 3 = 7; x 2 R
a)2x ¡ 1 = 5
b)3x ¡ 5 = 5x ¡ 11
c) j3x ¡ 5j = 4
c0) j2x ¡ 7j = 13
241
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
2x 8
d) =
3 5
x 2
e) =
x¡2 11
3x ¡ 1 4x + 3
e0 ) =
5 8
x¡3 9
e00) =
4 x¡3
242
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
f ) (x ¡ 7) (2x ¡ 5) = 0
¡ ¢
f 0) (3x + 24) x2 ¡ 25 = 0
Obs.
Un produs de două sau de mai multe numere este egal cu 0 numai dacă cel
puțin unul din numere este 0.
¡ ¢
g) (x + 3) (2x ¡ 10) x2 ¡ 49 = 0
7x 5 2x 1
h) ¡ = +
10 6 5 2
243
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
3x 3 5x 2
i) + = +
4 8 6 3
3x 1 3x 1
i0 ) ¡ = +
5 10 4 2
3x ¡ 2 2x ¡ 3 4
j) ¡ =
10 8 5
244
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
5x ¡ 1 3x ¡ 2 5
k) ¡ =
12 9 4
245
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
Def.
Două ecuații se numesc echivalente dacă au aceeași soluție.
Ex.
x 5
12
=
6
, 3x ¡ 1 = 29
Aplicații
Să se determine parametrului real m știind că ecuațiile de mai jos sunt
echivalente.
x 5 1
a)mx ¡ 3 = m + 2 , ¡ =
2 6 3
246
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
2 2
b) (x ¡ 2) + (x + 2) = 2x (x ¡ 1) , m2x+ 1 = ¡5
1
247
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
4) Determină numerele naturale prime a și b știind că 9a + 7b = 1002
248
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
a)3x ¡ 5 = 7x + 19
2x ¡ 3 3
b) =
3x + 5 5
5x 2 3x 3
c) ¡ = +
6 3 4 2
d)x2 ¡ 6 = 19
249
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
e)x2024 + 2025 = 0
2x ¡ 3 x ¡ 2 5
f) ¡ =
2 3 6
g) j2x ¡ 13j = 11
250
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
i) j3x ¡ 7j + 109 = 0
2
j) (x ¡ 7) = 64
2 2
k) (2x ¡ 3) = (x ¡ 2)
l)x2024 + x2 + 2025 = 0
251
¯ ¯ prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
2
m) ¯x2 ¡ 36¯ + (x + 6) = 0
n) (x ¡ 10) (x ¡ 109) = 0
o) (x ¡ 9) (2x ¡ 3) = 0
p p
p)2x + 3 5 ¡ 1 = 5 + x 5
p p p
q)x 15 + 4 3 = 3 5 + 4x
252
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
2) Să se determine numerele raționale a și b astfel încât
³ p ´ ³ p ´ p
a 2 5 ¡ 3 + b 6 ¡ 3 5 = 19 5 ¡ 36
253
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
a)2x ¡ 19 = 25 , ax ¡ 7 = 20
ax x2 ¡ 2a x
b) 2 = , +3=2
x +3 a+7 2
254
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
c)ax ¡ 7 = 5 , x ¡ a = 1
a)2a + 7b = 25
b)5a + 3b = 41
255
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
c) (a ¡ 2) (b ¡ 3) = 5
2a ¡ 1 1
d) =
7 b+3
256
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
e)3a + 11b = 121
f )ab = 3a + b ¡ 1
257
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
258
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
259
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
260
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
PROBLEME CARE SE REZOLVĂ CU AJUTORUL ECUAȚIILOR
1) Diferența dintre cvadruplul și dublul unui număr este egală cu 15. Află
numărul.
2) Tatăl are 41 de ani și fiul său are 9 ani. Peste câți ani vârsta tatălui va fi de
3 ori mai mare decât vârsta pe care o va avea fiul?
261
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
3) Tată are 100 de ani, iar fiica sa are 58 de ani. În urmă cu câți ani vârsta fiicei
era jumătate din vârsta tatălui?
4) Raportul dintre vârsta Luminiței din urmă cu 2 ani și vârsta ei de peste 4 ani
262
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
5) Tată are 35 de ani, iar cei doi fii ai săi au 8 ani și 2 ani. Peste câți ani vârsta
tatălui va fi dublă față de suma vârstelor pe care le vor avea fiii?
6) Într-un butoi sunt 42 de litri de vin și în alt butoi sunt 28 de litri de vin. Ce
cantitate de vin trebuie mutată din primul în al doilea butoi astfel încât
cantitățile din cele două butoaie să devină egale?
263
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
7) Într-un magazin sunt 69 de telefoane Samsung și 83 de telefoane Apple.
Telefoanele Samsung se vând câte 5 pe zi, iar telefoanele Apple se vând
câte 7 pe zi. După câte zile numărul de telefoane Samsung va deveni egal
cu numărul de telefoane Apple?
264
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
9) Media aritmetică a 10 numere naturale este egală cu 100. Dacă media
aritmetică a primelor 9 numere este egală cu 70, calculează-l pe al zecelea.
265
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
11) Vârsta lui Andrei de peste 1 an va fi dublă față de vârsta pe care o avea în
urmă cu 11 ani. Calculeză-i vârsta lui Andrei.
12) Ștefan strânge bani pentru a-și cumpăra un monitor. În prima lună strânge
jumătate din sumă, în a doua lună strânge un sfert din sumă, în a treia lună
strânge o șesime din sumă, iar în a patra lună strânge restul de 200 de lei. Să
se calculeze prețul monitorului.
266
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
12’) Alin strânge bani pentru a-și cumpăra un laptop. În prima lună strânge o
treime din sumă, în a doua lună strânge un sfert din sumă, în a treia lună
strânge o cincime din sumă, iar în a patra lună strânge restul de 1300 de lei.
Să se calculeze prețul laptopului.
13) Un elev răspunde la toate cele 40 întrebări ale unui test grilă. Se știe că
nu există punctaj din oficiu și că pentru un răspuns corect se primesc 5
puncte, iar pentru un răspuns greșit se scad 3 puncte.
a) Ce punctaj obține elevul dacă greșește 12 răspunsuri?
267
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
- temă -
1. Într-un depozit erau 200 tone de cartofi, iar într-altul 420 tone de cartofi. În
același număr de zile, din primul depozit s–au vândut câte 12 tone de cartofi
pe zi, iar din al doilea depozit s–au vândut câte 10 tone de cartofi pe zi. După
câte zile au rămas de 4 ori mai mulți cartofi în al doilea depozit decât au
rămas în primul depozit?
2. Marian strânge bani pentru a cumpără o minge. Prima dată strânge o treime
din sumă, a doua oară strânge o șesime din sumă, a treia oară o zecime din
sumă, a patra oară 1/15 din sumă și a cincea oară restul de 10 lei. Cât costă
mingea ?
268
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
3. Ana are 14 ani și Ioana are 5 ani. Peste câți ani vârsta Anei va fi dublă față
de vârsta Ioanei?
4. Tatăl are 57 de ani și fiul are 25. În urmă cu câți ani vârsta fiului era de 3 ori
mai mică decât vârsta tatălui?
269
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
5. În două magazine alăturate sunt 220 de televizoare, respectiv 190 de
televizoare. Știind că din primul magazin se vând câte 5 televizoare pe zi și
din al doilea câte 4 televizoare pe zi, aflați după câte zile va rămâne același
număr de televizoare în cele două depozite.
6. Într-o ladă sunt 53 de kg de mere și în alta 7 kg. Câte kg trebuie să luăm din
prima ladă si să punem în a doua pentru a avea cantități egale în cele două
lăzi?
270
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
7. Într-un depozit sunt 100 de tone de grâu. Știind că se vând 4 tone pe zi,
aflați dupa câte zile în depozit rămâne o cantitate egală cu 20% din cea
inițială.
8. Dacă Ionel ar mânca 8 din bomboanele sale, i-ar mai rămâne 80% din cele
pe care le avea. Câte bomboane are?
271
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
9. Alexandra are 30 lei, Oana are 22 lei și Andrei 36 lei. Ei merg în parc pentru
a se plimba cu barca, contribuind la închirierea bărcii cu sume egale de bani.
După ce se plimba cu barca observă că lui Andrei i-a rămas o sumă de bani
egală cu sumele ce le-au rămas fetelor la un loc. Aflați cât a costat închirierea
bărcii.
272
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
11. Media aritmetică dintre un număr și dublul său este cu 3 mai mică decât
media aritmetică dintre acel număr și triplul său. Aflați numărul.
12. În urmă cu 3 ani vârsta Anei era de două ori mai mică decât vârsta pe
care o va avea peste 7 ani. Aflați-i vârsta!
273
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
13. Într-un supermarket sunt la vânzare 92 de laptopuri și 95 de tablete.
Știind că se vând câte 6 laptopuri și câte 10 tablete pe zi, aflați după câte zile
numărul laptopurilor rămase va fi dublu față de cel al tabletelor rămase.
14. Cristi vrea sa cumpere o husă și strânge bani în mai multe săptămâni. În
prima strânge jumătate din prețul husei, în a doua un sfert, în a treia o cincime
și în ultima 3 lei. Aflați cât costă husa.
274
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
15. În urmă cu 2 ani vârsta lui Andrei era egală cu patru cincimi din vârsta pe
care o va avea peste 2 ani. Aflați-i vârsta.
16. Tatăl are 42 de ani, iar fiii au 6 ani și 10 ani. Aflați peste câți ani tatăl va
avea vârsta cât suma vârstelor pe care le vor avea fiii.
275
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
17. Mama are 49 de ani, iar fiicele 19 ani și 22 de ani. În urmă cu câți ani
mama avea vârsta dublă față de suma vârstelor pe care le aveau fiicele?
276
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
Ecuaţii cu o necunoscută
1. Aflaţi un număr ştiind că dacă la dublul său adunăm 7 iar rezultatul astfel obţinut îl
înmulţim cu 3 obţinem 39.
2. Aflaţi un număr ştiind că dacă din triplul său scădem 23 iar rezultatul astfel obţinut îl
împărţim la 2 obţinem 2 .
6. Aflaţi numărul de cărţi dintr-o bibliotecă, ştiind că dacă numărul de cărţi îl înmulţim
cu 2,6 , obţinem acelaşi rezultat ca şi când îl adunăm cu 32.
8. Dacă se adună 1/4 dintr-un număr cu 1/3 din acelaşi număr se obţine 63. Care este
numărul?
9. Aflaţi un număr ştiind că dacă adunăm 10% din dublul său cu 25% din triplul său
obţinem 38.
10. Dintr-un rezervor de benzină s-au evacuat prima dată 1/6 din intreaga cantitate,
apoi 1/3 din întreaga cantitate şi încă o pătrime din întreaga cantitate şi în felul
acesta s-au scos 810 l benzină. Care a fost cantitatea iniţială din rezervor?
11. După ce creşte 10% preţul unui tricou este de 22 lei. Aflaţi preţul iniţial.
12. După ce se micşorează cu 25% preţul unui stilou este de 18 lei. Aflaţi preţul iniţial.
13. După două scumpiri succesive, prima de 10% iar a doua de 20% preţul unui obiect
este de 158,4 lei. Determinaţi preţul iniţial.
14. Aflaţi cu ce procent se scumpeşte un obiect ştiind că preţul iniţial este de 36 lei iar
după scumpire el costă 43,2 lei.
277
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
15. Aflaţi cu ce procent se ieftineşte un obiect ştiind că preţul iniţial este de 56 lei iar
după ieftinire el costă 42 lei.
16. După ce cheltuieşte 45 lei din suma pe care o avea, Mădălina constată că i-a mai
rămas trei sferturi din sumă. Calculaţi suma iniţială.
17. După ce cheltuieşte trei sferturi din suma pe care o avea Ionuţ mai are 11 lei.
Calculaţi ce sumă a avut iniţial Ionuţ.
18. După ce cheltuieşte două treimi din suma pe care o avea şi încă 8 lei, Amalia
constată că i-au mai rămas 12 lei. Calculaţi suma iniţială.
20. Într-o zi s-a recoltat 1/2 din suprafaţa cultivată, a doua zi 1/3 din rest, a treia zi 1/4
din noul rest, iar a patra zi ultimele 30 de hectare. Ce suprafaţă a fost cultivată?
21. Un turist parcurge un traseu astfel, în prima zi 25% din traseu, a doua zi două treimi
din rest rămânându-i pentru a treia zi 15 km. Calculaţi lungimea traseului.
22. Bună ziua o sută de gaşte! Nu suntem o sută. Dacă am fi încă atatea, încă jumătate
din câte suntem, încă un sfert din câte suntem şi cu tine, atunci am fi o sută. Câte
gâşte sunt în card?
23. Peste 20 ani vârsta unei persoane va fi de două ori mai mare decât vârsta pe care
a avut-o acum 5 ani. Ce vârstă are acea persoană?
24. In prezent, tatăl are 40 de ani, iar fiica sa are 13 ani. În urmă cu câţi ani vârsta
tatălui era de 4 ori mai mare decât a fiicei sale?
26. O cantitate de mere se vinde integral în trei zile astfel: în prima zi, cu 10 kg mai mult
decât o treime din total, a doua zi jumătate din rest iar în ultima zi ultimele 115 kg.
Aflaţi cantitatea iniţială de mere.
278
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
27. O florăreasă vinde unei persoane 62 fire de flori, garoafe şi trandafiri; preţul unei
garoafe este de 2 lei iar al unui trandafir este de 5 lei. Aflaţi numărul minim de fire
de trandafir pe care ar trebui să-l vândă pentru a încasa mai mult de143 lei.
28. La un concurs, răspunzând la toate cele 40 de întrebări, Adriana obţine 144 puncte.
Dacă pentru fiecare răspuns corect primeşte 5 puncte şi pentru fiecare răspuns
greșit i se scad 2 puncte, aflaţi câte răspunsuri corecte a dat Adriana.
29. La un concurs pentru fiecare răspuns corect se primesc 4 puncte şi pentru fiecare
răspuns greşit se scad 1,5 puncte. Stiind că Simona răspunde la toate cele 40 de
întrebări aflaţi numărul minim de răspunsuri corecte pe care trebuie să le dea
pentru a depăşi 150 puncte.
30. Microbuzul şcolii are de transportat 63 de elevi spre şcoală. Stiind că şoferul nu
poate să primească în microbuz mai mult de 18 elevi la un transport, aflaţi câte
drumuri dus-întors trebuie să efectueze.
31. De o parte şi de alta a unei şosele lungi de 175 metri au fost plantaţi copaci din 5 în
5 metri. Câţi copaci au fost plantaţi în total pe ambele părţi ale şoselei?
32. Dintr-o bucată de stofă lungă de 15 metri un croitor taie în fiecare zi câte o bucată
de 3 metri. Ştiind că luni face prima tăietură, aflaţi în ce zi a săptămânii va efectua
ultima tăietură din bucata de stofă?
33. Un automobil a parcurs o distanţă în trei zile, astfel : în prima zi a parcurs 35% din
drum, în a doua zi 20% din distanţă rămasă , iar în a treia zi restul de 624 km. Câţi
km are întreaga distanţă ? Câţi km a parcurs în a doua zi?
34. Ce ora este acum dacă până la sfârşitul zilei a rămas 4/5 din timpul scurs de la
începutul zilei?
35. La întrebarea câţi elevi are, Pitagora a răspuns: Jumătate din ei studiază
matematica, o pătrime studiază natura, o șeptime meditează în tăcere, iar restul
sunt trei fecioare. Câţi elevi avea Pitagora?
36. Cât e ceasul? jumătate din timpul scurs după miezul nopţii este egal cu 3/4 din
timpul rămas până la prânz. Ce ora este?
279
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
MODEL TEST
2. După ce prețul unui tricou scade cu 10%, acesta ajunge să fie de 45 de lei.
Află-i prețul iniţial.
280
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
3. Află cu ce procent se scumpește un stilou știind că prețul său inițial este
de 40 de lei, iar după scumpire costă 48 de lei.
281
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
5. Ana are 35 de lei, iar Marius are 23 de lei. Câți lei trebuie să îi dea Ana lui
Marius pentru ca aceștia să aibă sume egale de bani?
6. Peste 20 ani vârsta unei persoane va fi de trei ori mai mare decât vârsta pe
care a avut-o acum 4 ani. Ce vârstă are acea persoană?
282
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
7. În prezent tatăl are 53 de ani, iar fiica sa are 23 de ani. În urmă cu câți ani
vârsta tatălui era de 3 ori mai mare decât a fiicei sale?
283
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
9) Marius vrea să cumpere garoafe și trandafiri de toți cei 100 de lei pe care îi
are. O garoafă costă 4 lei iar un trandafir costă 11 lei. Care este numărul
maxim de trandafiri pe care îi poate cumpăra?
284
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
285
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
286
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
287
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
288
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
289
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
290
3.
SISTEME
DE
ECUAȚII
291
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
SISTEME DE ECUAȚII
½
3x + y = 4 Sistem cu două ecuații și două necunoscute
5x ¡ 2y = 3
8
>
<3x ¡ y + 2z = 11
2x + y ¡ z = 3 Sistem cu trei ecuații și trei necunoscute
>
:4x + 3y ¡ 7z = 9
Aplicație:
Exprimă-l pe x în funcție de y și pe y în funcție de x
1)x + 2y = 7
2)3x + y = 5
292
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
3)x + 6y = 13
4)4x ¡ y = 2
5)x ¡ 9y = 11
6)5x ¡ y = 2
293
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
METODA SUBSTITUȚIEI
½
1) 3x + y = 13
5x ¡ 2y = 18
½
2) ¡3x + 4y = 21
x + 6y = 15
294
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
½
3) 3x ¡ 2y = 5
4x + y = 3
½
4) x ¡ 6y = 1
3x + 2y = 13
295
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
½
3x + 7y = ¡11
5)
5x ¡ y = 7
296
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
½
¡x + 3y = ¡1
6)
x + 6y = 4
297
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
½
2x + 3y = 9
7)
3x + 2y = 16
298
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
½
2x + y = 1
1)
3x + 2y = ¡1
½
2x + 3y = 1
2)
x + 2y = ¡1
299
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
½
x ¡ 2y = ¡2
3)
3x ¡ y = 4
½
4x + y = 1
4)
3x + 2y = ¡3
300
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
½
x ¡ 7y = 3
5)
2x + 3y = ¡11
½
3x ¡ 5y = 8
6)
2x + y = ¡1
301
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
½
2x + y = ¡2
7)
3x + 2y = ¡1
½
¡4x + y = ¡3
8)
¡5x + 3y = 5
302
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
½
¡5x + y = 19
9)
3x ¡ 2y = ¡17
½
3x ¡ 4y = 5
10)
x ¡ y = ¡3
303
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
½
3x ¡ 4y = 5
10)
x ¡ y = ¡3
½
x ¡ 4y = 1
11)
2x ¡ y = 9
304
½ prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
3x ¡ 2y = ¡7
12)
2x + y = 7
½
x+y =0
13)
3x ¡ 2y = 9
305
½ prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
7x ¡ 2y = 2
14)
x ¡ 2y = ¡10
½
3x + 2y = 5
15)
2x + 3y = 0
306
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
307
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
308
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
309
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
METODA REDUCERII
Aplicații
Să se rezolve prin metoda reducerii sistemele de ecuații:
½
2x + 3y = 7
a)
5x ¡ 3y = 7
½
5x ¡ 2y = 11
b)
5x + 7y = 29
310
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
½
5x + 4y = 9
c)
7x + y = 8
½
9x ¡ 7y = 13
d)
3x + 11y = 31
311
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
½
3x = 5 + 4y
e)
4x ¡ 6y = 15
½
10x + 3y = ¡7
f)
6x + 7y = ¡25
312
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
½
8x ¡ 5y = 14
g)
6x ¡ 7y = 4
313
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
½
2x + y = ¡2
2)
3x + 2y = ¡1
314
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
½
4x + 2y = ¡2
3)
2x + 3y = 9
½
4x ¡ 3y = 4
4)
¡3x + 5y ¡ 8 = 0
315
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
½
x ¡ 2y = 3
5)
2x + 3y = ¡11
½
4x ¡ y = 3
6)
¡5x + 3y = 5
316
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
½
3x + 4y = ¡2
7)
5x ¡ 6y = ¡16
½
4x + y = ¡3
8)
2x + 3y = 1
317
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
½
¡5x + 3y = ¡3
9)
3x ¡ 6y = ¡15
½
3x ¡ 4y = 3
10)
x ¡ 2y = ¡1
318
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
½
10x ¡ 3y = 1
11)
4x ¡ 7y = ¡17
½
8x ¡ 3y = 22
12)
¡6x + 5y = ¡22
319
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
½
2x + 9y = 12
13)
5x + 6y = ¡3
½
3x ¡ 0; 5y = 5; 5
14)
4x ¡ 11y = ¡3
320
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
½
13x ¡ 10y = 10
15)
7x ¡ 8y = 8
321
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
322
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
323
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
SISTEME CU GRAD SPORIT DE DIFICULTATE
(
2 (x ¡ y + 1) ¡ 3 (x + y) = 3
1)
3 (x ¡ 2y) = 2 (x + y) + 12
324
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
8
<x ¡ y = x + y
2) 2 5
:¡11 ¡ 3 (x ¡ y + 1) = 2 (3x ¡ 2y)
325
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
8
>
<2x ¡ y = 5
3) x ¡ 2 x+1
>
:y + 3 =
y¡1
326
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
PROBLEME CADE SE REZOLVĂ CU AJUTORUL
SISTEMELOR DE ECUAȚII
1. Suma a două numere este egală cu 49 și diferența lor este egală cu 31.
Află numerele.
327
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
2. Suma a două numere este egală cu 63 și împărțindu-l pe unul la celălalt se
obține câtul 9 și restul 3. Află numerele.
328
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
4. Suma dintre un număr de două cifre și răsturnatul său este egală cu 88. Află
numărul știind că dacă îl împărțim la suma cifrelor sale obținem câtul 6 și restul 5.
329
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
5. Media aritmetică a două numere este egală cu 25. Află numerele știind că dacă-l
împărțim pe unul la celălalt se obține câtul 3 și restul 6.
6) Tatăl și fiul au împreună 62 de ani. În urmă cu 6 ani vârsta tatălui era de 4 ori mai
mare decât vârsta pe care o avea fiul. Află-le vârstele.
330
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
7) Mama și fiica au împreună 29 de ani. Peste 2 ani vârsta mamei va fi de 10 ori mai
mare decât vârsta pe care o va avea fiica. Află-le vârstele.
331
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
8) Ana și Maria au împreună 21 de mere. Dacă Ana i-ar da Mariei un măr, ar
rămâne cu un număr dublu de mere față de cele pe care le-ar avea Maria. Află câte
mere are fiecare.
8’) Ionuț și Laurențiu au împreună 16 bomboane. Dacă Ionuț i-ar da lui Laurențiu
două bomboane, i-ar rămâne un număr triplu de bomboane față de cele pe care
le-ar avea Laurențiu. Află câte bomboane are fiecare.
332
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
9) Într-o curte sunt găini și iepuri. Dacă în total sunt 21 de capete și 54 de picioare,
află câte găini și câți iepuri sunt în acea curte.
333
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
9’) Într-o curte sunt struți și lame. Dacă în total sunt 22 de capete și 62 de picioare,
află câte animale de fiecare fel sunt.
10) Într-un bloc sunt 36 de apartamente de câte două sau de câte trei camere.
Dacă în total sunt 98 de camere în acel bloc, află câte apartamente de fiecare fel
sunt.
334
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
11. Un elev a răspuns la toate cele 30 de întrebări ale unui test grilă, obținând
astfel 60 de puncte. Dacă pentru un răspuns corect se primesc trei puncte, iar
pentru unul greșit se scad două puncte, află câte răspunsuri corecte a dat.
335
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
12) Într-o clasă sunt 30 de elevi. Dacă ar veni o fată și ar pleca un băiat, numărul
fetelor ar deveni dublu față de numărul băieților. Află câte fete și câți băieți sunt în
acea clasă.
13) Mai mulți copii vor să cumpere o minge. Dacă fiecare ar contribui cu 7 lei, le-ar
mai trebui 6 lei pentru a cumpăra mingea. Dacă fiecare ar contribui cu câte 8 lei,
le-ar rămâne 6 lei. Află câți copii sunt și cât costă mingea.
336
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
14) În laboratorul de fizică, dacă se așează câte 2 elevi într-o bancă, rămân 6 elevi
în picioare. Dacă se așează câte 3 elevi într-o bancă, rămân două bănci libere. Află
câți elevi și câte bănci sunt.
337
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
14’) În laboratorul de informatică, dacă se așează câte 2 elevi într-o bancă, rămân
3 elevi în picioare. Dacă se așează câte 3 elevi într-o bancă, rămân 3 bănci libere.
Află câți elevi și câte bănci sunt.
15) În laboratorul de chimie, dacă se așează câte 2 elevi într-o bancă, rămân 2 elevi
în picioare. Dacă se așează câte 3 elevi într-o bancă, rămân 4 bănci libere și una
care are doar 2 elevi. Află câți elevi și câte bănci sunt.
338
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
16. Mai mulți copii vor să împartă un număr de pere. Dacă fiecare ar primi câte
două pere, ar rămâne 5 pere. Dacă 3 dintre copii ar primi câte două pere și restul
ar primi câte 3, nu ar mai rămâne nicio pară. Află câți copii și câte pere sunt.
339
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
17. Mai mulți copii vor să împartă un număr de bomboane. Dacă fiecare ar primi
câte 4 bomboane, ar rămâne două bomboane. Dacă 10 dintre copii ar primi câte 4
bomboane și restul ar primi câte 5, n-ar mai rămâne nicio bomboană. Să se afle câți
copii și câte bomboane sunt.
18. Un băiat afirmă că are tot atâția frați, câte surori. O surioară a lui afirmă că are
de două ori mai mulți frați decât surori. Să se afle câți frați și câte surori sunt în
acea familie.
340
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
19. Un băiat afirmă că are un număr dublu de frați decât de surori. O surioară a
lui afirmă că are de cinci ori mai mulți frați decât surori. Să se afle câți frați și
câte surori sunt în acea familie.
341
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
20) Un băiat din clasa a VII-a A afirmă că are de două ori mai mulți colegi decât
colege. O colegă spune că ieri, când au lipsit două eleve, a avut un număr triplu
de colegi față de numărul de colege. Să se afle câți băieți și câte fete sunt în acea
21) Mai mulți copii vor să împartă un număr de pere. Dacă fiecare ar primi câte trei
pere, ar rămâne 5 pere. Dacă 2 dintre copii ar primi câte 3 pere și restul ar primi
câte 4, nu ar mai rămâne nicio pară. Află câți copii și câte pere sunt.
342
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
1) Suma dintre două numere este egală cu 20, iar diferența lor este egală cu 6.
Află numerele. R: 13 și 7
343
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
3) Suma dintre un număr de două cifre și răsturnatul său este egală cu 77.
Determină numărul, știind că împărțindu-l la suma cifrelor sale se obține câtul
7 și restul 3. R: 52
344
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
4) Media aritmetică a două numere este egală cu 20 iar raportul lor este egal
cu 3/7. Află numerele. R: 12 si 28
5) În urmă cu 4 ani, tatăl avea vârsta de 11 ori mai mare decât vârsta pe
care o avea fiul său. Peste 3 ani vârsta tatălui va fi de 4 ori mai mare decât
vârsta pe care o va avea fiul. Află vârstele celor doi. R: 37ani și 7ani
345
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
346
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
7) Într-o clasă sunt 29 de elevi. Dacă ar pleca o fată și ar veni doi băieți
numărul fetelor ar deveni egal cu cel al băieților. Afl câte fete și câți băieți
sunt în clasă. R:16 fete și 13 băieți.
8) Într-o clasă sunt 27 de elevi. Astăzi lipsesc o fată și doi băieți și astfel
numărul băieților prezenți este egal cu jumătate din numărul fetelor prezente.
Află câte fete și câți băieți sunt. R: 10 băieți și 17 fete
347
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
9) 40% din tinerii prezenți la o petrecere sunt fete iar băieții sunt cu 6 mai
mulți decât fetele. Află câți băieți și câte fete sunt la petrecere. R: 12 de fete
și 18 băieți
348
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
10) În două butoaie sunt 30 de litri de vin. Dacă se iau 1,5 litri de vin din unul
din butoaie și se mută în celălalt, in cele două butoaie vor fi cantități egale de
vin. Să se afle câți litri de vin sunt în fiecare din cele două butoaie. R: 16,5 și
13,5 litri.
11) Într-o clasă sunt 26 de elevi. Dacă ar lipsi 4 fete și doi băieți, numărul
băieților prezenți ar fi egal cu 40% din numărul elevilor prezenți. Află câți
băieți și câte fete sunt în clasă. R: 16 fete și 10 băieți.
349
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
12) Maria răspunde la toate cele 30 de întrebări ale unui test grilă. Pentru un
răspuns corect se câștigă 5 puncte iar pentru unul greșit se pierd 3 puncte.
Să se afle câte răspunsuri corecte a dat, dacă a obținut 102 puncte. R: 24
răspunsuri corecte
350
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
13) Într-un bloc sunt 20 de apartamente de câte două și trei camere. Să se
afle câte apartamente de fiecare fel sunt știind că în total sunt 45 de camere
în acel bloc. R: 15 apartamente de două camere și 5 apartamente de trei
camere.
14) Într-o curte sunt găini și iepuri. Să se afle câte găini și câți iepuri sunt,
daca în total, în acea curte sunt 45 de capete și 110 picioare. R: 35 de găini
și 10 iepuri
351
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
15) Mai mulți copii vor să cumpere o minge, contribuind cu sume egale de
bani. Dacă fiecare ar da câte 7 lei, le-ar mai lipsi 6 lei pentru a cumpăra
mingea, iar dacă fiecare ar da câte 8 lei, le-ar mai rămâne 6 lei. Află câți
copii sunt și câr costă mingea. R: 12 copii și mingea costă 90 de lei.
352
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
16) În laboratorul de chimie, dacă s-ar așeza câte doi elevi într-o bancă, ar
rămâne un elev în picioare, iar dacă s-a așeza câte 3 elevi într-o bancă, ar
rămâne 4 bănci complet goale. Află câți elevi și câte bănci sunt. R: 27 elevi și
13 bănci.
17) Dacă s-ar împărți câte 3 pere la copiii dintr-un grup, ar mai rămâne 5
pere. Dacă doi dintre copii ar primi câte 3 pere, restul de copii ar primi câte 4
pere și nu ar mai rămâne nicio pară. Află câți copii și câte pere sunt. R: 26 de
pere și 7 copii.
353
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
354
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
355
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
356
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ 2
357
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
3) Media aritmetică a două numere este 60,5. Știind că al doilea număr este
de patru ori mai mare decât primul număr, află numerele. R: 24,2 și 96,8
358
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
4) Să se afle două numere ştiind că suma lor este 85, iar diferenţa lor este
15. R: 50 și 35
359
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
6) Suma a două numere este 117. Află numerele ştiind că dacă din dublul
unuia scădem un sfert din celălalt obținem suma lor. R: 65 și 52
7) Adunând 1/5 dintr-un număr cu 5/6 din al doilea se obține 70 iar dacă
adunăm 1/3 din primul cu 1/11 din al doilea se obține 31. Află numerele.
R: 66 și 75
360
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
361
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
9) Într-o clasă sunt 23 elevi. ştiind că numărul băieților este cu 5 mai mare ca
numărul fetelor, află câți băieți și câte fete sunt în clasă. R: 14 băieți și 9 fete
10) Într-un bloc sunt 23 apartamente cu câte două sau cu câte patru camere,
în total având 60 de camere. Câte apartamente de fiecare fel sunt ? R: 16
apartamente de două camere și 7 de patru camere
362
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
11) În două cutii se află în total 56 bomboane. Dacă din prima se iau 6
bomboane și se pun în a doua atunci în a doua cutie sunt cu 4 bomboane
mai mult decât în prima. Calculează numărul de bomboane aflate în fiecare
cutie. R: 32 și 24
363
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
12) În două cutii sunt 820 creioane. Dacă din prima cutie se iau 41 de
creioane și se transferă în a doua cutie, atunci în prima cutie ar fi de trei ori
mai multe creioane decât în a doua cutie. Câte creioane sunt în fiecare cutie?
R: 656 și 164
13) Sandu are în bibliotecă de 9 ori mai multe cărți decât fratele sau Dan.
După ce îi dă lui Dan 10 cărți, Sandu constată că i-au rămas de 5 ori mai
multe cărți decât fratelui sau. Câte cărți au împreună cei doi frați? R: 135 și 15
364
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
14) Doi frați au împreună 18 ani. Cu trei ani în urmă, fratele mai mare avea
dublul vârstei fratelui mai mic. Ce vârste au cei doi frați?. R: 11 ani și 7 ani
365
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
15) Într-un depozit sunt 138 kg mere și caise. Cantitatea de mere este cu 75,4
kg mai mare decât cantitatea de caise. Află cantitatea de caise existentă în
depozit. R: caise 31,3 kg și mere 106,7 kg
16) Un set de carioci trebuie împărțite unui număr de copii. Dacă s-ar da câte
4 la fiecare ar rămâne 2 carioci, iar ca să se poată da câte 5 la fiecare ar mai
trebui două carioci. Află câți copii și câte carioci sunt. R: 4 copii și 18 carioci
366
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
367
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
18) Într-o florărie se vând garoafe și trandafiri, în total 84 fire. Știind că prețul
unui fir de garoafă este de 2 lei, iar al unui trandafir este de 5 lei și că suma
totală încasată este de 300 lei, calmează câte fire din fiecare fel se vând. R:
40 garoafe și 44 trandafiri
368
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
369
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
21) Într-o curte sunt găini și iepuri, în total 50 de capete și 30 de urechi mari.
Câte picioare sunt în curte? R: 160 de picioare.
22) Doi elevi și-au propus să rezolve în vacanță, împreună, un număr de 250
probleme. Primul elev a rezolvat cu 20% mai multe probleme decât și-a
propus, iar al doilea cu 10% mai puține decât și-a propus, astfel încât la
sfârșitul vacanței aveau rezolvate 267 probleme. Câte probleme si-a propus
fiecare elev să rezolve? Câte probleme a rezolvat fiecare elev? R: 140
respectiv 110 probleme.
370
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
23) Tatăl meu avea acum 10 ani de 7 ori vârsta mea, iar peste 15 ani va avea
de două ori vârsta mea. Câți ani avem acum fiecare? R: 45 de ani respectiv
15 ani
371
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
372
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
373
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
374
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
375
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
376
4.
ECUAȚII
CU TREI
NECUNOSCUTE
377
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
1) Trei frați au împreună 320 de lei. Al doilea are cu 40 de lei mai mult
decât primul, iar al treilea are o sumă de bani triplă față de primul.
a) Calculează ce sumă de bani are fiecare din cei trei frați;
b) Calculează ce sumă i-ar mai trebui primului dintre frați pentru a avea
40% din banii celui de-al treilea frate.
378
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
379
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
4) În trei depozite alăturate sunt 130 de tone de grâu. Dacă s-ar vinde 10
tone din primul depozit, atunci în acesta ar rămâne o cantitate egală cu
jumătate din cantitatea din cel de-al doilea depozit. Dacă s-ar muta 15 tone
de grâu din al treilea depozit în primul, cantitățile din primul și din al treilea
depozit ar deveni egale.
a) Calculează cantitatea de grâu din fiecare depozit.
380
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
5) Trei frați au împreună 720 de lei. După ce primul cheltuiește o treime din
banii săi, al doilea cheltuiește jumătate din banii săi, iar al treilea cheltuiește
trei cincimi din banii săi, aceștia rămân cu sume egale de bani. Aflați ce sumă
a avut fiecare la început.
381
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
6) Tatăl, fiul și fiica au împreună 53 de ani. Află ce vârstă are fiecare știind
că vârsta tatălui este de 8 ori mai mare decât a fiului și că în urmă cu 2 ani
vârsta fiicei era dublă față de cea a fiului.
382
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
7) Maria, Narcisa și Petruța au împreună 51 de ani. Află-le vârstele știind că
peste 3 ani vârsta Mariei va fi de 4 ori mai mare decât cea a Narcisei și că
Narcisa avea 6 ani când s-a născut Petruța.
383
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
8) Într-o florărie sunt 144 de lalele roșii, galbene și albe. Cele roșii
reprezintă 75% din cele galbene, iar cele galbene reprezintă 80% din cele
albe. Să se afle câte lalele de fiecare fel sunt.
384
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
9) Media aritmetică a trei numere este egală cu 16. Media aritmetică a primelor
două numere este egală cu 9, iar media aritmetică a ultimelor două numere
este egală cu 21. Calculează cele trei numere.
385
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
10) Fie a, b și c trei numere naturale. Media geometrică dintre a și b este
egală cu 6, media geometrică dintre b și c este egală cu 15, iar media
geometrică dintre a și c este egală cu 10. Determină cele trei numere.
386
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
1) Trei frați au împreună 500 de lei. Primul are cu 140 de lei mai mult decât al
doilea iar al doilea are cu 60 de lei mai puțin decât al treilea. Aflați câți bani
are fiecare. R: 240, 100 și respectiv 160
387
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
2) În trei depozite sunt 165 de tone de grâu. Dacă s-ar vinde 15 tone din
primul depozit, ar rămâne în acesta o cantitate egală cu jumătate din
cantitatea din cel de-al doilea depozit. Dacă s-ar muta 12,5 tone de grâu din
al treilea în al doilea depozit, cantitățile din acestea două ar deveni egale. Să
se afle cât grâu e în fiecare depozit. R: 40, 50 respectiv 75 tone
388
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
3) Trei frați au împreună 240 de lei. După ce primul cheltuiește două cincimi
din suma sa de bani, al doilea cheltuiește 11/20 din suma sa, iar al treilea
16/25 din suma sa, le rămân sume egale de bani. Să se afle ce sumă a avut
fiecare. R: 60, 80, respectiv 100 de lei. R: 60, 80 respectiv 100 de lei
389
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
390
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
5) Într-o librărie sunt 180 de marcăre roșii, galbene și albastre. Cele roșii
șunt jumătate din cele galbene iar cele galbene sunt două treimi din cele
albastre. Aflați câte marcăre de fiecare fel sunt. R: 30, 60 respectiv 90 de
marcăre
391
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
392
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
8) Suma numerelor naturale a, b și c este egală cu 100. Se știe că media
aritmetică a primelor două este egală cu 42 si că a este mai mic decât b.
Aflați numărul de soluții al problemei. R: 42 soluții
393
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
9) Tatăl, mama și fiul au împreună 130 de ani. Tatăl are cu 4 ani mai mult
decât mama, iar mama, peste trei ani, va fi de două ori mai în vârstă decât
fiul. Câți ani are fiecare?
394
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
395
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
11) Suma a trei numere este egală cu 650. Știind că primul este cu 25 mai
mic decât al doilea și că al treilea împărțit la al doilea dă câtul 4 și restul 15,
să se afle cele trei numere.
396
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
12) Suma a trei numere este egală cu 1481. Al treilea număr împărțit la primul
număr dă catul 3 și restul 12, iar al doilea număr împărțit la al treilea dă câtul
2 și restul 15. Află numerele.
397
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
13) Trei copii au împreună 216 de mingi de tenis de masă. Calculează câte
mingi are fiecare dacă primul are de 3 ori mai multe mingi decât ceilalți doi
un loc, iar al treilea are cu 20 de mingi mai multe decât al doilea.
398
5.
FORME
DE
REPREZENTARE
A
DATELOR
399
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
Def.
Prin produsul cartezian a două mulțimii A cu mulțimea B , notat A £ B,
înțelegem mulțimea tuturor perechilor (a; b), în care a aparține mulțimii A
și b aparține mulțimii B.
A £ B = f(a; b) ja 2 A; b 2 Bg
Ex.
A£B =
B£A=
A£B =
B£A=
Obs
A£B 6
=B£A
Def.
Numim sistem de axe ortogonale în plan, două axe perpendiculare, Ox
și Oy, cu aceeași origine, O, și cu aceeași unitate de măsură. Axa Ox se
numește axa absciselor, iar axa Oy se numește axa ordonatelor.
400
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
axa absciselor x
O
axa ordonatelor
Obs.
Într-un sistem de axe ortogonale se reprezintă perechi de numere de forma
P (x; y) - citit “P de coordonate x și y”. x se reprezintă pe axa Ox , iar y
se reprezintă pe axa Oy
401
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
Aplicații
y u
x
O
402
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
2) Determină lungimea segmentului AB într-un sistem de axe ortogonale
știind că A este de abscisă 1 și ordonată 2, iar B este de abscisă 5 și
ordonată 5.
y u
x
O
Obs.
A (xA; yA) q
2 2
) AB = (xB ¡ xA) + (yB ¡ yA)
B (xB; yB)
403
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
3) Determină lungimea segmentului CD într-un sistem de axe ortogonale
știind că C este de abscisă -9 și ordonată -2, iar D este de abscisă 3 și
ordonată 3.
y u
x
O
404
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
4) Determină lungimea segmentului EF într-un sistem de axe ortogonale știind
că A este de abscisă 1 și ordonată -7, iar B este de abscisă -7 și ordonată -1.
y u
x
O
405
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
5) Se consideră punctele A(-2;3), B(4;5) și C(5;2). Arată că AB?BC:
y u
O x
406
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
SISTEM DE AXE ORTOGONALE
-aplicații-
y u
x
O
407
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
y u
x
O
Obs.
Pentru a calcula aria unui poligon într-un sistem de axe ortogonale una din
cele mai uzuale metode este “Metoda Chenarului”. Această metodă constă în
trasarea unui chenar prin cât mai multe din vârfurile poligonului, calcularea
ariei acestuia și scăderea din ea a ariilor figurilor geometrice de pe lângă
poligon.
408
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
2) Se consideră punctele A(-3;4), B(2;5), C(4;3) și D(-2;-4). Calculează aria
patrulaterului ABCD.
y u
x
O
409
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
3) Se consideră punctele A(-1;3), B(3;1), C(5;5) și D(1;7). Arată că ABCD este
pătrat.
y u
x
O
410
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
4) Într-un sistem de axe ortogonale se consideră punctele A(-2;0) și B(0;4).
Determină poziția unui punct C pe axa absciselor astfel încât triunghiul ABC
să fie dreptunghic în B.
y u
x
O
411
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
5) Se consideră punctele A(5;0), B(0;5) și P(0;-3). Calculează distanța de la
punctul P la dreapta AB.(examen 2023).
y u
O x
412
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
y u
x
O
413
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
3) Se consideră punctele A(-4;-6), B(2;-4) și C(-2;2).
a) Reprezintă punctele A, B și C în sistemul de axe ortogonale de mai
y u
x
O
414
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
415
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
4) Se consideră punctele A(-2;2), B(2;4) și C(6;-4).
a) Reprezintă punctele A, B și C în sistemul de axe ortogonale de mai
y u
x
O
416
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
417
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
5) Se consideră punctele A(3;2), B(7;2), C(3;-3) și D(7;-3).
a) Reprezintă punctele A, B, C și D în sistemul de axe ortogonale de mai
jos.
y u
x
O
418
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
x
O
419
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
b) Determină natura patrulaterului ABCD.
420
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
7) Se consideră punctele A(-2;2), B(-4;8), C(2;10) și D(4;4).
a) Reprezintă punctele A, B, C și D în sistemul de axe ortogonale de mai
jos.
y u
x
O
421
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
x
O
422
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
423
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
FORME DE REPREZENTARE A DATELOR
Aplicație:
Dumitru a notat în tabelul de mai jos temperaturile înregistrate în urmă cu o
zi, la Cernăuți:
Ora 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Temperatura 5± 4± 4± 3± 2± 3± 3± 3± 4± 5± 5± 6±
u
temperatura
O ora
424
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
e) Reprezintă printr-o histogramă graficul de mai sus.
temperatura
O ora
±
f) De câte ori apare în tabel temperatura de 3 ?
u
temperatura
425 O ora
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
Obs.
În situația în care o mărime depinde de o altă mărime printr-o legătură între
valorile lor spunem că s-a creat o dependență funcțională.
Ex:
Banii plătiți pe cartofii cumpărați de la piață;
Obs.
Dependențele funcționale pot fi reprezentate prin tabele sau prin grafice.
masa(kg) 1 2 3 4 5
prețul(lei) 2 4 6 8 10
prețul
masa
426
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
Aplicații date la examenele naționale:
Examen 2023
427
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
Examen 2022
428
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
Examen 2021
429
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
430
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
Antrenament 2020
Antrenament 2020
431
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
TEMĂ
Ora 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Temperatura 1± 2± 3± 3± 3± 4± 5± 3± 3± 4± 6± 5±
b) Care este diferența dintre cea mai mare și cea mai mică temperatură din
tabel?
u
temperatura
O ora
432
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
e) Reprezintă printr-o histogramă graficul de mai sus.
temperatura
O ora
±
f) De câte ori apare în tabel temperatura de 3 ?
u
temperatura
433 O ora
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
(2021)
(2021)
434
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
(2021)
(2021)
435
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
(2021)
(2021)
436
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
Antrenament 2020
Antrenament 2020
437
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
Antrenament 2020
Antrenament 2020
438
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
Antrenament 2020
Antrenament 2020
Antrenament 2020
439
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
Antrenament 2020
Antrenament
Antrenament2020
2020
440
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
Antrenament 2020
Antrenament 2020
Antrenament 2020
Antrenament 2020
441
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
442
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
443
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
444
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
445
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
446
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
447
prof. Daniel Florescu, Școala Gimnazială Șerban-Vodă
448