gabicosmos@gmail.

com
sexafzbztygclw

Garcea legislatorul
Garcea guvernantul
Garcea chestionatorul
Garcea poliţistul

Cu Garcea la luat permisul auto

Cu Garcea la permisul auto

https://www.cursrutier.ro/chestionare-drpciv/
http://chestionare.auto.ro

http://www.scoalarutiera.ro/indicatoare-si-marcaje

http://www.codulrutier.ro
http://e-scoaladesoferi.blogspot.ro/p/review.html
http://www.circulatiarutiera.ro/petitie

http://www.incepator.ro/_hints/lumini.asp

https://www.pdc.ro/codul-rutier/capitolul-iv-semnalizarea-rutiera-34

https://www.youtube.com/watch?v=S1BOLuyv7kw

O astfel de manie se datorează interesului pervers tradiţional al legislatorului de a duce

în eroare şi de a nu acorda celor slabi aceleaşi privilegii. Dreptul excelează în folosirea
artificială de astfel de termeni tehnici dar şi practici ce nu sunt comunicate pentru toţi
tocmai pentru a le da un avantaj celor puternici în faţa celor slabi.

Există situaţii în care sunt valabile două variante de răspuns. Dacă examinatul pune
doar una corect şi o nesocoteşte pe cealaltă, este impropriu să se considere răspuns
total greşit. Corect este să se pună răspuns parţial greşit sau parţial corect, respectiv
jumătate.

Întrebările nu trebuie să presupună exerciţii de descifrare lingvistică . Propoziţiile lungi

trebuie simplificate în propoziţii mai scurte.
Întrebările trebuie să aibă un aspect fluent .
Luminile de poziţie
http://e-drpciv.ro/intrebare/675/
luminile_de_pozitie_se_folosesc_pe_timp_de_zi_atunci_cand_autovehiculul_este_oprit
Luminile de poziţie se folosesc, pe timp de zi, atunci când autovehiculul este oprit:
A. pentru urcarea sau coborârea pasagerilor;
B. din cauza unor avarii;
C. pentru că vizibilitatea este redusă.

Cred că răspunsul inclusiv a administratorului site-ului e edificator despre balamucul din

instituţiile româneşti sufocate de corupţie.

http://www.scoalarutiera.ro/intrebari-posibile-drpciv-categoria-b/1588/luminile-de-pozitie-
se-folosesc-pe-timp-de-zi-atunci-cand-autovehiculul-este-oprit

rămâneţi pe loc

Aţi accidentat un pieton care traversa strada neregulamentar. Ce obligaţii legale vă

revin?
Variante de răspuns
a. anunţaţi imediat poliţia, nu modificaţi sau ştergeţi urmele accidentului şi rămâneţi pe
loc;
b. vă prezentaţi de urgenţă la cea mai apropiată unitate de poliţie;
c. deoarece vinovăţia nu vă aparţine, puteţi continua drumul dacă accidentul nu este
grav.

În acest caz varianta corectă este a. În următorul varianta corectă este

sau aici:

https://www.youtube.com/watch?v=Ewi4YA4z0hk

<iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/Ewi4YA4z0hk"

frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

spaţiul este altul.

dispozitivul
Vi se interzice circulaţia cu autoturismul pe drumurile publice când:
Variante de răspuns
a. zgomotul în mers sau în staţionare depăşeşte limita legală admisă;
b. oglinzile retrovizoare sunt de dimensiuni mai mari;
c. dispozitivul de avertizare sonoră nu este corespunzător.

Fireşte că n-am putut să scriu despre toate întortocherile gramaticale şi expresiile

ciudate din aceste chestionare. Dealtfel nici nu le-am făcut pe toate. Poate că angajarea
sau colaborarea pe o anumită perioadă cu un lingvist sau copy-writer care să corecteze
aceste sughiţuri ar fi o soluţie.

Cu Garcea
Cu Garcea chestionatorul la învăţat legislaţie rutieră. Întrebări şi variante stupide
de răspuns la testele auto.

Garcea, un personaj notoriu în istoria poporului român.

Priviţi următorul chestionar auto:

Viraţi la stânga
http://e-drpciv.ro/intrebare/609/virati_la_stanga_in_intersectie_cum_procedati
Viraţi la stânga în intersecţie. Cum procedaţi?
A. acordaţi prioritate autoturismului din stânga;
B. aveţi prioritate faţă de autoturismul alb din stânga;
C. nu vă este permis să viraţi la stânga.

O astfel de întrebare e foarte simplă în condiţiile în care se dau suficiente informaţii

despre intersecţie. Însă imaginea intersecţiei este în aşa fel tăiată încât nu ne dăm
seama dacă este nedirijată sau dirijată. După mai multe minute de analiză a ei am putut
vedea în partea stângă sus un semafor. Nu ştim dacă el funcţionează sau nu pentru că
unghiul este în aşa fel prins încât nu i se vede culoarea. Fiind făcută de un amator în
materie de grafică, nu ne dăm seama dacă chiar există un drum spre stânga.

Pur şi simplu aici cel ce a făcut acest chestionar are nesimţirea de a ne pune bandă la
ochi şi de a ne cere să conducem fără să vedem ce avem în faţă. O astfel de întrebare
nu o poţi decât învăţa pe de rost precum trebuia el să-şi ia examenele dacă nu ar fi dat
şpagă să ajungă în funcţia în care e acum.

Acesta este unul dintre multele (nici nu le-am numărat) chestionare pe baza cărora am
scris acest text. Ce părere aveţi? Îi recunoaşteţi gândirea lui Garcea aici? Nu se poate
spune că nu. Garcea e inconfundabil. O astfel de întrebare cu variantele de răspuns
presupuse ca fiind corecte se aseamănă cu modul în care Garcea poliţistul dă amenzi.

Garcea este un personaj popular prin anii 1990-2000, conceput de controversatul grup
de umor „Vacanţa Mare”. Noi l-am văzut în uniformă de poliţist la TV, însă el trăieşte pe
aici mai de mult timp şi nu e doar poliţist. De Garcea poliţistul probabil că ne-am lovit de
cele mai multe ori în mod direct. În spatele lui există o armată de Garcea ajungând
până la cei din Parlament şi Guvern. Există câte un Garcea prin mai toate domeniile de
care ne lovim când ne e lumea mai dragă. Sistemul social corupt îi recunoaşte şi îi
protejează conform propriei imagini
http://baldovinconcept.blogspot.ro/2015/06/mecanismele-sociale-implicate-in.html la fel cum
Dumnezeu l-a făcut pe Adam după chipul şi asemănarea sa. Parcă să ne facă în ciudă,
sistemul social îi pune în cele mai importante poziţii în stat după cum o insectă îşi
depune ouăle pentru a-şi perpetua specia. Mai mult decât atât, voi arăta în articolul
următor că Garcea nu e neapărat român. Am găsit Garcea vorbind şi alte limbi şi trăind
şi în alte ţări, după cum vom vedea. În principiu Garcea e un ţăran dezrădăcinat, spre
deosebire de ţăranul român fatalist autentic. Acesta din urmă merită admiraţia noastră
profundă pentru că chiar a creat naţiunea română. Spre deosebire de ţăranul român
autentic, bunicul, tatăl sau chiar însuşi Garcea a vrut să fie orăşean cu orice preţ şi a
călcat peste cadavre să facă acest pas. A profitat de interesul dictaturii comuniste de a
„ridica” neoiluminist ţăranul la nivel de muncitor spre a-şi justifica teoriile marxiste
despre revoluţia proletariatului.

Din păcate rezultatul a fost un kitsch (în sensul premodernist al termenului),

amestecând culturile în mod nefericit. Indiferent de cum este sau a fost apreciat în
perioada de vogă membrii grupului „Vacanţa Mare” au reuşit să reactualizeze pe mai
vechiul Moş Teacă şi să-l aducă în zilele noastre în persoana acestui „plotoner”. Iată că
Garcea nu s-a născut de azi de ieri ci de multe secole. S-ar putea să fie la fel de bătrân
ca însuşi poporul român. Mi-l imaginez pe Garcea dacul, prizonier în garnizoanele
romane de ocupaţie care primeşte o funcţie în organigrama romană. Şi de aici
povestea.

Voi publica începând de acum o serie de articole cu privire la testele teoretice auto
deoarece am găsit nişte probleme serioase la formularea lor. M-am confruntat cu
majoritatea dintre ele în timp ce învăţam legislaţia până când am terminat cu teoria,
odată ce am promovat examenul teoretic. Pe parcursul simulării online de examen de
pe siteul drpciv am găsit multe formulări de întrebări şi variante de răspuns ciudate,
dubios formulate şi chiar absurde, după cum voi arăta pe parcursul acestor articole.
Iniţial mi-am dorit să strâng doar câteva astfel de întrebări absurde şi să le public într-un
singur articol. Pe parcurs însă a ieşit un text de vreo 120 de pagini pe care l-am
transformat într-un studiu sociologic. În aceste întrebări cred că se regăsesc problemele
noastre ca societate începând cu mult timp în urmă. Nu am să le pot posta pe toate
pentru că textul ar deveni prea stufos. Le-am împărţit însă pe categorii.

Înainte de a trece la alte detalii vreau să fac o recomandare celor care vor să facă
şcoala de şoferi. Dacă se grăbesc în a promova cât mai repede exmenul teoretic şi pot
închide ochii la elucubraţiile aberativ-gogomanice ale lui Garcea chestionatorul, atunci
le recomand să rezolve mai întâi aşanumitul „mediu de învăţare” de pe site-ul
http://www.scoalarutiera.ro. El constă în parcurgerea pe rând a tuturor întrebărilor ce se
dau la examenul teoretic propriuzis. Mulţi nu ştiu de acest lucru şi instructorii de la
şcolile de şoferi au în acest „mediu de învăţare” un competitor imbatabil. E normal să nu
spună de aşa ceva pentru că te pierd ca şi client. Acest aşanumit „mediu de învăţare” te
ajută să te „toceşti” interpretările bizare pe care Garcea chestionatorul le face diferiţilor
termeni şi variantele de răspuns considerate de el (sau ei; am văzut că Garcea
chestionatorul e un personaj multiplu) ca fiind corecte .

Pentru cei care nu suportă mintea alambicto-vicleană a lui Garcea chestionatorul şi au

mai mult timp la dispoziţie le recomand simularea online de examen de pe siteul drpciv.
Mie iInstructorul mi-a spus că în momentul în care voi avea procentul de reuşite de 10/1
pe atunci pot să merg la examen pentru că îl voi promova. Şi aşa a fost. Aşa că voi
recomanda şi eu acelaşi lucru. Există un clar avantaj pentru că nu înveţi pe toate
întrebările stupide şi variantele de răspuns absurde. Pentru că ele nu te învaţă mai
multă legislaţie decât şti ci baţi câmpii cu mintea presupus multidisciplinară a lui Garcea
chestionatorul la interpretarea de termeni şi expresii artificial întortocheate.
Dezavantajul simulării de pe siteul drpciv este că pierzi mai mult timp deoarece îţi pică
mereu anumite întrebări în loc să faci altele noi şi să înveţi. Astfel că timpul e mai lung
până ajungi la procentul mai sus menţionat doar din simulare pe drpciv decât dacă faci
mediul.

Dar, dacă ar fi să o iau de la capăt cred totuşi că tot varianta cu procentul aş alege. Nu
m-am grăbit foarte tare şi parcă n-am chef să mă confrunt cu mintea creaţă a lui Garcea
chestionatorul . Deşi s-ar cuveni o „documentare” completă asupra acestor ifose, totuşi
după ce am promovat examenul de teorie n-am avut nici o clipă intenţia să mai fac alte
chestionare. Nu îmi dau seama cam câte chestionare am făcut eu pentru că am ales.
Dar a fost de ajuns pentru a descrie pe Garcea chestionatorul în detalii picante.

Vă prezentăm pe Garcea
Introducere în gândirea lui Garcea

Garcea ca oglindire a corupţiei generalizate din societatea românească

Autorii acestor chestionare sunt un fel de Garcea chestionatorul din domeniul

instructajului auto. Ca orice Garcea şi cei chestionatori se vor a fi un fel de Chuck Norris
în variantă mioritică. Spre deosebire de Chuck Norris –ul original, care e unul practic şi
eficient, Garcea chestionatorul se vede că a făcut şcoala în cele din urmă şi ţine să
arate tuturor cu emfază lucrul acesta. Garcea chestionatorul mioritic e un Chuck Norris
cu ifose intelectuale grave.

Nevoia de argou ştiinţific pentru demonstrarea statutului său de atoate-cunoscător în

domeniul metafizicii şoferiei îl face la fel de penibil ca şi varianta sa clasică a anilor
1990. Unul dintre articolele din această serie este dedicat special lui „Garcea
chestionatorul interdisciplinarul”, o supravieţuire a idealurilor figurii centrale în care el a
fost format, respectiv politicianul savant de renume mondial şi campion al păcii.

Forţarea transformării jargonului mecanico-şoferistic într-un soi de argou juridic pentru

aceste teste grilă confirmă o combinaţie „letală” de ţăran medieval, organ de ordine şi
(mândru) mafiot.

După mai bine de jumătate de secol, Garcea chestionatorul este mai viu şi mai activ ca
niciodată. Dar cutumele încă i se văd. În ultimul timp însă, odată cu hibele sistemului,
Garcea chestionatorul a devenit şi mafiot.

„da bă, e absurd da’ io am puterea, bă. Io pot să fac ca absurdul să devină normal, bă.
Tu eşti un nimeni. Am jandarmi bătuţi în cap care pentru 15 milioane îţi dau în cap, bă!
Nici nu mă obosesc să corectez.”

Următoarele absurdităţi pot părea amuzante pentru că alăturarea de elemente absurde

sau neaşteptate este esenţa umorului. Observându-le acum la aranjarea textului, mă
încearcă şi pe mine câte un zâmbet. Dar e clar că nu-i chiar zâmbetul meu. Cu
siguranţă n-a fost deloc amuzantă întâlnirea directă cu ele pentru prima dată. Am scris
cu multă frustrare şi chiar disperare faţă de lipsa de coeziune din societatea
românească pe care ele o reflectă. Eram familiarizat cu situaţia dar nu mi-am imaginat
că ea poate deveni atât de… concretă. Apoi însăşi situaţia lui Garcea, indiferent că e
legislator, chestionator, poliţist sau ce-o mai fi, e cam dramatică. Toţi avem de învăţat
din asta şi toţi putem vedea ce minte alambicată poate dezvolta un om astfel abuzat. Ne
rămâne să avem mai multă răbdare cu copiii noştri şi să îi educăm cumva altfel decât
prin metoda clasică a bătăii şi abuzului.

Acesta este modul în care autorităţile din România respectă legile în urma cărora ele au
acele funcţii. Ăsta e modul în care politicianul îşi permite mizeriile pe care le face ştiind
că, oricum, va reveni peste 4 ani la putere în condiţiile în care, în cârdăşie cu „opoziţia”,
a făcut legi care să nu permită altora accesul la aceste funcţii. Ăsta e modul în care
poliţistul îţi dă amendă conform „muşchilor” lui, ce-i drept pentru a face planul de
amenzi şi a consolida drumul şpăgii pe care l-am descris aici
http://baldovin.blogspot.ro/2015/10/spaga-din-drumurile-paradite-si-nefacute.html. Cei care nu
se conformează sunt discret eliminaţi din sistem sau nepromovaţi

Această întrebare descrie prin sine însăşi modul în care statul nostru arată mai curând
a stat medieval decât unul „de drept”. Legile, chiar şi aşa părtinitoare cum sunt ele, sunt
doar vorbe goale îmbietoare pentru un sistem sociabil echitabil. Din păcate, pentru a
reuşi în această ţară îţi trebuie această ipocrizie vecină cu minciuna de a spune una şi a
face alta. Emoţia în faţa acestei realităţi este deznădejdea.

.
Momentul istoric al înfloririi lui Garcea chestionatorul

Când au venit la putere impuşi artificial de ocupaţia sovietică, comuniştii au avut grijă să
înlocuiască treptat în funcţiile cheie ale statului pe cei care cât de cât aveau o oarecare
experienţă acolo. Dacă s-ar fi adus oameni mai pricepuţi, lucrul ăsta n-ar fi adus
probleme. Din păcate, obsesia comuniştilor despre „originilor sănătoase” (proletare) a
făcut ca, de cele mai mult ori, în aceste posturi să intre oameni mai slab pregătiţi. Toate
nivelurile societăţii au trecut prin aceste spasme. Oameni valoroşi ca profesori
universitari, magistraţi, oameni de cultură sau savanţi au fost aruncaţi în închisoare
pentru opiniile lor politice neconcordante cu cele ale noii Puteri, fiind înlocuiţi de
amatori. S-a creat un vid de specialişti şi funcţionari care a fost umplut cu alde Garcea.
Academia Ştefan Gheorghiu e un astfel de exemplu; vidul de personal a fost umplut cu
astfel de absolvenţi formali de studii superioare formaţi pe bandă rulantă. Atât de slabă
era pregătirea acestora încât nici nu ştiau să copieze la examen; în lucrările de la
examen se găseau deseori gafe de genul „vezi figura de la pagina 178” (!!!).

Acesta este „momentul de glorie” al fenomenului Garcea, pe care, după cum voi arăta
în această serie de articole, îl resimţim şi astăzi. Mersul ulterior al societăţii a fost astfel
încetinit în mod artificial. Principiul „originilor sănătoase” a condus la o îmbinare kitsch-
oasă între două stiluri de viaţă diferite. Scurtcircuitările medievale sunt mult mai şocante
în societatea românească decât în alte părţi. Iar în domeniul forţelor de ordine Garcea
chestionatorul este tipul acestui experiment comunist în România. Garcea
chestionatorul nu este doar un personaj comic. Garcea chestionatorul este un fenomen.

Îngreunarea examenul teoretic

Ordin de la Garcea guvernantul de a îngreuna până la absurd chestionarele

pentru promovarea examenului teoretic la obţinerea permisului auto

În general poliţia are principalul rol de a ameninţa şi pedepsi. Însă în România poliţia a
primit şi un alt rol, acela de instrument de rotunjire a bugetului. Ea este scoasă efectiv la
… produs, după cum am arătat aici http://baldovin.blogspot.ro/2015/10/spaga-din-drumurile-
paradite-si-nefacute.html . În loc să asigure infrastructura pentru ca şoferul în particular
sau cetăţeanul în general să nu încalce legea, politicianul român a descoperit o nouă
strategie: distruge infrastructura în mod intenţionat, fură banii de recondiţionare sau
dezvoltare a ei şi scoate poliţia la dat amenzi pentru cei care din obişnuinţă cu modul în
care funcţionează lucrurile în străinătate sau pentru că respectarea legii practic e
imposibilă. În felul acesta se scot nişte taxe în plus de la cei ce pot plăti. Iar aceştia sunt
în general şoferii. Banii apoi sunt discret redirecţionaţi spre firme cu care aceşti
funcţionari de lux din vârful piramidei statului construiesc, chipurile, capitalismul în
România. Prin acest angrenaj primesc apoi prime instituţiile de control pentru a închide
ochii.

Iată că e mult mai profitabil pentru guvernanţi ca şoferii să circule pe aceste drumuri
rudimentare, să încalce legea şi apoi să plătească amenzi. Putem înţelege acum de ce
nu se fac drumuri în România. Garcea guvernatorul are elicopter sau coloană oficială şi
nu e afectat prea tare de lipsa de drumuri. E trist şi că poliţiştii acceptă să facă o astfel
de treabă dar şi că noi nu luăm poziţie pentru a le apăra statutul de apărători ai legii şi
nu de instrumente de rotunjire a bugetului. Recent, un poliţist chiar a murit din cauza
unei astfel de gropi într-un drum, în timp ce făcea parte dintr-o astfel de coloană oficială
nejustificată pentru unul dintre astfel de Garcea, guvernant.

Aceste teste sunt oglinda perfectă a acestei situaţii. Ele reprezintă un fel de steag de
piraţi care avertizează corăbiile că au de plătit o taxă de trecere. Mesajul lor e simplu şi
destul de uşor de înţeles: „Noi suntem mafia drumurilor şi voi trebuie să plătiţi şpaga.
Aşa cum facem părţi absurde sau stupide în legislaţie şi chestionare, la fel vă dăm şi
amendă oficială cu opţiuni de micşorare în şpagă neoficială”

Sunt multe accidente care se datorează necunoaşterii suficiente a legislaţiei sau uitării
ei. Poate că ar trebui dat un examen de legislaţie odată la câţiva ani pentru toată lumea.
Dar marea majoritate a accidentelor se nu se datorează necunoaşterii ci ignorării
regulilor de circulaţie rutieră. După cum am arătat în articolul citat mai sus, acest fapt se
datorează mai curând lipsei unor drumuri decente, lipsei de autostrăzi interregionale
sau suspendate, prin oraşe. Aici poate fi blamat Garcea guvernantul care lasă muncitorii
români să ajungă gunoieri sau căpşunari prin Occident în loc să îi ţină aici şi să facem
cu ei aceste drumuri.

Pe de altă parte este foarte vizibil faptul traficul rutier este prea încărcat în anumite
zone. Dar îngreunarea sau absurdizarea chestionarelor examenului de legislaţie însă
nu rezolvă problema. Astfel de practici reprezintă un atentat la un drept constituţional.
Ele au fost comune pe timpul dictaturii comuniste care mima statul de drept şi iată că
sunt la fel de comune şi astăzi, pe timpul marionetelor ce mimează la fel ca şi atunci.

Şi cum să îngreuneze el Garcea guvernantul aceste teste decât căutând pe Garcea

chestionatorul. Ce doi se au ca fraţii. Gemeni. Singura diferenţă între ei e că Garcea
chestionatorul este o variantă mai neşcolită a guvernantului. Cum i-a executat
chestionatorul ordinul guvernantului vom vedea la capitolul dedicat lui.

În acest prim articol voi analiza legislaţia auto cu lacunele ei tradiţionale.

Dar sunt şi mulţi care învaţă prin tocire. Nu îşi pun problema aspectului logic sau
pedagogic al răspunsurilor vis-a-vis la legislaţie şi la principiile pedagogiei ci învaţă
mecanic răspunsurile. Alţii merg pe principiul „după mine, potopul”

Sunt mai mulţi

Supărat pe examen :
https://roacheru.wordpress.com/2010/01/31/sa-ma-pis-pe-examenele-voastre-de-cacat/

Răspunsul lui Garcea chestionatorul la ordinul lui Garcea guvernantul de

absurdizare a chestionarelor auto

Aceste teste lasă să se întrevadă această combinaţie letală. Amestecul de stil juridic cu
cel colocvial în exprimarea sa a făcut deliciul aventurilor sale savuroase. Stilul juridic
trebuie să fie folosit cu termeni clari chiar dacă insuficient stăpâniţi şi folosiţi de limbajul
comun. Dimpotrivă, în aceste teste se pot vedea deseori termeni comuni sau expresii
comune insuficient de precise.

Aceste teste sunt artificial extinse din zona primului ajutor, mecanicii de bază şi a
legislaţiei rutiere către logică, lingvistică, medicină, experienţă la volan sau de mecanică
diagnostică. Desigur câte ceva din fiecare trebuie să ştim, atât cât am învăţat la şcoală.
Dar este cu totul anormal ca aceste întrebări să ajungă să conţină conţinuturi avansate
din aceste domenii. Am eu o bănuială că Garcea chestionatorul nu e un as în ele şi că
le-a copiat şi el cam cum făcea la „Ştefan Gheorghiu”. Vom vedea că traumele faţă de
domeniul şcoală încă îl bântuie iar amintirea profesorilor dictatori, şi poate chiar violenţi,
sunt o imagine foarte prezentă în mintea sa. De aceea el trăieşte în sfârşit fantasma
identificării cu agresorul din psihanaliză propunându-şi să facă şcoală în general cu
toată lumea. Nu doar şcoală auto. Şcoala despre toate. Şcoala în general. Şcoala vieţii.
Şi a morţii. Şi răniţii. Şi invalizii.

Apoi întrebările legate de experienţă la volan sunt total nepotrivite. Aceste teste nu
trebuie să testeze experienţa la volan ci cunoaşterea legislaţiei şi a lucrurilor de bază
privind primul ajutor sau părţile componente ale maşinii. E clar că omul care dă examen
nu are experienţă din moment ce nu are încă luat permisul. În aceeaşi manieră
întrebările privind chestiuni de mecanică diagnostică ceva mai avansată cum ar fi „Ce
poate cauza transmiterea unor vibraţii la volan?” sau „Prezenţa calaminei pe suprafaţa
bujiilor şi fumul albăstrui al eşapamentului indică:” nu trebuie să aibă legătură cu
examenul de obţinere a permisului auto. De cele mai multe ori conducătorul începător
are şi maşină nouă sau perfect funcţională. Anomaliile apar pe parcurs şi se rezolvă la
service auto. Dacă sunt începător în şoferie chiar nu mă interesează cauzele
anomaliilor maşinii mele atunci când apar. Nu mă apuc să şurubăresc eu prin ea. O duc
în service. Tu ca sistem de evaluare şi acordare a dreptului de a conduce autovehicule
trebuie să vezi dacă eu cunosc legislaţia şi am suficientă îndemânare încât să nu
provoc vreo nenorocire cu această armă. Nu mă angajez la service auto ca să ştiu
elemente avansate de mecanică auto. Dar, după cum vom vedea, absurdităţi din
acestea se întâlnesc la tot pasul în aceste teste.

Părerea mea este că aceşti oameni ar trebui să dea ei înşişi ceva teste de gramatică .
Uneori se dă impresia că nu s-au născut în România şi nu au proprietatea termenilor.

Cel mai dezamăgitor este faptul că unele răspunsuri se vede că nu sunt valide atunci
când sunt declarate valide iar altele nu sunt recunoscute ca atare deşi se vede că e
logic să fie recunoscute astfel. Abuzul nonşalant al logicii, ignorarea ei după principiul
„aşa vrea muşchii mei”, arată o stare de lucruri din societatea românească
contemporană, unde diferiţi frustraţi ajung în funcţii cheie şi se comportă ca feudalii
încercând să-şi rezolve frustrările congenitale prin punerea în practică a propriilor
fantasme.

La fel ca în cazul darwinismului social realizat de statul poliţienesc prin „selecţia” şi

eliminarea dizidenţilor şi în cazul acestor chestionare sistemul corupt realizare o
selecţie a celor dispuşi să ofere şpagă mai întâi pentru primirea permisului iar apoi prin
cotizarea la această piramidă a şpăgii despre care am discutat mai detaliat aici:
http://baldovin.blogspot.ro/2015/10/spaga-din-drumurile-paradite-si-nefacute.html

Şi pentru ca tacâmul să fie complet, ne putem imagina relaţia între drpciv şi siteuri
precum scoalarutiera.ro , e- drpciv.ro sau cursrutier.ro care practic au trafic pe internet
datorită răspunsurilor detaliate mai mult sau mai puţin convingătoare la aceste întrebări
absurde. Observând reclamele de pe aceste site-uri, nu e greu de mirosit faptul că
profitul reieşit în urma vânzării spaţiului anumitor companii se împarte într-un anumit fel
cu însuşi Garcea chestionatorul. E de înţeles astfel modul în care el contribuie cu
predilecţie prin imaginarea de cretisnisme la creşterea acestui trafic ce se regăseşte, în
final, în umflarea propriilor buzunare.

O altă chestiune este apariţia unor întrebări care nu au legătură cu specificul categoriei
de permis pentru care se dă examen. De exemplu în întrebările pentru obţinerea
permisului de categoria B se regăseşte şi următoarea întrebare: „Ce le este interzis
conducătorilor de autovehicule şi de tramvaie?”

O primă ciudăţenie este folosirea alternativă a pronumelui de politeţe, temă cu care m-

am ma confruntat. Când dvs., când „tu”.
deoarece aceste teste nu trebuie să fie un exerciţiu de lingvistică

Chestionarele pentru obţinerea permisului auto din acest moment din România
sfidează regulile testelor grilă şi reforma în educaţie în general

Pe timpul comunismului se foloseau materii suplimentare care selectau concurenţii prea

mulţi şi la fel de pregătiţi pentru admiterea la facultate. A fi sau a nu fi la facultate era
sinonim cu apartenenţa în clasa de mijloc sau în „clasa muncitoare”. Pentru a selecta
doar o parte dintre candidaţi iniţial s-a folosit metoda îngreunării materiilor. Mulţi ani ne-
am bucurat cu „deşteptăciunea” elevilor români care şi-au umplut capul cu o grămadă
de informaţii. Orice cârciumă are astăzi câte un astfel de savant în vârstă care te
uimeşte cu cunoştinţele lui de fizică cuantică, literatură şi filozofie. Fenomenul
„meditaţiilor” aici îşi are originea. În urma acestor lecţii particulare mulţi aspiranţi la
cariere de succes au ajuns cam pe la acelaşi nivel de cunoştinţe. Aşa că în domeniile
foarte disputate întrebările capcană au devenit o a doua practică de selecţie.

Garcea chestionatorul a rămas cu sau a revenit la mentalitatea acelor vremuri după ce

Garcea guvernantul i-a dat ordin să mai reducă din aspiranţii de şoferie. Acest lucru
însă nu este normal. De când era el elev lucrurile s-au mai schimbat. Testele cu
întrebări capcană nu mai sunt acceptate într-o pedagogie modernă. Orice test modern
trebuie să aibă mai multe calităţi printre care şi obiectivitatea. În metodica predării
moderne obiectivitatea unui test

„reflectă gradul în care itemii sunt suficient de explicit formulaţi iar răspunsurile suficient
de clare, încât orice specialist să poată obţine scoruri identice sau asemănătoare.”

Iată o astfel de întrebare absurdă, una între multele astfel de exemple pe care le voi mai
arăta pe parcursul acestui şir de articole:

staţie cu refugiu

http://e-drpciv.ro/intrebare/528/
cum_este_recomandat_sa_procedati_pentru_a_depasi_in_conditii_de_siguranta_un_tr
amvai_oprit_intr-o_statie_cu_refugiu

Cum este recomandat să procedaţi pentru a depăşi, în condiţii de siguranţă, un tramvai

oprit într-o staţie cu refugiu?
A. să avertizaţi sonor persoanele aflate în zona staţiei;
B. să semnalizaţi din timp intenţia de depăşire a tramvaiului;
C. să reduceţi viteza de deplasare.

(Pentru cei nefamiliarizaţi cu legislaţia recomand informarea cu privire la ceea ce este o

„staţie cu refugiu”)
O astfel de întrebare calcă în picioare spiritul pedagogic al testelor grilă. În cerinţă
există o contradicţie flagrantă în termeni specifică mai curând stalinismului. Un tramvai
nu poate fi depăşit într-o staţie cu refugiu. Tramvaiul poate fi depăşit doar pe străzi
înguste pentru care nu se mai face refugiu. Logica e simplă: nu e nevoie de refugiu
deoarece strada e deja îngustă. Refugiul se face doar pe străzile mai largi, pentru a
proteja călătorii de maşini. Dar în acest caz nu mai poate fi vorba de depăşire, ci de
devansare deoarece autovehiculul ce trece înaintea tramvaiului nu îşi părăseşte banda
ci rămâne pe ea. ( „Depăşirea” şi „devansarea” sunt două noţiuni clar delimitate una de
alta în codul rutier.) Pe străzile înguste şoferii sunt obligaţi să oprească până când
călătorii ajung pe trotuar şi tramvaiul închide uşile. Prin urmare nu există depăşire a
tramvaiului într-o staţie cu refugiu.
Aşadar,o astfel de problemă păcătuieşte mai întâi prin faptul că conţine o absurditate în
cerinţă iar apoi că nu dă o variantă corectă la o astfel de anomalie. O astfel de variantă
corectă ar fi trebuit să fie următoarea
”să nu depăşiţi, tramvaiul nu poate fi depăşit dacă se află într-o staţie cu refugiu”
E trist, pentru că acesta este spiritul societăţii contemporane româneşti: să provoace
confuzie.

Este un fapt pervers care promovează neîncrederea în societate. Garcea chestionatorul

a fost bătut când era mic şi asta îl face aşa

Conform cu Art 23, Alin (5) din codul rutier:

”Pregătirea teoretica si practica a persoanelor in vederea obţinerii permisului de

conducere se efectuează de către profesori de legislaţie rutiera si instructori auto
atestaţi de autoritatea competenta, conform normelor metodologice aprobate prin ordin
comun al ministrului transporturilor, construcţiilor si turismului, al ministrului
educaţiei si cercetării si al ministrului administraţiei si internelor, care se publica in
Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Iată că astfel de întrebări sunt avizate în mod justificat de ministerul educaţiei si

cercetării, sau cel puţin cu „metodele moderne” de predare şi învăţare regăsite în
politica de reformă şi ajustare a învăţământului românesc. Dar aşa ceva se întâmplă
doar pe hârtie. În realitate şi astăzi există profesori universitari care au legalizat mita
promovării examenului, ca să zicem aşa. În loc să primească bani pentru promovarea
studentului, el îi vinde acestuia cărţile cu răspunsuri unilaterale la anumite probleme.
Sunt unele domenii în care nu există unanimitate sau în care soluţiile ţin de interpretare.
Un astfel de Garcea pedagog nu acceptă la examen decât variantele de răspuns
identice cu cele din cărţile lui. Desigur, de teamă să nu pice examenul sau să piardă
bursa (dacă o are) studentul acceptă această mită oficializată a condiţiei cărţii
cumpărate. Probabil că aşa şi-a luat şi Garcea chestionatorul doctoratul.

Comparaţii cu ţările occidentale în materie de examen teoretic de legislaţie rutieră

Testele online de pe site-ul http://e-drpciv.ro au o înaltă doză de absurd. Mai întâi, trebuie
să îţi faci un cont pe portal. Care e scopul? Se face o bază de date care se vinde apoi la
corporaţii pentru spam-uri? Sau ce? Apoi exista aşa-numitele întrebări de acomodare
de gen cât fac 1+1 sau care sunt fructe dintr-o listă de alimente. Ce acomodare? Cei
care intră în acest site sunt deja familiarizaţi cu legislaţia. Nu mai au nevoie de întrebări
de acomodare. Măcar de ar fi cumva altele însă ele se repetă identic. Într-o lună de zile
cât ţine şcoala să tot dai de aceleaşi prime 3 întrebări „de acomodare” şi să le
completezi „ca primaru’” devine iritant.

Apoi cică trebuie să alegi limba unde singura variantă e Româna. Păi la ce Domne
iartă-mă mai pui opţiune de alegere dacă nu există decât o variantă?

Cât despre site-ul http://e-drpciv.ro, am avut surpriza neplăcută să văd, că după ce am

întrerupt testările, fiind ocupat cu altceva, la o lună deja aveam probleme de logare. Am
pus adresa de e-mail, am pus parola şi zicea ca nu-i bine. Am dat pe resetare parolă,
aşa cum se face la diferite conturi cărora le uităm parola. Când am dat „trimite”, am
primit mesaj că adresa mea de e-mail pusă nu există în baza lor de date. Nu-i nimic, mi-
am zis, îl mai fac odată. După ce am completat toate câmpurile de iniţiere cont primesc
mesaj că deja adresa mea de e-mail e folosită pentru un cont. Ceeee! În 10 ani în care
tot primesc parole noi pentru cele uitate nu mi s-a întâmplat aşa ceva.

Poate că cel mai supărător lucru în această situaţie este faptul că nu se dau explicaţii
clare pentru susţinerea unei variante de răspuns sau pentru infirmarea alteia. În
momentul în care afirmi sau infirmi ceva trebuie să şi justifici. Reculurile dictatoriale pe
care aceşti ani i-au scos la iveală se regăsesc în aceste mici detalii. Nu este pedagogic.
Probabil că, confruntaţi cu obiecţiile publicului relativ la lipsa de explicaţii privind
variantele corecte şi cele greşite, pe lângă chestionarele de pe siteul drpciv, a mai
apărut şi http://e-drpciv.ro care dă doar varianta corectă sau greşită şi atât. Există o
secţiune de comentarii unde programatorul Milan mai oferă câteva precizări. Faptul că
el este programator şi face şi întreţinere şi moderare dă de bănuit în privinţa modului în
care au fost folosiţi banii alocaţi pentru acest proiect. E posibil ca el să fi făcut şi grafica,
uneori deficitară din chestionare. În mod normal trebuiau angajaţi mai mulţi oameni.
Cineva ar fi trebuit să fie plătit doar să se ocupe numai cu oferirea de explicaţii auxiliare
acelor comentarii. Altfel, un singur om care le face pe toate nu prea poate ţine pasul cu
răspunsurile. Uneori există răspunsuri lămuritoare pentru începători din partea lui.
Alteori însă există situaţii stupide pe care comentatorii le-au semnalat just cu ani în
urmă şi care n-au mai ajuns corectate. Nu poate fi învinuit pentru asta bietul Milian. Am
lucrat personal cu astfel de oameni şi cam ştiu de câte trebuie să se ocupe. Remarc
însă tocmai această aroganţă de a nu comunica cu „prostimea” şi care se regăseşte în
neangajarea unui moderator care să se ocupe numai cu asta. Nu-i nimic, salariul lui e
discret convertit în prime pentru şefi în timp ce un programator le face săracu’ pe toate.

Probabil că, datorită criticilor, pe lângă siteul drpciv a mai apărut încă unul, respectiv
http://www.legislatiarutiera.ro, cu grafică 3D bine făcută. Spre deosebire de imaginile
photoshopate din siteul drpciv aceste animaţii arată experienţă în domeniu. E posibil ca
la ele să fi lucrat şi unii colegi de-ai mei din domeniul jocurilor. Cred că acest site este în
strânsă legătură cu drpciv pentru că testarea online este aproape identică. Probabil că
codurile au fost copiate de la primul în acesta şi doar modificate puţin.

Mai există câteva site-uri cu grafică 3D însă făcută mult mai prost, aşa cum este aici:
http://www.iasala.ro
https://www.youtube.com/watch?v=g_xIZnm0URE

Exemplu de grafică anacronică

Motociclistul
http://e-drpciv.ro/intrebare/795/motociclistul_depaseste_corect_autocamionul

Motociclistul depăşeşte corect autocamionul?

Variante de răspuns
a. da, procedează corect;
b. nu, deoarece din sens opus circulă alt vehicul;
c. nu, deoarece indicatorul din imagine interzice acest lucru.

Conform imaginii prezentate motociclistul se va zgâria de autocamion deoarece nu

există suficient spaţiu până la axul drumului. Săgeata arată rămânerea pe sens însă
imaginea nu arată aşa ceva. La explicaţia de aici http://www.scoalarutiera.ro/intrebari-
posibile-drpciv-categoria-b/1556/motociclistul-depaseste-corect-autocamionul

Poate mafioţii din jurul acestor chestionare aruncă un ochi pe siteul de teste teoretice
din Marea Britanie, de aici: https://www.gov.uk/practise-your-driving-theory-test

La ei sunt 50 de întrebări din care trebuie să răspunzi corect la 42. Se vede că nu există
întrebări de mecanică. De asemenea, la sfârşit ţi se explică clar de ce ai greşit şi nu
trebuie să intri apoi în alt site ca să afli răspunsul corect. Întrebările şi variantele de
răspuns sunt scurte şi clare. Se foloseşte punctul. La noi există fraze interminabile care
uneori se întind şi pe 3 rânduri pentru că Garcea chestionatorul nu ştie să pună punct.
De asemenea există şi variantă audio la fiecare chestionar pentru cei care nu se pot
concentra la citirea textului. Ia uitaţi-vă cum 3 propoziţii se înlănţuie într-o exprimare
şontoroagă (punct nu) :

”Cum procedează conducătorul autovehiculului când, aflându-se într-o comună, în

imediata apropiere a unei treceri pentru pietoni semnalizate ca atare, intenţionează să
depăşească un vehicul aflat în mişcare?”

Sau
„Cum trebuie să se încadreze conducătorul de autovehicul, dacă intenţionează să
schimbe direcţia de mers spre stânga într-o intersecţie prin care circulă şi tramvaie, iar
spaţiul dintre şina din dreapta şi bordura trotuarului permite deplasarea vehiculelor doar
pe un singur rând?”

Poate că visul oricărui cursant pentru permisul auto este să dea examenul în SUA.
Acolo şi un copil de 10 ani, fără cunoştinţe de legislaţie poate trece cu uşurinţă
examenul. Nu există întrebări de mecanică, prim ajutor sau de penalizări în cazul
încălcării prevederilor. Asta o învaţă fiecare în particular dacă vrea sau dacă vrea să
conteste o amendă. Trebuie să dai cel puţin 30 de răspunsuri corecte din 40 de
întrebări. De asemenea, nu există timp limită pentru rezolvarea testului. Pe lângă faptul
că întrebările sunt foarte uşoare, undeva sub variantele de răspuns există şi o secţiune
de ajutor (hint) în care practic ţi se dă mură în gură răspunsul, tot ce trebuie să faci este
un mic exerciţiu de deducţie:

http://driving-tests.org/

Desigur numai total imbecilii nu pot trece de examenul teoretic. Desigur, acolo există
drumuri bine făcute, există spaţii suficiente şi şoferii nu trebuie să se înghesuie ca să
circule, aşa cum se întâmplă în Europa

American dream

Lupta seculară a lui Garcea chestionatorul străbunul, Garcea chestionatorul

juristul şi Garcea chestionatorul chestionar (j)makerul în căutarea respektului

Aşadar Garcea chestionatorul nu este un personaj izolat doar în poliţie, ci răspândit în

mai multe sectoare ale vieţii sociale mioritice. Înainte de a-l analiza pe el în sine vreau
să fac un fel de arheologie a devenirii lui culturale. Garcea chestionatorul se poate
vedea în domeniul juridic de secol XVIII şi XIX şi poate fi regăsit în chestionarul
următor:

respectaţi
Ce obligaţii vă revin în timpul conducerii autovehiculului cu privire la viteză?

a. să respectaţi viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulaţi,

corespunzătoare categoriei din care face parte autovehiculul condus;
b. să vă conformaţi limitelor de viteză impuse prin mijloacele de semnalizare specifice;
c. să rulaţi pe cât posibil în treptele inferioare de viteză, pentru a nu polua mediul.

Cuvântul “respectaţi” este foarte confuz pentru o întrebare de test grilă, deşi poate că la
prima vedere nu pare astfel.
Cuvântul „respect” vine din latinescul „respicere” care înseamnă „uite!”. Desigur, în 2000
de ani şi trecând prin atâtea etape istorice sensul a devenit cel pe care îl ştim noi astăzi,
respectiv cel de „cinstire” sau „stimă”. Şi în limba română naturală înseamnă acelaşi
lucru şi asta se vede în primul sens dat de DEX, respectiv:

RESPECTÁ, respéct, vb. I. Tranz. 1. A simţi şi a manifesta respect faţă de cineva sau
de ceva; a cinsti, a stima. ◊ Refl. recipr. Se respectă unul pe altul. ♦ A acorda atenţia
cuvenită, a ţine seamă de..., a nu neglija. ◊ Refl. A-şi păstra demnitatea. ♦ A nu păgubi,
a cruţa; a nu tulbura, a nu deranja.

Acelaşi sens îl are şi în limba franceză, care l-a preluat prima din latină. Respect este:

1. Sentiment de considération envers quelqu'un, et qui porte à le traiter avec des égards
particuliers ; manifestations de ces égards : Manquer de respect à quelqu'un.
2. Sentiment de vénération envers ce qui est considéré comme sacré : Le respect des
morts.
3. Considération que l'on a pour certaines choses : Le respect de la parole donnée

În limba engleză, cuvântul „respect” este un pic mai larg, pe lângă sensul din franceză
el mai însemnând şi relaţie:

1 : a relation or reference to a particular thing or situation <remarks having respect to an

earlier plan>

2: an act of giving particular attention : consideration

3 a : high or special regard : esteem b : the quality or state of being esteemed c plural :
expressions of high or special regard or deference <paid our respects>

În limba română însă cuvântul „respect” are un al doilea sens, dat în mod artificial dat
de juriştii români din ultimele secole, pe care DEX îl consemnează cu sensul de:

„2. A nu se abate de la un contract, de la o lege, de la un angajament etc.”

Acest sens nu a intrat total în limba naturală. El se foloseşte însă constant în limbajul
juridic. Omul simplu îl foloseşte cu acest sens doar atunci când vrea să aibă o oarecare
alură oficială. Eventual poliţistul care încearcă să-şi adapteze limbajul conform stilului
juridic va spune „N-ai respectat culoarea roşie”. Limba naturală spune simplu „ai trecut
pe roşu”. Dacă cineva nu urmează indicaţiile date de un specialist sau mai experimentat
într-un domeniu, atunci nu îi reproşăm acest lucru conform stilului juridic „N-ai respectat
indicaţiile lui X”. O spunem mai simplu „N-ai ascultat de X”. Formula aceasta simplă
este atât de bine înscrisă în limba naturală încât niciodată nu va putea fi înlocuită de
alta doar pentru că vine de la o elită juridică, de multe ori fără acoperire axiologică. Şi
latina a fost vorbită de o elită socială în Evul Mediu şi până la urmă a dispărut. În cazul
de faţă limba franceză şi engleză foloseşte acelaşi cuvânt şi, deci, varianta din limba
română are şi acest fel de susţinere.

De asemenea, în niciuna dintre aceste două limbi nu se foloseşte în mod natural vreo
formulă similară celei „a nu respecta indicaţiile” din limbajul juridic al limbii române. În
limbajul suburban din limba engleză, nesubordonarea rareori se exprimă prin „You
disrespected my commands” ci mai mult prin „You disrespected me”.

.
Disrespect = not showing respect; showing the opposite of respect, by acting rude,
impolite, and offensive. Talking back to your teacher is showing disrespect for her
authority. Not giving up your seat to an elderly person is an act of disrespect. So is
ignoring the customs and culture in a foreign country. The slang abbreviation dis comes
from disrespect and means the same thing.

Fiind bombardaţi cu stilul juridic, ca vorbitori nativi noi înţelegem în mare că

„nerespectarea a ceva” înseamnă cumva abaterea de la prevederile acelui ceva. Dar,
sensului lui de bază în limba naturală rămâne primul. Folosirea celui de-al doilea în
situaţia de faţă aduce complicaţii. Dacă ne uităm la discuţiile din comentarii relativ la
această întrebare putem vedea o adevărată dezbatere lingvistică între examinaţi şi
administratorul siteului drpciv, relativ la sensul cuvântului „a respecta”.
http://e-drpciv.ro/intrebare/652/
ce_obligatii_va_revin_in_timpul_conducerii_autovehiculului_cu_privire_la_viteza
(intrebari stupide teste auto - respectaţi- confuzie)

În acest caz cele două sensuri par a fi contrare. Conform sensului natural nu poţi
respecta o limită de viteză, pentru că respectul înseamnă altceva. Poţi respecta
reglementarea referitoare la circulaţia cu o anumită de viteză.

Pornind de la acest handicap semantic existent în legislaţie, Garcea chestionatorul a

venit cu propria lui deformare profesională, după cum se poate vedea în formularea
“respectaţi cu stricteţe” din varianta de răspuns la următoarea întrebare:

respectaţi 2
http://e-drpciv.ro/intrebare/594/
ce_inseamna_sa_conduceti_preventiv_pe_timp_nefavorabil
Ce înseamnă să conduceţi preventiv pe timp nefavorabil?
A. să respectaţi cu stricteţe limitele de viteză pentru sectorul de drum pe care
circulaţi;
B. să reduceţi viteza până la limita la care să vă asiguraţi o bună vizibilitate şi un control
deplin asupra comenzilor;
C. să rulaţi cât mai aproape de axul drumului.

“a respecta cu stricteţe” în acest caz are sensul de a nu te abate de la aceste limite de

viteză. Mai precis, această expresie înseamnă a circula doar cu acele valori, nici cu mai
mult nici cu mai puţin. Îţi dai seama că Garcea chestionatorul foloseşte expresia în
cauză cu acest sens abia după ce afli că răspunsul corect ar fi doar B. Ca vorbitor de
limbă naturală eşti totuşi nefamiliarizat cu aceste deformări de către limbajul juridic a
cuvântului „respect”. Comentariile examinaţilor cu privire la această întrebare sunt
relevante. Se vede aici faptul că sensul artificial al cuvântului „respect” este în
asemenea fel deformat încât nu mai are aproape nici o legătură cu cel din limba
naturală. Chiar şi conform deformării juridice iniţiale, reducerea vitezei pe timp
nefavorabil înseamnă şi „a respecta” limitele de viteză stipulate de răspunsul A. Dacă
mergi cu 40 km/h, asta nu înseamnă că ai fi încălcat prevederea de limitare la 90 km/h
a indicatorului. El este pus acolo să te oprească să măreşti viteza, nu să te oblige s-o
micşorezi. Desigur, există şi indicatoare care limitează viteza inferioară care te obligă să
s-o micşorezi, dar nu despre ele e vorba aici.

Nicăieri legea nu spune că trebuie să mergi strict cu limita de viteză precizată de

indicator. Câteva noţiuni de legislaţie sunt de ajuns pentru a înţelege asta. Deci într-un
fel varianta A se exclude de la sine. Garcea chestionatorul însă îşi permite o astfel de
interpretare a textului de lege conform cu defectele sale profesionale. Cum în instituţiile
din România relaţiile dintre şefi şi subalterni sunt de vasalitate, regula „respectării cu
stricteţe” reflectă exact această realitate. Garcea chestionatorul, aflat apoi în poziţie de
feudal, îşi permite apoi proiecţia ei asupra vasalului khjgkjhv său. Dificultatea acestei
întrebări stă însă în acest exerciţiu de lingvist şi etnolog care să-ţi permită să înţelegi ce
vrea să spună Garcea chestionatorul cu această expresia ezoterică (!!!) „să respectaţi
cu stricteţe”. Pornind de la confuzia iniţială a sensului artificial dat de Garcea
chestionatorul străbunul, Garcea chestionatorul a adus propria lui confuzie în această
expresie, adăugând „stricteţea” specifice meseriei sale.

Probabil că cu această expresie Garcea chestionatorul el a vrut să depisteze începătorii

în ale legislaţiei care nu ştiu să citească corect indicatoarele de limitare de viteză. Ei
cred deseori că cifrele 40, 60, sau 90 puse într-un cerc roşu ar însemna folosirea doar a
acelor viteze şi nu şi a celor inferioare. Şi, de aici, probabil că el a proiectat asupra
examinatului ideea că ar însemna folosirea doar a vitezelor limită, şi nu a celor din
intervalul dintre ele. Problema este însă a expresiei folosite. Negăsind o expresie care
să satisfacă acest interes, el s-a oprit la româna juridică de baltă, auzită la şedinţele de
la secţie (originea multor bancuri) mai curând decât cea citită de prin cărţi.

Din păcate însăşi mentalitatea românească are o oarecare problemă cu accepţiunea

termenului „respect”. În ciuda căldurii noastre proverbiale mulţi dintre români nu ştiu ce
este acela respect. Avem noi o problemă ca naţiune cu respectul în general şi cu
respectul de sine, în special. Mulţi confundă respectul cu frica de a nu pierde locul de
muncă sau de a fi oprimat de forţele de ordine. Adică, cel puţin pentru limba şi
mentalitatea română, e mai folosită expresia “a pune la respect” decât cea de
“respectele mele”. Aşa că, nerespectându-ne pe noi înşine, nici nu prea ştim să
acordăm respectul cuiva sau pentru ceva. Îl cam confundăm cu linguşeala şi
slugărnicia, după cum am arătat ceva mai demult în acest articol :
http://baldovin.blogspot.ro/2009/01/capul-plecat-sabia-nu-l-taie-fata-in.html . Iar atunci când
nu mai puteam suporta această umilinţă de sine, pe care greşit o percepem ca respect,
avem comportament tiranic faţă de inferiorii sociali. Este exact cazul de faţă. Nu există
un „respect strict”, aşa ceva este doar o simulare birocratică a respectului. Un respect
mare este un respect profund dar nu unul strict.

De aici pleacă şi folosirea nepotrivită a acestui termen în contextul de faţă. Fireşte,

idealul celui care comandă este ca autoritatea să aducă şi respectul. După relaţiile
ierarhice din societatea contemporană am putea spune că există o oarecare simulare a
respectului între oameni. Însă adevăratul respect este un sentiment familial, chiar un pic
intim, care nu trebuie să aibă legătură cu impersonalitatea şi imparţialitatea legislaţiei.
Cel puţin, nu pentru tipul acesta de societate pe care noi o trăim astăzi.

Deşi limbajul juridic se doreşte a se debarasa de „balastul cotidian” şi a lua o atitudine

de perfecţiune, tocmai prin aceste mici detalii el se dă cumva de gol. Crearea acestui al
doilea sens al cuvântului „respect” are rădăcini psihologice specifice mentalităţii noastre
româneşti. Folosirea acestei expresii este o „şopârlă” ce vorbeşte despre însăşi starea
de corupţie care funcţionează în instituţiile din România, în special în Poliţie. Într-un fel
trebuie să-l înţelegem şi pe el pentru că probabil ordine din astea absurde primeşte şi el
de la şeful lui. Absurditatea formulei „respectaţi cu stricteţe limitele de viteză” se
regăseşte în însăşi imposibilitatea de a fi pusă în practică: dacă observăm pluralul
cuvântului „limită” deducem că ea se referă la cele două limite de viteză cu care se
circulă pe un drum, respectiv cea superioară şi cea inferioară stabilită pe un anumit
sector de drum. Desigur, în nici un caz nu se poate să mergi în acelaşi timp şi cu
ambele limite. Dar, cum el îl “respectă cu stricteţe” pe şef, probabil că acelaşi lucru se
aştepta şi el de la inferiorul ierarhic (în acest caz însuşi examinatul) născocind o astfel
de gogomănie de variantă de răspuns. Aşa că, după cum şeful i-a spus să facă nişte
întrebări mai grele ca să lărgească drumul şpăgii, iată că şi el chiar a “respectat cu
stricteţe” această doleanţă. El a pus în aplicare însăşi expresia în cauză fie ca să nu se
vadă în penalizări la salariu, fie să se vadă în prime.

Această deformare semantică a cuvântului „a respecta” este constant folosită atât în

legislaţie cât şi în aceste chestionare tocmai sub presiunea acestei nevoi de a ascunde
gunoiul sub preş abuzurile a celor care au avut puterea şi s-au folosit del limbajul juridic
încă din societatea românească de demult. Îmi imaginez obiecţia juriştilor cum că stilul
juridic îşi permite să dea sensuri dorite anumitor cuvinte. Pot să accept acest lucru cu
condiţia ca ele să fie argou. Atâta timp cât un cuvânt din limba naturală este folosit în cu
un alt sens atunci aşa ceva este un abuz cultural. Chiar dacă eşti legiuitor, nu ai nici un
drept să dai tu un alt sens sau să lărgeşti artificial aria unui cuvânt doar pentru a-ţi spăla
tu păcatele statutului social. Consider că acest lucru este un atac murdar asupra limbii
însăşi. Limba naturală a avut destule formule mult mai precise decât acest al doilea
artificial şi ambiguu sens, cum ar fi, de exemplu “a se conforma cu” sau “a se încadra
în”. În acest caz stilul juridic trebuie să le folosească cuvintele şi expresiile existente în
limbă mai curând decât a deforma artificial un oarecare cuvânt. Existenţa unui stil juridic
se justifică tocmai prin nevoia foarte mare de precizie şi de înlăturare a interpretărilor în
comunicare. O astfel de operaţie cum este cea a extindere a sensului cuvântului „a
respecta” seamănă cu gafa comediantului Mr. Bean care îşi taie pantalonii pentru a-i
scurta, uitând că are un sertar plin de pantaloni scurţi.
Garcea legislatorul

Poate că nicio altă categorie profesională nu foloseşte mai des ideea discrepanţei dintre
teorie şi practică decât şoferii. În mod normal între teorie şi practică nu trebuie să existe
discrepanţă. Acolo unde există acest fapt este un indiciu că teoria nu e suficient de
bună şi că trebuie schimbată. În cazul de faţă problemele pleacă de la însăşi legislaţia
în vigoare. Şi asta pentru că în ea există hibe adunate de-a lungul timpului şi
necurăţate. Legislaţia are problemele ei şi într-un fel e normal pentru că legile nu sunt
făcute odată pentru totdeauna, ca pe timpul lui Moise, ci într-o continuă ajustare la
situaţiile noi. Acest lucru e de necondamnat.

Îmi propun acest al doilea capitol să fac o astfel de curăţenie, cel puţin în zona ei
arzătoare.

De multe ori problemele legislative se datorează unor lacune în exprimare sau în

imaginarea diferitelor situaţii concrete. Mai mult decât atât, sunt unele cazuri în care ea
îşi uită rolul. Dar dincolo de aceste neajunsuri, din păcate, trebuie remarcat că Garcea
cu mentalitatea lui tipică a ajuns şi în postura de a face legi. S-a înscris într-un partid, a
dat şpagă cui trebuie (!) şi iată-l în Parlament făcând legi.

Cel mai arzător exemplu mi se pare înlocuirea expresiilor naturale din limbă „fază lungă”
şi „fază scurtă” cu „lumini de drum” şi „lumini de întâlnire”. O astfel de decizie este un
exces de zel stupid care mai mult încurcă decât să clarifice, doar din dorinţa de a crea
un limbaj secret, neînţeles „muritorilor”. Dacă nu se vine cu precizări, cineva nu poate
să-şi dea seama la ce se referă cele două tipuri de „lumini”. Ambele se folosesc pe
drum şi ambele se folosesc în situaţia de întâlnire a ceva de care trebuie să ne ferim
sau faţă de care să mărim atenţia. Dimpotrivă, precizia expresiilor naturale „fază lungă”
şi „fază scurtă” este una mult mai mare. Ce rost are să complici limba în mod
birocrăţesc doar pentru faptul că, vezi Doamne!, ai dori să devii un pic mai precis.
Rezultatul este că şoferul foloseşte tot vechile formule.

Unele dintre aceste expresii sunt justificat forţate să ia un înţeles diferit de cel din limba
curentă. Este aici cazul cu oprirea şi ceea ce se cheamă în legislaţie „reducerea
vitezei”. La oprire viteza este zero. La reducerea vitezei ea este mai mică decât în
momentul anterior. Aceste noţiuni sunt absolut necesare pentru legislaţia rutieră şi se
folosesc în diferite situaţii pentru preîntâmpinarea unor evenimente nedorite. Una dintre
ele îi vizează şi pe ceilalţi participanţi la trafic, în afara şoferilor, pietonii. Dacă aceştia se
află pe trotuar în apropierea unei zebre fără semafor atunci şoferul va micşora viteza,
iar dacă aceştia intenţionează să treacă, atunci şoferul va opri. O primă problemă
constă în expresia „reducerea vitezei” folosită este un pic prea tehnic dar, paradoxal,
insuficient de precis. Această expresie nu reuşeşte să facă o diferenţă mai strictă între
cele două situaţii descrise mai sus. Şi la oprire există o reducere a vitezei în prealabil.
Limba engleză are o diferenţiere mult mai clară între cele două situaţii folosind termenii
„stop” şi „slow down”. Termenul „slow” face o clară diferenţiere între a merge cu o viteză
redusă dar mai mare decât zero şi oprirea propriuzisă unde viteza nu este mai mare de
zero. Evident că şi limba română are un alt cuvânt, corespondent cu acel „slow down”
din limba engleză, respectiv cel de „încetinire”. În acest caz diferenţierea de mai sus se
păstrează intactă şi în limba română. Doar că Garcea legislatorul l-a evitat dintr-o
ambiţie zeloasă de a nu folosi termeni ai limbii curente şi a face exces de stil juridic în
exprimare.

O a doua problemă este dată de faptul că orice oprire vine după ce maşina s-a mişcat
în prealabil şi şi-a redus viteza. Maşinile noastre de astăzi e imposibil să oprească la fel
ca navele spaţiale din filmele SF, adică imediat. Între momentul în care s-a folosit frâna
şi momentul în care maşina se opreşte trece o anumită perioadă de timp. Cele două
etape se desfăşoară pe o anumită distanţă care uneori poate ajunge şi la 30-40 metri.
Pe această distanţă viteza se micşorează constant până la 0. În legislaţie nu se
precizează diferenţa între încetinirea fără oprire şi cea care precede oprirea. S-ar putea
ca unora o astfel de precizare să le pară o complicare inutilă. Însă ea este foarte
importantă în condiţiile unui trafic foarte intens, aşa cum a ajuns în marile oraşe din
România. Dacă opreşti atunci când doar trebuie să încetineşti şi să sporeşti atenţia sau
mergi prea încet pe anumite sectoare de drum rişti să îngreunezi foarte mult circulaţia.
Sunt atât de multe cazuri în care legislaţia precizează în mod inutil lucruri clar
deductibile încât de data asta e frustrant că acest lucru nu se face.

Din această cauză, plecând de la această lipsă de claritate a lui Garcea legislatorul se
ajunge la dublarea ei în chestionarele lui Garcea chestionatororul aşa cum se vede aici:

reduceţi viteza
http://e-drpciv.ro/intrebare/515/
in_care_dintre_situatii_sunteti_obligat_sa_reduceti_viteza
În care dintre situaţii sunteţi obligat să reduceţi viteza?

A. la trecerea la nivel cu calea ferată curentă cu bariere;

B. la trecerea la nivel cu calea ferată curentă fără bariere;

C. la trecerea la nivel cu calea ferată curentă industrială.

Această lipsă de precizare a condus la o avalanşă de confuzii, după cum se vede în

comentariile utilizatorilor. Voi reveni la ea într-un alt context.

Spuneam acolo că oprirea este precedată de o reducere în prealabil a vitezei. Nu există

o frână
Astfel de apucături medievale au origini în mentalitatea antică spartană. Din fericire
astfel de practici încep treptat să fie eliminate în spaţiile occidentale conform cu gradul
de cultură civică a celor implicaţi. Din păcate în România gradul de cultură al unora care
se ocupă atât de legislaţie cât şi aceste chestionare este unul medieval, feudal. În acest
caz paguba nu e aşa de mare pentru că un om care studiază legislaţia poate face
diferenţierea în cauză indiferent de lipsa de precizie a termenilor iar situaţia de faţă nu
este una foarte dificil de judecat în trafic. Însă legislaţia rutieră implică şi pe pietoni şi,
de fapt, întreaga comunitate. Aşa că e bine ca în acest caz mania asta pentru termeni
tehnici să o lase mai moale şi să folosească termeni ai limbii naturale dacă aceştia
există şi pot acoperi realităţi ale situaţiilor date. În cazul de faţă avem un astfel de caz în
care termenul din limba naturală este mai precis şi mai simplu decât

De exemplu frâna de mâna a ajuns frâna de ajutor/serviciu. Un alt exemplu este

înlocuirea expresiei „fază lungă” şi „fază scurtă” cu „lumini de drum” şi „lumini de
întâlnire”. În legislaţia anglosaxonă se foloseşte curentă expresia „frână de mână” (hand
break) sau frână de picior (pedal break)

Codul rutier şi legislaţia în general ar trebui să mai renunţe la această tendinţă de a

crea a doua limbă, dacă vrea să convingă asupra accesului la reguli şi egalitatea tuturor
în faţa legii. Zelul unui stil juridic cât mai diferit de cel colocvial e o rămăşiţă (ca să nu
zic perpetuare) a mentalităţii medievale în cea modernă. Uneori astfel de imprecizii sunt
chiar binevenite atâta timp cât comunică şi clarifică. De exemplu fraza:

„montarea la autovehicul, remorcă sau tramvai a luminilor de alta culoare sau

intensitate, a altor lumini ori dispozitive de avertizare sonoră sau accesorii ori modificări
neomologate;”

Are în ea folosirea metaforică a cuvântului „lumini”. Acestea nu se pot monta. Se

montează de fapt nişte „dispozitive de iluminare a drumului”. Dar dacă o astfel de
formulă este înlocuită cu cuvântul „lumini” asta nu înseamnă că e greşit sau că
imprecizia în cauză afectează pe cineva anume.

Înainte de Garcea de la teste, există şi Garcea ajuns în Parlament, care a învăţat să

dea legi. Aşa se face că la Art. 75, alin 2 din codul rutier se spune :

”Marcajele se aplică pe suprafaţa părţii carosabile a drumurilor modernizate, pe borduri,

pe lucrări de artă, pe accesorii ale drumurilor, precum şi pe alte elemente şi construcţii
din zona drumurilor”

Poate că vrea să se răzbune pe unii dintre artişti (mai exact cei ce fac artă urbană) care
mai „vandalizează” indicatoarele rutiere cu desenele lor. În acest caz, conform replicii
sale tipice „ba pe-a mă-ti”, şi el pare să fi dispus punerea marcajelor pe lucrările de artă.
Am văzut în ce mod vrea să se răzbune pe intelectualii atehnici aşa că acum le-a venit
rândul artiştilor. Ce-i drept, acum nici Garcea nu prea ştie ce e arta, de unde şi bancul
cu poliţiştii şi „Lacul Lebedelor”. De aceea, sunt convins că unul ca Garcea
chestionatorul scria în excursie la Voroneţ pe frescă „Gicu+ Mimi = <3 . Tot unii ca el
făceau focul iarna cu Picasso, neavând bani de lemne… Ca un constant consumator de
Măruţă şi Capatos, poate că el nu îşi dă seama că arta nu se atinge de către
vizitator/spectator. E posibil ca un trotuar să fie obiect de artă sau … scenă pentru el.
Dacă la teatru actorul intră pe scenă din public, Garcea nu trebuie să-i ceară un
autograf sau mâna pentru salut decât dacă actorul vrea să interacţioneze cu publicul.
De fapt, mai jos în legislaţie se clarifică viziunea lui despre artă. La art. 76 „lucrări de
artă” ar fi : „poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin”

Serios vorbind, acestea pot fi elemente de design (deşi nu toate podurile sunt design),
un pic diferite de arta în sine. În spaţiul public de obicei arta e fie pusă pe soclu, fie
păzită, aşa că nu comportă punerea de marcaje pe ea. Piesele de mobilier ambiental
sau urban sau arhitectura sunt mai puţin artă şi mai mult design. E drept că nici
profesioniştii artei nu prea pot fac bine diferenţa între cele două. De exemplu,
arhitectura este la fel de veche precum arta în sine, fiind mult timp considerată artă la
fel ca şi pictura de şevalet. Nici astăzi deferenţa nu e clar făcută şi probabil că acest
handicap teoretic îl pune pe Garcea chestionatorul în situaţia de a bate cuie în „Poarta
sărutului” ca să pună el un marcaj acolo. Totuşi, pentru clarificare, menţionez că
obiectele de artă de exterior nu sunt niciodată obiecte funcţionale, spre deosebire de
mobilierul urban. Aşa că niciodată lor nu li se pot aduce adăugiri ulterioare doar dacă
eşti un Papă medieval incult, taliban sau… Garcea chestionatorul . Aşa că îl rog să nu
se răzbune pe toată arta pentru că nişte adolescenţi rebeli i-au scris pe maşină cu
markerul…

Legea precizează clar în codul rutier la art. 43 acest lucru. Aceeaşi situaţie e şi cu
pierderea cardului bancar la unele bănci. Probabil că sistemul vrea să protejeze pe
funcţionarii în cauză de o muncă în plus şi să o pună în cârca posesorului de card sau
permis. Numai există o situaţie anacronică, atunci când pierzi permisul aflându-te chiar
într-o vacanţă. Este mult mai rapid să anunţi cea mai apropiată secţie de poliţie. Ce se
întâmplă în situaţia în care până să ajungă anunţul tău poliţia de care aparţii cu
domiciliul te întâlneşte un alt poliţist şi-ţi cere permisul?

unitatea
http://e-drpciv.ro/intrebare/263/
unde_trebuie_sa_declarati_pierderea_furtul_sau_distrugerea_permisului_de_conducer
e
Unde trebuie să declaraţi pierderea, furtul sau distrugerea permisului de conducere:
A. la unitatea emitentă;
B. la poliţia de care aparţineţi cu domiciliul;
C. la cea mai apropiată secţie de poliţie.
. Garcea legislatorul la atac asupra limbii

autovehicul

O altă problemă în legislaţie este considerarea tramvaiului sau tractorului ca fiind

altceva decât un autovehicul.
După codul rutier art. 6. http://www.jurislex.ro/codul_rutier.html

„autovehicul – vehiculul prevăzut cu un dispozitiv mecanic propriu de propulsie;

vehiculele care se deplasează pe sine, denumite tramvaie, si ciclomotoarele nu sunt
considerate autovehicule”

Însă după DEX :

”AUTOVEHÍCUL, autovehicule, s. n. Vehicul terestru, autopropulsat, suspendat pe roţi,

şenile sau tălpi de alunecare, care serveşte la transportul oamenilor sau al bunurilor.
[Pr.: a-u-] – Din fr. autovéhicule.”

Părerea mea este că terminologia juridică nu trebuie să intre în contradicţie cu limba

naturală şi cu lingviştii. Ambele categorii folosesc termenul „autovehicul” cu sens extins.
Apoi trebuie ţinut cont şi de argumentul etimologiei care spune că acest termen este
format din alţi doi, respectiv „auto” şi „vehicul”. Cuvântul „auto” vine din greacă şi
însemnă „de la sine, prin el însuşi”. Cuvântul „vehicul” vine din latinescul „vehiculum” şi
înseamnă mijloc de transport, adică exact ce se înţelege şi în română, cu excepţia
desigur a vehiculelor cu motor care nu erau cunoscute pe vremea aceea. Cum este şi
normal, în limba naturală autovehiculul este acel vehicul care are caracteristica de a fi
autopropulsat, de a avea un motor care produce lucru mecanic ce învârte nişte roţi.

În următorul chestionar drpciv tramvaiul este totuşi acceptat ca autovehicul:

autovehicul natural

Care este ordinea de trecere a autovehiculelor, dacă ajung simultan în intersecţie?

Variante de răspuns
a. autocamionul, tramvaiul, autoturismul;
b. autoturismul, autocamionul, tramvaiul;
c. tramvaiul, autoturismul, autocamionul.

Răspunsul e clar C.

Explicaţia modificării sensului acestui cuvânt ar consta, după Garcea legislatorul în

existenţa unui alt termen, respectiv „automobil”. În codul rutier se adaugă următoarele
precizări:
„Definiţia include si termenul automobil, care reprezintă oricare dintre vehiculele cu
motor care servesc în mod normal transportului pe drum al persoanelor sau bunurilor ori
la tractarea pe drum a vehiculelor utilizate pentru transportul de persoane sau bunuri.

Acest termen include troleibuzele, adică vehiculele care sunt cuplate la o reţea
electrica, dar care nu circula pe sine. Acesta nu include vehiculele, cum ar fi tractoarele
agricole, a căror utilizare pentru transportul rutier de persoane sau mărfuri ori pentru
tractarea unor vehicule care transportă persoane sau mărfuri nu este decât ocazionala;”

Observăm că termenul „automobil” are acelaşi sens de orice vehicul cu motor. Însă
chiar dacă există un astfel de termen, asta nu înseamnă că Garcea legislatorul poate să
modifice sensurile cuvintelor doar pentru că nu găseşte el un altul pentru categoria
tramvaielor, troleibuzelor, tractoarelor şi altele. Aşa ceva mi se pare un atac la adresa
limbii. Legislaţia este schimbătoare, această categorie de vehicule poate dispărea într-o
sută de ani şi atunci sensul dat de Garcea legislatorul poate deveni inutil. Limba nu
trebuie să fie afectată în mod abstract de aceste limitări ale imaginaţiei lui Garcea, chiar
dacă şi ea evoluează. Limba nu trebuie să sufere datorită lenei lui intelectuale.

Limba engleză nu are autovehicle şi nici franceza nu-l mai foloseşte. Ambele folosesc
cuvintele „vehicle”, respectiv „vehicule” şi din cauza faptului că pe drumurile lor mai rar
există un vehicul care să nu fie şi autovehicul iar bicicletele au propriile piste de obicei.
Apoi se înţelege de la sine că prevederile legale se aplică autovehiculelor şi diferitelor
clase de vehicule tractate conform precizărilor. Logica unei astfel de decizii e simplă: în
ţările unde se folosesc aceste limbi fie vehicul cu tracţiune animală sau împins de om
nu există, fie aşa ceva există doar în zone de munte unde regulile rutiere sunt inutile.
De asemenea ei au drumuri agricole special destinate utilajelor şi nu se îngrămădesc
toate pe acelaşi drum, ca la noi. Iată că în aceste ţări nevoia asta de diferenţiere între
vehicule nu este atât de necesară.

Aşa că Garcea legislatorul ar trebui să renunţe pentru o perioadă la titlul de

academician doctor de renume mondial şi să mai ceară şi părerea specialiştilor. Îi
recomand să găsească o zi în care e bine dispus şi amabil şi să meargă la Academia
Română. Acolo bate frumos la uşă, îşi menţine calmul şi întreabă de lingvişti. După ce-i
găseşte îi roagă frumos să îl ajute cu o părere în legătură cu găsirea unui termen tehnic
de care are nevoie pentru a îl folosi pentru această categorie de vehicule. Iar dacă îi
este atât de ruşine faţă de aceşti oameni şi nu poate să îi viziteze pentru a le cere
părerea îi recomand lui Garcea legislatorul să folosească termeni precum „autovehicle
pe şine”, „autovehicle agricole” şi „autovehicle ce pot merge pe autostradă”.

Dar un astfel de handicap de infrastructură nu trebuie să-i permită lui Garcea

legislatorul

Dar, se vede treaba că în alte situaţii termenul „autovehicul” este totuşi folosit cu sensul
din limba naturală, aşa cum se poate vedea aici :
Datorită acestor sughiţuri lingvistice pe care Garcea legislatorul

Iată la Art. 78, alin 2, punctul b) din codul rutier o exprimare tipică a la Garcea
chestionatorul :

„ linia continua dublă, pentru separarea sensurilor de circulaţie cu minimum două benzi
pe fiecare sens, precum şi la drumuri cu o bandă pe sens sau în alte situaţii stabilite de
administratorul drumului respectiv, cu acordul politiei rutiere.”

O astfel de exprimare sună ca „va ploua în estul, vestul şi restul ţării”, încălcând regula
enumerării şi clasificării din logică pe baza aceluiaşi criteriu de generalitate al noţiunilor.
Poţi să spui mai exact că linia continuă dublă serveşte drept ax central al drumului fie el
cu una sau mai multe benzi pe fiecare sens. Sau poţi spune că se foloseşte în general
pe drumurile cu minimum două benzi pe fiecare sens, cu unele excepţii „stabilite de
administratorul drumului respectiv, cu acordul poliţiei rutiere”. Dar dacă împarţi noţiunea
mai generală de „drum public” în două noţiuni mai puţini generale, respectiv „drum
public cu o singură bandă pe sens” şi „drum public cu mai multe benzi pe sens” trebuie
să faci diferenţa între ele în ceea ce priveşte modul de aplicare a regulii. În caz contrar
atât gândirea dar şi exprimarea care o ambalează sunt aiurea. Nu există argumente
pentru nefolosirea noţiunii mai generale în acest caz. Dacă exprimarea nu foloseşte
noţiuni mai generale pentru o clasă de obiecte cu aceleaşi proprietăţi, atunci ea devine
prolixă. De aceea folosim noţiunea de „afara părţii carosabile” ci nu enumerăm la
nesfârşit noţiuni ca „trotuar” + “iarbă” + “pădure de Stejar” + “pădure de brad” +“pădure
de plop” etc.

O altă problemă unde legea se contrazice pe sine În art. 83, (3) din codul rutier se
spune:

„Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifică interzicerea staţionării vehiculelor pe

partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul "Bus" sau
"Taxi" poate fi folosită pentru semnalizarea staţiilor de autobuze şi troleibuze, respectiv
de taximetre.”

Pentru cei nefamiliarizaţi cu legislaţia rutieră menţionez că staţionarea este o oprire mai
mare de 5 minute. Iată că acest aliniat 3 permite oprirea dar nu staţionarea. Problema
este că Art. 142, g) [sau 174 g) în alte surse, n-am înţeles de ce] spune:

” Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor: în staţiile mijloacelor de transport public de

persoane, precum şi la mai puţin de 25 m înainte şi după acestea;”
Iată că acest articol intră în conflict cu art. 83 şi interzice şi oprirea voluntară. Pentru
ajustarea celor două articole e nevoie fie de schimbarea cuvântului „staţionării” din art.
83 (3) cu sintagma „opririi voluntare”, fie de schimbarea sintagmei „oprirea voluntară” cu
cuvântul „staţionarea” în art. 142 g) . Din păcate această confuzie se regăseşte în
următorul chestionar auto:

contradictie
http://e-drpciv.ro/intrebare/2/
marcajul_aplicat_pe_marginea_din_dreapta_a_partii_carosabile_format_dintr-
o_linie_in_zig-zag_semnifica

Marcajul aplicat pe marginea din dreapta a părţii carosabile, format dintr-o linie în zig-
zag, semnifică:
A. interzicerea staţionării;
B. interzicerea opririi;
C. alte pericole.

Garcea chestionatorul a ales varianta A, specifică art. 83, (3). Dar, conform Art. 142, g)
varianta corectă este B.

Garcea legislatorul, depăşit de situaţie la limba română.

Conform art. 45, alin. (1) din codul rutier:

„Depăşirea este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângă un
obstacol, aflat pe acelaşi sens de circulaţie, prin schimbarea direcţiei de mers şi ieşirea
de pe banda de circulaţie sau din şirul de vehicule în care s-a aflat iniţial.”

O astfel de definiţie are mai multe lacune. Mai întâi trebuie precizat că nu toate
depăşirile au în comun schimbarea sensului de circulaţie. O depăşire pe autostradă e
imposibil să se facă pe schimbarea sensului de mers. Acolo se schimbă doar banda.
Iată că ar fi bine ca acest aliniat din textul de lege să înlocuiască sintagma „sens de
circulaţie” cu „bandă de circulaţie”. Se înţelege apoi că în cazul depăşirii de pe
drumurile cu o singură bandă pe sens schimbarea temporară a benzii înseamnă şi
schimbarea temporară a sensului de mers.

Apoi această definiţie nu conţine precizarea că vehiculul ce trece în faţă trebuie să se

afle la cel puţin 200 m jhgchgc pe aceeaşi bandă în spatele celei lent. Putem vedea că
o astfel de definiţie nu exclude devansarea, nediferenţiind depăşirea de aceasta.
Trebuie precizat că dacă schimbarea benzii se face înainte de această limită atunci
manevra este devansare. În acest caz diferenţa între depăşire şi devansare constă în
faptul că cea din urmă este mai amplă şi se face pe drumuri cu cel puţin două benzi pe
sens. Din această cauză devansarea este mult mai puţin riscantă decât depăşirea.
În al treilea rând mă nedumereşte precizarea „şirului de vehicule în care s-a aflat iniţial”.
Nu pot înţelege de ce s-a făcut această precizare. Singura explicaţie care îmi vine în
minte este faptul că Garcea legislatorul vrea să ofere o definiţie universală a depăşirii
care se aplică şi în cazul bolizilor de Formula 1. Vrabia mălai visează. Probabil că
Garcea legislatorul se simte pedepsit pentru faptul că stă să scrie legi în loc să meargă
şi să vadă marele premiu. Nu ştiu. Dar în acest caz nu contează depăşirea vitezei
luminii şi alte fenomene de fizică cuantică la care Garcea legislatorul se gândeşte intens
şi de la care este distras şi trimis la colţ de şefi să scrie aceste legi. Aici contează doar
depăşirea vehiculelor normale de pe drumurile publice.

Şi, cel mai grav, mă nedumeresc cele două variante de disjuncţie, respectiv acest şirul
şi banda de circulaţie. Disjuncţia logică este compusă din două variante ce epuizează o
posibilitate şi care se exclud reciproc. De exemplu noţiuni mare sau mic, închis sau
deschis se află în disjuncţie exclusivă. Între şirul de vehicule şi banda de circulaţie nu
există disjuncţie pentru că ele nu se află în opoziţie ca variante ale unei posibilităţi. Şirul
de vehicule poate merge pe banda de circulaţie şi se află mai curând în relaţie de
conjuncţie decât de disjuncţie.

În al patrulea rând există o situaţie în care „schimbarea direcţiei de mers, a unui

obstacol aflat pe sensul dvs. de circulaţie, urmată de revenirea pe acelaşi sens” nu
constituie depăşire. Să luăm situaţia în care se iese de pe drum pe un altul, eventual
ocolitor, şi apoi se ajunge apoi în faţa vehiculelor aflate în faţă la momentul părăsirii
drumului. Aşa ceva se întâmplă constant în cazul drumurilor aglomerate de pe lângă
autostrăzi. Unii şoferi preferă să facă această manevră şi ajung astfel mai repede la
destinaţie. De obicei revenirea nu se mai produce pe „acelaşi sens”, deoarece
autostrada conduce direct la un oraş iar acolo se termină şi drumul paralel cu
autostrada de pe care s-a plecat iniţial. Dar poate exista situaţia în care, dintr-un motiv
sau altul, după câţiva km sau zeci de km, şoferul decide să iasă de pe autostradă şi să
revină pe drumul iniţial. De asemenea există şi situaţii în care o astfel de decizie se face
şi pe un drum lateral, în cazul în care drumul iniţial este unul foarte rău, când viteza de
circulaţie trebuie redusă foarte mult pentru a nu strica maşina. În aceste două cazuri,
dacă revenirea pe acelaşi sens se face înaintea vehiculelor ce erau iniţial în faţă, după
ce s-a mers câţiva km sau zeci de km pe un drum lăturalnic, nu poate fi numită
depăşire. Cel puţin nu o depăşire tipică aşa cum o ştim din viaţa de zi cu zi. Sunt
elemente asemănătoare; de exemplu asigurarea că manevra poate fi făcută în condiţii
de siguranţă. Dar sunt şi deosebiri. Una dintre ele este faptul că în cazul unei astfel de
ocoliri nu te interesează şi nu te afectează ce fac vehiculele aflate pe sensul opus de
faţă de vehiculele de lângă care te-ai desprins pe alt drum. În cazul depăşirii propriuzise
este imperios necesar să nu incomodezi pe cei ce vin din sens opus.

Am văzut că Garcea legislatorul stă cam rău cu logica. Dar el trebuie să-şi aducă
aminte de la logică, cea făcută în clasa a IX-a, faptul că definiţia este o prescurtare, un
rezumat minim al unui domeniu sau a unei teorii. Nu este nevoie de introducere de
detalii în definiţie decât pentru a crea o diferenţă specifică de alt domeniu. În cazul de
faţă definiţia de mai sus pe de o parte trebuie să devină mai exactă făcând precizări în
plus. Dar în acelaşi timp ea trebuie şi să elimine alte detalii care se subînţeleg sau sunt
inutile. Precizările în plus faţă de cea oferită în codul rutier vizează păstrarea aceluiaşi
drum la ieşirea de pe banda comună. Dacă se părăseşte drumul atunci se exclude
depăşirea, deci regulile sunt altele. În cazul acestei ocoliri prin ieşirea de pe drum pe un
altul lăturalnic îmi pare că este suficientă asigurarea şi urmarea semnificaţiei
indicatoarelor plasate la ieşirea şi intrarea (de) pe un astfel de drum. Pe de altă parte nu
este necesar să se mai sublinieze că se ajunge pe altă bandă sau pe alt sens de mers
pentru că acest lucru se înţelege din faptul că se schimbă banda. Dacă se iese de pe
banda proprie nu există decât posibilitatea de a ajunge tot pe o altă bandă. Prin
porumb, în afara restului benzilor nu se pot depăşi vehiculele aflate pe carosabil nici cu
o maşină de Formula 1. Poate doar cu tancul. Dar în acest caz cred că regulile de
circulaţie n-ar mai conta. Prin urmare eu propun următoarea definiţie:

„Depăşirea este manevra prin care un vehicul iese de pe o bandă de circulaţie cu

intenţia de a trece înaintea unuia sau mai multe vehicule aflate la mică distanţă în faţa
lui, dar păstrând acelaşi drum.”

Datorită acestor imprecizii ale definiţiei depăşirii făcute de Garcea legislatorul în codul
rutier, Garcea chestionatorul a venit şi el cu propria nebuloasă:

ocolire
http://e-drpciv.ro/intrebare/1453/
manevra_de_evitare_prin_schimbarea_directiei_de_mers_a_unui_obstacol_aflat_pe_s
ensul_dvs_de_circulatie_urmata_de_revenirea_pe_acelasi_sens_constituie
http://www.scoalarutiera.ro/intrebari-posibile-drpciv-categoria-b/1738/manevra-de-
evitare-prin-schimbarea-directiei-de-mers-a-unui-obstacol-aflat-pe-sensul-dvs-de-
circulatie-urmata-de-revenirea-pe-acelasi-sens-constituie

Manevra de evitare, prin schimbarea direcţiei de mers, a unui obstacol aflat pe sensul
dvs. de circulaţie, urmată de revenirea pe acelaşi sens, constituie:

A. ocolire;

B. depăşire;

C. situaţie de urgenţă.

După Garcea chestionatorul auto răspunsul corect ar fi B. Doar că lucrurile sunt ceva
mai complicate. Conform DEX:

„DEPĂȘÍ, depășesc, vb. IV. Tranz. 1. A întrece pe cineva sau ceva care merge în
același sens; a lăsa în urmă. 2. A trece peste o anumită limită, a întrece o anumită
măsură, un anumit nivel. ♦ A întrece puterile sau competența cuiva. Această problemă
mă depășește. – Din fr. dépasser (după păși).”

Vedem din definiţia DEX că sensul cuvântului „depăşire” e unul literal pentru 1 şi altul
oarecum metaforic pentru 2. În acest din urmă caz el se referă la atingerea şi trecerea
peste o limită. În acest caz viteza poate fi sau poate nu fi implicată. De exemplu viteza
este implicată atunci când depăşim o limită de viteză. Dar nu este implicată atunci când
depăşim spaţiul locului de parcare, să zicem. Cuvântul „depăşire” se foloseşte corect în
ambele situaţii. Dar acest al doilea sens nu interesează legislaţia rutieră. Dimpotrivă,
sensul 1 ne interesează pentru că el se referă la viteză. Reţinem în acest moment faptul
că sensul 1 implică o întrecere, că ambele vehicule merg cu o viteză asemănătoare,
chiar dacă neapărat nu identică.

Pe de altă parte DEX precizează următoarele sensuri pentru ocolire:

„OCOLÍ, ocolesc, vb. IV. T r a n z. 1. A străbate o distanță făcînd un înconjur; a merge

de jur împrejur, a înconjura. Mic, cît un fir de linte, mișca piciorușele fragede și ocolea,
pe de margini, frunzișoara care-l adăpostise. GÎRLEANU, L. 22. Pentru ochi ca murile,
Ocolii pădurile. ȘEZ. VI 125. ◊ Intranz. Ocoliră pe la biserică. CAMILAR, N. I 68. Ocolea
așa, de bunăvoie, umblînd după turmele ciobanilor. SADOVEANU, B. 67. Ocolește în
vîrful picioarelor casa... mai sînt cîțiva pași... A ajuns. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. L. 1. ♦
A evita să atingi sau să lovești pe cineva, ferindu-te într-o parte, făcînd un mic ocol.
Cînd să iasă din Bădeni, în lumina farurilor, le apăru o căruță pe care Bunea o ocoli cu
îndemînare la numai o palmă de roți. MIHALE, O. 524. La fiecare pas ocolim lucrări,
eșafodagii, canale desfundate. BART, S. M. 42. ◊ Intranz. Fig. A ieși din subiect, a
divaga. Moșul ocolea cu povestirea. La TDRG.
2. A evita să întilnești (pe cineva sau ceva) sau să vorbești (despre cineva sau ceva).
Oricît o insista el, ocolește deocamdată chestia nunții. CAMIL PETRESCU, T. 1148. Că
pentru dînsul, că-l iubesc, Părinții-n drum mă ocolesc Și m-au gonit din casa lor.
COȘBUC, P. I 283. Oamenii sînt ca păsările: pe cît un arbore este înflorit, ele îl
vizitează, iar cînd frunza și floarea se usucă, ele zboară și-l ocolesc. BOLINTINEANU,
O. 380.
3. (Rar) A pune gard împrejurul unui loc; a înconjura, a împrejmui, a îngrădi. Gîndeai că
toate curțile sînt ocolite cu sori, așa lumină arunca. RETEGANUL, P. II 16. Ion-vodă
ocoli cu șanțuri platoul muntelui. HASDEU, I. V. 159. Au ocolit locul acela de lăcuință.
DRĂGHICI, R. 52. ♦ F i g. (Învechit) A apăra, a proteja, a ocroti. Fieșcare după a sa
avere și agoniseală răspunde...; iar nu cel mare și bogat nimic, căci îl ocolește puterea.,
și cel mic și sărac să dea tot. GOLESCU, Î. 44. De toată neputința Cea păgubitoare...le
ocolește. TEODORESCU, P. P. 394. ♦ (Învechit) A încercui din toate părțile, a înconjura,
a împresura, a asedia. Deodată năvăli O ceată numeroasă, pe rege-l ocoli.
MACEDONSKI, O. II 249. Țara era ocolită de vrăjmași. BĂLCESCU, O. II 275.”

Nu ne interesează sensurile 2 şi 3 oferite de specialiştii lingvişti care au elaborat DEX.

Dacă suntem atenţi la nuanţe vedem că DEX precizează că depăşirea înseamnă
întrecere, adică obiectul depăşit este mobil iar ocolirea se referă la un obiect imobil sau
mult mai lent, după cum DEX oferă exemplul cu căruța ocolită. Cele două noţiuni sunt în
mare parte identice. De aceea ca manevră, ocolirea este aproape identică cu
depăşirea. Se verifică posibilitatea de efectuare a manevrei în condiţii de siguranţă şi
fără incomodarea celor ce vin din sens opus, se semnalizează intenţia, se iese de pe
bandă şi eventual se reintră după ce se trece de obstacol. Principala diferenţă constă în
faptul că „obstacolul” e de cele mai multe ori imobil, iar uneori este foarte lent. De fapt
conceptul de „obstacol” avut de Garcea legislatorul în minte se referă la un astfel de
obiect imobil aflat pe carosabil. În general depăşirea se realizează pentru că vehiculul
lent are rol de obstacol pentru cel rapid. Este clar că orice vehicul lent pe care vrem să-l
depăşim este în acelaşi timp şi un obstacol, un obstacol al fericirii noastre de a ajunge
mai repede, nu ştiu … Oricum, se poate spune că depăşirea este un fel de ocolire a
unui obstacol mobil în timp ce ocolirea este un fel de depăşire a unui obstacol imobil
sau foarte lent.

Diferenţa dintre obstacolul mobil şi cel imobil implică alte câteva diferenţe ulterioare.
Una este că această presupusă „depăşire” a unui obstacol imobil se desfăşoară pe o
distanţă mult mai mică decât depăşirea propriuzisă a unui vehicul mai rapid. Alta este
aceea că, uneori, nu doar că se reduce viteza, dar se şi opreşte pentru a nu incomoda
pe cei ce vin din sens opus, în cazul în care drumul are o singură bandă pe sens.

Obstacolele imobile pe carosabil sunt mult mai rare decât depăşirile. E firesc ca şi
accidentele datorate lor să fie mai rare. Dar, dacă în urma lor se produc accidente dese
atunci codul rutier trebuie să introducă o astfel de distincţie şi să precizeze diferenţa de
abordare între cele două tipuri de obstacole pentru evitarea acestor accidente. Ea ar fi
în măsură să sporească atenţia conducătorilor auto în cazul acestor obstacole imobile.
Eu nu cunosc statistica acestui tip de accidente şi nu mă pot pronunţa. Oricum, pentru
ambele cazuri răspunsul lui Garcea la chestionarul de mai sus este greşit. Dacă nu este
nevoie de introducerea manevrei de ocolire, atunci şi varianta A este corectă, pe lângă
varianta B dată de le corectă. Pentru că, în acest caz, depăşirea este şi ocolire după
cum orice depăşire este o ocolire mai mare sau mai mică. Dacă, dimpotrivă, este
nevoie de introducerea manevrei distincte de ocolire, ca o depăşire a unui obstacol
imobil pe distanţă mică, eventual cu oprire, atunci varianta corectă este doar A.

Aşadar mi se pare normal ca ocolirea să fie tratată ca depăşire din punctul de vedere al
manevrelor de conducere în cazul în care nu se impune o diferenţiere dată de
prevenirea unor evenimente nedorite. Dar în nici un caz ocolirea nu trebuie confundată
cu depăşirea din punct de vedere semantic. Aşadar întrebarea lui Garcea chestionatorul
ar fi trebuit să permită un răspuns care să precizeze dacă e nevoie de manevre
suplimentare în cazul celor două situaţii. Aceste sensuri ale celor două cuvinte din limba
naturală trebuie asimilate de Garcea, fie el legislator, fie chestionator şi în final, poliţist.
Îmi pare rău că ei au avut ghinionul de a fi educaţi nu cu cuvintele din limbă ci cu
cureaua de la pantaloni. Dar nu putem să ne batem joc de limbă. Nu contează că avem
arme letale care ne conferă putere care ne dau impresia că ne putem substitui spiritului
omenesc. Faptul că un jurist care a conceput aceste articole nu stăpâneşte suficient
nişte termeni de bază ai limbii române este o mare problemă. Poate fi scuzat
absolventul din anii 1950-1960 care scria „Ştefan Georgiu” în loc de „Ştefan Gheorghiu”.
Poate că la editarea acestor articole au fost cooptaţi nişte şoferi care mai mult au tras
de manete şi fiare decât să citească şi să vorbească conform cu cele citite. Şi e de
înţeles, nu li se poate reproşa faptul că nu au văzut aceste nuanţe. Dar de atunci au
trecut vreo 60-70 de ani. La Facultatea de Drept se intră cu un examen foarte riguros la
gramatică. Mă nedumereşte faptul că nu s-a găsit nimeni să vadă aceste gogomănii în
textul legii.

Garcea legislatorul banditul…

Conform legislaţiei http://www.codulrutier.ro/codul_rutier_dispozitii_generale_2.php ,

banda de circulaţie este

„subdiviziunea longitudinală a părţii carosabile, materializată prin marcaje rutiere sau

alte mijloace, dacă are o lăţime corespunzătoare pentru circulaţia într-un sens a unui şir
de vehicule, altele decât vehiculele care se deplasează pe două roţi;”

Numai că în cazul străzilor strâmte cu sens unic nu există nici un fel de subdiviziune a
părţii carosabile. Banda se desfăşoară pe întreaga parte carosabilă. Garcea
legislatoruleeeeee! Ce facem, tatiiii? Dormi? Sau nu ştii că drumurile cu sens unic nu au
„subdiviziuni longitudinale”? Eu unul nu te cred. Ai de ales: fie te apuci să marchezi cu
vopsea pe lângă trotuar banda de pe astfel de drumuri înguste pentru a salva definiţia,
fie o schimbi. Ştiu că ţi-e lene şi te gândeşti la alte găinării. Dar eu zic că mai bine
refacem definiţia benzii. Mai bine păstrăm vopseaua pentru alte lucruri. Aşadar banda
este acea echipă în care Garcea activează pentru a convinge cetăţenii de la baza
piramidei sociale să plătească taxa de protecţie… Uuups! Cred că am greşit totuşi
banda… Să ne întoarcem la banda carosabilă!

Serios vorbind, pentru corectarea definiţiei de mai sus trebuie plecat de la ideea de şir
de autovehicule specific benzii. Există situaţii în care drumurile au benzi multiple. Cele
mai multe din străzile din România au două benzi, câte una pe sens. Marcajul
longitudinal al străzilor cu dublu sens îndeplineşte aici şi rol de subdiviziune. În acest
caz sensul este însăşi banda, sau sensul are o singură bandă. Dar există şi situaţii în
care banda este unică. Pe drumurile foarte înguste de obicei intră doar un singur şir şi,
desigur, acestea sunt de sens unic. În primul caz se poate vorbi de o subdiviziune a
părţii carosabile dar în celălalt nu. Definiţia de mai sus trebuie în aşa fel modificată încât
să permită şi drumurilor înguste cu sens unic să fie încadrabile în cele posesoare de
bandă. Aşadar trebuie exclusă precizarea de subdiviziune şi înlocuită cu ideea de şir de
vehicule pe cu roţi pe care Garcea legislatorul chiar a amintit-o în definiţia de mai sus
din codul rutier. Opinia mea este că o definiţie corectă a benzii este următoarea:

Banda de circulaţie este fâşia longitudinală a părţii carosabile pe care pot circula doar
un şir de autovehicule şi care este marcată în cazul drumurilor cu mai multe benzi şi
nemarcată în cazul drumurilor înguste cu sens unic.

Fără aceste specificări Garcea chestionatorul a preluat eroarea de mai sus şi a adăugat
alte gogomănii din capul lui, debitând astfel următorul chestionar:
acostament

Conducătorul auto care circulă pe banda de lângă acostament, în acelaşi sens cu

autovehiculele din serviciile regulate de transport public de persoane, este obligat:
A. să nu depăşească un asemenea vehicul, când se află oprit în staţie;
B. să permită conducătorilor acestor vehicule să efectueze manevrele necesare
repunerii în mişcare din staţie, dacă este prevăzută cu alveolă;
C. să permită traversarea călătorilor pentru a se urca într-un asemenea vehicul.

Varianta de răspuns la această extrem de alambicată întrebare după Garcea

chestionatorul este B. Mai întâi, varianta A este falsă doar în cazul în care drumul are
cel puţin două benzi (sensuri). Acest lucru trebuie clar precizat în cerinţă pentru a i se
întipări în minte cursantului pentru toată viaţa. Pentru că, în cazul acestor drumuri
înguste care au o singură bandă (sens unic) ea este valabilă, în practică. În principiu în
acest caz o depăşire nu se poate face conform definiţiei de mai sus pentru că nu se
iese de pe o bandă pe alta, deoarece nu există o a doua bandă. Însă există riscul ca un
şofer mai diliu să se gândească peste ani şi ani la un astfel de chestionar când se află
în spatele unui tramvai oprit în staţie pe un astfel de drum îngust. Conform definiţiei el
nu poate depăşi. Însă conform realităţii, îşi poate aduce aminte cum a depăşi un tramvai
nu este oprit în staţie nu este ilegal şi poate intra pe trotuar şi chiar răni pe cineva. Iată
un caz periculos pe care Garcea chestionatorul îl tratează împotriva spiritului preventiv
al legislaţiei, sădind practic în stilul caracteristic în mintea cursantului comportamentul
ilegal la volan. Bravo Garcea! Suntem mândri de tine…

Şi, pentru ca bătaia de joc să fie maximă, Garcea chestionatorul a dat şi varianta C ca
falsă. Nepermiterea traversării călătorilor, chiar dacă ei circulă neregulamentar este un
lucru dubios care se poate solda cu accidente. Aceste chestionare recomandă atenţie la
călătorii care coboară din autobuz şi pot să traverseze prin faţa sa, după cum se vede
în această întrebare:
http://e-drpciv.ro/intrebare/902/la_ce_trebuie_sa_va_asteptati_atunci_cand_in_fata_dvs_a_oprit_
in_statie_un_autobuz_destinat_transportului_de_calatori
Prin urmare aceeaşi monedă ar trebui aplicată şi în cazul urcării lor. Prin urmare,
cumva, şi varianta C ar trebui să fie recunoscută ca valabilă. O să vedem pe parcursul
textului că Garcea chestionatorul pur şi simplu se joacă cu nervii cursanţilor în ceea ce
priveşte definirea şi exemplificarea „conduitei preventivă” şi a stabilirii regulilor specifice
ei, Din păcate e tragic. După ce că Garcea guvernantul nu fac drumuri pentru a-şi
colecta şpaga http://baldovin.blogspot.ro/2015/10/spaga-din-drumurile-paradite-si-
nefacute.html , convertind practic măcelul de pe drumurile paradite în propria bunăstare,
Garcea chestionatorul vine şi el cu mintea lui intoxicată de educaţie sălbatică şi
provoacă confuzie în mintea viitorilor şoferi. Este un caz de apogeu al nesimţirii şi a
spiritului antisocial care, paradoxal, reuşeşte să pătrundă n funcţiile cheie ale societăţii.
Voi arăta mai multe astfel de situaţii în capitolul dedicat lui.

Garcea legislatorul „atoateştiutorul”

Garcea legislatorul scolasticul
Dreptul în general are în principiile sale o tendinţă de a complica în aşa fel legile încât
să devină confuze şi să-i favorizeze pe cei puternici. Aşa se întâmplă şi cu indicatoarele
rutiere. Există multe cazuri de suprapunere a acţiunii lor astfel încât unele dintre ele
devin inutile şi o complicare prea mare a semilogiei rutiere. În această secţiune voi face
o expunere a lor:

Probabil că, încă de copil Garcea legislatorul se crede atoateputernic, ateaoateştiutor şi

atoatepriceput. Ca orice Garcea. Poate că se descurcă în multe situaţii şi a trecut prin
multe. Dar multe nu înseamnă chiar toate. Asta ar fi trebuit să ştie el când a născocit
următorul semn de circulaţie.

„Sfârşitul tuturor restricţiilor” este un semn absurd. El niciodată nu înseamnă ceea ce

spune. De fapt este cam imposibil să fie aşa pentru că prezenţa altor maşini sau altor
fiinţe pe carosabil implică o restricţionare anume. Până şi filosofia existenţialist-
depresivă recunoaşte că nu există o libertate absolută. Se pare că totuşi un astfel de
ideal de sorginte infantilă l-a pus Garcea chestionatorul legislatorul în acest semn. El
este existent şi în alte ţări şi din păcate asta arată că Garcea chestionatorul nu e
neapărat doar român, după cum am precizat că el nu e neapărat doar poliţist. În
România acest semn înseamnă sfârşitul a 3 restricţii, respectiv limitarea de viteză,
depăşirea interzisă si claxonatul interzis, cu condiţia sa fi fost instalate cel puţin doua
din aceste indicatoare înainte.
În Franţa acest semn înseamnă cam altceva după cum putem vedea aici:
https://fr.wikipedia.org/wiki/Panneau_de_signalisation_de_fin_d'interdiction_en_France

Pornind de la gogomănia lui Garcea legislatorul, Garcea chestionatorul a venit şi el cu

un chestionar în care gogomănia este şi pusă ca semn de mândrie:

tuturor
http://e-drpciv.ro/intrebare/149/
sfarsitul_zonei_in_care_oprirea_a_fost_interzisa_este_anuntata_de
Sfârşitul zonei în care oprirea a fost interzisă este anunţată de:
A. ambele indicatoare;
B. indicatorul 1;
C. indicatorul 2, însoţit de panoul adiţional

În toate situaţiile restricţiile vizate de acest indicator ar trebui numite altfel, ca de

exemplu „suplimentare” sau „auxiliare”, iar numele indicatorului ar trebui schimbat
conform acestei redenumiri.

Indicatorul „Denivelare pentru limitarea vitezei” este unul inutil, atâta timp cât există cel
de limitare a vitezei maxime, respectiv cel de 30 km/h din imagine. Asemănarea lui cu
indicatorul „Drum cu denivelări” poate produce confuzie.

De asemenea „Intersecţie cu un drum fără prioritate” sau „Intersecţie cu drumuri fără

prioritate, decalate”, fiecare cu două variante de stânga sau dreapta este iarăşi inutilă
din moment ce există indicatorul „Drum cu prioritate” care reglementează toate situaţiile

Indicatorul „Trecere la nivel cu o cale ferata cu bariere sau semibariere” nu este

suficient de explicit din punct de vedere semiotic. El

Din câte pot vedea, indicatoarele „Baliză direcţională care indică ocolirea obstacolului
prin stânga” şi „Baliză direcţională care indică ocolirea obstacolului prin dreapta” pot fi
înlocuite cu cel de „Ocolire” spre stânga sau dreapta.

Indicatorul „Claxonarea interzisă” nu interzice claxonarea în general, ci doar pe cea

inutilă. Ceea ce e cam absurd. Şi atunci sunt două variante: fie indicatorul se
redenumeşte „Claxonarea inutilă interzisă”, fie claxonarea inutilă se interzice prin lege şi
atunci şi indicatorul dispare. Eu prefer varianta a doua. Legea oricum interzice
claxonarea in localităţi intre orele 22 – 6, aşa că se poate extinde şi la această
prevedere.

Indicatorul „Circulaţia interzisă în ambele sensuri” nu are niciun rol deoarece se

suprapune peste prevederea indicatoarelor „Accesul interzis autovehiculelor şi
vehiculelor cu tracţiune animală”, „Drum închis circulaţiei publice”, „Accesul interzis”
(pus în ambele capete ale drumului) sau „Zonă pietonală”. Nu este nici un motiv pentru
complicarea legislaţiei prin adăugarea acestui al 5-lea indicator. Celelalte 4 reuşesc
foarte bine să epuizeze toate posibilităţile de restricţionare a circulaţiei în anumite zone.
Pornind de la această îmbârligătură de semne rutiere a lui Garcea legislatorul, Garcea
chestionatorul complica şi el situaţia cu propria gogomănie în chestionarul următor:

tuturor vehiculelor

Variante de răspuns
A. interzice circulaţia în ambele sensuri a autovehiculelor;
B. interzice circulaţia în ambele sensuri a motocicletelor şi motoretelor;
C. interzice circulaţia în ambele sensuri a tuturor vehiculelor.

Unde răspunsul corect este C, care interzice şi circulaţia bicicletelor, în mod absurd.
Conform Art. 99. (16) din codul rutier

„. bicicletă – vehiculul prevăzut cu două roti si pedale sau manivele, care se deplasează
pe drum, acţionat de forţa musculară a utilizatorilor;”

Aşadar bicicletele sunt recunoscute ca vehicule. Sau , după la punctul (1) se precizează
că:

„Circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor care nu sunt supuse înmatriculării sau

înregistrării, cu excepţia bicicletelor şi a celor trase sau împinse cu mâna, este permisă
numai în timpul zilei.”

care de asemenea susţine că bicicleta este un vehicul, atâta timp cât se face precizarea
privind exceptarea ei de la respectiva prevedere.

Gogomănia lui Garcea chestionatorul este că, aşa cum a prezentat el imaginea aferentă
cu strada menţionată, indicatorul interzice şi circulaţia bicicletelor. Şi totuşi nu există nici
un motiv ca bicicletele să nu circule în această zonă. Acest indicator este de obicei
dublat de excepţiile interzicerii sale, pe care Garcea chestionatorul nu le-a mai pus
deloc în respectiva imagine. Excepţiile de la interzicere trebuie să existe, altfel nu există
nici o noimă în a construi un drum şi apoi a interzice total circulaţia pe el. Deşi la modul
în care se comportă autorităţile din România orice este posibil…

De asemenea, cred că ar fi bine atât pentru copii dar şi pentru adulţii care nu au de a
face cu legislaţia rutieră ca semnele să fie dublate de text explicativ. În felul acesta s-ar
învăţa mai uşor legislaţia.

Garcea legislatorul şi problema precizării limitelor de reducere a vitezei

Limita de 30 km/h în localităţi şi 50 km/h în afara localităţilor se impune în situaţia unui

iminent pericol, pentru ca şoferul să poată opri sau efectua un viraj mai larg în condiţii
de siguranţă. Articolul 123 precizează un număr de 10 situaţii când viteza trebuie
redusă până la aceste limite, după cum se poate vedea aici:
http://legeaz.net/regulament-aplicare-oug-195-2002-actualizat/art-123-reguli-pentru-
circulatia-vehiculelor-reguli-de-circulatie.

Unul dintre ele atrage în mod special atenţia, respectiv litera i)

„la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare şi marcaje, când
drumul public are cel mult o bandă pe sens, iar pietonii aflaţi pe trotuar, în imediata
apropiere a părţii carosabile, intenţionează să se angajeze în traversare;”

Această expresie „intenţionează să se angajeze în traversare” are o alură perversă. Ar fi

fost mult mai explicită formula „intenţionează să traverseze”. E drept că în România nu
există o cultură rutieră bine structurată din şcoală, aşa cum se face prin alte părţi. Există
o problemă cu traversarea pietonilor care se răzgândesc brusc sau aşteaptă la mai
puţin de 1 m de carosabil în faţa trecerii, fără să vrea să treacă şi făcându-i pe şoferi să
creadă că vor să traverseze, şi altele. De aceea în această zonă se produc multe
accidente. Interpretarea intenţiei pietonului nu poate fi precizată de legislaţie, e
adevărat. Dar simplificarea în aşa măsură a limbajului pentru a fi mai uşor de perceput
se poate totuşi face. O să vedem într-o secţiune ulterioară, publicată într-un articol viitor
că această lipsă de precizare face parte dintr-un chestionar dubios.

Mai sunt 3 situaţii în care reducerea vitezei se ghidează după elemente exterioare
traficului care impun acest lucru. Unul este semnalul poliţistului aflat în faţă şi care face
semne în acest sens din maşina de poliţie (art. 88, d) ). Altul este în spatele unui mijloc
de transport în comun aflat în staţie alveolă care se pregăteşte să reintre pe bandă şi
căruia trebuie să-i permitem acest lucru (art. 131). Altul este când deplasarea este
obturată de un obstacol sau de prezenţa altor participanţi la trafic (art. 132), În ambele
cazuri adaptăm viteza la viteza vehiculului din faţă.

În alte situaţii se precizează doar reducerea vitezei dar nu se precizează până la ce

limită . În acest caz avem art. 136 care la punctul (1) spune că:

„La trecerea la nivel cu calea ferată curentă, conducătorul de vehicul este obligat să
circule cu viteza redusă şi să se asigure că din partea stângă sau din partea dreaptă nu
se apropie un vehicul”;

art. 114 (2) care spune că:

”Pe timpul nopţii, la apropierea a două vehicule care circulă din sensuri opuse,
conducătorii acestora sunt obligaţi ca de la o distanţă de cel puţin 200 m să folosească
luminile de întâlnire concomitent cu reducerea vitezei.”;

şi art. 53 (2) care spune că:

„Semnalul de culoare galbenă intermitent permite trecerea, conducătorul de vehicul fiind

obligat să circule cu viteză redusă, să respecte semnificaţia semnalizării rutiere şi a
regulilor de circulaţie aplicabile în acel loc.”

În aceste 3 cazuri reducerea vitezei înseamnă şi 59 km/h în localităţi de la 60 km/h,

limita generală admisă, sau 79 km/h în afara localităţilor de la 80 km/h, limita generală
admisă. Dacă tu intri cu 59 km/h într-o intersecţie cu semnal galben intermitent la
semafor şi un alt şofer intră cu aceeaşi viteză în aceeaşi intersecţie în acelaşi timp, eu
pot paria că se produce un accident. Iată că în acest caz legislaţia eşuează în rolul ei de
a preveni astfel de evenimente.

O astfel de lipsă de precizare este speculată de spiritul de porcuşor isteric al lui Garcea
chestionatorul în următorul chestionar:

sub 100 m
30 km sau:
Cu ce viteză veţi circula în condiţii de ceaţă, ploi torenţiale, ninsori abundente, dacă
vizibilitatea este redusă sub 100 m?

http://e-drpciv.ro/intrebare/551/
cu_ce_viteza_veti_circula_in_conditii_de_ceata_ploi_torentiale_ninsori_abundente_dac
a_vizibilitatea_este_redusa_sub_100_m

A. maxim 50 km/h în localităţi sau 60 km/h în afara localităţilor;

B. reduceţi viteza până la limita evitării oricărui pericol;
C. maxim 30 km/h în localităţi sau 50 km/h în afara localităţilor.

Răspunsul corect după Garcea chestionatorul ar fi doar C. Dar, e clar că trebuie să fie şi
b conform acelei precizări de limitare sun valorile de 30 km/h în localităţi sau 50 km/h în
afara localităţilor. Îmi permit să citez răspunsul foarte pertinent al unui comentator cu
privire la varianta presupus corectă la această întrebare. El spune aşa:
” Mi se pare o prostie! emoticon colonthree Vizibilitate redusa sub 100 m poate insemna
si vizibilitate la 5-10 m! Daca eu sunt pe un drum care trece printr-o padure, si merg
printr-o ceata in care nu am vizibilitate mai mult de 7 metri in fata! Am viteza de 50 km/h
si îmi iese o căprioară in fata pe care n-o mai pot evita! Cine e vinovat de producerea
accidentului? Plateste asigurarea? Daca eu in timp ce ma opresc sa asigur accidentul
ma izbeste unul din spate?... Normal ar fi ca in asemenea conditii sa se reduca viteza
pana la limita evitarii oricarui pericol!”
http://e-drpciv.ro/intrebare/551/
cu_ce_viteza_veti_circula_in_conditii_de_ceata_ploi_torentiale_ninsori_abundente_dac
a_vizibilitatea_este_redusa_sub_100_m

Lipsa de precizare a limitei de adaptare a vitezei la condiţiile de drum poate crea şi o

altă anomalie, de data asta aflată la extrema opusă, respectiv cea a depăşirii acelor
valori de 30 km/h şi 50 km/h. Dacă nu s-a produs un accident atunci, conform
principiului limitării, viteza ar fi corect redusă peste aceste valori. În acest caz legislaţia
eşuează în spiritul ei preventiv: un şofer poate să evite un accident la această viteză
peste aceste valori într-o anumită situaţie; însă el poate să nu-l mai evite într-o altă
situaţie. Iată că posibilităţile de interpretare sunt multiple şi trebuie clar evitate. În ceea
ce priveşte varianta de sus trebuie şi legislaţia şi variantele să facă o combinaţie între
varianta b şi c iar răspunsul corect să fie ceva de genul : „reduceţi viteza până la limita
evitării oricărui pericol, nu mai mult de 30 km/h în localităţi sau 50 km/h în afara
localităţilor”

http://e-drpciv.ro/intrebare/84/
viteza_de_deplasare_trebuie_redusa_pana_la_30_kmh_in_localitati_sau_50_kmh_in_a
fara_localitatilor
Viteza de deplasare trebuie redusă până la 30 km/h în localităţi sau 50 km/h în afara
localităţilor:
Variante de răspuns
 a. la trecerea pe lângă grupuri organizate, coloane militare sau cortegii, dacă acestea
se află pe drumurile cu o singură bandă de circulaţie pe sens;
b. la întâlnirea indicatorului „Pistă obligatorie pentru biciclişti“;
c. la trecerile la nivel cu calea ferată dublă sau simplă prevăzută cu bariere.

Pe de altă parte mersul cu maxim 30 km/h în localităţi sau 50 km/h în afara localităţilor
nu este suficient pentru evitarea unui accident. Dacă intrăm cu 50 km/h într-o curbă
periculoasă combinată cu polei vom avea sigur accident acolo. Iată că şi aici legislaţia
eşuează în rolul ei de a preveni accidentul. E drept că există acea prevederea
obligativităţii de adaptare a vitezei la condiţiile de drum şi fiecare ştie cam cât poate.
Dar n-ar strica o precizare în acest caz.

Sunt mai multe chestionare care ignoră această realitate şi oferă răspunsuri anapoda.
O să revin la această temă într-unul dintre articolele următoare, în capitolul dedicat lui
Garcea chestionatorul, când îi voi analiza cu precădere isprăvile sale intelectuale.

În caz de accident, Garcea parcea

În primul rând legislaţia nu e suficient de explicită în privinţa accidentelor fără victime.

La art.79 spune:

„(1) Conducătorii de vehicule implicaţi într-un accident de circulaţie în urma căruia au

rezultat numai avarierea vehiculelor şi/sau alte pagube materiale sunt obligaţi:
a) să scoată imediat vehiculele în afara părţii carosabile ori, dacă starea vehiculelor nu
permite acest lucru, să le deplaseze cât mai aproape de bordură sau acostament,
semnalizându-le prezenţa;
b) să se prezinte la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs accidentul
în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru întocmirea
documentelor de constatare.”

Dar, din păcate în acest text nu se regăseşte prevederile art 180 , care la punctul (9)
spune:

” Pentru vehiculele implicate în accidente de circulaţie din care au rezultat pagube

materiale, poliţia rutieră eliberează proprietarilor sau deţinătorilor acestora autorizaţie de
reparaţii, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1C, cu excepţia situaţiei în care s-
a încheiat o constatare amiabilă de accident a cărei validitate a fost atestată de
societatea de asigurări abilitată, în condiţiile legii, caz în care reparaţiile pot fi efectuate
în baza actului de atestare.”

În acest caz secţiunea a) de la art 79 mai sus citat trebuie să conţină şi prevederea
aceasta, respectiv faptul că nu e nevoie „să scoată imediat vehiculele în afara părţii
carosabile” dacă, în urma accidentului uşor, ele se pot deplasa fără a încurca traficul.
Ce rost ar avea scoaterea imediată în afara părţii carosabile în cazul constatării
amiabile din moment ce aici nici măcar anunţul la poliţie nu e obligatoriu imediat?

Apoi, în codul rutier nu există prevederi clare privind primul ajutor. Nici măcar nu s-a
specificat supervizarea vreunei autorităţi medicale nu s-a creat. În felul acesta s-a creat
astfel un vid organizatoric-legislativ în care tot felul de Garcea plasaţi în tot felul de
poziţii îşi dau cu părerea despre cum trebuie să se desfăşoare şi ce este primul ajutor.

În următorul chestionar Garcea chestionatorul spune că acţiunea corectă este cea dată
de varianta C.

foarte grave
Ce măsuri se iau în cazul accidentării foarte grave a unei persoane, într-un accident de
circulaţie?
Variante de răspuns
A. transportul imediat la cea mai apropiată unitate sanitară, cu orice mijloc de transport
posibil;
B. transportul imediat până la prima localitate şi anunţarea ambulanţei;
C. acordarea primului ajutor, până la sosirea ambulanţei.

Dar în acest site

http://www.legislatierutiera.ro/cursuri-legislatie/primul-ajutor.html
un alt Garcea enumerează următoarele măsuri (cu propria mea numerotare) care atestă
altă reacţie faţă de persoana accidentată:

„Pentru obtinerea rezultatelor dorite in acordarea primului ajutor, salvatorul trebuie:

- 1. sa cunoasca toate regulile de acordare a primului ajutor;
- 2. sa-si pastreze calmul, sa fie eficace si rapid in luarea deciziilor si masurilor de
acordare a primului ajutor.

Conducatorul auto care constata existenta unui accident soldat cu victime are
urmatoarele obligatii:
- 1.sa opreasca imediat la locul accidentului;
- 2. sa indeparteze persoanele curioase;
- 3. sa foloseasca trusa de prim ajutor;
- 4. sa ceara ajutorul persoanelor din jur (daca se afla la fata locului, este de preferat o
persoana calificata);
- 5. sa debaraseze victima;
- 6. sa pozitioneze victima in functie de leziunile pe care le prezinta;
- 7. sa indeparteze obiectele vestimentare (curele, cravate, bretele, corsete) ce ar putea
impiedica sau ingreuna respiratia si circulatia normala a sangelui;
- 8. sa stabileasca prioritatile de acordare a primului ajutor (stop cardio-respirator,
hemoragie, fracturi);
- 9. sa trateze ranile si arsurile, daca este cazul;
- 10. sa evite manevrele inutile ce pot agrava starea victimei;
- 11. sa apeleze la cea mai apropiata unitate sanitara cu sprijinul medical de urgenta;
- 12. sa asigure transportul victimei la spital;
- 13. sa urmareasca pe timpul transportului functiile respiratorie si cardiaca ale victimei,
precum si oprirea hemoragiilor;
- 14. sa comunice cadrelor medicale ora producerii accidentului;
- 15. sa comunice cadrelor medicale ce masuri de prim ajutor s-au acordat;
- 16. sa comunice cadrelor medicale ora si minutul aplicarii garoului;
- 17. sa comunice cadrelor medicale medicamentele administrate;
- 18. sa comunice cadrelor medicale daca au aparut schimbari importante in starea
victimei, comparativ cu momentul producerii accidentului;
- 19. sa comunice cadrelor medicale daca s-a produs decesul si ora la care a avut loc;
- 20. sa anunte organele de politie;
- 21. sa se intoarca la locul accidentului in cazul in care a insotit victima la spital;
- 22. sa indice organelor de ancheta, cat mai exact, locul victimei si al vehiculului, daca
acestea au fost deplasate intre timp;
- 23. sa nu stearga urmele existente, care pot constitui dovezi judiciare;
- 24. sa prezinte organelor de ancheta martorii prezenti in momentul producerii
accidentului”

Spre deosebire de opinia lui Garcea chestionatorul, vedem că acest Garcea spune la
punctul 12 că un şofer trebuie „sa asigure transportul victimei la spital”

Remarc apoi contradicţia flagrantă între punctele 2 şi 4. Parcă îmi şi imaginez cum un
zelos, care ia de bune aceste prevederi, mai întâi se ia la harţă cu trecătorii, devenind
stăpânul zonei, iar apoi le cere ajutorul, „de preferat o persoana calificata”. În loc să se
precizeze faptul, că în cazul în care o găseşti, urmezi indicaţiile acesteia, Garcea
continuă cu seria de măsuri pe care trebuie să le ei în locul ei până la punctul 11 îl
vedem când bingooo! Sărbătoare. Garcea are o idee bună: îi sugerează celui ce dă
primul ajutor că trebuie „să apeleze la cea mai apropiata unitate sanitară”. Dar , cu toate
astea, la punctul 12 el ar trebui „sa asigure transportul victimei la spital”. Apoi, zelul lui
medico-sanitar continuă

Mă apucă groaza când mă gândesc că e posibil ca unii imbecili precum cel care a
imaginat astfel de gogomănii să fi dat primul ajutor şi la Colectiv.

După ce Garcea legislatorul a uitat să spună ce e prioritatea, a venit Garcea

chestionatorul cu aberaţia

Cam toată lumea ştie ce e o prioritate: te întâlneşti cu semnul „Prioritate pentru

vehiculele de mare tonaj” şi te dai la o parte sau chiar mergi cu spatele ca să le faci loc
să treacă; te întâlneşti cu o maşină ce vine din dreapta într-o intersecţie fără semafor şi
fără indicatoare, şi atunci o laşi să treacă prima. Prima – prioritate: nimic mai simplu.
Toată lumea înţelege. Am ştiut ce e prioritatea încă dinainte de a mă apuca de studiul
legislaţiei. Numai că nu poţi să utilizezi un stil colocvial pentru definirea unei noţiuni într-
un corp de lege. Aici stilul trebuie să fie riguros. De aceea, când a fost vorba să o
definesc a cam trebuit să-mi bat capul un pic cu ea. Codul rutier a făcut şi el aceeaşi
greşeală mizând pe faptul că în limba naturală cuvântul este destul de sugestiv şi nu
mai e nevoie de alte precizări. Apoi au încercat alţii să ofere o definiţie ştiinţifică şi s-au
împotmolit lamentabil, tipic lui Garcea, în aşa fel încât era mai bine pentru comunicare
dacă explicau băbeşte conform descrierii de mai sus. De exemplu în următorul site
http://www.legislatiarutiera.ro/Legislatie/Prioritatea.html, se spune:

„PRIORITATEA DE TRECERE - este dreptul potrivit căruia la o intersecţie sau pe un

sector de drum un vehicul trece înaintea altuia, atunci când nu pot trece in acelaşi timp
doua sau mai multe vehicule.”

Această definiţie nu e suficient de bună. Să luăm în calcul o depăşire: un vehicul trece

înaintea altuia, iar cele doua (sau mai multe) nu pot trece in acelaşi timp pentru că, să
zicem, drumul se îngustează sau e prea aglomerat. Aceasta nu este caz de prioritate
aşa cum este prevăzut în cazul intersecţiei nedirijate sau a drumului cu indicator de
„drum cu prioritate”. Câteva similarităţi există, însă diferenţele sunt mult mai mari. La
depăşire, cel ce e depăşit trebuie să reducă viteza în situaţia în care manevra celui ce
depăşeşte este prea riscantă şi are nevoie urgentă de reintrare pe bandă. În acest caz
rar e nevoie şi de oprire. Dimpotrivă, autovehiculul care acordă prioritate de cele mai
multe ori opreşte şi doar rar doar încetineşte. Dar cea mai importantă diferenţă este
aceea că oprirea sau încetinirea se realizează în cazul depăşirii de autovehiculul
depăşit după ce cel care depăşeşte începe executarea manevrei în timp ce pentru
autovehiculul ce dă prioritate e necesar să oprească sau să reducă viteza înainte ca
autovehiculul cu prioritate să execute manevra sa. Aşadar, definiţia aceasta nu face
diferenţa clară între depăşire şi prioritate.

Într-un alt curs de legislaţie rutieră ea este definită ca fiind:

„Dreptul unui participant la trafic de a trece înaintea celorlalţi participanţi la trafic cu care
se intersectează, în conformitate cu prevederile legale privind circulaţia pe drumurile
publice”

Această definiţie e mult mai proastă decât cea de mai sus. Participanţii la trafic nu se
intersectează. Poate doar dacă sunt şoferi cu şoferiţe de tir. Şi nu în trafic. Dacă se
intersectează în trafic riscă să se termine total opus decât ca la hotel, să zicem. Se pot
intersecta doar traiectoriile. Dar şi aici e o problemă: cam toate traiectoriile în direcţii
opuse se intersectează. Ce facem? Un banc cu şedinţă între Gărci?

După DEX:

PRIORITÁTE, priorităţi, s. f. Însuşirea de a fi primul în timp; dreptul de a ocupa primul

loc ca importanţă, ca valoare, ca demnitate; precădere, primordialitate, întâietate. ◊
Prioritate de trecere = întâietatea la trecerea printr-o intersecţie nedirijată a unui vehicul
în raport cu celelalte care sosesc în acelaşi timp din direcţii diferite. [Pr.: pri-o-] – Din fr.
priorité.

Şi definiţia oficială din DEX suferă prin faptul că nu este suficient de precisă deşi aici se
aduc câteva precizări importante. DEX precizează că mai multe vehicule sosesc în
acelaşi timp din direcţii diferite într-o intersecţie nedirijată. Este un mare pas pentru
înţelegerea priorităţii. Problema e că totuşi aceste vehicule nu intră în acelaşi timp într-o
astfel de intersecţie nedirijată pentru că, la fel ca mai sus, ar face accident. Lingviştii
DEX nu sunt specialişti în legislaţie rutieră şi par să omită prioritatea din afara
intersecţiei, ce oferită de indicatorul susmenţionat.

Soluţia e simplă. Trebuie neapărat precizat că e vorba despre doi sau mai mulţi
participanţi la trafic care urmăresc să ajungă în acelaşi timp pe acelaşi spaţiu de
trecere venind din direcţii diferite. Şi cu această precizare confuziile dispar. Mă aştept
ca ministrul transporturilor să mă cheme pe la casierie...

Cum este de aşteptat, pornind de la această hibă nerezolvată de Garcea legislatorul,

Garcea chestionatorul o adânceşte în stilu-i caracteristic.

prioritate pietonilor
Care dintre autovehicule trebuie să acorde prioritate pietonilor?

A. autoturismul pe care îl conduceţi;

B. autocamionul galben;

C. ambele autovehicule.

Eu am pus C. Conform lui Garcea chestionatorul răspunsul corect este A, folosind în

mod tendenţios termenul „prioritate”.

După cum se vede din imagine, în mod normal camionul galben trebuie să treacă. Dar
asta nu înseamnă că acesta n-ar trebui să acorde prioritate pietonilor pe trecerea
aceasta. Pe o trecere de pietoni fără semafor în funcţiune ca aceasta, e normal ca
pietonii să aibă prioritate, nu contează dacă au trecut sau nu. Ce-i drept, în cazul de
faţă nu mai este vorba de nicio acordare a priorităţii deoarece situaţia nu mai necesită
aşa ceva; spaţiul lor de trecere nu se suprapune peste spaţiul de trecere al
autocamionului. Dar prioritatea poate fi din nou invocată dacă aceşti pietoni se
răzgândesc brusc şi vor să treacă strada înapoi. Conform lui Garcea chestionatorul, în
acest caz autocamionul galben nu ar trebui să le acorde prioritate şi să-i calce sau să-i
claxoneze să se oprească. Le-a dat odată, nu?

Apoi, nu se precizează despre ce pietoni este vorba în acest caz. Aceştia se pare că nu
mai au nevoie de prioritate, dar poate că vin alţii din stânga pe care imaginea nu îi arată
pentru că este tăiată. Nu se vede daca în partea stângă a realităţii surprinse de imagine
sunt alţi pietoni. În acest caz, într-adevăr autocamionul trebuie să le acorde prioritate şi
lor. De aceea C este răspunsul corect.

Aceeaşi folosire în mod tendenţios a termenului „prioritate” se întâlneşte şi la

următoarea cerinţă, prin acordarea de validitate variantei C de răspuns.

bivalenţei
Care dintre vehiculele de mai jos nu beneficiază de prioritate de trecere:

A. vehiculele care schimba direcţia de mers spre dreapta, faţă de cele care circulă din
sens opus;

B. vehiculele care traversează o intersecţie pe direcţia înainte şi întâlnesc culoarea

verde a semaforului;

C. vehiculele care coboară faţă de cele care urcă, dacă pe sensul de mers al celor care
urcă întâlnesc un obstacol.

Desigur, am pus sigur C, deoarece vehiculele care urcă au prioritate în această situaţie.
Am pus şi A pentru că nici cele care schimba direcţia de mers spre dreapta într-adevăr
nu beneficiază de prioritate de trecere din partea de celor care circulă din sens opus. În
aceeaşi măsură nici celelalte nu beneficiază de prioritate faţă de acestea. Zona de
acoperire a priorităţii nu implică cele două tipuri de autovehicule aşa că regulile priorităţii
nu se aplică aici.

Ne aducem aminte că la testul anterior autocamionul galben nu trebuia să acorde

prioritate pietonilor, având fiecare spaţii diferite de circulaţie care nu fac obiectul
priorităţii. Iată totuşi că în acest caz, în care se repetă practic situaţia, nici varianta
negativă nu este declarată validă.

În acest caz suntem puşi în faţa ignorării principului bivalenţei din logică. Acesta spune
că o propoziţie este fie adevărată fie falsă şi nu există o a treia variantă. Iată că mintea
lui Garcea chestionatorul a conceput şi pe a treia variantă. El ne spune mai întâi că
propoziţia
„vehiculele care schimba direcţia de mers spre dreapta nu beneficiază de prioritate de
trecere faţă de cele care circulă din sens opus”

este falsă. Dar, în acelaşi timp este falsă şi propoziţia

„vehiculele care schimba direcţia de mers spre dreapta beneficiază de prioritate de

trecere faţă de cele care circulă din sens opus”

conform aceleiaşi reguli al neaplicabilităţii regulilor priorităţii în zonele unde două

vehicule nu îşi dispută acelaşi spaţiu de trecere. Care o fi a treia variantă a principiului
trivalenţei inventat de Garcea chestionatorul, numai creierul lui quatrodimensional poate
şti. Până când ne dă Garcea chestionatorul lămuriri va trebui sa ne mulţumim totuşi cu
principului bivalenţei şi să bifăm şi varianta A.
Eu sunt curios să ştiu câţi oameni au lucrat la aceste chestionare şi cu cât au fost ei
plătiţi. Dacă a lucrat doar unul, eventual peste program şi obosit, pot să am înţelegere
faţă de lipsa lui de motivaţie şi organizare a unui anumit procent din aceste chestionare.
Dacă însă la redactarea lor au lucrat mai mulţi, într-un timp rezonabil, asta se cheamă
eşec în îndeplinirea sarcinilor de serviciu şi penalizarea la salariu. În acest caz banii ar
putea fi distribuiţi către mine şi alţii ca mine care ne-am pierdut timpul corectând aceste
gogomănii.

Alte precizări pe care legislaţia nu le-a luat în calcul Garcea legislatorul care ne
pot aduce probleme la întâlnirea cu Garcea poliţistul

Una dintre cele mai simple reguli de circulaţie, învăţată chiar la şcoală, este aceea că în
faţa barierelor de cale ferată lăsate trebuie să opreşti, să aştepţi să treacă trenul şi să
se ridice barierele, şi abia apoi să treci. În codul rutier însă există o prevedere
insuficient de clară în acest sens. Art. 142 spune:

„Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor:

b) pe trecerile la nivel cu calea ferată curentă şi la o distanţă mai mică de 50 m înainte
şi după acestea;”

Logica unei astfel de prevederi este aceea că în zona trecerilor de cale ferată trebuie
fluidizat traficul pentru c nu cumva din cauza unei astfel de opriri un autovehicul să
rămână blocat pe platformă şi să se producă un accident. Din păcate, la forma în care
există în legislaţie, o astfel de prevedere intră în conflict cu cea de mai sus, care este
mult mai importantă. E cel mai important să opreşti la mai puţin sau chiar mai mult de
50 m înainte de trecerea la nivel cu calea ferată curentă. Pentru ca aceasta să nu fie
afectată de prevederile acestui articol 142 este imperios necesar precizarea faptului că
o astfel de prevedere este valabilă doar când barierele sunt ridicate şi nu circulă nici un
vehicul feroviar pe şine în zonă. O astfel de precizare legislativă înlătură dubiile din
următorul chestionar :

50 m
http://e-drpciv.ro/intrebare/280/
in_care_dintre_situatiile_prezentate_mai_jos_nu_este_permisa_oprirea_voluntara_a_v
ehiculelor

În care dintre situaţiile prezentate mai jos nu este permisă oprirea voluntară a
vehiculelor?
A. la o distanţă mai mică de 50 m de trecerea la nivel cu calea ferată;
B. pe pistele obligatorii pentru pietoni;
C. pe platforma căii ferate sau de tramvai, dacă prin aceasta este stânjenită circulaţia
vehiculelor pe şine.

Variantele corecte de răspuns la acest chestionar este sigur B şi C, în timp ce varianta A

este corectă doar sub această precizare a barierelor ridicate când nu circulă nici un
vehicul feroviar pe şine în zonă. În forma actuală, în situaţia în care acestea sunt
coborâte şi urmează să treacă pe acolo un vehicul feroviar varianta A nu este corectă.

O altă problemă îl reprezintă indicatorul „Refugiu rezervat depanării”. Precizarea în

cauză mi se pare absolut imbecilă. Încă nu s-au născut maşinile deştepte care să facă
pană tocmai la acest semn. Parcă şi văd vreo alarmă de bord cu avertizarea „Pană în
maxim 30 minute”… Nu are absolut nici o logică să nu extinzi scopul acestui indicator la
orice situaţie de urgenţă. Pot exista situaţii unor staţionări impuse de alte circumstanţe
decât cele ale depanării. Poate mi-e rău, poate vreau să schimb ordinea bagajelor de
pe bancheta din spate, poate se aude ceva ciudat în portbagaj, etc. Dacă am oprit acolo
nu înseamnă că vreau să depanez. Depanarea e una dintre multiplele situaţii de
urgenţă pentru care se poate folosi refugiul. Dacă tot ai făcut un astfel de spaţiu acolo,
de ce să nu-l folosească cei care au nevoie de o oprire, indiferent de natura opririi.

O astfel de precizare artificială îi poate permite lui Garcea poliţistul să mă amendeze

dacă sunt „prins” că staţionez pe refugiu şi nu umblu la motor sau la roată. Desigur, am
arătat, ăsta e şi scopul lui Garcea guvernantul aflat în înţelegere tacită cu Garcea
legislatorul. Că poate sunt colegi de partid...

Mai mult decât atât părerea mea este că un astfel de spaţiu nici măcar n-ar trebui să fie
semnalizat. Eventual doar el ar putea fi doar presemnalizat cu un indicator de genul
„Refugiu la 3 km”, ceea ce ar putea ajuta şoferii să îşi planifice oprirea din timp.

Poate că precizarea acestui lucru nu ar conta prea mult la nivelul legislaţiei. Dar
profitând de lipsa unei astfel de precizări Garcea chestionatorul a amplificat gogomănia
într-un chestionar făcut după chipul şi asemănarea sa:

depanării
http://www.scoalarutiera.ro/intrebari-posibile-drpciv-categoria-b/1746/indicatorul-rutier-
alaturat-semnifica
Indicatorul rutier alăturat semnifică:

A. refugiu rezervat depanării;

B. refugiu pentru staţionarea de urgenţă;

C. bandă de parcare.
Este cazul exact al situaţiei anticipate mai sus. Răspunsul variantei B este dat incorect
de Garcea chestionatorul. Singurul răspuns corect acceptat de el este doar varianta A.
Este remarcabilă explicaţia video pentru acest chestionar. Începutul ei sună astfel
„Indicatorul se numeşte refugiu rezervat depanării…” Doar că întrebarea, după cum se
vede se referă la semnificaţia lui şi nu la denumire. Probabil că cei de la site-ul
scoalarutiera au înţeles şi ei absurditatea situaţiei şi au încercat să o dreagă cumva fără
să-şi supere şeful…

Legislaţia dă uneori senzaţia de lipsă de unitate, de complicare inutilă a prevederilor.

Una dintre ele este cea a interzicerii staţionării dar permiterii opririi în dreptul căilor de
acces care deservesc proprietăţile alăturate drumurilor publice. Pentru simplificare, în
mod normal trebuie ambele interzise. Oprirea este considerată o staţionare de maxim 5
minute: de ce să aştept eu cineva 5 minute după un şofer plecat să-şi ia cafea ca să pot
să ies din curte? O astfel de manevră practic este o blocare a drumului chiar şi pentru
maxim 5 minute. Nu văd care ar fi motivul pentru care un şofer ar opri la 2 metri în afara
unei astfel de intrări. Poate doar existenţa unor magazine foarte mici şi apropiate; dar
aici intervin alte reguli care pot rezolva o astfel de problemă. Desigur, legislaţia a stabilit
aceste prevederi pentru a-i facilita proprietarului folosirea căii de acces şi de a-l scuti de
anumite neplăceri din partea neatenţiei şi nepăsării unor şoferi. Dar ea poate să devină
un pic mai simplă, mai flexibilă şi mai eficientă pentru a-l mulţumi mai mult pe proprietar.
Legislaţia ar trebui mai curând aduce nişte excepţii logice la o astfel de interdicţie, cum
ar fi de exemplu acordul proprietarului al cărui drum se blochează sau o situaţie de
urgenţă. Oricum un astfel de acord al proprietarului pentru staţionare practic face inutilă
inclusiv interdicţia staţionării. Să presupunem că un proprietar descarcă nişte marfă cu
un camion chiar în faţa drumului său de acces: o să vină vreun poliţist să-l amendeze
pe şofer pentru că i-a adus proprietarului marfa şi staţionează acolo la cererea acestuia
până când o va descărca? Ar fi absurd să se întâmple aşa, deşi nu de puţine ori
legislaţia făcută de unii ca Garcea chestionatorul mai mult îi încurcă cu formulările sale
stupide deşi prevederile în cauză fuseseră iniţial menite să îi ajute.

Garcea chestionatorul

Garcea chestionatorul supărat pe viaţă că n-a ajuns securist

Următoarea întrebare e făcută de Garcea chestionatorul care, înainte să ajungă la

poliţie sau prin minister, a picat la securitate. Probabil a picat printre primii sub linie.
Probabil că doar ghinionul l-a făcut să nu intre. Spre deosebire de multe întrebări şi
răspunsuri stupide făcute de Garcea chestionatorul, asta conţine în ea tipul acela de
viclenie specifică securiştilor.

luminozitatea
Cum poate fi menţinută luminozitatea farurilor în condiţii meteorologice nefavorabile?
A. prin reglarea periodică a fasciculului luminos;
B. păstrând curate permanent farurile;
C. folosind numai lumina de drum.

Cu toate astea, se vede la o analiză atentă de ce n-a intrat. E el viclean însă, dacă a
ajuns să facă chestionare, se cam vede că n-a fost chiar aşa de bun ca potenţial spion
încât să fie acceptat. Forţarea termenilor pentru a induce în eroare se vede că e trasă
de păr. Putem şi aici să îl vedem în acest chestionar pe Garcea poliţistul care caută nod
în papură când te opreşte în trafic pentru a-şi lua şpaga. Garcea chestionatorul susţine
că varianta corectă ar fi doar B. Eu, la fel ca mulţi alţii, am pus şi varianta C. http://e-
drpciv.ro/intrebare/1031/cum_poate_fi_mentinuta_luminozitatea_farurilor_in_conditii_meteorol
ogice_nefavorabile

În acest caz întrebarea e de aşa natură pusă încât sintagma „luminozitatea farurilor” nu
face clar distincţia între luminarea câmpului vizual şi puterea individuală de iluminare a
farurilor. Cele două situaţii sunt diferite. Prima se referă la o cât mai bună iluminare a
spaţiului apropiat pe care maşina urmează să ruleze. Cealaltă se referă la puterea
farurilor. În primul caz este valabilă o cât mai puternică lumină, eventual venită de la
surse cât mai multe, cum ar fi de exemplu farurile aflate deasupra de parbriz, printre
care şi farurile de drum. În celălalt caz e vorba doar de propulsarea nealterată de vreun
obstacol a fascicolului luminos venit de la sursă. Primul caz se referă la cât de luminate
sunt obiectele din faţa maşinii iar celălalt la cât de bine trece lumina prin geamul de
protecţie al becului. Aşadar, ambele situaţii sunt acoperite de sintagma „luminozitatea
farurilor”.

O astfel de artificială reducere a sensului sintagmei „luminozitatea farurilor” doar la cea

de-a doua variantă nu se poate susţine lingvistic aşa cum au încercat experţii în şpagă
a celor care au făcut aceste chestionare.

Desigur, formularea „folosind numai lumina de drum” dă un oarecare aspect de

invaliditate a variantei C pentru că, în acest caz, o luminozitate cât mai eficientă în
condiţii meteorologice nefavorabile se face şi cu alte faruri, şi nu numai cu cele de
drum. Dar, dacă ne gândim la alternanţa obişnuită între faza lungă şi cea scurtă cu care
şoferul este obişnuit, acel cuvânt „numai” este în mod normal interpretat la nivelul
acestei alternanţe. Iar cei care au făcut acest chestionar au mizat pe această obişnuinţă
a şoferilor cu experienţă. În acelaşi fel poate fi analizat şi cuvântul „menţinută” care, pe
de o parte, poate fi interpretat pe de o parte ca o păstrare a limitei de iluminare
individuale a unui far şi nu ca o îmbunătăţire a iluminării spaţiului din faţa maşinii. Dar în
acelaşi timp, cuvântul „menţinută” poate fi folosit şi în prima variantă. Dacă ai dat
drumul la toate luminile pentru a vedea mai bine, atunci menţinerea acestei iluminări se
face într-adevăr folosind numai lumina de drum, aşa cum susţine şi varianta C.

Dacă nu ar fi fost adăugată la cerinţă factorul „condiţiilor meteorologice nefavorabile”,

probabil că mulţi ar fi pus doar varianta B.
Dar adăugarea factorului „condiţiilor meteorologice nefavorabile” în cerinţă nu are
legătură cu specificul răspunsului, deoarece farurile trebuie curăţate mai curând atunci
când nu sunt astfel de condiţii. De exemplu, atunci când plouă, farurile se spală de la
sine. Ele se murdăresc mai mult atunci când nu plouă şi, prin urmare, pe drumuri e praf.
Această adăugare are scopul de a induce în eroare şi a forţa interpretarea examinatului
spre varianta C când, într-adevăr, în condiţii de ceaţă sau de ploaie torenţială, e bine să
deschizi cât mai multe lumini, în special cea de drum care este foarte puternică.

Din modul în care ei au întortocheat acest chestionar ne putem da seama despre

spiritul şpăgii cu modul ei subtil de a trece neobservată. La fel şi acest chestionar este
corupt pentru că el eşuează să vadă ce trebuie să vadă de obicei un test grilă, respectiv
cât ştie un examinat. Dimpotrivă, vedem că autorul său chiar mizează pe ştiinţa şi
experienţa şoferiei celui examinat pentru a-i transmite semnale înşelătoare şi a-l face să
greşească. Interesul lui desigur nu e acela de a-i verifica nivelul cunoştinţelor ci de a-l
încurca şi a-i lua şpaga.

Garcea chestionatorul după ce a primit liber la nesimţire şi prostie

Deşi a plecat demult din codrul lui în care urla liber, reîntoarcerea la el este sinonimă cu
ceremonialul. Toată lumea tânjeşte la ajungerea pe un tărâm al libertăţii absolute.
Garcea însă vrea să îşi şi alimenteze ego-ul. El vrea să umilească şi el pe alţii aşa cum
a fost şi el umilit. Desigur poliţia e un astfel de domeniu în care el activează cu
predilecţie, după cum l-am văzut iniţial. Dar au rămas locuri şi aici la crearea de
chestionare absurde pentru a abuza acest drept constituţional. Guvernanţii i-au dat liber
la nesimţire şi prostie şi pentru el asta e adevăratul rai. Cu aceste chestionare Garcea
ne-a dat una dintre cele mai memorabile mostre de cât poate el să ducă.

Probabil că intenţia autorilor a fost aceea de creare a unei realităţi logice asemănătoare
cu traficul din Bucureşti. Logica lor e următoarea: sunt întrebări tâmpite? Aşa şi?
Obişnuieşte-te de pe acum, traficul e plin de tâmpiţi! Ok…

Văzând acest ordin de la Garcea guvernantul de a fi cât mai nesimţit în imaginarea

acestor chestionare, iată-l pe Garcea chestionatorul în apogeul fericirii!
cei doi

Autobuzul este staţionat. Care dintre cei doi conducători procedează neregulamentar?
Variante de răspuns
a. conducătorul autobuzului;
b. conducătorul autoturismului;
c. ambii conducători procedează regulamentar.

Garcea chestionatorul spune că varianta corectă ar fi doar a. Aceasta este într-adevăr

corectă conform Art. 142 care spune

„Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor:

h) în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilă, dacă prin aceasta se stânjeneşte
circulaţia a două vehicule venind din sensuri opuse, precum şi în dreptul marcajului
continuu, în cazul în care conducătorii celorlalte vehicule care circulă în acelaşi sens ar
fi obligaţi, din această cauză, să treacă peste acest marcaj; „

Dar varianta a nu este singura valabilă şi orice începător ştie că nu este voie să încalci
linia continuă. Art. 120 la (1) spune foarte clar:

„Se interzice depăşirea vehiculelor:

i) când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care
desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar şi parţial, pe sensul opus, ori
se încalcă marcajul care delimitează spaţiul de interzicere;”

Iată că în acest caz şi varianta b este corectă. O să vedem pe parcursul acestor articole
că Garcea chestionatorul are o manie de a stabili ca greşite variantele de răspuns
incomplete. De fiecare dată enumerarea sau formularea unei variante de răspuns este
sinonimă cu adăugarea cuvântului „doar”. Ei bine, conform acestei manii, niciuna dintre
variantele de răspuns nu este corectă pentru că nu precizează faptul că ambele
vehicule procedează neregulamentar.
Deşi în explicaţiile de aici http://www.scoalarutiera.ro/intrebari-posibile-drpciv-categoria-
b/1274/autobuzul-este-stationat-care-dintre-cei-doi-conducatori-procedeaza-
neregulamentar se citează şi articolul 120 (1), totuşi nimeni nu se gândeşte să spună că
varianta de răspuns considerată corectă ar fi greşită. Pentru că a făcut-o şeful. Trăim
într-un stat medieval frumos ambalat în stat de drept.

Nu se poate spune că Garcea chestionatorul n-a ştiut de acest articol. Chiar atât de
prost nu poate fi. Dar el vrea să arate că poate să facă orice că aşa vor muşchii lui de
securist. Are jandarmi dacă te revolţi. Întrebări?

Un alt chestionar care atinge cote paroxistice în nesimţire este următorul:

tramvaiul
http://e-drpciv.ro/intrebare/549/
care_dintre_vehicule_au_prioritate_de_trecere_prin_intersectia_prezentata
Care dintre vehicule au prioritate de trecere prin intersecţia prezentată?
A. autocamionul şi autoturismul;
B. motocicleta şi tramvaiul;
C. motocicleta şi autocamionul.
După Garcea chestionatorul în situaţia de faţă răspunsul corect este C. Dacă tramvaiul
era înainte de semnul “cedează trecerea”, desigur, acest răspuns era singurul acceptat.
Numai că se poate vedea din imagine că tramvaiul a intrat greşit în această intersecţie,
sau a ajuns înaintea celorlalţi şi se află în mişcare. Motocicleta nu mai poate trece nici
măcar pe sub roţile lui chiar dacă are prioritate. În primul caz trebuie să-l lăsăm şi pe
acest vatman să iasă din intersecţie. Există două precedente în legislaţia rutieră care
justifică o astfel de opţiune. Primul este acela de a-i face loc unui descreierat să reintre
în şirul de maşini după ce a intrat într-o depăşire riscantă pentru a evita un accident.
Altul este acela de a nu răspunde cu menţinerea luminii de drum pe timp de noapte la
întâlnirea cu şoferii agresivi care nu comută pe luminile de întâlnire. Dacă aş fi şoferul
autocamionului nu aş risca să îmi revendic prioritatea. Vatmanul în cauză are o
problemă şi se arată destul de agresiv din moment ce nu opreşte în dreptul
indicatorului. Se riscă astfel un accident. Şi dacă ne uităm la situaţia motociclistului,
vedem că acest accident poate fi multiplu în care şi el să fie implicat, chiar şi fără voie.
Prin urmare e normal să-l lăsăm pe acest vatman pus pe ceartă să treacă. Un poliţist îl
poate obliga să dea înapoi. Şi probabil că Garcea chestionatorul vrea să scoată în
evidenţă cum ştie el să facă ordine în ţară doar pentru că are table pe umeri în timp ce
omul simplu e mai bine să aleagă soluţia mai sigură. Desigur, vatmanul este principalul
vinovat pentru asemenea comportament în trafic, dar folosirea forţei şi mania corectării
este o falsă soluţie. Acest gen de oameni se poartă astfel tocmai datorită stresului
provocat de unii ca Garcea chestionatorul ce a conceput o astfel de întrebare.

Din păcate, a da la examen o astfel de soluţie mi se pare una dintre cele mai mari
nesimţiri pe care le poate face un funcţionar public. Unii conducători pot rămâne cu
această idee în minte şi pot risca un accident doar pentru că acest Garcea
chestionatorul vrea mită la examen şi a făcut nişte întrebări confuze. Priviţi numai
opţiunea motocicletei care trebuie să treacă prin tramvai pentru a-şi continua drumul!
Ce vedem aici? O bătaie de joc. Unii poliţişti o arată pe parcursul „misiunii” doar pentru
a-şi creşte în mod medieval un ego rănit în şcoală. O astfel de ignorare a bunului simţ e
parte din zona urâtă a acestui popor. Am cunoscut-o de când eram mic şi o voi detesta
toată viaţa. Priviţi ce mentalitate de infractor convertit în apărător al legii avem aici! În
loc să se gândească la o soluţie de ansamblu pentru evitarea accidentelor şi a salvării
de vieţi omeneşti, acest mito-can se gândeşte la astfel de situaţii dubioase pentru a face
chestionare cu răspunsuri dubioase! Mita e lucrul care îl ghidează lui mintea în aceste
situaţii şi foloseşte „regulamentul” doar pentru acest scop. În nesimţirea asta a lui,
Garcea chestionatorul se regăseşte nesimţirea superiorului său căruia el îi duce
„dreptul”. Şi, de asemenea, aici se vede şi nesimţirea politicianului care îşi bate joc în
aceeaşi manieră de această ţară.

Garcea chestionatorul auto derapând de la interpretarea corectă a legislaţiei

Pentru început aş vrea să-l arăt pe Garcea chestionatorul care nu se pricepe la

înţelegerea principiilor dreptului. După aia vom înţelege şi de ce are el manie să
interpreteze şi să deformeze legile. Haideţi să privim următorul chestionar auto:

agenţii

http://www.scoalarutiera.ro/intrebari-posibile-drpciv-categoria-b/1535/factorii-principali-
care-ajuta-un-conducator-auto-sa-piloteze-preventiv-sunt

Factorii principali care ajută un conducător auto să piloteze preventiv sunt:

A. atitudinea pozitivă în trafic, calmul, cunoştinţele dobândite şi politeţea;

B. iscusinţa şi priceperea de a-şi impune calităţile fizice dobândite;

C. mijloacele de semnalizare rutieră şi agenţii de poliţie rutieră.

Răspunsul corect ar fi doar unul, respectiv A. Însă şi C are aceeaşi valoare. Cum se
face că mijloacele de semnalizare rutieră şi agenţii de poliţie nu te-ar face să ai o
conduită preventivă numai Garcea chestionatorul poate să ştie. Dacă ar fi citit un pic de
filosofie a dreptului sau măcar introducerile în cărţile de teorie generală a dreptului sunt
convins că Garcea chestionatorul ar fi ştiut că unul dintre principiile dreptului este
prevenţia. Regulile nu se fac doar pentru arbitrarea a două forţe sociale ci şi pentru a
preveni diferite conflicte sau situaţii neplăcute în societate. Însă cum „mijloacele de
semnalizare rutieră şi agenţii de poliţie rutieră” sunt instrumente ale aplicării legislaţiei
rutiere, ele preiau din acest caracter preventiv specific dreptului, căruia i se
subordonează. Aşadar şi varianta C este corectă.

Nu pot să trec la alt subiect fără să nu remarc expresia exotică „pilotarea preventivă”.
Ştim că avioanele şi maşinile de cursă se pilotează. Termenul normal şi firesc pentru o
astfel de „pilotare” a vehiculelor normale de pe străzile astea paradite este totuşi cel de
„conducere”. Probabil că Garcea chestionatorul se gândeşte la visul lui din copilărie era
să ajungă mare pilot de Formula 1, şi acum stă în camera asta închis silit să facă
chestionare. Îl recunoaştem pe Garcea, nu? Eeeee! Dacă mă năşteam şi eu în Moldova
ştiam şi eu că chiloţii sunt acei oameni care chilotează avioane

semnalele
http://e-drpciv.ro/intrebare/396/
cum_trebuie_sa_procedati_in_situatia_data_daca_semnalele_luminoase_si_sonore_nu
_functioneaza
Cum trebuie să procedaţi în situaţia dată, dacă semnalele luminoase şi sonore nu
funcţionează?
A. opriţi fără a depăşi calea ferată, vă asiguraţi şi vă continuaţi deplasarea, dacă nu se
apropie trenul;
B. reduceţi viteza şi vă continuaţi deplasarea, după ce vă asiguraţi că nu se apropie
trenul;
C. opriţi numai dacă se apropie trenul.

O astfel de întrebare este una dintre cele mai grele datorită specificului trecerii cu calea
ferată, pe care Garcea chestionatorul a transformat-o într-una aproape imposibilă prin
manipularea semnelor. Există 4 tipuri de trecere la nivel cu calea ferată (excluzând
calea ferată dezafectată, care nu se mai ia în calcul). Primul e cu bariere/semibariere şi
semnale luminoase şi sonore care arată cam aşa:

Al doilea este doar cu semnale luminoase şi sonore (deci fără bariere/ semibariere)
care arată ca în cazul imaginii din acest chestionar.

Al treilea este cel semnalizat doar cu indicator pentru calea ferată curentă (deci fără
bariere/ semibariere şi fără semnale luminoase şi sonore) care arată cam aşa:

În sfârşit, al patrulea este cel semnalizat doar cu indicator pentru calea ferată industrială
şi care arată cam aşa:

La primul trebuie să reducem viteza şi circulăm cu atenţie dacă lumina e cea albă şi
oprim dacă barierele/semibarierele sunt coborâte, luminile roşii alternează şi semnale
sonore sunt în funcţiune (clopoţelul). La cel de-al doilea vom face la fel, singura
diferenţă între ele fiind lipsa barierelor/semibarierelor. La cel de-al treilea circulăm cu
atenţie. La cel de-al treilea trebuie să oprim în dreptul indicatorului unde vizibilitatea e
maximă, ne asigurăm stânga-dreapta şi apoi trecem. La cel de-al patrulea circulăm doar
cu prudenţă şi oprim doar dacă un agent de cale ferată ne dă semnalul oprire.

Legislaţia nu mai are un alt tip de trecere la nivel cu calea ferată. Dar, probabil gelos pe
legislatori, Garcea chestionatorul a inventat el ad-hoc un alt tip, respectiv o combinaţie
între tipul 2 şi tipul 3. Acesta este cel din chestionarul de faţă iar varianta A este cea
decretată corectă de el. În realitate nu există ca un semafor la trecere la nivel cu calea
ferată să nu funcţioneze. Dacă se defectează el este imediat reparat. Dacă se renunţă
la el atunci trecerea devine de tipul 3. Dar, în acest caz trebuie să apară în mod
indiscutabil semnul Oprire, specific. Ceea ce în lucrul manual al lui Garcea
chestionatorul nu apare. Această întrebare este una imposibilă pentru că vizează o
realitate inexistentă cu variante de răspuns nesusţinute legal. Din păcate astfel de
formulări de întrebări sau variante de răspuns sunt foarte frecvente în aceste
chestionare, încălcând regulile testului grilă

O altă problemă este o deraiere de la textul de lege relativ la semnalele poliţiştilor

privind oprirea. Există trei gesturi pentru oprire, respectiv un singur braţ întins orizontal
(pentru participanţii de pe sensul de mers indicat de braţ), ambele braţe întinse orizontal
(pentru participanţii a căror direcţie este perpendiculară pe linia braţelor ), şi braţul întins
vertical (pentru toţii participanţii în trafic ), după cum este precizat în art. 88 din codul
rutier, respectiv aici : http://www.autostonny.ro/html/Cap4_Semnalizarea_rutiera.html .

În chestionare se prezintă un al 4-lea semnal pentru oprire, respectiv braţele în

prelungirea corpului (poziţia de drepţi), după cum se poate vedea aici:
https://permis2012.wordpress.com/2012/06/17/1-16-semnalele-politistului/

Se vede că în legea propriuzisă nu există o astfel de prevedere după care doar simpla
prezenţă a poliţistului, fără nici un gest, ar însemna oprire. Care ar fi logica unui acest
nou semnal în condiţiile în care celelalte trei sunt suficiente? Un astfel de semnal mie mi
se pare foarte confuz şi nu l-am văzut niciodată aplicat de poliţişti. De fapt e aproape
imposibil de aplicat. Ce s-ar întâmpla dacă toată lumea s-ar opri când ar apărea un
poliţist rutier? Nu sunt expert în legislaţie, poate că o astfel de prevedere a fost cândva
valabilă şi s-a scos între timp iar instructorii mai vechi nu ştiu de ea. Cert este însă că
ea apare în acest chestionar oficial de pe drpciv:

Nici un semnal
http://e-drpciv.ro/intrebare/809/ce_semnifica_aceasta_pozitie_a_politistului_rutier

Ce semnifică această poziţie a poliţistului rutier?

A. nu aveţi nicio obligaţie;

B. oprire;

C. drum blocat.

semnalizate ca atare
Care sunt vehiculele care au prioritate de trecere într-o intersecţie dirijată?
http://www.scoalarutiera.ro/intrebari-posibile-drpciv-categoria-b/1029/care-sunt-
vehiculele-care-au-prioritate-de-trecere-intr-o-intersectie-dirijata

a. autocamioanele de mare tonaj;

b. vehiculele aparţinând Protecţiei Civile, semnalizate ca atare;
c. vehiculele aparţinând Serviciului de Ambulanţă, când au în funcţiune semnalele
speciale luminoase şi sonore.

Pentru cei care nu cunosc legislaţie am să citez din art. 32 din codul rutier:

”(1) Semnalele speciale de avertizare luminoase sunt emise intermitent de dispozitivele

de iluminare montate pe autovehicule şi au următoarele semnificaţii:

a) lumina roşie obligă participanţii la trafic să oprească în direcţia de mers cât mai
aproape de marginea drumului;

b) lumina albastră obligă participanţii la trafic să acorde prioritate de trecere;

c) lumina galbenă obligă participanţii la trafic să circule cu atenţie.

(2) Sunt autorizate să utilizeze semnale speciale de avertizare luminoase:

a) pentru lumina roşie - autovehiculele aparţinând poliţiei şi pompierilor;

b) pentru lumina albastră - autovehiculele aparţinând poliţiei, jandarmeriei, poliţiei de

frontieră, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, serviciului de ambulanţă sau
medicină legală, protecţiei civile, Ministerului Apărării Naţionale care însoţesc coloane
militare, unităţilor speciale ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de
Protecţie şi Pază, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului
Justiţiei, precum şi autovehiculele de serviciu ale procurorilor din Ministerul Public,
atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de
urgenţă;

c) pentru lumina galbenă - autovehiculele cu mase şi/sau dimensiuni de gabarit

depăşite ori care însoţesc asemenea vehicule, cele care transportă anumite mărfuri sau
substanţe periculoase, cele destinate întreţinerii, reparării ori verificării unor lucrări
efectuate în partea carosabilă sau executării unor lucrări de drumuri, curăţeniei străzilor,
deszăpezirii sau tractării, transportului şi depanării autovehiculelor rămase în pană sau
avariate, precum şi tractoarele care tractează utilajele agricole şi tehnologice cu
dimensiuni de gabarit depăşite.”

Din acestea se vede mai întâi clar că varianta a intră sub incidenţa literei c) şi nu este
corectă. În aceeaşi manieră varianta c intră sigur la alin. (2) lit. b). La varianta b)
observăm după mult timp introducerea unei expresii care este menit să creeze confuzie,
respectiv „semnalizate ca atare”. Pe tot parcursul textului din codul rutier această
expresie are sens de semnalizare activă. De exemplu

„Conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteză care să nu depăşească 30

km/h în localităţi sau 50 km/h în afara localităţilor, în următoarele situaţii:
b) în curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau în care vizibilitatea este
mai mică de 50 m; „

În acest chestionar Garcea chestionatorul îi dă un nou sens acestei expresii,

transformând-o în semnalizare inactivă, adică semnalele speciale luminoase şi sonore
nu ar fi în funcţiune.

Nu se poate spune aici că ar fi vorba despre un Garcea chestionatorul chestionator care

nu cunoaşte legea şi nici de vreo rudă a lui analfabetă, care e angajată (numai prin
concurs, desigur !) într-un post anume, şi care e incapabilă să facă un lucru bun.
Iniţiatorul acestui chestionar ştie despre Protecţia Civilă. Această formulă se regăseşte
în acest articol 32. Dar aşa vrea muşchii lui să declare varianta b ca fiind incorectă.
După cum şefii lui mai mari încalcă legislaţia, conform celor văzute în această ţară de
26 de ani, în acelaşi fel o face şi el.
Ce obligaţii are conducătorul unui vehicul atunci când doreşte să intre sau să iasă dintr-
un rând de vehicule staţionate?

A. să se asigure că distanţa dintre vehicule este suficientă pentru parcarea vehiculului;

B. să semnalizeze şi să se asigure că poate executa manevra;

C. să nu execute manevra în zona de acţiune a indicatorului „Staţionarea interzisă“.

Răspunsul corect după ei este doar B. Trecem peste faptul deja obişnuit că A este o
parte din B şi că ea ar fi incorectă doar în condiţiile în care se precizează cu cuvântul
„doar” că este vorba doar de această asigurare. C se doreşte pus acolo „la derută”.
Deruta merge pentru cazul ieşirii pentru că nimeni nu te-ar putea opri să ieşi din acel
rând. Cu intrarea se cam vede treaba că nu merge. De cele mai multe ori în zona de
acţiune a indicatorului „Staţionarea interzisă“ nu parchează nimeni. Dar asta nu
înseamnă că nu se poate întâmpla să parcheze cineva chiar cu riscul amenzii.
Apoi legea spune că staţionarea este o oprire de peste 5 minute. Dacă există 2 maşini
care staţionează de 2 minute în rând în faţa unui astfel de indicator şi eu vreau sa
parchez în acel loc, atunci trebuie să o fac? Normal că nu. Din păcate lipseşte video-ul
auxiliar care să dea explicaţie.

Omisiuni pentru a produce confuzie

Braţul drept, întins orizontal, al poliţistului indică „Oprire“ pentru:

A. vehiculele şi pietonii care vin din faţă;

B. vehiculele şi pietonii care vin din spate;

C. vehiculele şi pietonii care vin din faţă şi din spate.

Nu este precizat al cărui spate sau a cărei faţă sunt vizate. Faţa poliţistului cu care ne
întâlnim sau faţa noastră?

albastră

La trecerea autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritar, care au în funcţiune

mijloacele de avertizare sonoră şi luminoasă de culoare albastră, sunteţi obligat:
A. să reduceţi viteza;

B. să circulaţi cât mai aproape de marginea drumului în sensul de deplasare;

C. să acordaţi prioritate de trecere.

<

Corect B

Dincolo de asta, nu se precizează cui trebuie să îi acorzi prioritate. Desigur dacă se

face precizarea că prioritatea trebuie acordată autovehiculelor cu regim de circulaţie
prioritar atunci răspunsul C este unul tautologic. Dacă ai redus viteza şi te-ai dat cât mai
spre lateral, e clar că ai acordat prioritate, nu mai trebuie precizat şi acest lucru. Dar
dacă în respectiva situaţie te întâlneşti cu o intersecţie nedirijată în care tocmai intră din
dreapta un vehicul sau o coloană? Ce faci? Îi/le acorzi prioritate riscând să opreşti şi să
blochezi circulaţia şi aerisirea drumului pentru autovehiculele cu regim de circulaţie
prioritar ? Normal că nu.

https://player.vimeo.com/video/108639143?api=1&player_id=player-2254

Garcea suburbanul

eficienţa

Ce se întâmplă atunci când, pe roţile unei osii, eficienţa frânării este mult diferită?
Variante de răspuns
a. se reduce viteza de deplasare;
b. vehiculul îşi menţine ţinuta de drum, în ciuda acestui fapt;
c. vehiculul poate derapa lateral.

După un oarecare timp de descifrare a sensului exprimării bâlbâite a lui Garcea

chestionatorul ne dăm seama că cele două roţi ale osiei în cauză nu frânează la fel.
Desigur, ăsta este cazul derapajului. Pentru început n-ar strica o exprimare mai precisă
prin simpla schimbării prepoziţiei „pe” cu „la”. În acest caz întrebarea ar fi mult mai fluidă
în această formă:

„Ce se întâmplă atunci când eficienţa frânării este mult diferită la roţile unei osii?”
Iar pentru o precizie şi mai mare s-ar putea merge mai departe cu ceva de genul:

„Ce se întâmplă atunci când eficienţa frânării diferă la cele două roţi ale unei osii?”

Prepoziţia „pe” în acest caz este sinonimă cu adverbul „deasupra”, şi se foloseşte

pentru un anumit tip de relaţie, respectiv una verticală faţă de un punct de referinţă. În
cazul de faţă Roata este referinţa iar „pe roată” este locul deasupra de ea. Folosirea
prepoziţiei „pe” în contextul de faţă este incorectă pentru că frânele nu sunt plasate
chiar „pe” roată, ci pe undeva spre centrul ei. Prepoziţia „pe” ar fi fost mult mai precisă
prin folosirea cuvântului „jantă” în loc de „roată”. Frânele chiar se suprapun peste jantă
la bicicletă sau peste discul ce face parte din ea sau e strâns prins de ea la maşini.
Desigur, introducerea cuvântului „jantă” în cadrul frazei de faţă ar fi avut ca urmare o
oarecare diluare a relaţiei dintre frână şi roţi. Menţinerea cuvintelor „frână” şi „roţi” în
aceeaşi frază a sporit mult factorul comunicaţional. Dar înlocuirea lui „pe” cu „la” ar fi
sporit-o încă şi mai mult. Prepoziţia „la” arată o relaţie mai puţin precisă ca verticalitatea
lui „pe” şi ar fi putut fi folosită.

Dar nu această uşoară inexactitate m-a făcut să analizez această întrebare ci argoul.
Am fost la câteva cursuri de lingvistică la Facultatea de Litere şi am ajuns la un moment
dat şi la stilistică. Mi-aduc aminte acolo că profesorul ne-a citat la un moment dat din
cartea „Vieţaşii de pe Rahova” a lui Eugen Istodor. Cartea este despre viaţa şi argoul
deţinuţilor de la penitenciarul Rahova. La fel ca şi în cazul argoului suburban şi în cazul
lor există un fenomen de înlocuire a prepoziţiei „la” cu „pe”. De aceea şi are cartea titlul
ăsta. În loc să zică „sunt şef la etajul 3” (citez din memorie) ei ziceau „sunt şef pe etajul
3”. Se pare că o astfel de mutaţie lingvistică se datorează unui oarecare complex de
inferioritate convertit în superioritate. „sunt şef pe” se traduce semantic prin „sunt
deasupra tuturor”.

Aici se spune că fenomenul este vizibil şi în limba franceză.

https://blogvocabular.wordpress.com/2010/01/13/despre-obsesia-prepozitiei-pe/

Fiind copil, foloseam expresia „frână pe spate” sau „frână pe faţă” la bicicletă, aşa cum
o foloseau vecinii. Desigur, se poate vedea în această expresie controlul pe care eu îl
aveam faţă de roţi. Expresia „frână pe roţi” este parte din argoul şoferilor profesionişti,
destul de apropiat cu cel suburban. Această expresie are şi de un oarecare grad de
pleonasm deoarece nu există alt tip de frână decât cel al roţilor. Trecerea într-o viteză
inferioară conduce la o oarecare încetinire a vehiculului atunci când circulă pe plan
înclinat de sus în jos (în rampă). Dar totuşi asta e mai curând o încetinire decât o frână
propriuzisă. Iată că această expresie a scăpat în acest chestionar cu toată opoziţia
autorilor. Desigur argoul suburban este nepotrivit în aceste chestionare ţinând cont de
stilul literal pe care ele trebuie să-l aibă. Voi arăta în următoarele articole lkhjbfdjkfb
faptul că autorii lor au încercat să ascundă cât mai mult acest argou de şofer, înlocuind
în mod abstract unele cuvinte sau expresii cu o oarecare alură argotică însă destul de
descriptive în ceea ce priveşte comunicarea.
Şi cu toate astea, atunci când era cazul folosirii prepoziţiei mai precise „pe”, Garcea
chestionatorul a preferat să folosească „la” şi să devină mai ezoteric (sic!) decât se
putea.

pe la

http://e-drpciv.ro/intrebare/822/intoarcerea_este_interzisa
Întoarcerea este interzisă:
A. în rampă, dacă vizibilitatea este sub 50 m;
B. în dreptul unui garaj;
C. la trecerile pentru pietoni.

În acest caz varianta A este sigur corectă. Garcea chestionatorul o dă şi pe C corectă.

Însă doar dacă se foloseşte prepoziţia „pe” ea este corectă conform Art. 126 litera e).

Dar, în majoritatea intersecţiilor sunt şi treceri de pietoni. Dacă şoferul întoarce fără
oprire în intersecţie pe lângă trecerile de pietoni, atunci în această situaţie se aplică
expresia „întoarcerea la trecerile pentru pietoni” conform caracterului aproximativ al
locaţiei precizate de prepoziţia „la”. Şi atunci varianta C nu mai e valabilă. tramvaiul 2

Deşi au fost „mai catolici decât Papa” în ceea ce priveşte eliminarea nejustificată a
oricărei forme de argou în limbajul codului rutier şi al acestor chestionare, iată că ei au
aici o scăpare care, de fapt, arată sensul acestei adevărate fobii. Fără să îşi dea
seama, şi autorii şi supervizorii acestor chestionare trădează acest trecut de golan.
Aceşti golani şi-au pus cravată sau uniformă şi au ajuns încet şi sigur să controleze
pârghiile statului, după cum putem vedea în acest caz cu chestionarele auto.

Garcea infractorul

Numai din această întrebare, cu un pic de simţ psihologic, ne putem da seama despre
trecutul lui Garcea chestionatorul auto:

mărfuri periculoase

Ce interzice indicatorul alăturat?

A. accesul vehiculelor care transportă mărfuri periculoase;

B. accesul vehiculelor cu gabarit depăşit;

C. accesul vehiculelor care transportă substanţe explozive sau uşor inflamabile.

Unele dintre întrebările greşite sunt date chiar de examinaţii înşişi şi puse acolo. Altele
au trebuit fi imaginate.

Sintagma „mărfuri periculoase” este foarte elocventă aici. Faptul că a fost folosită în
acest caz e un fel de mărturie inconştientă despre trecutul unui astfel de om. aceste
teste. Mărfurile periculoase se transportă legal în condiţii de securitate, fără legătură cu
jobul lui Garcea chestionatorul de la legislaţie rutieră. Dar, ele se pot transporta şi ilegal,
uneori chiar de comercianţi care pentru asta vor carnet de conducere auto şi învaţă
legislaţia. Mai printr-un control de rutină, mai prin intuiţie, poliţiştii au descoperit destule
astfel de transporturi. Uneori le-au raportat mai sus şi au ajuns în presă, însă de cele
mai multe ori s-au terminat cu negocieri pentru mită, iar mai sus au ajuns doar cadourile
pentru şefii care închideau discret ochii. Se poate face o corelaţie între expresia „mărfuri
periculoase” şi transportul ilegal de combustibil peste Dunăre făcut cu implicare poliţiei
în perioada războaielor din fosta Iugoslavie. Se poate de asemenea face o corelaţie cu
transportul ilegal de masă lemnoasă care a făcut chiar obiectul protestelor sociale
recente. Poliţiştii şi jandarmii au fost puşi să păzească aceste transporturi ilegale de
lemn în faţa furiei localnicilor treziţi cu pădurile defrişate. Putem înţelege că exemplele
date pentru presă de „facere a datoriei” cu acţiuni eroice de surprindere şi blocare a
acestor transporturi ilegale de mărfuri periculoase sunt rare. „Legea” a fost şi încă este
a mitei. Trebuie că „dreptul” oferit pentru închiderea ochilor la aceste substanţe este
destul de … substanţial. Un asemenea bonus rotunjeşte vizibil veniturile personale şi
permite consolidarea legăturilor de vasalitate cu şefii. Tot ce trebuie făcut pentru ca
lucrurile să iasă bine este să „negăm” implicarea. Garcea chestionatorul instructorul, cel
venit la redactarea acestor teste e chiar şoferul oprit de Garcea chestionatorul poliţistul.
Ne putem imagina negocierea dintre ei. Ne putem imagina aventurile lui de şofer
profesionist; e posibil să fi făcut contrabandă cu benzină şi motorină peste Dunăre în
timpul războiului iugoslav din anii 90.

Ei bine cam în acest fel a ajuns sintagma „mărfuri periculoase” ca variantă desigur
greşită de răspuns. El a plecat de la varianta corectă şi precisă şi trebuind să mai facă
şi altele, pe post de distractori. Fără să vrea, el face un exerciţiu de „asociaţie liberă”
specific psihanalitic. Ne putem imagina pe Garcea chestionatorul imaginând astfel de
variante de răspuns greşite. Plictisit şi rutinat de sarcina „de birou” de a face teste de
legislaţie rutieră, Garcea chestionatorul îşi lasă liberă imaginaţia la momentele cu alură
de vacanţă exotică legate de aceste „mărfuri periculoase”. O fi fost prins şi trimis „la
birou”! O fi avut alt coleg pile mai mari pentru operarea pe acea rută! Ce bine mai era la
„mărfuri periculoase”! Dar, gata cu reveria! Acuzaţia de „mărfuri periculoase” trebuie să
fie falsă!

Poveşti din copilăria neagră a lui Garcea regăsite în modul în care a conceput
astfel de chestionare
Am ales două chestionare absurde care spun diferite lucruri despre copilăria lui Garcea
chestionatorul chestionatorul. Primul este următorul:

luminii
http://e-drpciv.ro/intrebare/1035/
ce_obligatii_ii_revin_conducatorului_auto_cand_constata_noaptea_ca_lumina_farurilor
_nu_se_mai_aprinde
Ce obligaţii îi revin conducătorului auto când constată, noaptea, că lumina farurilor nu
se mai aprinde?
A. să folosească luminile de poziţie până ajunge într-un loc de parcare unde poate
remedia defecţiunea;
B. să asigure funcţionarea cel puţin a luminii de întâlnire din stânga a autovehiculului şi
a unei lumini de poziţie din spate;
C. să circule cu atenţie până la primul service auto.

Varianta corectă după Garcea chestionatorul auto e B. Dar, conform enunţului literal al
întrebării, ea nu este cea corectă. Există însă o situaţie în care nu eşti obligat să asiguri
„funcţionarea cel puţin a luminii de întâlnire din stânga a autovehiculului şi a unei lumini
de poziţie din spate”, aşa cum spune varianta B. Un astfel de şofer poate opri pe partea
dreaptă cu triunghiurile reflectorizante amplasate corespunzător până când o firmă de
asistenţă vine să rezolve situaţia. Este perfect legal. Însă Garcea chestionatorul nu s-a
gândit să facă o astfel de variantă de răspuns la această întrebare sau să precizeze în
întrebare că şoferul în cauză trebuie să se deplaseze urgent în aşa fel încât nu ar putea
amâna călătoria.

Aşa că putem trece peste faptul că Garcea chestionatorul auto poate se gândea la
vrăbii în timp ce făcea acest chestionar, şi luăm în calcul şi această precizare a urgenţei
deplasării cu maşina. La o primă citire a legii am tinde să-i dăm dreptate. Codul rutier
spune la Art. 114. (4) că

“Pe timpul nopţii sau în condiţii de vizibilitate redusă autovehiculele sau remorcile cu
defecţiuni la sistemul de iluminare şi semnalizare luminoasă nu pot fi conduse sau
remorcate fără a avea în funcţiune pe partea stângă, în faţă o lumină de întâlnire şi în
spate una de poziţie.”

Legislaţia nu poate fi acuzată în acest caz. A circula fără lumini noaptea e un lucru
foarte periculos. Mai bine amâni deplasarea decât să faci accident şi să implici şi pe
altcineva în el. Dar a pica subit instalaţia de iluminare e un lucru foarte improbabil la
maşinile de azi. O astfel de situaţie strictă probabil că ea supravieţuieşte în aceste
chestionare, cu aceste prevederi din legislaţie, de pe timpul Daciei 1100. În cazul
maşinilor de astăzi instalaţia de iluminare se defectează de obicei în urma unui impact
cu alte corpuri, în cazul unui accident. Singura situaţie în care in care ambele faruri din
faţă nu funcţionează este ruginirea firelor electrice şi ruperea lor. Cum ele sunt
cauciucate sau plastificate, e de înţeles că sunt mai protejate decât restul pieselor
maşinii care vor rugini primele. Până când aceste fire se vor rupe din cauza ruginii
poate că maşina e deja de mult la fier vechi. Aşadar, dacă ceva se defectează la
maşină subit, fără vreo acţiune din afară, e foarte puţin probabil ca acel lucru să fie
tocmai instalaţia de iluminare. Iar ca ea să se defecteze tocmai în noaptea în care
trebuie să duci pe cineva la spital, e aproape de limita improbabilului.

Această prevedere din lege nu a rămas în legislaţie doar pentru cei 0,0000001 pe un
milion care au avut ghinionul să constate că în singura lor noapte când a trebuit să
conducă maşina li s-a defectat instalaţia de iluminare. Ea a rămas exact pentru cazurile
de accident uşor. E mai probabilă o situaţie în care, într-un sat oarecare, loveşti maşina
uşor; ea merge fără probleme cu excepţia farurilor. Ce faci în această situaţie? Aştepţi
până vine asistenţa să-ţi repare ambele faruri? Poate că ziua următoare trebuie să
mergi la serviciu, poate nu cunoşti pe nimeni în acel sat la care să dormi peste noapte.
Legea a dat dovadă de înţelepciune şi ţi-a permis circulaţia doar cu un singur far,
permiţându-ţi să repari ulterior întreaga instalaţie de iluminare. De asta şi există două
faruri. Tehnologia a copiat natura care foloseşte astfel de rezerve active.

Dar, dacă nu-l poţi repara, poţi totuşi improviza o lanternă asemănătoare ca putere de
iluminare cu faza scurtă cu care să ajungi acasă sau la un service ca să repari măcar
un far. Sunt ferm convins că nimeni nu te va amenda (sau vei câştiga procesul de
contestatare a procesului verbal dat de un astfel de Garcea chestionatorul poliţist) în
cazul în care improvizezi o astfel de lanternă în faţă şi mergi cu ea (desigur dacă ai şi
ceva asemănător asigurat la spate). Legea nu spune în mod expres că trebuie să repari
un far ci doar să asiguri „în faţă o lumină de întâlnire şi în spate una de poziţie”. Iar
acestea pot fi şi alte lumini decât cele ale farurilor încorporate în maşină. Dimpotrivă,
exprimarea lui Garcea chestionatorul e alta; el spune în varianta B că şoferul trebuie „să
asigure funcţionarea cel puţin a luminii de întâlnire din stânga a autovehiculului…”.
Observăm că el dă formă de obligaţie reparării farului, ceea ce nu este în spiritul textului
de lege. Aşadar şi în acest caz varianta B este falsă.

Iată că în acest caz Garcea chestionatorul interpretează astfel legea încât să-i pună în
dificultate pe atinichigii. Dar este absurd în acelaşi timp să-i ceri unui om care nu se
pricepe la reparaţii să umble prin instalaţia electrică ca să repare acel far. Dacă constaţi
că lumina farurilor nu se mai aprinde nu poţi s-o faci să se aprindă decât dacă te pricepi
la instalaţii electrice sau ai pe cineva prin preajmă care se pricepe. Unii pot. Dar alţii nu.
Cum să îmi ceri tu mie să mă dau eu de trei ori peste cap şi să ajung specialist în
repararea farurilor? Comentariile examinaţilor sunt relevante. Cum Garcea
chestionatorul are apucături multidisciplinare de renume mondial e probabil să poată
improviza o reparaţie acolo. Şi fireşte, aici a găsit un mare prilej să pozeze în marele
tinichigiu erou de renume mondial care ne salvează atunci când, în proporţie de
0,0000001 pe un milion, rămânem subit fără lumina farurilor noaptea. Dacă cum poţi să
asiguri funcţionarea unuia decât dacă nu te pricepi la electrice şi mecanică.

Probabil că Garcea chestionatorul prefera să repare diferite mecanisme în loc să

meargă la şcoală. E de înţeles că, la modul cum gândeşte în prezent, lucrurile de la
şcoală i se păreau absurde. Şi iată-l în postura de a se răzbuna punându-i pe
intelectualii amecanici în situaţii absurde la fel cum i s-au părut lui că îl pun profesorii
când era elev.

Probabil că profesorii lui Garcea chestionatorul îl mai băteau când erau mic sau îl
pedepseau cerându-i lucruri absurde în procesul de învăţare. Din păcate aici chiar nu e
de râs şi rămâne la latitudinea cititorului să nu repete greşelile pe care profesorii lui
Garcea chestionatorul le-au făcut cu el şi să evite astfel de situaţii.

Garcea chestionatorul lovit „nasol” în copilărie

Un astfel de chestionar s-ar putea să spună un detaliu picant din copilăria lui Garcea
chestionatorul:

nazală
Hemoragia nazală se poate opri dacă accidentatul:

A. stă culcat cu capul pe spate;

B. stă în picioare şi îşi strânge ambele nări timp de aproximativ 5-10 minute;

C. ridică mâna dreaptă

Garcea chestionatorul zice că singura variantă corectă ar fi doar B. Ce-i drept, varianta
A este cam ciudat formulată. Expresia „a da capul pe spate” a fost folosită în trecut însă
tinde să iasă din limbă. Ea nu exprimă nimic literal. cuvântul „spate” poate lua el însuşi
două sensuri în acest context: el poate fi parte anatomică denumită popular, dar şi zona
din spaţiu aflată în partea opusă spaţiului din faţă unde graniţa dintre cele două este
chiar perpendiculara pe linia umerilor şi a ochilor noştri. În cazul primului sens capul nu
poate fi dat pe spate decât într-un context ce nu merită amintit, dar care se apropie de
spiritul lui Garcea. Aşadar, capul nu poate atinge spatele ca să fie corectă din punct de
vedere literal expresia „a da capul pe spate”, în care prepoziţia „pe” are funcţie de
localizare topică, după cum am arătat mai sus uhgvuvkjgvjk. Iar dacă cuvântul „spate”
se foloseşte cu al doilea sens, însemnând tot ce este înapoia noastră atunci expresia
corectă ar fi „capul înspre spate”.

Şi totuşi, chiar dacă sensul cuvintelor expresiei „a da capul pe spate” o face oarecum
absurdă sau nefluentă, limba naturală încă o foloseşte. Ea circulă în situaţii oarecum
asemănătoare cu mai cunoscuta „a da ochii pe spate”. Dar ea este încă expresie activă
în limbă după cum poate fi văzut în discuţia din acest forum
http://www.parinti.com/De_ce_isi_arcuieste_spatele-t-13646.html , sau acesta,
http://www.utilecopii.ro/forum/lofiversion/index.php/t11782-5400.html , sau acesta
http://www.eumama.ro/intrebari/bebelusi/ingrijire-somn-siguranta/de-ce-incordeaza-
bebelusii-si-isi-dau-capul-pe-spate-1642.html . Dacă citim aceste mesaje, ne dăm
seama că „a da capul pe spate” înseamnă a arcui cumva gâtul înspre înapoi. O astfel
de poziţie chiar opreşte hemoragia nazală. Am sângerat nazal de multe ori şi am văzut
multe cazuri de astea în copilăria mea presărată uneori de vânătăi şi răni. De fiecare
dată metoda cu „capul pe spate” merge.

Sunt convins că vânătăile şi rănile chiar erau constante în copilăria lui Garcea
chestionatorul. Bătăile în care s-a băgat singur sau l-au băgat alţii involuntar au avut ca
efect şi astfel de sângerări nazale. Aşa că soluţia capului pe spate a fost folosită şi de el
în aceste situaţii până când „s-a deşteptat” şi a văzut că sângerarea se poate opri şi din
picioare, ţinându-şi nările. Printre altele… Poate din cauza asta vrea el să uite această
expresie cu datul capului pe spate. Dar asta nu înseamnă că trebuie să-şi ia atribuţii şi
de medic şi de lingvist şi să declare şi expresia şi procedura ca nevalide. Am văzut că
sunt mai multe cuvinte şi expresii pe care Garcea chestionatorul (dar şi Garcea
legislatorul) nu le înţelege sensul din limba naturală, dându-le sensuri închipuite sau
diferite, de parcă ar fi fost născuţi în altă ţară. Nu este aşadar cazul să decidă el ieşirea
unor expresii din limbă, oricât de neexplicite şi nepotrivite ar fi ele. Nici cel mai mare
specialist nu poate face asta, şi cu atât mai puţin Garcea. Limba le va scoate natural din
uz când va considera de cuviinţă. Aşa că tovarăşul Garcea chestionatorul ar putea să
meargă mai curând pe la psihoterapeut şi să discute acolo traumele copilăriei şi nu să
pocească limba după propriile angoase.

Vom vedea mai jos exemple de cuvinte şi expresii înţelese anapoda, după ureche sau
în conformitate cu „limba de baltă” specifică mediului social de tip mahala din care
Garcea chestionatorul provine. Cred că cititorul atent ar putea ridica obiecţii referitoare
la coerenţa deciziei mele de a-l corecta, conform propriei mele atitudinii de respingere a
corectării pe care el a adus-o acestei expresii de mai sus. Adică, ţinând cont că Garcea
devine o comunitate, chiar dacă această comunitate foloseşte greşit o expresie, totuşi
ea îşi poate întemeia valabilitatea ca normă lingvistică în virtutea aceluiaşi principiu
invocat şi la comunitatea, deja minoritară, a celor care încă folosesc respectiva expresie
de mai sus. Însă, trebuie observat că eu nu l-am corectat pe Garcea atunci când a
folosit argou suburban, specific comunităţii sale. Atunci doar am scos în evidenţă
trecutul său suburban ca să ştim cu cine avem de aface. Am făcut corectări doar atunci
când el a folosit în mod eronat termeni tehnici sau academici auziţi pe la şefi mai proşti
ca el. De asemenea l-am corectat atunci când el a omis anumite sensuri naturale ale
limbii pentru anumite cuvinte, preferând doar pe unele, în intenţia sa antisocială de a
induce în eroare. Desigur, e posibil ca unii astfel de termeni tehnici sau academici pociţi
de Garcea să ajungă într-un final să se impună în limbă, devenind normă. Sunt convins
că aşa ceva se va întâmpla cu unii dintre ei. Dar procentul e totuşi foarte mic. Cei mai
mulţi vor urma calea impusă de înşişi vorbitorii dezinteresaţi care construiesc limba. Aşa
că, atâta timp cât aşa prostia lui Garcea încă nu a ajuns normă, este perfect justificat să
îi amendăm abaterile.
Abuz lingvistic

Garcea chestionatorul a primit ordin să îngreuneze întrebările însă prin asta el a înţeles
un fel de v-aţi ascunselea pe care examinatul trebuie să joace cu mintea lui îmbâcsită.

Garcea chestionatorus ecologicus

Garcea quaestionario ecologicus

Garcea chestionatorul naturalistul

Am văzut cum Garcea legislatorul a abuzat limba română în anumite situaţii. Ei bine,
Garcea chestionatorul îşi bate pur şi simplu joc de ea în mai multe situaţii. Am dat deja
câteva exemple până acum. În continuare vom vedea alte astfel de exemple.
I
ată ce aflăm în următoare întrebare:

Conduita ecologică în conducerea unui autovehicul înseamnă:

A. să nu poluaţi fonic mediul înconjurător, folosind sistemul de sonorizare la putere
maximă;
B. să întreţineţi în permanenţă autovehiculul curat, prin spălare şi degresare zilnică;
C. să fiţi calm şi să anticipaţi situaţiile astfel încât să evitaţi accelerarea şi frânarea
bruscă.

Fireşte că eu am bifat A . După Garcea chestionatorul corect ar fi C

ecologic
planificarea

Comportamentul ecologic în conducerea unui autovehiculul presupune:

A. planificarea traseului pentru a economisi timp şi combustibil;

B. evitarea zonelor cu circulaţie densă, cu lucrări pe carosabil sau cu teren accidentat;

C. viteză şi acceleraţie mai mari, pentru a scurta timpul de deplasare.

Variantele A şi B sunt intuitive relativ la modul de gândire a lui Garcea chestionatorul, cu
care după un timp m-am obişnuit. Însă cele două variante nu au nimic în comun cu
conducerea unui autovehiculul, ci cu administrarea călătoriei. Apoi un astfel de
„comportament” e departe de a putea fi numit ecologic. „Nerisipitor” e un cuvânt potrivit
în acest context. În acest caz avem de a face cu o nouă definiţie a ecologiei, conform
apucăturilor lui Garcea legislatorul şi guvernantul. Am văzut cum Ministerul Mediului a
aprobat exploatarea auriferă cu cianuri la Roşia Montană şi pe Garcea guvernantul cum
se bătea cu pumnul în piept cum că el va bea apă din lacul de decantare… Am văzut
cum în lumea întreagă cuvântul ecologie a luat nişte sensuri cel puţin bizare…

Va trebui să curăţăm acest cuvânt de mizeriile cu care a fost contaminat de guvernanţi.

Ecologia etimologic înseamnă "ştiinţa studierii habitatului" (ecos - casă şi logos -
ştiinţă) . După DEX, şi nu numai,

„ECOLOGÍE s. f. = Știinţă care se ocupă cu studiul relaţiilor. dintre organisme şi

ambianţa lor, la nivel de individ, populaţie sau comunitate”.

Desigur, putem vedea că a conduce o maşină are prea puţină legătură cu ecologia. Ba
dimpotrivă, se poate spune că astfel de comportament este unul eminamente
neecologic, prin definiţie. Se ştie că maşinile poluează. Probabil că Garcea
chestionatorul a ascultat cam multe reclame la maşini care, ca orice reclamă
http://baldovinconcept.blogspot.ro/2011/01/exemple-de-manipulare-si-obedienta.html ,
au încercat să contracareze acest mare minus al transportului modern, prezentând
produsele lor ca … ecologice.

Parcă la englezi nu se face atâta circ şi nu se recurge la mutilarea acestui cuvânt.

Oamenii îşi asumă onest poluarea pe care maşinile o produc. Ei nu au folosit cuvântul
ecologic în câteva din testele pe care le-am făcut acolo. Am găsit în schimb cuvântul
„ecosafe” care este ceva mai puţin înşelător.

Tema ecologiei şi bătaia cu pumnul în piept pentru presupusul comportament ecologic

al şoferilor revine de mai multe ori în aceste teste. Iată şi alte exemple de chestionare în
care acest fapt are aspect de minciună de reclame :

Ce se înţelege prin conducere ecologică a unui autovehicul?

A. obligaţia de a folosi în permanenţă carburant biodegradabil;

B. deplasări urbane cu bicicleta, pe jos sau cu alte mijloace care nu poluează

atmosfera;

C. un ansamblu de măsuri comportamentale, de control sau de verificare a vehiculului,

prin care se realizează o importantă economie de energie şi protecţia mediului.

sau
poluarea
http://e-drpciv.ro/intrebare/926/
cum_trebuie_sa_conduceti_astfel_incat_sa_reduceti_poluarea

Cum trebuie să conduceţi, astfel încât să reduceţi poluarea?

A. porniţi motorul acţionând pedala de acceleraţie la un sfert din cursă şi aşteptaţi ca
acesta să se încălzească, pentru a reduce ulterior consumul de carburant;
B. porniţi motorul fără să acţionaţi pedala de acceleraţie şi demaraţi imediat;
C. apăsaţi până la capăt pedala de acceleraţie, porniţi motorul şi demaraţi cu o viteză
cât mai mare.

Răspunsul corect ar fi B însă, într-adevăr, nu toate maşinile pe benzină pot pleca de pe

loc fără apăsarea acceleraţiei concomitent cu ridicarea ambreiajului. Cât despre
poluare… se pare că Garcea chestionatorul iar a avut o criză de inteligenţă

sau

indicii
http://e-drpciv.ro/intrebare/658/in_ce_situatie_se_dispune_imobilizarea_vehiculului
În ce situaţie se dispune imobilizarea vehiculului?
Variante de răspuns
a. când există date sau indicii că acesta face obiectul unei contravenţii;
b. când are defecţiuni grave la sistemul de direcţie;
c. când este în imposibilitatea de a se deplasa, din cauza unor defecţiuni la motor.

Răspuns corect după Garcea chestionatorul este doar b. În acest caz el foloseşte
cuvântul „imobilizare” cu sens de imobilizare până la remedierea defecţiunilor. În codul
rutier termenul „imobilizare” se foloseşte însă cu sens extins însemnând orice oprire.
Cum în cazul unei contravenţii poţi fi sancţionat de poliţist asta se cheamă că vehiculul
îţi este imobilizat temporar. Deci răspunsul a. este şi el valabil pe lângă b.

conduce
http://e-drpciv.ro/intrebare/403/
pentru_a_conduce_ecologic_un_autovehiculul_este_necesar
Pentru a conduce ecologic un autovehiculul, este necesar:
A. să verificaţi o dată pe lună, la rece, presiunea din pneuri;
B. să schimbaţi între ele pneurile, la aproximativ 10 000 km;
C. să înlocuiţi pneurile la fiecare 1000 km.

După DEX, cuvântul „ a conduce” are următoarele sensuri.

„CONDÚCE, condúc, vb. III. 1. Tranz. A îndruma un grup de oameni, o instituţie. o
organizaţie etc., având întreaga răspundere a muncii în domeniul respectiv. ♦ Fig. A
dirija o discuţie, a supraveghea desfăşurarea unei dezbateri. 2. Refl. A se orienta
după..., a se comporta după... 3. Tranz. A însoţi pe cineva. 4. Tranz. A dirija mersul unui
vehicul, al unei maşini „

Pentru noi este relevantă varianta 4. Aşadar a conduce o maşină este a-i dirija mersul,
cu toate detaliile specifice cunoscute. Dacă verific presiunea din pneuri sau le schimb
între ele periodic asta nu înseamnă că conduc vreo maşină. O conduc abia când ma urc
în ea şi îi dirijez mersul. În mintea lui tenebroasă Garcea chestionatorul vrea să vadă că
viitorul şofer ştie că nişte pneuri umflate insuficient implică un consum mai mare de
combustibil. Dar modul în care el formulează întrebarea şi variantele de răspuns este
anacronic. Rezultatul este o extindere abuzivă a sensului cuvântului „a conduce”. Merită
aici menţionat un acelaşi abuz asupra cuvântului ecologie, despre care tdghgbgg

Garcea chestionatorul şi gramatica

La următorul chestionar Garcea chestionatorul şi-a arătat limitele. Şi-a pierdut

imaginaţia. Nici el nu poate inventa prostii la infinit.

generale
Cum veţi proceda corect în intersecţia dată?
Variante de răspuns
a. respectaţi indicaţiile semnalului luminos, dacă toate semafoarele au aceeaşi culoare,
în acelaşi timp;
b. respectaţi regulile generale de circulaţie, dacă semafoarele nu au aceeaşi culoare;
c. respectaţi semnificaţia semnalului luminos pentru virajul la stânga.

Răspuns corect” ar fi după Garcea chestionatorul doar C. Şi iată că iar ne întâlnim cu

problema asta cu cuvântul „doar”, bată-l vina…! Conjuncţia „dacă” are mai multe
sensuri, iar în cazul de faţă există două situaţii în care ele pot fi contrare. Dacă ea ar
exprima o propoziție condițională, adică ar fi avut sens de „doar dacă” sau „numai
dacă”, atunci variantele de răspuns a şi b ar fost într-adevăr incorecte. În acel caz, fi
incorectă restrângerea zonei de acţiune a semnalelor luminoase ale semafoarelor sau a
regulilor generale de circulaţie doar la situaţiile prevăzute de precizările ce urmează
cuvântului „dacă”. Pentru că acţiunea acestor semnale nu este nici restricţionată şi nici
facilitată de gradul de sincronizare a culorii semafoarelor. Dar Conjuncţia „dacă” nu
exprimă doar cauzalitatea sau condiţionalitatea. El exprimă şi hazardul. Acest ultim
aspect ne interesează direct. De exemplu în propoziţia „Dacă nu înţeleg suficient limba
română asta nu înseamnă că nu pot inventa chestionare auto”, cuvântul „dacă” nu are
sens condiţional sau cauzal ci unul concesiv. Sensul lui este de „chiar dacă”. Folosirea
în acest caz a acestui sens al cuvântului „dacă” conferă valabilitate şi variantelor a şi b.
Varianta a este valabilă pentru că nu se precizează prezenţa unui poliţist în intersecţie
care poate modifica dispoziţiile semaforului. Iar varianta b este valabilă pentru că în
regulile generale de circulaţie este inclusă şi varianta b. Rămâne acum ca Garcea
chestionatorul să precizeze dacă conjuncţia „dacă” folosită de el are sens de „doar
dacă” sau „chiar dacă” pentru că fără aceste precizări nu putem să ne dăm seama.
Grea limba asta română, domnule! Cum naiba să o învăţăm la şcoală când ea e de
nesuportat în viaţa reală?

Dar pentru asta Garcea chestionatorul ar fi trebuit să fi pus şi cuvântul „doar” sau
„numai” lângă acest „dacă”.

Lipsa de înţelegere a cuvintelor şi expresiilor

rezidenţială
http://e-drpciv.ro/intrebare/601/
in_care_dintre_urmatoarele_situatii_sunteti_obligat_sa_circulati_cu_o_viteza_care_sa_
nu_depaseasca_30_kmh_in_localitati
În care dintre următoarele situaţii sunteţi obligat să circulaţi cu o viteză care să nu
depăşească 30 km/h în localităţi?
Variante de răspuns
a. într-o zonă rezidenţială, semnalizată ca atare;
b. la trecerea prin intersecţiile cu circulaţie nedirijată;
c. într-o zonă pietonală, semnalizată ca atare.

Interesul lui Garcea chestionatorul în această întrebare este să afle cărei variante de
răspuns îi corespunde cerinţa. Într-adevăr la trecerea prin intersecţiile cu circulaţie
nedirijată se reduce circulaţia până la 30 km/h în localităţi. Doar că acest maxim 30
km/h înseamnă şi 20 km/h specifică variantei 1, dar şi 5 km/h specifică variantei 2. Prin
urmare şi variantele a şi c sunt valabile. Garcea chestionatorul pare că nu stăpâneşte
suficient înţelegerea expresiei „a nu depăşi o limită de viteză” care înseamnă şi a merge
cu viteza stipulată de respectiva limită dar şi a merge cu o viteză inferioară. Exprimarea
cerinţei nu reuşeşte să facă o astfel de diferenţiere netă. Pentru a scoate în evidenţă
doar varianta b cerinţa ar fi trebuit să sune în felul următor: „În care dintre următoarele
situaţii puteţi să circulaţi cu o viteză de 30 km/h în localităţi?” În acest caz variantele a
şi c nu mai sunt valabile, rămânând doar b, care vorbeşte despre o situaţie în care limita
de viteză este 30 km/h.

În acest caz:

Variante de răspuns
A. trebuie să permiteţi trecerea autocamionului;
B. aveţi voie să viraţi înaintea autocamionului;
C. trebuie să permiteţi numai trecerea autoturismului.

Observăm expresia „Variante de răspuns”. Însă orice răspuns vine după o întrebare.
Dar nu avem nicio întrebare şi nici semnul „?” nu există. Această cerinţă e total anapoda
pusă. Pentru o formulare coerentă, cerinţa ar fi trebuit să sune astfel: „Ce trebuie să
faceţi în acest caz?”, urmată de variantele A. să permiteţi trecerea autocamionului; B. să
viraţi înaintea autocamionului; C. să permiteţi numai trecerea autoturismului.

Sunt foarte multe astfel de „întrebări” în aceste chestionare.

Circulaţi printr-o localitate, în spatele unui vehicul cu număr de înmatriculare din altă
localitate sau din străinătate. La ce vă puteţi aştepta?

A. vehiculul care circulă în faţă merge corect;

B. înainte de a vira, conducătorul vehiculului respectiv va semnaliza din timp

schimbarea direcţiei de mers;

C. conducătorul care circulă în faţă poate să frâneze şi să oprească în mod neaşteptat,

pentru a cere informaţii privind drumul.

Cică răspunsul corect ar fi C-ul. Desigur, probabil că experienţa la volan constă în astfel
de situaţii. E absurd însă să se considere că ar fi greşit să mă aştept ca acel conducător
nu ar cunoaşte drumul sau că nu ar semnaliza din timp intenţia. Desigur, autorul
întrebării are o proprietate redusă a sintagmei „a avea aşteptări”, confundând-o cu „a
avea temeri”. Dar chiar şi aşa, a avea temeri de la evoluţia realităţii nu face obiectul
unui răspuns Fals/Adevărat. Până la urmă idioţenia întrebării constă în faptul că eu mă
pot aştepta la orice pentru că e un lucru care depinde atât de modul în care văd eu
lumea cât şi la modul în care un astfel de conducător auto conduce.

ce

Ce este bine să aveţi în vedere pentru evitarea unui pericol, în situaţia din imagine?
Variante de răspuns
a. copiii circulă corect pe trecerea de pietoni;
b. copiii se pot întoarce alergând pe trecerea de pietoni, fără motiv sesizabil;
c. copiii urmăresc cu atenţie circulaţia şi se comportă ca atare.

Practic această întrebare este o refacere a celei cu „la ce vă puteţi aştepta” din
exemplul anterior. Din cele 3 variante de răspuns doar c. este vizibil greşită, deoarece
se vede cum copiii nu sunt atenţi la trafic. Dar asta nu înseamnă că ei nu ar traversa
corect. Deşi nu se vede semaforul şi cunosc intersecţia de faţă (Unirii) pot spune că ei
circulă pe verde, uitându-mă la maşina albă din plan îndepărtat care sigur are şi ea
verde. În această intersecţie semaforul de pietoni şi cel de maşini sun sincronizate pe
aceeaşi direcţie. Faptul că noi trebuie să ne gândim la vreun potenţial pericol nu
exclude adevărul variantei a. Garcea chestionatorul trebuie să accepte că copiii chiar
circulă corect în situaţia de faţă şi să schimbe forma întrebării şi răspunsurilor.
Căci din punct de vedere gramatical construcţia acestei întrebări şi variantele de
răspuns sună rău. Mai întâi că există un dezacord al pronumelui relativ „Ce” care se
referă la obiecte sau lucruri abstracte. Ar fi trebuit în aşa fel modificat textul întrebării
încât acolo să aibă loc pronumele relativ „Cine”, care se referă la fiinţe umane şi care s-
ar fi acordat cu cuvântul „copiii” prezent în toate cele 3 variante de răspuns. În acest caz
existau două posibilităţi. Prima constă în schimbarea pronumelui relativ apersonal „Ce”
cu unul care are o arie mai largă de aplicabilitate cum ar fi „Care”. Acesta se referă atât
la fiinţe umane cât şi la obiecte sau noţiuni abstracte. În acest caz întrebarea ar putea
suna în felul următor: ”Care dintre implicaţiile ce reies din situaţia de mai jos pot
constitui un pericol?” cu variantele de răspuns în forma dată, mai puţin a, după cum am
spus.

Cea de-a doua posibilitate constă în depersonalizarea celor trei variante de răspuns
prin introducerea unui element abstract care să se acordeze cu pronumele relativ „Ce”.
Un astfel de element ar fi putut fi formula „faptul că”, şi atunci exprimarea ar fi sunat în
felul următor:

întrebare : ”Ce este bine să aveţi în vedere…”

răspuns: „faptul că copiii …”

se recomandă

Cum procedaţi în această situaţie?

Variante de răspuns
a. se recomandă să măriţi atenţia;
b. opriţi;
c. acceleraţi, pentru a nu fi surprins de căderea pietrelor.

Întrebarea nu este ce recomandă acest indicator.

Erori de tastare

Cum procedaţi în situaţia dată:

A. acordaţi prioritate de trecere autocamionului;

B. reduceţi viteza şi să semnalizaţi luminos;

C. vă continuaţi drumul.

La punctual “B” observăm un „să” în plus.

Ce ne spune acest film explicativ, pentru care se plăteşte spre a fi văzut? :
https://player.vimeo.com/video/108596068?api=1&player_id=player-2390

ne spune următorul lucru:

” de imobilizarea voluntară a unui vehicul pe drumul public pe o durată de cel mult 5
minute. Dacă durata imobilizării unui vehicul, durata imobilizării vehiculului…”
Desigur, omul cu montarea filmului nu e angajat prin concurs, cu anunţ pus eventual la
UNATC. Nea montorul e finul lui naşu’ . O da…

moldoveanul

Cine are prioritate pe sectorul de drum îngustat?

Variante de răspuns
a. autoturismul, deoarece circulî în dreapta autobuzului;
b. autobuzul, deoarece nu-şi schimbă poziţia de mers;
c. autoturismul, deoarece are o viteză de deplasare mai mare.

Cum trebuie să procedaţi atunci când un autobuz şcolar opreşte cu luminile de avarie
aprinse?

A. luminile intermitente de avertizare ale autobuzelor şcolare vă obligă să opriţi;

B. circulaţi cu atenţie sporită;

C. nu aveţi nicio obligaţie.

Cum faci diferenţa între B şi C probabil că doar şoferii ştiu.

Absurdităţi

Răspunsuri parţiale/ carenţe în cunoaşterea legislaţiei

15 puncte
http://e-drpciv.ro/intrebare/643/
cum_este_sanctionat_conducatorul_unui_vehicul_care_a_cumulat_15_puncte_de_pen
alizare

Cum este sancţionat conducătorul unui vehicul care a cumulat 15 puncte de

penalizare?
Variante de răspuns
A. cu amendă contravenţională;
B. cu suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 30 de
zile;
C. cu amendă contravenţională şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce,
pentru o perioadă de 60 de zile.

După Garcea chestionatorul răspunsul corect este B. Dar acest răspuns este incomplet.
El se referă doar la litera a) a art. 103 din codul rutier, adică:

„(1) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule se dispune:

a) pentru o perioadă de 30 de zile, dacă titularul permisului de conducere a săvârşit

contravenţii care cumulează 15 puncte de penalizare;”

Însă litera b) a acestui articol face ca varianta B să nu mai fie valabilă:

„b) pentru o perioadă de 60 de zile, dacă titularul permisului de conducere cumulează

din nou cel puţin 15 puncte de penalizare în următoarele 12 luni de la data expirării
ultimei suspendări a exercitării dreptului de a conduce;”

Conform stilului lui Garcea chestionatorul de a formula variantele corecte de răspuns,

un astfel de răspuns parţial nu este corect.

Explicaţia din acest link menţionează şi litera b) a acestui articol

http://www.scoalarutiera.ro/intrebari-posibile-drpciv-categoria-b/1871/cum-este-
sanctionat-conducatorul-unui-vehicul-care-a-cumulat-15-puncte-de-penalizare

însă designerii acestui site nu prea au tupeul să-l contrazică pe boierul Garcea
chestionatorul .

Ţinând cont de faptul că orice punct de penalizare se dublează şi cu amendă

contravenţională mai curând am fi tentaţi să punem varianta C. Aceasta o completează
pe B conform celor două litere din art. 103 citat mai sus. Singura inadvertenţă a acestei
variante este aceea că amenda contravenţională şi suspendarea exercitării dreptului de
a conduce nu vin în acelaşi timp ci la o distanţă de câteva zile. Conducătorul unui
vehicul care a cumulat încă 15 puncte după mai puţin de un an de la ultima abatere de
acest fel nu primeşte amendă contravenţională pentru cumul de 15 puncte de
penalizare ci doar pentru cele care au condus la atingerea acestei cifre. De aceea
conjuncţia „şi” din varianta C lasă loc de interpretare. Dar, deşi niciuna dintre variantele
de răspuns nu reflectă litera legii, este mai aproape de aceasta răspunsul format din
variantele B şi C bifate împreună decât varianta C bifată singură.

Ignorare a logicii şi a bunului simţ

Garcea chestionatorul jucând alba-neagra cu conduita preventivă

Legislaţia nu defineşte conduita preventivă în materie de comportament la volan. Poate

că ar trebui să o facă pentru că după cum vom vedea Garcea chestionatorul şi-a cam
bătut joc de definirea şi clarificarea ei. Sunt şanse mult mai mari ca la nivelul legislaţiei
Garcea legislatorul să se mai şi consulte cu ceva specialişti şi astfel să creeze o viziune
unitară şi coerent aplicabilă în cazurile reale. În situaţia în care viaţa românilor a devenit
din ce în ce mai nesigură şi mai riscantă, din păcate şi conduita preventivă e
interpretabilă în fel şi chip. În general, după ce se face abstracţie de compromisurile din
viaţa reală, ea este definită în mai multe forme. Dar toate au un punct comun: ea
înseamnă prevenirea situaţiilor care generează pericole de a se produce accidente sau
alte evenimente nedorite (diverse pene, împotmolire, înzăpezire e.t.c.) . Dacă staţionezi
cu vehiculul într-o curbă periculoasă asta înseamnă că n-ai fost prevăzător şi ai încălcat
regulile conduitei preventive.

Există o conduită preventivă în viaţa de om simplu şi alta în viaţa de şofer. Cele două au
multe puncte comune şi vizează evitarea situaţiilor neplăcute. Dar ele au şi elemente
incompatibile. Să mergi pe stradă în anumite condiţii face parte din conduita preventivă
a şoferului conducător de autoturism. Dar dacă un om simplu (fără maşină) face acelaşi
lucru ăsta se cheamă comportament riscant. Această diferenţiere nu se regăseşte în
chestionarul de faţă.

conduitei

Când se aplică regulile conduitei preventive?

A. când conduceţi efectiv autovehiculul pe drumurile publice;
B. când autovehiculul este oprit pe partea carosabilă;
C. atât în timpul conducerii efective, cât şi atunci când autovehiculul este oprit.

Garcea chestionatorul a decis ca varianta corectă să fie C. Însă există cazuri în care C
nu este valabilă.
Aceste chestionare nu trebuie să se ocupe de conduita preventivă a neşoferilor ci doar
a şoferilor. Dacă un şofer parchează maşina undeva şi pleacă de lângă ea, el trece de
la conduita preventivă de şofer la cea de om simplu. Acesta este un caz în care
conduita preventivă la volan nu se mai aplică în situaţia în care automobilul este parcat.
El a avut o conduita preventivă decizând să meargă şi să parcheze maşina într-un loc
special amenajat, eventual plătind parcarea, mai curând decât să o lase pe partea
carosabilă sau pe trotuar. După ce a parcat-o conduita lui preventivă a încetat tocmai
pentru că nu a mai adăugat un alt comportament de conducere a maşinii. Pot să accept
că există o conduită preventivă pentru şoferi înainte de a pleca la drum, în sensul de a
nu se avânta în proiecte ce le poate afecta concentrarea şi calmul la condus. Dar, odată
ce omul a ieşit din maşină şi s-a dus în casă cu familia e treaba lui ce face şi nu a
statului şi nici a chestionarelor auto. Înţeleg că există o oarecare nostalgie faţă de
perioada în care controlul asupra individului era aproape total. Dar timpurile s-au
schimbat iar Garcea chestionatorul trebuie şi el să facă un efort săînţeleagă acest lucru.
Iar dacă Garcea chestionatorul vrea să facă pe filosoful moralist, dorind să dea lecţii
despre găsirea sensului vieţii prin conduita preventivă în timpul liber îi recomand s-o
lase baltă şi să se concentreze pe chestionare.

Şi totuşi, după ce a bătut atât monedă pe conduita preventivă, cum e şi normal, lăsând
să se înţeleagă cât de importantă este în aventura pe străzile din România, iată-l pe
Garcea într-o zi proastă în care conduita preventivă nu mai contează.
Poate că se afla într-o altă zi, cu altă dispoziţie, (sau poate editată de un alt Garcea
chestionatorul ), dar iată-l pe Garcea chestionatorul căzând în extrema cealaltă, după
cum se vede în următoarele chestionare. Mai întâi acesta:

conduitei opus

Ce se înţelege prin conduită preventivă?

A. un concept valabil pentru conducătorii auto începători;
B. comportamentul rutier care asigură prevenirea accidentelor, prin anticiparea şi
evitarea acţiunilor incorecte ale partenerilor de drum, precum şi adaptarea vitezei de
deplasare la condiţiile meteo-rutiere specifice;
C. calitatea unor conducători auto de a circula prudent, cu viteză redusă, pentru a nu
crea neplăceri în trafic celorlalţi utilizatori ai drumului public.

Răspunsul corect la această întrebare ar fi după Garcea chestionatorul doar varianta B.

Iată că de data asta el reduce conduita preventivă activă doar la „adaptarea vitezei de
deplasare la condiţiile meteo-rutiere specifice”. Vedem şi o conduită preventivă pasivă
ce constă în „anticiparea şi evitarea acţiunilor incorecte ale partenerilor de drum”.
Putem vedea aici cu stupefacţie că „a circula prudent, cu viteză redusă” nu ar fi
conduită preventivă. Este posibil aşa ceva? Cum poţi să gândeşti astfel? Probabil că cu
şpagă se poate orice.

Dar iată că după ce Garcea chestionatorul s-a aflat într-o manie de conduită preventivă,
iată-l acum într-o criză, ajungând în extrema cealaltă. În chestionarul anterior el sugerea
implementarea ei în mod zelos acolo unde nu trebuie să existe. În chestionarele de mai
jos lasă să se înţeleagă o aprobare periculoasă a manevrelor riscante făcute de şoferii
agresivi, dând peste cap însuşi conceptul de „conduită preventivă”, producând
indiscutabil confuzie în mintea şoferilor lipsiţi de experienţă.

În următorul chestionar se poate vedea nesimţirea dusă la apogeul ei neînchipuit.

Acesta este cel mai anapoda chestionar pe care l-am întâlnit în acest periplu. Nu îmi
dau seama dacă la conceperea lui Garcea chestionatorul a vrut să îşi testeze limitele
pentru a vedea cât îi este permis să îşi bată joc şi de lege dar şi de limba română dând
sensuri diferite cuvintelor. Sau poate că o astfel de gogomănie atomică a fost emisă
întâmplător de vreun analfabet, angajat în această poziţie de către vreun şef corupt. În
ambele cazuri nesimţirea este maximă.

redusă
http://e-drpciv.ro/intrebare/558/
viteza_va_fi_redusa_pana_la_limita_legala_in_urmatoarele_situatii
http://www.scoalarutiera.ro/intrebari-posibile-drpciv-categoria-b/1202/viteza-va-fi-
redusa-pana-la-limita-legala-in-urmatoarele-situatii

Viteza va fi redusă până la limita legală în următoarele situaţii:

Variante de răspuns
A. în perimetrul pieţelor aglomerate;
B. la întâlnirea indicatorului „Oprire“;
C. când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă, zăpadă bătătorită, mâzgă
sau piatră cubică umedă.

Toate variantele de răspuns sunt foarte neclare aşa că am avut ceva probleme în a găsi
o ordine de abordare a lor. Cea mai simplă mi s-a părut totuşi varianta B aşa că am
decis să încep cu ea.

Am mai discutat în capitolul precedent dedicat lui Garcea legislatorul despre lipsa de
claritate a expresiei „reducere de viteză” relativ la „oprire” datorată nefolosirii cuvântului
auxiliar „doar”. Spuneam acolo că oprirea este precedată de o reducere în prealabil a
vitezei. Nu există o frână , pe când încetinirea nu înseamnă imobilitate, deci este un
termen perfect pe care Garcea legislatorul l-a evitat din spiritul lui de porcuşor isteric.
Dacă acest cuvânt ar fi fost folosit aici în locul expresiei în cauză, atunci şi varianta B ar
fi fost

Analizate în detaliu, cuvintele „piaţă” şi „perimetru” arată că şi varianta A este valabilă.

După DEX:

„PIÁȚĂ, piețe, s. f. I. 1. Loc special amenajat unde se face comerț cu mărfuri, mai ales
cu produse agroalimentare. ◊ Trăsură (sau mașină) de piață = trăsură (sau mașină)
care transportă, contra cost, persoane, bagaje etc. ◊ Expr. A face piața = a cumpăra
alimentele necesare pentru hrana zilnică. (Fam.) A se certa ca la piață = a se certa
violent și folosind cuvinte grosolane. 2. Loc întins și deschis dintr-o localitate, unde se
întâlnesc sau se întretaie mai multe străzi, adesea amenajat cu spații verzi, statui etc. II.
(Ec. pol.) Sferă a circulației mărfurilor; cererea și oferta de mărfuri. – Din it. piazza.”

Aşadar, cuvântul are două sensuri principale. Primul este cel de piaţă de zarzavaturi iar
celălalt este cel de intersecţie ceva mai mare. Pentru primul sens avem definiţia
perimetrului din DEX care spune aşa:

„PERIMÉTRU, perimetre, s. n. 1. (Mat.) Suma lungimilor laturilor unui poligon; linie

închisă care mărginește o suprafață. 2. Suprafață cuprinsă într-un perimetru (1); limită a
teritoriului unei localități, a unei zone etc. – Din fr. périmètre, ngr. perímetros, germ.
Perimeter.”

Se vede că în acest caz perimetrul pieţei agro-alimentare nu este doar taraba sau
spaţiul ocupat de tarabe. Piaţa Obor nu este doar hala Obor. Ea este şi parcarea în care
intră maşinile. Dacă nu încetineşti acolo viteza încalci principiile conduitei preventive
enunţate mai sus.

Pentru cel de-al doilea sens al cuvântului, după cum am mai amintit aici sargdgfg ,
există mai întâi articolul 123 litera i) spune că viteza trebuie redusă până la limita de 30
km/h în localităţi şi 50 km/h în afara localităţilor

„la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare şi marcaje, când
drumul public are cel mult o bandă pe sens, iar pietonii aflaţi pe trotuar, în imediata
apropiere a părţii carosabile, intenţionează să se angajeze în traversare;”

De asemenea eu am văzut şi intersecţii aglomerate unde semaforul era pe galben

intermitent. În acest caz avem şi art. 53 (2) care spune că:

„Semnalul de culoare galbenă intermitent permite trecerea, conducătorul de vehicul fiind

obligat să circule cu viteză redusă, să respecte semnificaţia semnalizării rutiere şi a
regulilor de circulaţie aplicabile în acel loc.”

Aşadar sunt foarte multe situaţii în care e necesară doar încetinire la intrarea într-o
astfel de intersecţie mare.

Sunt situaţii în care e bine să accelerezi într-o astfel de intersecţie dirijată prin semafor
la culoarea verde şi nu există pietoni. Accelerarea poate contribui pozitiv la
decongestionarea traficului. Dar sunt şi situaţii în care intersecţia este blocată şi/sau ai
pietoni care au dreptul să traverseze. Garcea chestionatorul trebuia să ţină cont de
aceste două situaţii foarte critice în trafic şi să le izoleze în întrebări diferite şi specifice.

Dacă nu reduci viteza în aceste zone aglomerate rişti să accidentezi sau să omori pe
cineva. Rolul legislaţiei în general şi a celei rutiere în special este tocmai pentru a
preveni astfel de evenimente. Dar iată că Garcea chestionatorul ignoră acest principiu
riscând să le lase şi altora în minte astfel de comportament golănesc.
benzii de accelerare
http://e-drpciv.ro/intrebare/962/ce_manevre_sunt_interzise_pe_autostrada
Ce manevre sunt interzise pe autostradă?
Variante de răspuns
a. folosirea benzii de accelerare pentru a schimba direcţia de mers;
b. circulaţia sau staţionarea pe banda de urgenţă, cu excepţia cazurilor justificate;
c. deplasarea cu o viteză inferioară limitei maxime permise.

Aici Garcea chestionatorul sugerează că varianta a ar fi manevră interzisă. E clar că nu

este regulamentar să schimbi direcţia de mers pe banda de accelerare. Însă benzile de
accelerare şi decelerare n-ar fi parte din autostradă ci din drumurile inferioare care duc
la ea. Şi totuşi acestea sunt parte din ea, după cum se vede aici
https://ro.wikipedia.org/wiki/Autostrad%C4%83 . Aşadar, odată ce ai ajuns pe banda de
accelerare se cheamă că tocmai ai pe autostradă chiar dacă te vii de pe un drum
inferior. În acest caz fie Garcea chestionatorul să nu ştie acest lucru, fie nesimţirea lui
proverbială îl face să nu accepte acest răspuns corect în virtutea apucăturilor şefilor lor.
Altfel nu pot să îmi dau seama ce a avut în cap editând această întrebare. Şi nici cei
care au comentat-o în linkul de mai sus.

Staţiona
http://e-drpciv.ro/intrebare/399/in_aceasta_situatie_cum_puteti_stationa_regulamentar
În această situaţie, cum puteţi staţiona regulamentar?

Variante de răspuns
A. cu toate luminile stinse;
B. numai cu luminile de poziţie;
C. numai cu luminile de avarie.

După Garcea chestionatorul răspunsul corect ar fi A. După cum se vede în fotografie,

nu ne dăm seama dacă autoturismul staţionează pe trotuar sau pe o altă stradă. Poate
să fie şi A dar şi B în funcţie de existenţa sau inexistenţa unui drum în partea dreaptă.
Aşa ceva este un semn despre nesimţirea specifică corupţiei statutului social al lui
Garcea pe care am putut-o observa de-a lungul acestui text. Însă chiar dacă maşina ar
fi staţionată pe trotuar, nu ar fi deloc neregulamentar să ai luminile de avarie sau poziţie
sau ambele aprinse. Astfel că e aproape imposibil de imaginat o cerinţă la aceste 3
variante de răspuns. Din punctul meu de vedere cerinţa ar fi trebuit schimbată astfel „În
această situaţie puteţi staţiona regulamentar?” . La care se pot adăuga variante de
răspuns de genul „da” , „nu” şi un distractor sau o altă variantă corectă de răspuns.
La întrebarea următoare varianta corectă de răspuns ar fi doar B:

vibraţii
„Ce poate cauza transmiterea unor vibraţii la volan?”

A. presiunea în pneuri este superioară celei recomandate de constructor;

B. pneurile insuficient umflate sau neechilibrate;
C. producerea unei explozii la un pneu.

Întreaga maşină vibrează î cazul unei pene de cauciuc. Din punctul lui Garcea
chestionatorul instructorul de vedere aceste vibraţii nu ar trebui luate în calcul ca
variantă corectă.

brusc
http://e-drpciv.ro/intrebare/878/
la_trecerile_pentru_pietoni_nesemaforizate_semnalizate_corespunzator_cand_drumul_
are_cel_mult_o_banda_pe_sens_iar_pietonii_aflati_pe_trotuar_in_imediata_apropiere_
a_partii_carosabile_intentioneaza_sa_se_angajeze_in_traversare_trebuie

La trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate corespunzător, când drumul are

cel mult o bandă pe sens, iar pietonii aflaţi pe trotuar, în imediata apropiere a părţii
carosabile, intenţionează să se angajeze în traversare, trebuie:

A. să circulaţi cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h în localităţi sau 50 km/h în

afara acestora;
B. să reduceţi brusc viteza şi să acordaţi prioritate de trecere pietonilor care au acest
drept;
C. nu aveţi nicio obligaţie legală şi nici vreo răspundere în cazul unui eventual accident.

Despre lipsurile legislaţiei cu privire la folosirea expresiei „intenţionează să se angajeze

în traversare” am discutat aici kjhbjkchbjhb. Frustrarea celor care au comentat această
întrebare se vede. Dincolo de asta mai există şi „sprijinul” lui Garcea chestionatorul care
adaugă propria angoasă acestui chestionar: dacă trebuie să „acordaţi prioritate de
trecere pietonilor care au acest drept” aşa cum afirmă răspunsul B, atunci e clar că s-au
angajat în traversare, altfel n-ar avea acest drept. E singurul moment în care pietonii au
prioritate de trecere faţă de maşini.
Nesimţirea crasă este că practica este total diferită de ce spune aici teoria. După cum
spune un comentator, daca întâlneşti situaţia asta şi „ când dai traseul si "aplici" numai
varianta "a" nu iei permisul!”.
obligaţie
http://e-drpciv.ro/intrebare/463/
daca_autovehiculul_pe_care_il_conduceti_ramane_imobilizat_pe_calea_ferata_aveti_u
rmatoarea_obligatie
Dacă autovehiculul pe care îl conduceţi rămâne imobilizat pe calea ferată, aveţi
următoarea obligaţie:
A. să scoateţi imediat pasagerii din vehicul şi să eliberaţi platforma căii ferate sau, când
nu este posibil, să semnalizaţi prezenţa vehiculului cu orice mijloc adecvat;
B. să anunţaţi poliţia;
C. să porniţi autovehiculul prin orice mijloace.

După Garcea chestionatorul răspunsul corect ar fi doar A. Însă B este şi el parte din A.
„orice mijloc adecvat” înseamnă şi telefonul 112. Probabil că el a interpretat din nou
varianta B cu acel „doar” în faţă.

Doar Garcea putea să gândească aşa

Sunt foarte multe cazuri de chestionare cu răspunsuri parţiale sau parte din alte
variante de răspuns date ca valide. De exemplu să presupunem o noţiune formată din
elementele x, y şi z. În cele mai multe cazuri de variantele de răspuns oferă adevărul
doar despre x fără să precizeze nimic despre y şi z. Garcea chestionatorul le declară
nevalide confundând formularea lor curentă cu aceeaşi formulare care are în interiorul
ei şi cuvântul „doar”. Priviţi următorul chestionar:

doar
http://e-drpciv.ro/intrebare/67/
ce_obligatii_va_revin_in_ceea_ce_priveste_regimul_vitezei_de_circulatie
Ce obligaţii vă revin în ceea ce priveşte regimul vitezei de circulaţie?
Variante de răspuns
a. să respectaţi regimul legal de viteză aplicabil pe traseul pe care vă deplasaţi;
b. să adaptaţi viteza în funcţie de condiţiile de drum, astfel încât să puteţi efectua orice
manevră în condiţii de siguranţă;
c. să nu depăşiţi viteza legală în zonele în care este instalată aparatura radar.

După Garcea chestionatorul corectă ar fi doar a şi b.

Propoziţia „să nu depăşiţi viteza legală în zonele în care este instalată aparatura radar.”,
este confundată cu cea „să nu depăşiţi viteza legală doar în zonele în care este
instalată aparatura radar.”
Am pus „corect” deoarece sunt obişnuit cu stilul.
Parcă simţind lipsa de precizări legislative deja menţionate aici gvgviugv , ca în cazul
multor alte chestionare, Garcea chestionatorul bate în lung şi în lat câmpii lipsei bunului
simţ aşa cum se vede în următorul chestionar.

scoaterea
indiciile

Ce trebuie să aveţi în vedere la scoaterea persoanelor accidentate din autovehicul?

A. ca operaţiunea să se desfăşoare rapid şi fără să provoace alte traumatisme;

B. să nu se agraveze leziunile;

C. să nu se îndepărteze indiciile care ar putea ajuta la explicarea modului în care s-a

produs accidentul.

El spune că doar B ar fi corect. Dar din start se vede că varianta B este cuprinsă în
varianta A. Agravarea leziunilor înseamnă în situaţia dată apariţia de alte traumatisme
care se suprapun peste cele deja existente. Chiar şi în timp mai îndelungat, agravarea
leziunilor se datorează asaltului unor factori externi sau interni în aceste zone afectate
în condiţiile în care imunitatea corporală este incapabilă să le facă faţă. Iar aceşti factori
au un efect traumatic în plus.

Dincolo de această logică simplă să presupunem că avem un accidentat toracal prins

între fiare, iar maşina e în flăcări: eu mă mişc ca melcul şi între timp victima se alege şi
cu ceva arsuri pe corp. Nu i s-au agravat leziunile toracale însă, în urma indicaţiei lui
Garcea chestionatorul şi a lipsei mele de acţiune, victima s-a ales cu noi traumatisme. E
normal? Eu zic că nu.

Apoi, în principiu varianta C este o regulă universală nu doar a unui accident ci şi a unei
crime. Pentru că ea necesită o analiză separată am decis să o fac în altă secţiune
pentru a nu o lungi prea mult pe aceasta

Probele nu se ating. De ce o astfel de regulă ar deveni dintr-o dată neimportantă sau

falsă în cazul unei situaţii de scoatere a persoanelor accidentate din autovehicul, numai
Garcea chestionatorul poate explica.

indiciile
http://e-drpciv.ro/intrebare/1738/
ce_trebuie_sa_aveti_in_vedere_la_scoaterea_persoanelor_accidentate_din_autovehicu
l
Ce trebuie să aveţi în vedere la scoaterea persoanelor accidentate din autovehicul?
A. ca operaţiunea să se desfăşoare rapid şi fără să provoace alte traumatisme;
B. să nu se agraveze leziunile;
C. să nu se îndepărteze indiciile care ar putea ajuta la explicarea modului în care s-a
produs accidentul.
Răspunsul lui Garcea chestionatorul e doar B. Diferenţa dintre A şi B nu există, practic.
Nu e destul de clar că orice intervenţie asupra unui accidentat nu trebuie să conducă la
alte traumatisme. Conform regulamentului rutier trebuie acordat primul ajutor victimelor
unui accidentat de circulaţie. Dacă nu acţionezi rapid într-un caz de stop cardio-
respirator accidentatul poate muri. Cum poate Garcea chestionatorul să spună că nu
trebuie să acţionezi rapid, cu condiţia neprovocării altor traumatisme desigur, în această
situaţie? Vrea doar să arate că pentru el regulile de bun simţ nu contează sau e pur şi
simplu imbecil?

Eu am pus şi C şi ar fi greşit, după el. Cu toate astea, la ART. 77 din codul rutier, la
aliniatul (1) se spune

„Conducătorul unui vehicul implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a

rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane este
obligat să ia măsuri de anunţare imediata a politiei, să nu modifice sau sa şteargă
urmele accidentului şi sa nu paradească locul faptei.”

Alin (3) este şi mai clar:

” Este interzis oricărei persoane să schimbe poziţia vehiculului implicat într-un accident
de circulaţie în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a
sănătăţii uneia sau mai multor persoane, să modifice starea locului sau sa şteargă
urmele accidentului fără încuviinţarea poliţiei care cercetează accidentul.”

--------------

Autocamionului

http://e-drpciv.ro/intrebare/700/
in_situatia_data_pentru_a_va_semnaliza_prezenta_veti_schimba_alternativ_luminile_de_drum_
cu_luminile_de_intalnire

În situaţia dată, pentru a vă semnaliza prezenţa, veţi schimba alternativ luminile de

drum cu luminile de întâlnire?

A. da, după trecerea autocamionului;

B. nu;

C. se folosesc numai luminile de drum.

O astfel de întrebare relevă o mentalitate specifică hoţului care atrage îţi atenţia asupra
unui lucru şi îţi fură portofelul din buzunar, nefiind atent la manevra aceasta. De data
asta avem de a face cu Garcea chestionatorul securistul, nu Garcea chestionatorul
prostovanul. Garcea chestionatorul securistul a avut grijă să pună acest autocamion în
prim-plan. Cine vede această imagine se gândeşte din start la faptul că trebuie să
schimbe alternativ luminile de drum cu luminile de întâlnire. El mai ştie că folosirea lor
alternativă pentru a-l soma pe şoferul ce se apropie de pe sens opus e interzisă, în
ciuda încăpăţânării acestuia de a le păstra pe cele de drum. Desigur, în acest context,
prima intenţie este aceea de a bifa B.

Bifarea răspunsului B vizează cunoştinţe de bază în privinţa legislaţiei rutiere. Garcea

chestionatorul securistul vrea să arate că el nu dă doi bani pe cunoştinţele tale,
asemenea şefului său politicianul, ca re nu dă doi bani pe tine ca individ. El a forţat în
aşa măsură legislaţia încât să dea impresia că fi

La o privire mai atentă vedem în partea dreaptă (chiar dacă pus într-un amator într-ale
photoshopului- probabil vreun nepot), indicatorul pentru o intersecţie nedirijată. Şi aici
intervine şi slăbiciunea lui Garcea chestionatorul securistul care totuşi, după cum am
spus, a picat la examenul de spioni/securişti pentru că-i mai mult prostovan decât
James Bond. El a tras cumva legislaţia de păr în aceeaşi manieră în care şi şefii lui
mărunţi au făcut-o, copiindu-i pe ăia mai mari cocoţaţi prin ministere sau în cele mai
înalte funcţii în stat. Pentru a-şi pune în plan intenţia de a duce în eroare Garcea
chestionatorul securistul a tras de păr aliniatul 3 al Art. 114 care spune că :

(3) Pe timpul noptii sau in conditii de vizibilitate redusa conducatorii de autovehicule si

tramvaie care se apropie de o intersectie nedirijata prin semnale luminoase sau de
catre politisti, sunt obligati sa semnalizeze prin folosirea alternanta a luminilor de
intalnire cu cele de drum daca nu incalca astfel prevederile alin. (2).

Exceptând ultima precizare, această prevedere îi dă total dreptate să declare punctul A

drept singura variantă corectă. Căci, deşi Garcea chestionatorul nu a recunoscut B ca
fiind corectă, totuşi ea este cea corectă în „situaţia dată”. În acest caz această situaţie
nu este momentul trecerii autocamionului. Aceea este deja o altă situaţie. „Situaţia dată”
este exact cea de faţă cu autocamionul în faţa noastră. Şi aici intervine precizarea
„daca nu incalca astfel prevederile alin. (2)”, aliniat care spune aşa:

„ (2) Pe timpul noptii, la apropierea a doua vehicule care circula din sensuri opuse,
conducatorii acestora sunt obligati ca de la o distanta de cel putin 200 m sa foloseasca
luminile de intalnire concomitent cu reducerea vitezei. Cand conducatorul de
autovehicul se apropie de un autovehicul care circula in fata sa, acesta este obligat sa
foloseasca luminile de intalnire de la o distanta de cel putin 100 m.”

Ei bine, „situaţia dată” ne arată că autocamionul este în faţa noastră iar noi trebuie să
respectăm acest aliniat 2 stipulat la finalul aliniatului 3. Iată că varianta B este şi ea
valabilă până când autocamionul trece de noi. În acest caz ea este chiar mai puternică
decât varianta A. Ea este valabilă doar în condiţiile în care nu se apropie un alt
autovehicul care iarăşi ne obligă să respectăm acest aliniat 2 mai curând decât să
semnalizăm intermitent intrarea într-o astfel de intersecţie cu luminile de drum şi
întâlnire. Dar din imaginea de faţă nu ne dăm nici pe departe seama dacă ar veni un alt
autovehicul pentru că drumul coteşte la dreapta în 25-30 m. De aceea trebuie pusă şi
varianta B şi pentru precizie varianta A trebuie adăugată astfel : „da, după trecerea
autocamionului, în condiţiile în care din sens opus un alt autovehicul”. Dar, desigur, pe
Garcea chestionatorul securistul nu-l interesează precizia cât deruta, manipularea şi, în
final hoţia la care şefii săi sunt maeştri şi pe care încearcă şi el să-i imite cum poate.

Aceeaşi problemă cu noaptea

http://e-drpciv.ro/intrebare/276/
ce_obligatii_va_revin_atunci_cand_conduceti_un_autovehicul_pe_timpul_noptii_si_va_apropiat
i_de_un_alt_autovehicul_care_circula_in_fata_dvs

Ce obligaţii vă revin atunci când conduceţi un autovehicul pe timpul nopţii şi vă apropiaţi

de un alt autovehicul care circulă în faţa dvs.?
Variante de răspuns
A. să reduceţi viteza şi să circulaţi cu atenţie sporită;
B. să nu vă angajaţi în depăşirea acestuia;
C. să folosiţi luminile de întâlnire de la o distanţă de cel puţin 100 m.

Am pus A şi C. Varianta corectă după Garcea chestionatorul ar fi doar C

probleme tehnice
Cum trebuie să procedeze conducătorul unui autovehicul dacă în timpul deplasării apar
probleme tehnice care fac imposibilă continuarea călătoriei?
Variante de răspuns
A. dacă nu poate înlătura defecţiunile, să se deplaseze la cea mai apropiată unitate de
depanare;
B. să scoată autovehiculul în afara părţii carosabile;
C. să asigure autovehiculul contra efracţiei şi să plece după ajutor.

După Garcea chestionatorul corect ar fi doar B. Dar A şi C pot fi la fel de corecte

motocicletei
Care dintre conducătorii autovehiculelor execută corect depăşirea tramvaiului aflat în
mers?

A. ambii conducători;

B. conducătorul motocicletei;
C. conducătorul autoturismului.

Am pus C pentru că spaţiul din dreapta tramvaiului este atât de mic încât se şi vede
cum oglinda şi cornul din stânga practic intră în interiorul acestuia. Se ştie că tramvaiul
poate fi depăşit prin partea dreaptă dacă există suficient spaţiu. În cazul de faţă clar că
nu există.

lucrătorii
http://e-drpciv.ro/intrebare/24/
aveti_obligatia_de_a_opri_imediat_autovehiculul_la_semnalele_adresate_de
Aveţi obligaţia de a opri imediat autovehiculul la semnalele adresate de:
A. membrii patrulelor şcolare de circulaţie, de la trecerile pentru pietoni din apropierea
unităţilor de învăţământ;
B. personalul autorizat din cadrul Ministerului Transporturilor;
C. lucrătorii ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul Administraţiei Drumurilor.

Codul rutier menţionează:

„Participanţii la trafic sunt obligaţi sa respecte si semnalele poliţiştilor de frontiera, ale
îndrumătorilor de circulaţie ai Ministerului Apărării Naţionale, agenţilor cailor ferate, ale
persoanelor desemnate pentru dirijarea circulaţiei pe sectoarele de drum pe care se
executa lucrări de reabilitare a acestora, ale membrilor patrulelor şcolare de circulaţie
care acţionează în imediata apropiere a unitarilor de învăţământ, precum si ale
nevăzătorilor, potrivit prevederilor din regulament.”

Prin urmare A este sigur. După cum au şi comentat unii examinaţi pe site, ar trebui să
fie şi C. Observăm o mică schimbare a textului legii şi pus pentru a induce în eroare în
varianta C. În textul legii spune aşadar „persoanelor desemnate pentru dirijarea
circulaţiei pe sectoarele de drum pe care se executa lucrări” iar în varianta C există
„lucrătorii ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul Administraţiei Drumurilor”. Am văzut că
şi cu lucrătorii pentru reabilitarea căii ferate a fost acelaşi exemplu. În acest caz se
poate aduce acelaşi argument : aceşti „lucrători” nu opresc circulaţia aşa pentru că au
chef de farse. Există cu ei un şef care răspunde de ce se întâmplă acolo. În general
atunci când un astfel de lucrător îţi face semn să opreşti nu o face din joacă ci pentru că
există un oarecare pericol. Garcea chestionatorul a obosit încercând să facă variante de
răspuns. Nu se poate pune în situaţia de faţă pentru că are imaginaţie atrofiată. Întrebaţi
şoferii cu experienţă şi vă vor confirma că e bine mai bine să fiţi prevăzător.

Bandajele se folosesc:

A. pentru susţinerea părţilor lezate;

B. pentru acoperirea şi pentru susţinerea rănilor, precum şi pentru oprirea hemoragiilor;

C. pentru imobilizarea fracturilor.

Eu am ales şi B şi C dar, ei consideră că doar B e corect. Că bandajele nu sunt cele mai
indicate pentru imobilizarea fracturilor, sunt de acord. Dar dacă eu n-am decât bandaje
la îndemână într-o astfel de situaţie atunci n-am să evit în a le folosi lega atelele (un fel
de beţe) cu ele pe membru şi a imobiliza o fractură doar pentru că aşa zice un instructor
ameţit.

Când
Când aveţi voie să fiţi agresiv în timpul conducerii pe drumurile publice?
Variante de răspuns
A. atunci când cel din faţă rulează cu viteză redusă, fără motiv întemeiat;
B. în nicio situaţie, indiferent de ceea ce se întâmplă cu ceilalţi participanţi la trafic;
C. atunci când cel din faţă v-a făcut semne obscene.

În cerinţă se prevede cel puţin o situaţie în care eset voie. Desigur, problema nu este
grea, însă modul în care este pusă sfidează logica

Prioritate

Cum procedaţi corect în această situaţie?

A. vă angajaţi în traversare înaintea autocamionului;

B. permiteţi trecerea autocamionului;

C. acordaţi prioritate de dreapta.

Eu am ales şi B şi C. C-ul este în acest caz inclus în B. Chiar dacă nu ar fi inclus, legea
priorităţii de dreapta trebuie să funcţioneze permanent. De ce nu ar funcţiona şi în acest
caz numai ei or şti.

obligaţia
http://e-drpciv.ro/intrebare/1015/la_intalnirea_panoului_de_pe_stalp_aveti_obligatia
La întâlnirea panoului de pe stâlp aveţi obligaţia:
A. să vă deplasaţi cu atenţie pe sectorul de drum îngustat;
B. să acordaţi prioritate numai autocamioanelor şi autobuzelor care circulă din sens
opus;
C. să acordaţi prioritate vehiculelor care circulă din sens opus.

Această întrebare este una din categoria celor dificile dar pe care Garcea chestionatorul
a făcut-o aproape imposibil de rezolvat în stilul lui caracteristic. Acest semn de circulaţie
înseamnă cedează trecerea sau acordă prioritate. El e simplu de ţinut minte. Mai greu
este să şti că se instalează după un altul, respectiv cel de drum îngustat. Şi asta vrea
de fapt Garcea chestionatorul să testeze la examinaţi dar, în stilul lui la fel de
caracteristic, fără talent pedagogic, nu formulează corect varianta de răspuns. Varianta
A nu este în nici un caz variantă corectă. Acest semn nu se adresează conducătorului
de vehicul categoria B pentru care este acest chestionar. Aşadar nu avem nici o
obligaţie la întâlnirea lui şi aceasta este varianta de răspuns corect pe care Garcea
chestionatorul n-a binevoit să o ia în calcul. Suntem obligaţi să fim atenţi pe sectorul de
drum îngustat de către semnul de drum îngustat care, în imaginea auxiliară întrebării nu
se vede. Dacă s-ar vedea, atunci întrebarea nu ar mai fi aşa de dificilă şi mulţi ar face
legătura între cele două semne. De asemenea, fiind atenţi la semn, examinaţii nu văd
nici faptul că la 6-7 metri de panou drumul se îngustează. Efectul de perspectivă
antenuează acest detaliu. Dimensiunile mici ale imagini din chestionar practic fac
imposibilă observarea acestui detaliu.

Ştiind modul în care ignoră Garcea chestionatorul precizia exprimării şi exemplificării nu

te aştepţi ca aceste două variante să fie greşite din moment ce ştii sigur că prima e
greşită. Pentru că asta înseamnă că toate trei ar fi greşite, ceea ce nu e cazul cu aceste
chestionare. Dacă te uiţi cu mare atenţie timp de mai multe minute şi ştii sigur că nu e
nimic greşit, îţi dai cumva seama că variantele B şi C nu pot fi corecte. Varianta B
pentru că autocamioanele şi autobuzele sunt vizate de panoul adiţional în ceea ce
priveşte semnul şi nu de ce raportarea noastră la ele. Varianta C nu e corectă pentru că
panoul adiţional ne exclude din obligaţia de a acorda prioritate. Mi s-au părut false
ambele însă eu am pus varianta C, care părea ceva mai aproape de adevăr.

Remarc însă aici trecutul de şmenar al lui Garcea chestionatorul, fie el ontogenetic fie
filogenetic. Am analizat acest aspect în articolul cu folosirea suburban-argotică a
prepoziţiei „pe”. În acest caz el joacă un fel de alba-neagra, inducând partenerul în
eroare cu falsul semn şi ascunzând cel mai important semn. Cine ştie? Poate că de
când alba-neagra nu mai merge s-a angajat în poliţie. Dar vechile apucături nu se uită…

directie
http://e-drpciv.ro/intrebare/573/
circulati_cu_un_autoturism_cu_remorca_pe_o_sosea_cu_o_singura_banda_pentru_fie
care_directie_si_va_apropiati_de_o_curba_la_stanga_foarte_stransa_si_fara_vizibilitat
e_cum_trebuie_sa_adaptati_modul_de_conducere

Circulaţi cu un autoturism cu remorcă pe o şosea cu o singură bandă pentru fiecare

direcţie şi vă apropiaţi de o curbă la stânga, foarte strânsă şi fără vizibilitate. Cum
trebuie să adaptaţi modul de conducere?
Variante de răspuns
a. reduceţi viteza înaintea curbei, din cauza pericolului mărit de derapare a remorcii;
b. reduceţi viteza, circulaţi pe mijlocul benzii şi acceleraţi uşor când ajungeţi în vârful
curbei;
c. menţineţi viteza, iar în curbă frânaţi.
Garcea chestionatorul spune că varianta corectă ar fi doar A. Care este însă diferenţa
dintre a şi b ? Faptul că se accelerează uşor în vârful curbei? Şi de când este aşa ceva
neregulamentar?
O curbă foarte strânsă se ia cu cel mult 30 km/h în localităţi şi 50 km/h în afara lor. În
cazul de faţă dacă intrăm chiar cu aceste viteze şi accelerăm, încălcăm legea. Dar dacă
intrăm cu o viteză mai mică decât acestea şi apoi accelerăm uşor, aşa cum spune
varianta b, dar fără să depăşim aceste limite, atunci acest lucru este perfect legal şi
varianta b e şi ea adevărată.
Un comentator a mai observat şi că direcţie =/= sens.

Dar iată că în chestionarul de mai jos accelerarea în intersecţie nu este recunoscută ca

ilegală:

directie opus

Ce obligaţii aveţi, în calitate de conducător auto?

Variante de răspuns
a. să circulaţi cu o viteză cel puţin egală celei prescrise de indicatorul „Viteză minimă
obligatorie“;
b. să nu acceleraţi în intersecţie;
c. să circulaţi cu o viteză inferioară celei înscrise în indicatorul „Viteză minimă
obligatorie“.

Mesaje contradictorii

La trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate corespunzător, când drumul are

cel mult o bandă pe sens, iar pietonii aflaţi pe trotuar, în imediata apropiere a părţii
carosabile, intenţionează să se angajeze în traversare, trebuie:

A. să circulaţi cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h în localităţi sau 50 km/h în

afara acestora;

B. să reduceţi brusc viteza şi să acordaţi prioritate de trecere pietonilor care au acest

drept;

C. nu aveţi nicio obligaţie legală şi nici vreo răspundere în cazul unui eventual accident.

Eu am ales B, ei au dat corect A. Adică, eu trec cu 30 km/h pe trecere unde pietonii

intenţionează să se angajeze în traversare. Observăm că întrebarea A nu zice nimic
despre oprire. Adică îi calc cu 30 km/h? nu cred…

relaxare
Printre primele cauze ale accidentelor rutiere figurează şi neatenţia în conducere. Cum
poate fi evitată aceasta?

A. prin alternarea stării de vigilenţă cu cea de relaxare la volan, îndeosebi pe sectoarele

de drum în aliniament;

B. prin concentrarea permanentă doar asupra activităţilor pe care trebuie să le efectuaţi

pentru conducerea autovehiculului în condiţii de siguranţă;

C. prin punerea în funcţiune a unor surse de muzică cu intensitate sonoră mare, pentru
stimularea vigilenţei în conducere

De data aceasta răspunsul e B iar poveste cu alternanţa vigilenţei cu relaxarea nu mai e

valabilă.

ceaţă
Pe ploaie veţi aprinde luminile de ceaţă din spate?

A. dacă există în dotare;

B. da;

C. nu.

siguranţă

Cu ce viteză sunteţi obligat să circulaţi pe drumurile publice din afara localităţilor, când
partea carosabilă este acoperită cu piatră cubică umedă?

A. cu o viteză care să nu depăşească 50 km/h;

B. cu o viteză care să permită efectuarea oricărei manevre în condiţii de siguranţă;

C. cu o viteză care să nu depăşească limita maximă de 90 km/h.

Am ales A . Corect era şi B. Regula de bază la care face şi referire şi video-ul auxiliar
referitor la restricţionrea vitezei pentru siguranţă nu este totuşi universală şi este greu
de apreciat de către un poliţist. De exemplu, un pilot de raliu care se întâmplă să
conducă o maşină pe drum public poate efectua o manevră sigură la o viteză mult mai
mare decât limita maximă admisă.

De urmarit „în condiţii de siguranţă”.

numărului

Se interzice circulaţia pe drumurile publice a autovehiculului dacă:

A. mecanismul de direcţie prezintă uzuri peste limitele admise;

B. autovehiculul are aplicate inscripţii, desene, semne distinctive sau reclame de natură
să împiedice ori să diminueze eficacitatea dispozitivelor de iluminare şi de semnalizare
luminoasă sau citirea numărului de

C. autovehiculul are montate accesorii pe parbrize ori pe geamurile laterale, care

restrâng sau estompează vizibilitatea conducătorului în timpul mersului.

După Garcea chestionatorul toate 3 variate de răspuns sunt corecte.

Multe variante de răspuns rămân suspendate în aer ca aceasta de la punctul B. Dacă
nu era acel “de” aş fi pus şi B. M-aş fi gândit la numărul de înmatriculare. Dar dacă scria
“de înregistrare”, atunci clar că era o întrebare capcană. Apoi nu se precizează dacă
“dispozitivele de iluminare şi de semnalizare luminoasă” sunt ale maşinii sau ale
drumului.

Atenţie la acest cuvânt „eficacitatea”!

astupate

Căile respiratorii pot fi astupate prin:

A. aşezarea pe spate a victimei;

B. aşezarea pe o parte a victimei;

C. intrarea unor corpi străini pe căile respiratorii.

Am răspuns normal la întrebarea asta macabră. Ce-i drept nu e dificilă. Dar ce legatură
are ea cu şofatul? Vorbim despre examen pentru obţinera de permis auto nu pentru
angajare la jandarmerie sau altundeva…

mărfuri
Ce obligaţii aveţi la întâlnirea indicatorului?

A. să nu depăşiţi viteza de 50 km/h, deoarece urmează o curbă deosebit de periculoasă

spre dreapta;

B. să reduceţi viteza până la 40 km/h şi să circulaţi cu faza de întâlnire;

C. să nu depăşiţi vehiculele de transport de mărfuri.

Remarcăm că întrebarea nu vizează numirea semnificaţiei indicatorului ci obligaţiile

derivate din el. Una dintre ele este şi aceea de a nu depăşi în curbe periculoase,
inclusiv vehiculele de transport de mărfuri. Fiind obişnuit cu stilul tendenţios, eu am pus
doar A, însă C-ul este la fel de valabil. A nu acorda validitate răspunsului C este chiar un
semn de neresponsabilitate printr-o încercare de a da valoare de fals unei interdicţii
foarte necesare.

tramvai

Cum este recomandat să procedaţi pentru a depăşi, în condiţii de siguranţă, un tramvai

oprit într-o staţie cu refugiu?

A. să avertizaţi sonor persoanele aflate în zona staţiei;

B. să semnalizaţi din timp intenţia de depăşire a tramvaiului;

C. să reduceţi viteza de deplasare.

Eu am pus B şi C, testul spune că e doar C. Semnalizarea din timp a intenţiei de

depăşire este o regluă universală în conducere. Că ea este dintr-o dată ignorată aici e
numai un moft maliţios al autorilor testului

baza
Care dintre următorii factori reprezintă baza conduitei preventive?

A. cunoaşterea normelor de circulaţie şi a regulilor de conducere a autovehiculului;

B. capacitatea de a fi politicos şi disciplinat în traficul rutier;

C. încadrarea în baremele legale privind sănătatea.

Cuvântul “bază” este folosit în sens de principiu aici. Principiul este unic. Dar există
fenomene care au mai multe principii cum este şi cazul de faţă. Cel mai important
principiu este desigur punctul A, pe care l-am ales eu, iar abia apoi urmează B, care
este mai mult o condiţie şi mai puţin un principiu. Politeţea şi disciplina în trafic nu te fac
un conducător bun şi nici prevăzător dacă nu cunoşti normele şi regulile de conducere.
Întrebarea corectă ar fi trebuit să fie : „Care dintre următorii factori sunt principii ale
conduitei preventive?”. Cuvântul „reprezintă” este de asemenea confuz; mai exact este
cuvântul „este”. De asemenea, cuvântul „capacitatea” este confuz pentru că se referă
fie la volum fie la nişte aptitudini speciale, extreme. Politeţea şi disciplina în trafic nu
necesită aptitudini speciale ci un comportament modest, lipsit de excese.

handicap
Ce semnifică panourile adiţionale?

A. rampă pentru persoanele cu handicap locomotor;

B. spaţiu de servicii pentru persoanele cu handicap;

C. parcare pentru persoanele cu handicap.

Corect ar fi doar A. Am pus şi A şi B pentru că e logic ca cu handicap să urce pe

această rampă nu din plictiseală ci pentru că au nevoie de anumite servicii.

zgomotul
Vi se interzice circulaţia cu autoturismul pe drumurile publice când:

A. zgomotul în mers sau în staţionare depăşeşte limita legală admisă;

B. oglinzile retrovizoare sunt de dimensiuni mai mari;

C. dispozitivul de avertizare sonoră nu este corespunzător.

Corect ar fi A. Am stat şi m-am gândit ceva până am ales deoarece variantele de

răspuns sunt ambigue. După câteva minute bune am ales C singur. Nu am ales A
pentru că forma de răspuns e foarte ambiguă. nu se precizează despre care zgomot e
vorba. Al propriului autovehicul sau al mediului. E de intuit că e posibil să fie de la
maşina proprie. Însă există cazuri în care zgomotul extern necesită atenţie mărită, cum
e cazul cu drumurile proxime ale aeroporturilor. Această chestiune poate fi obiectul unei
variante de răspuns. Pe drumurile cu indicatorul „aeroport” nu se interzice pătrunderea
ci doar se informează.

Desigur, la momentul rezolvării testului nu ştiam că există un sonometru care măsoară

decibelii produşi de autovehicule. Nu toate echipajele de poliţie rutieră le au în dotare,
dar există şi se folosesc. Din punctul acesta de vedere se poate spune că testul m-a
învăţat ceva, şi şi-a atins obiectivul. După rezolvarea lui ştiu că trebuie să fiu atent la
zgomotul pe care îl fac. Deci varianta A, cu precizarea că e vorba despre zgomotul
propriului autovehicul, e normal să fie una corectă.

Dar, totuşi e nefiresc să nu fie trecută ca validă şi varianta C. Minutele de care vorbeam
în alegerea între A şi C se datorează faptului că nici la C nu e o variantă clară de
răspuns. Inclusiv la C nu se precizează cu cine să fie dispozitivul corespunzător.
Corespondenţa este un concept corelativ, se referă la două lucruri între care există
relaţia în cauză: unul este corespunzătorul, care, fireşte, corespunde cu ceva, iar
celălalt este corespondentul, faţă de care se raportează corespunzătorul. Şi aici nu e
vorba doar de calitatea dispozitivului de semnalizare sonoră care poate fi artizanal ci
chiar de starea de funcţionare a acestuia. Adică, un dispozitiv de semnalizare sonoră
defect se cheamă că este tot … necorespunzător. Am ales C pentru că ştiam că este
interzis circulaţia cu autovehicule care „au montate dispozitive de iluminare şi de
semnalizare, altele decât cele omologate de autoritatea competentă”, după cum spune
o variantă de răspuns întâlnită frecvent în aceste teste. Ori, în acest caz, semnalizarea
sonoră se înscrie în aceeaşi categorie a „dispozitivelor de semnalizare”. Există chiar o
întrebare în acest test cu această temă după cum se poate vedea în printscreen-ul de
mai jos ( „zgomotul apendix” )...

Am ales C pentru că mi s-a părut mai probabil decât A şi ştiam că una dintre A şi C
trebuie să fie în condiţiile în care B era exclusă. Ştiam că e imposibil să fie toate
incorecte.

coloanei
căile respiratorii

Ce măsuri de prim ajutor se vor lua în cazul traumatismelor coloanei vertebrale, dacă
accidentatul are căile respiratorii libere?
Variante de răspuns
a. mutaţi accidentatul pe scaunele din spate;
b. încercaţi să întoarceţi accidentatul, dacă se află într-o poziţie arcuită;
c. nu mişcaţi accidentatul din poziţia în care l-aţi găsit până la sosirea serviciilor mobile
de urgenţă, cu excepţia cazurilor în care există un pericol de foc sau de asfixie,
asigurându-i doar funcţiile vitale.

Desigur, câteva măsuri de prim ajutor trebuie să ştim fiecare, chiar în afara cunoştinţelor
de legislaţie rutieră. Dar recunoaşterea traumatismelor coloanei vertebrale o fac doar
cei ce profesează în domeniul medical. Se poate întâmpla ca victima să fie inconştientă.
Iar dacă poate vorbi, precizările sale sunt simple, de genul „mă doare spatele”.
Conţinutul întrebării trebuie să vizeze orice traumatism mai serios, nu doar pe cel al
coloanei vertebrale.

lanţuri
Pentru a circula pe un drum cu polei, se recomandă să echipaţi autoturismul cu:

A. lanţuri pentru zăpadă;

B. pneuri speciale sau lanţuri antiderapante;

C. lopată şi nisip.

Ştiindu-le „apucăturile” intelectuale, am ales B. Rămâne totuşi întrebarea de ce nu ar fi

corect şi A. Să fie pentru că „lanţurile pentru zăpadă” n-ar fi antiderapante? Sau pentru
că expresia nu este cea oficială? După cum se vede, realitatea acoperită de
răspunsurile A şi B este aceeaşi. Mi-e greu să cred că din lanţurile de la punctul A s-ar
face sanie.

imobilizat
Dacă autovehiculul pe care îl conduceţi rămâne imobilizat pe calea ferată, aveţi
următoarea obligaţie:

A. să scoateţi imediat pasagerii din vehicul şi să eliberaţi platforma căii ferate sau, când
nu este posibil, să semnalizaţi prezenţa vehiculului cu orice mijloc adecvat;

B. să anunţaţi poliţia;

C. să porniţi autovehiculul prin orice mijloace.

Fiind obişnuit cu stilul tendenţios al autorilor, am ales doar A. Dar B şi C nu sunt deloc
greşite. C se regăseşte în eliberarea platformei căii ferate, măsură corectă de la punctul
A. Anunţarea poliţiei nu este neapărat o soluţie. Dar dacă rămâneţi cu maşina astfel şi
„nu este posibil să eliberaţi platforma căii ferate”, undeva într-o zonă pe unde n-aţi mai
fost şi nu cunoaşteţi pe nimeni la care să sunaţii, atunci ce faceţi? Aşteptaţi resemnat
impactul doar pentru că Garcea chestionatorul nu îşi imaginează că B este o variantă a
soluţiilor lui A. Doamne Dumnezeule! Aceşti oameni nu înţeleg faptul că unele lucruri
intră în componenţa altora. Cred că au o viziune primitivă despre lume.

Necunoaşterea legii

Faptul că Garcea chestionatorul are probleme cu interpretarea legii nu e o noutate. Iată

un astfel de caz observat la următoarea întrebareŞ

cale ferată
http://e-drpciv.ro/intrebare/979/
conducatorii_auto_aflati_la_o_trecere_la_nivel_cu_o_cale_ferata_industriala_trebuie
Conducătorii auto aflaţi la o trecere la nivel cu o cale ferată industrială trebuie:
A. să sporească atenţia;
B. să respecte semnalele agentului de cale ferată;
C. să se asigure şi să oprească, dacă observă că se apropie vreun tren.

După Garcea chestionatorul răspunsul corect ar fi doar B. Varianta B este sigur corectă
conform Art.60. (3) care spune :

„La trecerea la nivel cu o cale ferată industrială, semnalizată corespunzător,

conducătorii de vehicule sunt obligaţi să se conformeze semnificaţiei semnalelor
agentului de cale ferată.”

Însă, pe lângă aceasta acest articol mai are şi (1) care spune foarte limpede:

„Participanţii la trafic trebuie să dea dovadă de prudenţă sporită la apropierea şi

traversarea liniilor de cale ferată curentă sau industrială, după caz.”
Aşadar este foarte clar că varianta A este şi ea corectă. Frustrările celor care au
comentat această întrebare se pot vedea. Merită aici postată explicaţia halucinantă a
administratorului de la http://www.scoalarutiera.ro/intrebari-posibile-drpciv-categoria-b/1185/
conducatorii-auto-aflati-la-o-trecere-la-nivel-cu-o-cale-ferata-industriala-trebuie pentru
omiterea variantei A:

„Pentru ca in lege scrie asa „sa dea dovada de pridenta”, iar varianta A este „sa
sporeasca atentia”. „

Desigur, după cum a tastat „pridenta” ne dăm seama că bietul om e ocupat cu PHP-ul şi
n-are timp de legislaţie. El poate fi înţeles însă şefii lui aroganţi şi corupţi, nu.

Eu am pus toate cele trei variante, considerând că şi C este valabilă. În chestionarul de

mai jos prudenţa este pusă la loc de cinste, cum e şi normal.

prudenţă
La apropierea de o cale ferată industrială:
Variante de răspuns
a. conducătorii de autovehicule vor da dovadă de prudenţă sporită;
b. conducătorii de autovehicule nu au nicio obligaţie, dacă nu există un agent de cale
ferată;
c. se va respecta semnificaţia semaforului electric.

Iată că aici prudenţa este recunoscută, cum e şi normal.

e vorbeau despre conduita preventivă, la un moment dat.

E bizar că ea a dispărut dintr-o dată tocmai când avem mai mare nevoie de ea, adică
atunci când „să ne asigurăm şi să oprim, dacă observăm că se apropie vreun tren”. Ştiu
că în mod normal un agent de cale ferată însoţeşte un astfel de tren. Dar mai ştiu că în
orice domeniu existăcâte un Garcea chestionatorul . Iar dacă se întâmplă ca un astfel
de agent să nu-şi facă treaba pentru care e plătit, e bine să încerc eu să-i fac şi treaba
lui care, în acest caz este într-adevăr să mă asigur şi să opresc.

imprecizii

direcţiei

Sunteţi obligat să semnalizaţi orice schimbare a direcţiei de mers?

Variante de răspuns
a. numai dacă sunt vehicule care vă urmează;
b. numai în localităţi;
c. da.

O exprimare mai exactă este „Sunteţi obligat să semnalizaţi orice schimbare a benzii de
mers sau drumului?” Schimbare de direcţie este şi o curbă.

imprecizie
reduceţi viteza
http://e-drpciv.ro/intrebare/515/
in_care_dintre_situatii_sunteti_obligat_sa_reduceti_viteza
În care dintre situaţii sunteţi obligat să reduceţi viteza?

A. la trecerea la nivel cu calea ferată curentă cu bariere;

B. la trecerea la nivel cu calea ferată curentă fără bariere;

C. la trecerea la nivel cu calea ferată curentă industrială.

După Garcea chestionatorul răspunsul este A.

Exprimarea în cauză vizează o prescurtare a unei expresii: în loc de „reducerea vitezei
fără oprire” se foloseşte doar „reducerea vitezei” ceea ce creează confuzie. La B şi C se
opreşte, iar la A se reduce viteza. Reducerea vitezei este parte a opririi. Garcea
chestionatorul însă, cu mintea lui plină de prescurtări, paR K nu înŢLG K RduCRa viTZi
este parT a opririi. Îi place lui să pară deştept. E ţelul vieţii lui.
Atunci când nu e destul spaţiu e de înţeles că unii termeni nu sunt precizaţi sau unele
expresii sunt prescurtate.

Remarcăm aici că prevederea faptului că agenţii de cale ferată pot sugera reducerea nu
mai este luată în considerare.

de regulă
Tramvaiele în mers se depăşesc, de regulă:

A. pe partea stângă;

B. pe partea dreaptă;

C. pe ambele părţi;

Formula „de regulă” nu este specifică stilului juridic care trebuie să conţină expresii
precise. „de regulă” este o expresie colocvială care Cerinţa testului ar fi trebuit
„Tramvaiele în mers se depăşesc de cele mai multe ori” . Pentru noi nativii de limbă
română formula „de regulă” este aproximativ aceeaşi cu cea „de cele mai multe ori” sau
„pentru majoritatea cazurilor”. Dar aceste teste grilă trebuie să folosească acest limbaj
juridic precis şi clar pentru a fi înţeles şi de cei care nu s-au născut în România, mai
ales acum când copii din părinţi români s-au născut prin alte părţi ale lumii.

bandajului
O funcţie a bandajului este:

A. de a opri hemoragia;

B. de a preveni murdărirea hainelor;

C. de a acoperi aspectul neplăcut al rănii.

Am ales C ştiind că e imposibil să existe 3 răspunsuri greşite. Eram ferm convins să

selectez o astfel de întrebare pentru lipsa de răspuns corect. Ce-i drept, în video-ul
explicativ se spune şi acest răspuns corect, respectiv acel de protecţie şi izolare. Dar
nimic din această funcţie esenţială nu se regăseşte în variantele de răspuns.

Ce-i drept, unele hemoragii minore se pot opri prin bandaj cu tifon şi pansament. De
când eram elev la generală ştiu însă că o hemoragie provenind de la spargerea unei
artere nu se opreşte decât cu garoul. Bandajul este egal cu zero în acest caz şi chiar
neindicat. Prin urmare, verbul „a fi” trebuie pus la timpul condiţional khjuvdffh „ar putea
fi” pentru că în acelaşi timp el ar putea nici să nu fie. Că tot face apel la logică, sunt
sigur că îşi mai aduce aminte de distribuirea termenilor de la logică (!!!) deci „Toţi S sunt
P” (SaP) nu este aceeaşi cu „Unii S sunt P” (SiP). Hai cu logica şi gramatica, Garcea
chestionatorul !

Ironia acestei întrebări este aceea că în video-ul explicativ chiar se arată cu nonşalanţă
o hemoragie neoprită de astfel de bandaj cu tifon. S-ar putea ca la această întrebare să
fi lucrat doi instructori, iar cel cu video-ul să îl corecteze pe celălalt. Altfel situaţia are
aspect de schizofrenie.

marcajul

Se interzice depăşirea:
Variante de răspuns
a. atunci când se încalcă marcajul continuu longitudinal;
b. în zonele cu trafic intens;
c. când se încalcă marcajul discontinuu longitudinal.

Trebuie precizat că nu mai există un alt marcaj discontinuu longitudinal mai aproape de
banda de circulaţie

neclarităţi
Este permisă depăşirea când din sens opus se apropie un alt autovehicul?
Variante de răspuns
A. da, dacă cel care se apropie din sens opus a redus viteza de deplasare pentru a
facilita depăşirea;
B. nu, dacă cel care se apropie din sens opus este obligat să efectueze manevre de
evitare a coliziunii;
C. da, dacă spaţiul lateral este suficient.

Răspunsul cel mai corect este B şi Garcea chestionatorul doar pe acesta îl dă ca valid.
Din păcate şi în cazul A există o situaţie în care răspunsul este valabil. Atunci când cel
care se apropie din sens opus este la o distanţă mare, de un km, să zicem. El se
apropie din sens opus şi la 10 km şi la 1000 de km pentru simplul fapt că distanţa dintre
cele 2 autovehicule se scurtează.

În final există

Semaforul

Semaforul instalat pe trotuar are în funcţiune semnalul roşu, iar cel suspendat, pentru
direcţia de mers la stânga, semnalul verde. Conducătorul de vehicul care doreşte să
meargă înainte are dreptul să intre în intersecţie?
Variante de răspuns
a. da, deoarece semaforul suspendat are semnalul verde în funcţiune;
b. nu, deoarece semaforul de pe trotuar, care i se adresează, are semnalul roşu în
funcţiune;
c. nu, deoarece deplasarea pe direcţia înainte este permisă numai atunci când
semnalul verde este în funcţiune la ambele semafoare.

Cerinţa nu precizează dacă există şi un semafor pe direcţia înainte în situaţia în care

drumul are 3 benzi de sens unic. În acest caz este posibil ca să nu se poată circula la
dreapta dar să se poată circula înainte şi la stânga.

aşază

În cazul unei fracturi de claviculă (umărul se află într-o poziţie atârnândă, uşor înainte şi
în jos), se procedează astfel:
A. se aşază braţul într-o eşarfă;
B. se aduce umărul în poziţie normală;
C. se lasă braţul liber.

Două erori grave există în acest chestionar. 1. Gramatical nu este corect „aşază” ci
„aşează”. După aceea, cuvântul „a aşeza” este foarte neclar. Aşezarea unui obiect
înseamnă întinderea, depozitarea lui pe o suprafaţă. Chiar dacă intuitiv noi ne dăm
seama că braţul nu e indicat să fie depozitat pe undeva pe jos, totuşi asta nu scuză
imprecizia variantei de răspuns. Limba română are cuvinte destul de precise pentru
astfel de situaţie. Verbul „a lega” (de corp) este destul de bun.

. corpi
La un accidentat cu corpi străini în interiorul plăgilor, procedura corectă este:

A. extragerea corpilor străini din plăgi;

B. spălarea corpilor străini cu apă curată;

C. corpii străini nu se extrag din plăgi, întrucât se pot produce complicaţii.

Răspunsul corect, zice-se, ar fi C. Din păcate testul pune astfel întrebarea încât nu se
precizează cine face această operaţiune. Eu m-am gândit la un medic sau asistent,
ceva. Ştiu că obligaţia mea e să încerc o resuscitare de urgenţă şi să scot victima dintr-
o potenţială situaţie periculoasă. Restul e treaba profesionştilor din salvare. Am pus A,
gândindu-mă exclusiv la medici în situaţia unui accident. Personal, nu pot să privesc
aceste plăgi, şi probabil că nu aş interveni în nici un caz. Ştiind că în aceste teste există
întrebări care nu se referă la starea mea de potenţial conducător auto cu permis de
conducere de tip B, nici nu m-am gândit că eu aş extrage aceşti corpi din plăgi. Aşa că,
indiferent cât de periculos ar fi, până la urmă medicii scot aceşti corpi străini.

Dar există totuşi cel puţin o situaţie în care e normal şi firesc ca să încercăm o
extragere a acestor corpi străini. De exemplu un accident oarecare soldat cu o plagă în
care intră sare. Există vehicule care transportă sare şi există sare de iarnă pusă în
recipiente speciale. Nu este exclus ca sarea aceasta să ajungă pe plăgi. Ce facem
atunci? Aşteptăm tacticos venirea medicilor în timp ce victima se chinuie şi urlă? Cred
că şi eu aş încerca atunci o naturală încercare de scoatere a acestor corpi străini.
Iată că în locul unei întrebări normale de genul „Ce trebuie să facem atunci când
întâlnim primii un accident cu victime?” cu variante adiţionale, avem pusă o întrebare
din aceasta ambiguă şi cu răspuns variabil, neprins în totalitate în variantele oferite.

https://www.cursrutier.ro/drpciv/chestionar-38/#main
semnalizează pornirea

La apropierea de staţiile prevăzute cu alveolă, când circulaţi pe banda de lângă

acostament, iar conducătorul autovehiculului de transport public de persoane
semnalizează pornirea din staţie:

A. opriţi obligatoriu;

B. reduceţi viteza şi, la nevoie, opriţi;

C. măriţi viteza.
Această cerinţă se doreşte a reglementa un lucru şi anume că în timpul în care un
autobuz sau un troleu sunt în alveolă cu uşile deschise ele pot fi devansate. Atunci însă
când s-au pus în mişcare trebuie să primească prioritate de a intra înapoi pe bandă.
Modul în care cerinţa şi variantele de răspuns sunt formulate însă e unul extrem de
defectuos. Nu este clar cât de mare e apropierea vehiculului meu faţă de autovehiculul
de transport public. Dacă apropierea este de doar câţiva metri, atunci acesta trebuie să
primească prioritate şi deci eu trebuie să opresc obligatoriu. Dacă apropierea este mai
mare atunci e suficient să încetinesc până când autobuzul sau troleul reintră pe bandă
în aşa fel încât să nu-l lovesc.

Acel „la nevoie” e foarte difuz şi probabil că datorită lui se aud o grămadă de înjurături
în trafic pentru că autobuzului sau troleului nu i se dă prioritate de către şoferii grăbiţi
spre a intra înapoi pe bandă. Ei consideră că nu e „nevoie” să mai oprească. Probabil
că şi legea e de vină aici pentru că ar trebui să se precizeze clar că odată cu închiderea
uşilor, vehiculele din spate trebuie să oprească pentru ca acestea să reintre pe bandă.
Negociind aceste nevoi, se creează astfel o zonă de neclaritate. Iată că testul are mare
nevoie să precizeze despre care şi despre a cui nevoie e vorba. Că dacă e doar nevoia
conducătorului autobuzului sau troleului atunci eu unul aş avea nevoie să am strada
liberă şi ceilalţi să stea în spatele meu iar eu să mă simt ca o maşină oficială. Apoi,
dacă eu mă grăbesc, atunci nevoia mea e să ajung mai repede poate să inhibe nevoia
de a opri.

Întoarcerea

http://e-drpciv.ro/intrebare/613/intoarcerea_este_interzisa
Întoarcerea este interzisă:
Variante de răspuns
A. pe drumurile cu circulaţie intensă;
B. când există riscul ca marginea drumului să cedeze, respectiv soliditatea drumului nu
permite;
C. pe poduri.

Le-am pus pe toate 3. Garcea chestionatorul zice că sunt doar B şi C. Nu e clar ce

înseamnă „circulaţie intensă”.

atele improvizate
Ce trebuie să folosiţi pentru imobilizarea fracturilor de la membrele superioare?
Variante de răspuns
A. atele improvizate;
B. o eşarfă simplă;
C. în acest caz nu se intervine.

După Garcea chestionatorul răspunsul corect ar fi B.

http://e-drpciv.ro/intrebare/287/
ce_trebuie_sa_folositi_pentru_imobilizarea_fracturilor_de_la_membrele_superioare
Totuşi, o eşarfă simplă e mai complicat de pus correct decât să improvizezi nişte atele
din nişte beţe. În acest caz cuvântul „improvizate” este neclar. Poţi face atele foarte
bune din andrele ceva mai groase de croşetat. Ai improvizat. Dar, în acelaşi timp poţi
face atele proaste din 2 spiţe de bicicletă, de exemplu.

Pentru care dintre faptele de mai jos se aplică sancţiuni contravenţionale?

A. conducerea unui autovehicul sub influenţa băuturilor alcoolice, având o îmbibaţie sub
0,8 g/l alcool pur în sânge;

B. punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul

neînmatriculat;

C. conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără permis

de conducere.

Garcea chestionatorul spune că răspunsul corect este A. Dar îmbibaţia poate fi şi de

0,01 g/l. În acest caz nu se aplică sancţiuni contravenţionale conform lkjhbdfkjb

https://www.cursrutier.ro/drpciv/chestionar-41/#main
blocaţi
Vă puteţi apropia de vehiculul din faţă?

A. da;

B. nu, pentru că astfel blocaţi intersecţia;

C. legea nu prevede obligaţii în această situaţie.

Această întrebare îi favorizează pe cei ce locuiesc pe lângă Herăstrău şi cunosc

drumurile. Din imaginea de faţă nu ne dăm seama dacă aici e o intersecţie sau nu,
deoarece ea se taie fără să se vadă marginea drumului pe care suntem noi. Am fost de
câteva ori pa la PPL dar n-am mai ţinut mine că drumul pe care merge maşina galbenă
îl intersectează şi se continuă dincolo de drumul nostru. Am ales că nu. Se pare că el
există. Însă se poate vedea că nu ne dăm seama că aici este o intersecţie între drumul
nostru şi cel al maşinii galbene.

personalul
http://e-drpciv.ro/intrebare/147/
aveti_obligatia_de_a_opri_imediat_autovehiculul_la_semnalele_adresate_de
Aveţi obligaţia de a opri imediat autovehiculul la semnalele adresate de:
A. personalul autorizat de la trecerile la nivel cu calea ferată industrială;
B. conducătorii unor grupuri organizate;
C. nevăzătorii, prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia traversează strada.
C este clar. Problema e la sintagma “personalul autorizat” care necesită interpretări.
Omul care se ocupă de site, din câte înţeleg) spune aşa

„autorizat poate fi in diverse scopuri cum ar fi: mecanicul autorizat sa conduca

locomitva, agentul de cale ferata autorizat sa dirijeze circulatia, un muncitor cu o sticla
de bere in mana autorizat sa care traverse si pietre”

Numai că un astfel de “personal autorizat” ar fi trebuit să se asocieze cu calea ferată şi

nu cu „trecerile la nivel cu calea ferată”. Acolo acest personal este însuşi agentul în
proporţie mult mai mare decât restul lucrătorilor, care pot ajunge sporadic în această
zonă. Iată că răspunsul este special tras de păr pentru a induce în eroare.

plagă

În cazul plăgilor însoţite de hemoragii arteriale, persoanelor rănite trebuie să li se aplice

un garou de cauciuc:
Variante de răspuns
a. deasupra plăgii;
b. sub plagă;
c. peste plagă.

Răspunsul a este valabil doar dacă membrele superioare sunt pe lângă corp. Să
presupunem că avem un accidentat în stare gravă, cu pierderea cunoştinţei, suspect de
fractură de coloană şi cu o mână îndreptată în sus care sângerează abundent . A pune
garoul deasupra de rană înseamnă a-i forţa sângele să iasă. O altă situaţie: avem o
plagă în palmă, sub degetul mare. Punem garoul pe degetul mare, fiind deasupra de
plagă? Normal că nu. Fireşte, toată lumea ştie să pună un garou, sau, cel puţin, ştie
unde să-l pună. Dar asta nu scuză lipsa de precizie a formulărilor din variantele de
răspuns. Trebuie precizat faptul că garoul se pune lângă plagă, între plagă şi inimă.

benzi
http://e-drpciv.ro/intrebare/183/
cum_trebuie_sa_procedeze_conducatorul_auto_atunci_cand_circula_pe_un_drum_cu_
trei_sau_mai_multe_benzi_pe_sens
Cum trebuie să procedeze conducătorul auto atunci când circulă pe un drum cu trei sau
mai multe benzi pe sens?
A. să circule pe banda situată lângă acostament;
B. să nu circule pe liniile de tramvai;
C. să circule pe banda a doua, respectiv a treia, cu o viteză mai mică de 100 km/h.

Conform CAPITOLUL V: Reguli de circulatie - SECTIUNEA 2: Utilizarea partii carosabile

Art. 101 - Când drumul are doua sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele se
conduc pe banda situata lânga acostament sau bordura. Celelalte benzi pot fi folosite
succesiv, de la dreapta spre stânga, daca banda de circulatie utilizata este ocupata, cu
obligatia de a reveni pe banda din dreapta atunci când acest lucru este posibil.
Aici nu se precizează dacă „banda de circulatie utilizata este ocupata” sau nu.

unde

În ce situaţii se interzice circulaţia pe drumurile publice a autovehiculelor?

A. atunci când zgomotul în mers sau în staţionare depăşeşte limita legală admisă
pentru tipul respectiv de vehicul;
B. atunci când nu se respectă regulile referitoare la transportul produselor periculoase;
C. atunci când sunt montate alte dispozitive de avertizare sonoră decât cele omologate
de autoritatea competentă.

Eu am pus A şi B, Garcea chestionatorul zice că e corect şi C. Totuşi răspunsul C are

defectul că nu se specifică unde sunt montate aceste dispozitive. Un telefon sau un
aparat GPS montat pe parbriz, în interior se cheamă că tot montat e. O sonerie montată
în casă e şi ea montată. În aceste cazuri „autoritatea competentă” nu şi-a dat în nici un
fel acordul faţă ele pentru că nu are „competenţa” de a face acest lucru, deşi, din
exprimările unora, se cam vede că există o oarecare nostalgie faţă de anumite timpuri,
în care miliţianul putea amenda orice.

alt vehicul

În care dintre situaţii nu este permisă mărirea vitezei de deplasare a autovehiculului?

Variante de răspuns
a. când un alt vehicul s-a angajat în depăşire;
b. în zona de acţiune a indicatorului „Viteză recomandată“;
c. când acesta circulă pe prima bandă, iar pe cea de lângă axul drumului se
deplasează alte autovehicule, cu viteze superioare.

Ce-i drept, acici e destul de intuitiv că răspunsul bun este a. Însă modul în care acest
răspuns e formulat lasă de gândit. Nu se precizează cine depăşeşte pe cine şi unde.
„alt vehicul” angajat în depăşire poate fi şi în spatele nostru dar şi pe sensul opus de
mers. În aceste cazuri noi putem mări viteza până la limita acceptată. O formulare
exactă ar fi trebuit să fie :
”atunci când un alt vehicul s-a angajat în depăşirea dvs.”

accident

Sunteţi obligat să vă supuneţi recoltării probelor biologice, în cazul unui accident de

circulaţie din care a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii
unor persoane?
Variante de răspuns
a. da, dar numai dacă sunteţi vinovat de producerea accidentului;
b. nu, dacă aţi fost testat cu un aparat autorizat;
c. da.
Răspuns corect ar fi C. Dar poate fi şi A. Nu se precizează dacă suntem sau nu implicaţi
în acest accident.

tratament
http://e-drpciv.ro/intrebare/744/
cum_trebuie_sa_procedeze_conducatorul_unui_autovehicul_daca_i-
a_fost_prescris_un_tratament_medicamentos

Cum trebuie să procedeze conducătorul unui autovehicul dacă i-a fost prescris un
tratament medicamentos?
Variante de răspuns
A. să se asigure că administrarea acestuia nu-i va afecta capacitatea de a conduce;
B. să nu îşi administreze medicamentele înainte de a se urca la volan;
C. să se informeze care este doza minimă care poate fi administrată pe perioada cât se
află la volan.

Am pus A şi C, după Garcea chestionatorul răspunsul e doar A.

rând
Ce obligaţii are conducătorul unui vehicul atunci când doreşte să intre sau să iasă dintr-
un rând de vehicule staţionate?
Variante de răspuns
A. să se asigure că distanţa dintre vehicule este suficientă pentru parcarea vehiculului;
B. să semnalizeze şi să se asigure că poate executa manevra;
C. să nu execute manevra în zona de acţiune a indicatorului „Staţionarea interzisă“.

Raspuns corect doar B

alt semnal
http://e-drpciv.ro/intrebare/987/
daca_politistul_se_afla_in_intersectie_cu_fata_catre_conducatorul_autovehiculului_si_ii
_adreseaza_acestuia_un_alt_semnal_decat_pozitia_sa_care_inseamna_oprire_conduc
atorul_trebuie
Dacă poliţistul se află în intersecţie cu faţa către conducătorul autovehiculului şi îi
adresează acestuia un alt semnal decât poziţia sa, care înseamnă „Oprire“,
conducătorul trebuie:
Variante de răspuns
A. să respecte semnalul poliţistului;
B. să continue mersul, deoarece semnele poliţistului sunt contradictorii;
C. să oprească şi să aştepte semnalul pentru continuarea deplasării.

Avem de aface cu o încurcare inutilă a limbajului. Nu ne dăm seama dacă semnalul

înseamnă „Oprire“ sau poziţia sa înseamnă „Oprire“. Pentru primul caz este valabil A şi
C, pentru că la ambele trebuie explicit sau implicit „să oprească şi să aştepte semnalul
pentru continuarea deplasării”. Pentru al doilea caz, este doar A, pentru că poliţistul îi
adresează „un alt semnal” decât „Oprire“. Întrebarea nu vizează tema examenului ci
exerciţii de semantică şi chiar hermeneutică pentru descifrarea exprimării lui Garcea
chestionatorul, care între timp are impresia că a ajuns Zeu.
Răspunsul lui Garcea chestionatorul este A.

continuaţi
http://e-drpciv.ro/intrebare/545/cum_procedati_in_situatia_data
Cum procedaţi în situaţia dată:

A. acordaţi prioritate de trecere autocamionului;

B. reduceţi viteza şi să semnalizaţi luminos;
C. vă continuaţi drumul.

Am pus A. Raspuns corect dupa Garcea chestionatorul e C. De văzut comentariile

depăşirea
http://e-drpciv.ro/intrebare/488/puteti_executa_depasirea_in_aceasta_situatie

Puteţi executa depăşirea în această situaţie?

Variante de răspuns
A. da, legea nu interzice;
B. nu, deoarece drumul se îngustează;
C. nu, deoarece urmează un drum în lucru.

După Garcea chestionatorul răspunsul corect este A.

După cum au spus şi oamenii atenţi, în comment-uri, „în această situaţie” 1) nu putem
depăşi autoturismul pentru că avem marcaj longitudinal continuu; 2) nu putem depăşi
TIR-ul deoarece mergem pe altă bandă, şi prin urmare, îl devansăm, nu depăşim. Ştie
toată lumea că, de obicei, autoturismele sunt mai rapide şi merg pe banda 2 în timp ce
TIR-urile merg pe banda 1. O primă posibilitate de interpretare a imaginii în aşa fel încât
varianta A să fie cea corectă ar fi cea puţin probabilă în care noi să fi mers înainte pe
banda 1 şi acum să ne aflăm în depăşire. Improbabilitatea aceasta vine nu doar din
regula de mai sus ci şi din distanţa de aproximativ 15 m care ne separă de TIR. Asta
înseamnă că ne-am angajat în depăşire pe undeva pe la 20 de metri in spatele lui, ceea
ce e cam ciudat. Oricum, imaginea nu dă indicii clare despre ce s-a întâmplat în ultimele
momente premergătoare „situaţiei” aşa că şi varianta B şi varianta A pot fi corecte în
funcţie de ce s-a întâmplat anterior.
O a doua posibilitate de interpretare a imaginii în aşa fel încât răspunsul A să fie cel
corect este aceea ca autoturismul din faţă să intre pe prima bandă şi noi să intrăm în
spatele lui după ce am devansat TIR-ul. Apoi, depăşim autoturismul şi reintrăm pe
banda 1, cu condiţia ca aceste manevre să se facă în cei 400 de metri. Aşa ceva este
însă destul de improbabil pentru că, dacă intrăm pe banda 1 înseamnă că suntem
obligaţi să o facem de un alt autovehicul care vine cu o viteză mai mare şi căruia trebuie
să-i facem loc. Până când acesta depăşeşte, în aşa fel încât să putem depăşi şi noi, e
foarte probabil să se fi epuizat marja celor de 400 metri şi astfel să intrăm sub interdicţia
depăşirii pe porţiunea de drum îngustat. Dar, dincolo de asta, scenariul cu intrarea pe
banda 1, în faţa tirului şi în spatele autoturismului este o cu totul altă situaţie decât
„această situaţie” pe care o prezintă Garcea chestionatorul .

Dincolo de asta, noi nu ştim cu ce viteză merge autoturismul din faţă. Îl putem depăşi
doar dacă merge cu o viteză inferioare celei maxime admisă. Dar dacă merge cu cea
maximă admisă, sau chiar cu una suficient de mare încât să nu putem executa manevra
de depăşire în 400 de metri, atunci nu-l putem depăşi. În aceste cazuri foarte probabile
răspunsul corect este B şi nu A.

Dacă autoturismul merge cu 90 km/h şi tirul merge cu 80, asta înseamnă

80 000 m in 60 minute – 8000 m în 6 minute, adică 2000 m 90 secunde (1.30 min).

Banda

Se consideră depăşire faptul că vehiculele de pe o bandă circulă mai repede decât

vehiculele de pe celelalte benzi?
Variante de răspuns
a. nu;
b. nu, dacă se circulă pe banda din stânga;
c. da, dacă se circulă pe banda din dreapta.

Neclar cât timp anume se circulă pe acea bandă.

spaţiul lateral

Este permisă depăşirea când din sens opus se apropie un alt autovehicul?
Variante de răspuns
A. da, dacă cel care se apropie din sens opus a redus viteza de deplasare pentru a
facilita depăşirea;
B. nu, dacă cel care se apropie din sens opus este obligat să efectueze manevre de
evitare a coliziunii;
C. da, dacă spaţiul lateral este suficient.

Am pus doar B fiind obişnuit cu gândirea lui Garcea chestionatorul . „spaţiul lateral”
poate fi şi cel al sensului de mers pe unde se poate depăşi.

trece
Aveţi posibilitatea de a trece pe sensul opus de mers, la întâlnirea unui astfel de marcaj
rutier?
Variante de răspuns
a. legal, nu este stabilit acest aspect;
b. da;
c. nu.

Răspunsul lui Garcea chestionatorul este B . Eu am pus C

Conceptul „trece” în acest caz este insuficient de clar. În el este inclus atât cel de
„mergere” cât şi cel de „depăşire”. În ambele cazuri se trece pe sensul opus de mers. În
primul caz se face continuu şi este interzis iar în celălalt se face pentru o perioadă
scurtă de timp şi este permis în condiţiile cunoscute. Pentru primul caz este valabil
răspunsul C. Pentru celălalt este B. A ghici la care dintre situaţii s-a gândit Garcea
chestionatorul e o chestiune de hazard.

străpunsă
Cum se recunoaşte o fractură deschisă la membre?
Variante de răspuns
A. zona fracturată este tumefiată;
B. pielea este străpunsă în zona fracturii;
C. accidentatul nu se poate mişca.

Nu se spune cine străpunge pielea victimei. În cazul de faţă trebuie clar precizat că
pielea este străpunsă de osul fracturat. Dacă o străpunge mintea ascuţită a lui Garcea
chestionatorul cu siguranţă nu-i fractură.

piaţă cu sens giratoriu

Cum veţi parca regulamentar într-o piaţă cu sens giratoriu?
Variante de răspuns
A. paralel cu bordura trotuarului şi cât mai aproape de aceasta;
B. parţial pe trotuar;
C. în acest loc nu este permisă parcarea.

http://e-drpciv.ro/intrebare/562/cum_veti_parca_regulamentar_intr-
o_piata_cu_sens_giratoriu
În sens giratoriu nu se parchează. Dar “o piaţă cu sens giratoriu” poate fi şi o piaţă de
zarzavaturi în jurul căreia există sens giratoriu. Putem paria că e vorba despre o
întrebare capcană, formulată în spiritual interesului de a primi mită. Dacă există

camion sau autoturism

Cu ce viteză veţi putea rula dacă sunteţi la volan?

Variante de răspuns
A. 60 km/h;
B. 50 km/h;
C. 40 km/h.

Nu ne dăm clar seama dacă ne aflăm într-un camion sau autoturism. Limita de 40 km/h
se adresează doar camioanelor după cum se vede în indicatorul adiţional.
Faţă v dreapta
Cum este corect să procedaţi dacă părăsiţi drumul prioritar?

Variante de răspuns
A. aveţi prioritate, deoarece vă aflaţi pe un drum prioritar;
B. cedaţi trecerea vehiculelor care vin din faţă;
C. cedaţi trecerea vehiculelor care vin din dreapta.

Din printscreen nu ne dăm seama dacă drumulcoteşte la dreapta sau merge în faţă
deoarece unghiul este de 45 grade. Adică exact între faţă şi dreapta. Garcea
chestionatorul a ales variant C ca fiind cea bună

avertizare sonoră
http://e-drpciv.ro/intrebare/576/
vi_se_interzice_circulatia_cu_autoturismul_pe_drumurile_publice_cand

Vi se interzice circulaţia cu autoturismul pe drumurile publice când:

Variante de răspuns
A. zgomotul în mers sau în staţionare depăşeşte limita legală admisă;
B. oglinzile retrovizoare sunt de dimensiuni mai mari;
C. dispozitivul de avertizare sonoră nu este corespunzător.

Am pus A şi C. Răspunsul corect ar fi doar A deşi legea spune

„În circulatia pe drumurile publice se interzice detinerea la vedere, montarea si folosirea
mijloacelor speciale de avertizare sonora si luminoasa pe si în alte autovehicule decât cele
prevazute la art.32 alin”

Depăşirea nu este permisă:

Variante de răspuns
A. atunci când vehiculul ce urmează a fi depăşit rulează cu viteza admisă de lege;
B. în orice locuri şi situaţii în care vizibilitatea nu permite executarea manevrei;
C. atunci când traficul rutier este aglomerat.

Nu este clar ce înseamnă „aglomerat”

resuscitare
Cum se procedează cu accidentatul readus la viaţă prin resuscitare cardio-respiratorie?

A. se va transporta la domiciliu sau la locul de muncă;

B. se va transporta întotdeauna la o unitate medicală specializată;

C. se va aştepta sosirea poliţiei rutiere.

În această situaţie nu se spune în cerinţă dacă la faţa locului există o maşină cu echipaj
medical sau nu. Nu se spune, de asemenea dacă suntem implicaţi în acest accident
sau nu. Eu am ales C, Garcea chestionatorul a ales B. Kjfkjbvkfjdb

Camionul
Camionul este staţionat. Cine încalcă legea dacă încercaţi să-l depăşiţi ?

Variante de răspuns
A. conducătorul autocamionului;
B. dumneavoastră;
C. atât conducătorul autocamionului, cât şi dumneavoastră.

Probleme la plasarea camionului+ perpsectiva

Am pus C+ nu e c

50 m
Este permisă depăşirea în situaţia dată?

Variante de răspuns
a. da, deoarece axul drumului este marcat cu linie continuă;
b. da, deoarece linia discontinuă vă este cea mai apropiată de direcţia de mers;
c. nu, deoarece autovehiculul din faţă nu vă permite depăşirea.

Dar faptul că e cam în rampă sub 50 m spune ceva? Ar cam trebuit să fie o variantă de
răspuns.

acceleraţi
Ce tendinţă prezintă un autoturism cu tracţiune pe spate, dacă acceleraţi prea puternic
în curbă?
Variante de răspuns
A. autoturismul urmează, fără deviere, cursa volanului;
B. autoturismul tinde să derapeze cu spatele spre exteriorul curbei;
C. roţile din faţă se învârtesc în gol.

Putem noi să riscăm să credem că autoturismul în cauză este chiar al nostru, dar, din
întrebare nu reiese acest lucru.

direcţiei

Sunteţi obligat să semnalizaţi orice schimbare a direcţiei de mers?

Variante de răspuns
a. numai dacă sunt vehicule care vă urmează;
b. numai în localităţi;
c. da.

Întrebarea e simplă, într-adevăr, dar imprecisă. Un drum care are o curbă de 90 grade
presupune o schimbare a direcţiei conform noului punct cardinal către care se îndreaptă
drumul după curbă. În cazul de faţă nu e nevoie de semnalizare. Dimpotrivă se
semnalizează schimbarea drumului în urma unei intersecţii. Aşadar o exprimare exactă
a cerinţei este următoarea „Sunteţi obligat să semnalizaţi orice schimbare a drumului de
mers?”

piaţă
Cum veţi parca regulamentar într-o piaţă cu sens giratoriu?

A. paralel cu bordura trotuarului şi cât mai aproape de aceasta;

B. parţial pe trotuar;

C. în acest loc nu este permisă parcarea.

În acest caz nu se specifică dacă e vorba despre o piaţă agroindustrială sau o piaţă
centru. Desigur că într-un sens giratoriu nu ai voie să parchezi şi atunci varianta corectă
e C.

Din păcate aici e un alt caz de prezenţă a distratorului în cerinţă ceea ce nu este
normal.

Garcea chestionatorul se ceartă cu colegii

http://e-drpciv.ro/intrebare/3958/
cum_veti_proceda_corect_pentru_a_intra_pe_autostrada_folosind_banda_de_intrare_a
ccelerare

Conform DRPCV
https://www.youtube.com/watch?v=EgXFUVAmaVA

http://www.drpciv.ro
şi
http://e-drpciv.ro
sunt practic cam unul şi acelaşi, fiind subordonat aceluiaşi organism. Cu toate acestea
găsim aici două variante de răspuns diferite la întrebarea numărul 3958. ea sună astfel:

Cum veţi proceda corect pentru a intra pe autostradă folosind banda de intrare
(accelerare):
A. veţi respecta semnificaţia semnalizării rutiere a drumului respectiv;
B. cedaţi trecerea autovehiculelor care circulă pe prima bandă a autostrăzii şi nu
stânjeniţi în niciun fel circulaţia acestora;
C. nu aveţi nicio obligaţie, deoarece autostrada are suficiente benzi pentru a permite
circulaţia tuturor vehiculelor.
e-drpciv.ro spună că varianta corectă este doar B. drpciv.ro spune că e şi A, cum e de
fapt şi logic pentru că A şi B înseamnă cam acelaşi lucru.

Răspunsuri incomplete:

traversaţi

Cum este corect să procedaţi dacă semafoarele funcţionează cu lumina galbenă

intermitentă?
a. reduceţi viteza şi traversaţi intersecţia;
b. reduceţi viteza şi cedaţi trecerea;
c. opriţi şi cedaţi trecerea.

Răspunsul corect după Garcea chestionatorul este a. De fapt acesta este cel mai
probabul. Dacă ar exista o variantă de răspuns „reduceţi viteza şi respectaţi
indicatoarele sau regulile specifice intersecţiei” atunci a n-ar mai fi corectă conform
gândirii sale

durata
Care este deosebirea dintre oprire şi staţionare?
Variante de răspuns
A. niciuna;
B. deosebirea constă în durata de imobilizare a vehiculului;
C. deosebirea constă în modul de aşezare şi asigurare a autovehiculului pe drum.

Deşi Garcea chestionatorul dă dovadă de zel în alte condiţii, în acest caz răspunsurile
oferite sunt insuficient de clare. Dacă staţionezi zece secunde sau staţionezi 4 minute
se cheama tot oprire deşi exista diferenţă de durată.

----------------
Două lucruri sunt foarte neclare aici. Mai întâi

Pe de altă parte, nu este clar din cerinţă dacă autovehiculul de transport public
semnalizează luminos intenţia de a porni din alveolă sau dacă deja a pornit. Dacă doar
semnalizează luminos, atunci e valabil răspunsul B. Dacă autovehiculul s-a pus în
mişcare, atunci e valabil răspunsul A. Din păcate la primul contact cu cerinţa nu este
clar ce vrea cerinţa. Nu există semnalizare luminoasă a pornirii dar există o semnalizare
a pornirii prin însăşi mişcarea autovehiculului. Expresia „semnalizează pornirea” are
nevoie de exerciţii lingvistice de interpretare ceea ce nu trebuie să fie obiectul acestui
gen de teste. Dacă cuvântul semnalizare s-ar referi doar la cea vizuală sau acustică din
legislaţia auto, atunci aş fi ales desigur şi eu B, deoarece ştiu că autovehiculul

combustibil
http://e-drpciv.ro/intrebare/572/
cand_se_recomanda_sa_opriti_motorul_pentru_a_reduce_consumul_de_combustibil

Când se recomandă să opriţi motorul pentru a reduce consumul de combustibil?

A. în cazul unei opriri lungi la o trecere la nivel cu calea ferată;

B. la culoarea roşie a unui semafor care, de regulă, durează foarte mult;

C. la semnalul poliţistului rutier făcut în acest sens.

Am pus A, corect ar fi şi B. Aici însă vorbim despre o neclaritate a variantei B. Culoarea

roşie a unui semafor nu durează de regulă foarte mult. Ea ţine un minut sau chiar mai
puţin. Oprirea motorului în acest caz este anormală. Dar există semafoare care pot dura
mai mult. De exemplu cele pentru dirijarea circulaţiei pe un sens în cazul unei lucrări pe
sensul opus. O variantă de răspuns cu conţinutul clar ar fi trebuit să spună astfel :

B. la culoarea roşie a unui anumit semafor care durează foarte mult;

Cuvântul „anumit” are rolul de particularizare, de diferenţiere între semafoarele normale

din intersecţii şi aceste semafoare speciale.

zona orelor

Care este poziţia corectă a conducătorului auto în timpul conducerii?

A. să fie cât mai concentrat, să ţină volanul strâns şi privirea îndreptată numai înainte şi
să stea cât mai aproape de parbriz;

B. să stea cât mai confortabil pe scaun, cu capul rezemat de tetieră şi cu ambele mâini
pe volan, în zona orelor 10:00-14:00;

C. cea mai corectă poziţie în timpul conducerii auto este aceea care previne apariţia
somnului.

Acea zonă a orelor 10:00-14:00 reprezintă locul pe circomferinţa volanului unde mâinile
ar trebui fi ţinute dacă aceasta ar fi secţionată asemenea unui ceas. Observaţi însă că
testul nu foloseşte clar această analogie cu ceasul creând confuzie între spaţiu şi timp.
Apoi nu se foloseşte precis această analogie, utilizându-se formula „10:00-14:00” în loc
de „10:00 şi 14:00”. În cazul acesta „10:00-14:00” poate însemna şi 11:55 şi 12:05”,
pentru că semnul „-” se referă la întregul interval 10:00-14:00, poziţie care este
improprie

https://discerne.wordpress.com

Falsă interdisciplinaritate

Garcea chestionatorul matematicianul

între
Cum veţi proceda noaptea, când vizibilitatea este redusă din cauza ceţii, din punct de
vedere al circulaţiei preventive?

A. circulaţi cât mai aproape de axul drumului;

B. circulaţi cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului public;
C. păstraţi o distanţă egală între axa drumului şi marginea din dreapta a părţii
carosabile, rulând cu o viteză care să asigure oprirea într-un spaţiu mai mic decât cel de
vizibilitate.

Punctul C reprezintă un mod Garcea chestionatorul cademic de a spune că mergi pe

centrul drumului. Iar când mergi pe centrul drumului în dreapta şi stânga ai o distanţă
egala până la limitele exterioare ale drumului tău. Însă, în dorinţa lui arzătoare de a fi
cât mai exact, Garcea chestionatorul se exprimă gogomanic, după cum face el de
obicei. Nu există distanţă egală între două puncte. Aia e doar distanţă şi atât. Distanţa
presupune un segment de la un punct la altul. Pentru a fi egală cu o altă distanţă e
nevoie de alte două puncte care să o determine. Garcea chestionatorul ne-a dat doar
două puncte, respectiv axa drumului şi marginea din dreapta a părţii carosabile. În cazul
de faţă distanţa dintre axa drumului şi marginea din dreapta a părţii carosabile se poate
împărţi în 3 părţi. Una dintre ele a fost ignorată de gândirea şi exprimarea lui Garcea
chestionatorul şi este distanţa dintre cele două extremităţi laterale ale vehiculului, adică
lăţimea lui. La această distanţă se adaugă cele două segmente dorite a rămâne egale,
respectiv cel din stânga şi cel din dreapta vehiculului, până la limitele laterale ale
sensului de mers alocat din drum. La aceste distanţe se referă de fapt gândirea
tremurândă a lui Garcea chestionatorul .

Din această formulare ne dăm seama mai întâi că Garcea chestionatorul făcea avioane
la ora de geometrie când s-au predat segmentele. Apoi aici este vorba de o
imposibilitate tipică a lui Garcea chestionatorul de a abstractiza logic o situaţie. Aici nu
este vorba de o încercare de a încurca pe examinat pentru că răspunsul e totuşi lesne
de dedus. Din eşecul lui de a folosi atât matematica cât şi limba română în acest caz ne
dăm seama că nu a trecut de anumite examene şi de asta a ajuns fie poliţist fie
instructor auto.

O exprimare coerentă şi concisă relativ la această situaţie ar fi trebuit să sune astfel:

„Mergeţi pe jumătatea părţii sensului propriu de mers a drumului”. Aducerea în prim-
plan a elementului matematică pentru detalierea acestui mers central, după cum am
spus este, nespecifică unui examen pentru obţinerea de permis auto. Dar dacă vei să
arăţi că nu ai chiulit sau că ai fost atent la orele de geometrie atunci varianta coerentă
de răspuns ar fi trebuit să sune în acest fel : „păstraţi egală distanţa dintre axa drumului
şi vehicul cu cea dintre marginea din dreapta a părţii carosabile şi vehicul …”, sau, mai
simplu şi clar: „păstraţi egală distanţa de la partea laterală stânga a vehiculului până la
axa drumului (în stânga) şi de la partea laterală dreapta a vehiculului până la marginea
din dreapta a părţii carosabile”.

Garcea chestionatorul fizicianul

culoarea

Care dintre variantele de mai jos reprezintă calităţi ale unui ulei de motor?
A. culoarea;
B. vâscozitatea;
C. punctul de congelare.

Garcea chestionatorul a spus că variantele bune ar fi B şi C. Din câte vedem din astea,
ne dăm seama că el foloseşte cuvântul „calitate” cu sens extins, adică cu sens de
proprietate şi nu cu sens de beneficiu. Clar că nu poate fi un beneficiu faptul că uleiul
poate îngheţa. Nu-i nimic greşit, cuvântul „calitate” se foloseşte cu ambele sensuri.
Altceva mă intrigă. Respectiv faptul că Garcea chestionatorul a descoperit un obiect
care nu are culoarea drept proprietate. Pam pam!
Nu mi-a plăcut fizica. Cea nucleară mi-a mai plăcut cât de cât. Am şi rămas corigent în
liceu la fizică. Dar mi-aduc aminte proprietăţile corpurilor predate de profesorul meu
dintr-a V-a sau a VI-a. I-am uitat numele bietului profesor dar n-am să-i uit niciodată faţa
ovală şi părul cârlionţat spre lung, o combinaţie de Al Bano şi Julio Iglesias. Ei bine
omul ăsta ne spunea la şcoală că obiectele au proprietăţi ca Gustul, mirosul, culoarea,
rezistenţa la întindere, forma, etc. Chiar când sunt transparente tot au o culoare,
incoloră. Dar, chiar dacă obiectele transparente n-ar avea culoare, uleiul e între opac şi
transparent. Deci o culoare se vede treaba că trebuie să aibă.

Garcea chestionatorul doctorul

fracturi
Semnele unei fracturi sunt:

A. durere în zona afectată;

B. durere şi poziţie nefirească;

C. temperatură mărită şi transpiraţie abundentă.

Răspunsul corect ar fi B. Am pus A şi B deşi e încă un semn foarte important pe care
Garcea chestionatorul l-a ignorat. Acesta este echimoza (vanataia). Oricum, Garcea
chestionatorul a ignorat faptul că fracturile nu sunt tot timpul totale, atunci când osul
este rupt în toată masa lui. Fiind prea ocupat cu studiul logicii şi lingvisticii probabil că
Garcea chestionatorul a uitat pe moment cam ce a învăţat, desigur, la medicină
respectiv că există şi fracturi stabile. Acesta se întâmplă atunci când capetele rupte
ale osului sunt aliniate si foarte puţin dislocate. În acest din urmă caz nu mai există
poziţie nefirească şi e valabilă doar varianta A.

Mai multe detalii aici: http://www.sfatulmedicului.ro/Oase-si-articulatii--membrele-/cum-sunt-

diagnosticate-si-tratate-fracturile-osoase_12231

deblocate
http://e-drpciv.ro/intrebare/324/caile_respiratorii_pot_fi_deblocate

triunghiuri

Imobilizarea unei fracturi fără atele se face cu:

a. o folie de material plastic;

b. eşarfe şi triunghiuri de pânză;
c. carton rigid.
Răspunsul „corect” zice-se ar fi B. aşa am spus şi eu pentru că pare cel mai probabil.
Nu înţeleg însă de ce să nu pui atele. Şi din beţe ruppte din pom şi tot ar trebui să pui
aşa ceva. Triunghiurile în cauză merg pentru fracturi ale membrelor superioare, însă la
cele inferioare sunt zero.

Medicamente
http://e-drpciv.ro/intrebare/929/conducatorul_auto_este_obligat

Conducătorul auto este obligat:

Variante de răspuns
A. să nu conducă după ce a consumat medicamente împotriva bolilor cronice;
B. să se prezinte la termen, la unitatea de poliţie care l-a citat, pentru soluţionarea
oricărei probleme legate de calitatea sa de conducător;
C. să anunţe imediat cea mai apropiată unitate de poliţie, dacă s-a îmbolnăvit.

Există unele boli cronice ale căror medicamente pot în mod cert afecta în rău condusul
de autovehicule.

Hemoragie

În cazul unui accidentat cu hemoragie masivă, acţionaţi astfel:

Variante de răspuns
 A. aşezaţi persoana pe abdomen şi îi daţi să bea cât mai multe lichide;
B. aşezaţi persoana pe un scaun în poziţia şezând şi vorbiţi cu ea;
C. aşezaţi persoana pe spate, cu picioarele ridicate, imobilizaţi eventualele fracturi, nu
îi daţi să bea lichide şi o protejaţi contra frigului.

După Garcea chestionatorul varianta corecta ar fi C. Eu ştiam că primul lucru ce trebuie

făcut este oprirea hemoragiei. N-am vrut să pun niciuna dar ştiam că una trebuie să fie
şi am pus A. Mi s-a părut mai aproape de ceea ce trebuie făcut însă, repet, nu aşa
trebuie acţionat. M-a pus pe gânduri faptul că nu am văzut nicio variantă în care să se
vizeze oprirea hemoragiei. Nu-mi dau seama cât e prostie şi cât e răutate în originea
imaginării acestei întrebări. O fi Garcea chestionatorul prost dar chiar atât de prost chiar
nu poate fi nimeni. Până şi un copil de şcoală generală ştie că hemoragia trebuie oprită
în primul rând.

Dacă ne uităm atent, vedem că există un indiciu de oprire a hemoragiei în răspunsul C,

respectiv la hemoragia picioarelor. Ea este într-adevăr cea mai frecventă în accidente.
Şi, într-adevăr, conform regulilor primului ajutor în caz de hemoragie a membrelor
inferioare, acestea trebuie ridicate în sus. Însă Garcea chestionatorul nu e medic şi nu
ştie că poate exista şi hemoragie a organelor interne, a gâtului sau a mâinilor în
accidentele rutiere. În acest caz ridicarea picioarelor trimite sângele către zona
deschiderii vasului de sânge şi poate agrava hemoragia.

Aşa că, dacă vreţi ca victima să trăiască, nu vă luaţi după Garcea chestionatorul şi
acţionaţi cum spune medicul. Adică aşa :
http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-caz-de-hemoragie_1732

Nu ştiu dacă e doar prostie, însă în acest caz îmi pare a fi mai mult mentalitate
antisocială, mentalitate golănească. E posibil să fie câte ceva din fiecare, pentru că, ne
putem imagina, cei cu astfel de apucături nu pot ajunge departe cu inteligenţa.
Inteligenţa este o capacitate a sociabilităţii. Vedem aici o nevoie patologică de a induce
în eroare şi de a da piste greşite care poate costa viaţa cuiva. Pe Garcea chestionatorul
nu-l interesează de asta. El vrea să găsească nod în papură pentru a-şi lua şpaga. O
astfel de mentalitate s-a infiltrat în stat pe criterii de nepotisme după ce mafioţii au ajuns
să pună încet şi sigur stăpânire pe el.

fluiditatea

Gravitatea unei hemoragii se apreciază în funcţie de:

Variante de răspuns
a. cantitatea sângelui pierdut;
b. culoarea sângelui scurs;
c. fluiditatea sângelui scurs.

După Garcea chestionatorul chiulangiul răspunsul corect este doar varianta A. Am pus
şi eu A ştiind şi că nu se pricepe la medicină dar şi că n-a fost atent la orele de bilogie
când probabil că făcea biluţe din muci sau avioane din lecţia anterioară. Mie mi-a plăcut
în schimb bilogia foarte mult şi imediat mi-am adus aminte că hemoragiile arteriale sunt
mult mai periculoase decât cele venoase. Dacă te tai la deget superficial, până la urmă
sângele se coagulează şi sângerarea se opreşte de la sine. Asta pentru că la suprafaţă
sângele circulă prin vene. Iar vena are tendinţa să se strângă la tăietură. Dimpotrivă,
dacă ne tăiem artera putem muri de pe urma pierderii de sânge. În loc să se închidă, ca
în cazul venei, artera se lărgeşte în zona tăiată, devenind un fel de trompetă la capătul
opus suflării. Şi, da, sângele transmis de la inimă (prin artere) este mai fluid decât cel
venit către inimă (prin vene). Aşa că, după cum spun oamenii ce-au terminat medicina,
dacă (citez din acest site: http://scientia.ro/stiinta-la-minut/corpul-omenesc/3227-hemoragiile-
scurte-explicatii.html )
„Sângele se scurge ritmic, pulsatil (după bătăile inimii), iar culoarea este roşu-deschis”,
asta înseamnă că hemoragia este una gravă. “Se poate pierde un volum mare de
sânge în scurt timp” . Aşa că uitaţi de ce spune Garcea chestionatorul şi ţineţi (nu ţine-ţi)
cont că punctual C este de asemenea valabil.

Garcea chestionatorul anatomistul

scobitura
În cazul unui accidentat care nu respiră, pulsul este verificat:
a. sub mandibulă;
b. lângă ureche;
c. pe partea laterală a epiglotei (Mărul lui Adam), în scobitura dintre trahee şi muşchii
gâtului.

Adică tot lângă ureche. Dacă tot ai o criză de inteligenţă oficialist-savntă (eventual de
renume mondial) şi foloseşti termeni anatomici specializaţi precum cel de „epiglotă”,
atunci foloseşte şi pe cel de “sterno-cleido-mastoidian” pentru “muşchii gâtului”! Că aşa
vrea muşchii gâtului meu!

congelare
Care dintre variantele de mai jos reprezintă calităţi ale unui ulei de motor?

A. culoarea;

B. vâscozitatea;

C. punctul de congelare.

Am pus, firesc, B. Văd că corect ar f B şi C. se vede treaba că Garcea chestionatorul a

inventat congelarea uleiului. Săriţi cu premiul Nobel!

Garcea chestionatorul psihologul

Tensiunea nervoasă
Tensiunea nervoasă şi oboseala conducătorului auto pot fi reduse dacă:
Variante de răspuns
A. rulaţi cu o viteză ponderată, în condiţii de siguranţă, menţinând un ritm de mers
constant;
B. circulaţi cu aceeaşi viteză atât în localităţi, cât şi în afara acestora;
C. folosiţi medicamente calmante sau energizante care nu sunt interzise conducătorilor
auto.

Dacă n-aş avea o reacţie ironică faţă de o astfel de inepţie aş putea să spun că deja m-
am enervat. Cred că varianta corectă este ignorată tendenţios de Garcea chestionatorul
în acest chestionar. Ea ar fi trebuit să sune aşa: „D. dacă Garcea este oprit de la a mai
concepe astfel de chestionate”.

Avem aici de a face cu o interpretare greşită a termenului „nerv” din biologie. Această
greşeală este făcută mai întâi de către mentalitatea comună. Apoi vine Garcea
chestionatorul şi o duce în apogeul absurdului, conform stilului său caracteristic.
Această greşeală constă în faptul că irascibilitatea este constant echivalată ca enervare
de către mentalitatea comună. Nu este total greşit doar că enervare există şi în cazul
bucuriei. Probabil că omul simplu s-a confruntat direct cu realitatea memorabilă a
nervului la stomatologie, în condiţii de lipsă sau slabă anestezie. Durerea specifică
începuturilor acestei ramuri a medicinii i-a întipărit omului simplu în minte doar această
latură agresivă a enervării. Şi iată-l rămas în limbă.

Noi, ca vorbitori nativi înţelegem când cuvântul „enervare” este folosit cu sens de
reacţie explozivă, de mânie. Şi, după cum se vede, l-am folosit şi eu. Dar dacă Garcea
chestionatorul îi dă acestui termen o conotaţie ştiinţifică, conform apucăturilor de
„savant de renume mondial”, atunci lucrurile devin absurde. Deja expresia „tensiune
nervoasă” are conotaţie greşit înţeleasă şi nefolosită sau foarte rar folosită de vorbitorii
activi. Ea este folosită în neurofiziologie cu sens diferit. Impulsurile nervoase se
realizează de fapt printr-un curent electric. Reducerea unei astfel de tensiuni ale
curentului electric ar reduce cu siguranţă irascibilitatea dar ea ar reduce şi funcţionarea
optimă ale sinapselor şi, prin urmare, a întregului creier.

Probabil că rămas cu gândul la lecţia despre reproducere, Garcea chestionatorul nu-şi

mai aduce aminte de la biologie despre aceste lucruri. Am făcut precizarea aici
kjhgvjkvhkjvh cu privire la limitele pe care limba naturală prin vorbitorii activi le pot avea
faţă de preluarea greşită a unor termeni ştiinţifici datorită lipsei de specializare în
domeniu. Conform acestei argumentări şi Garcea chestionatorul trebuie să renunţe la
zelul stilului ştiinţific şi schimbe această pretenţioasă sintagmă cu un cuvânt specific
stilului colocvial însă mult mai precis: „agresivitatea”. Îi recomand lui Garcea
chestionatorul să nu se atingă de integritatea tensiunii nervoase pentru că lucrurile
interesante de le biologie pe care el le-a înţeles rapid ca elev s-ar putea să fie drastic
diminuate.

Consumul de alcool, chiar şi în cantităţi mici:

A. poate determina o manieră de conducere riscantă sau excesiv de degajată;

B. poate reduce capacitatea vizuală;

C. poate reduce capacitatea auditivă.

Răspunsul corect după Garcea chestionatorul ar fi doar A. Se vede aici că el nu prea

înţelege psihologia percepţiei. El e obişnuit să vadă analizatorii vizual sau auditiv cam
cum vede motorul. Dacă bagi combustibil în el atunci motorul funcţionează, dar dacă
bagi altceva e posibil să nu mai funcţioneze. Capacitatea lui de a funcţiona rămâne
aceeaşi, desigur cu excepţia cazului când lichidul în cauză i-ar produce avarii. Ei bine
„mecanismul percepţiei” nu funcţionează la fel ca motorul. Bancul din chestionarul de
mai jos se potriveşte şi aici. Organele de simţ funcţionează diferit în funcţie de
momentul zilei şi de motivaţia pe care posesorul lui o are pentru un anumit subiect. În
cazul schizofreniei sau a altor tulburări neuropsihice sau doar psihice poate exista o
aşanumită „atenţie tubulară” care presupune o focalizare pe un anumit detaliu, cu
ignorarea elementelor din jur. La fel ca în cazul antrenamentului de orice fel, rezultatele
unui organ sau a unei structuri biologice depind de exersarea iniţială şi de gradul de
obosire a acestora. Dacă cineva a consumat alcool atunci atenţia lui tinde să se
diminueze şi puterea de procesare a analizatorilor vizual sau auditiv este mai mică. De
asemenea, un alcoolic cu „delirum tremends” poate avea halucinaţii (vizuale, auditive,
tactile, cenestopate etc.) şi iarăşi aceştia dau greş. În termenii mecanicii brute ai
psihologiei lui Garcea chestionatorul asta se poate într-adevăr traduce ca fiind „reduce
a capacităţii vizuale şi auditive”.

agresiv

Când aveţi voie să fiţi agresiv în timpul conducerii pe drumurile publice?

A. atunci când cel din faţă rulează cu viteză redusă, fără motiv întemeiat;
B. în nicio situaţie, indiferent de ceea ce se întâmplă cu ceilalţi participanţi la trafic;
C. atunci când cel din faţă v-a făcut semne obscene.

O astfel de întrebare se vede cât e de prost Garcea chestionatorul, cu condiţia să ştii

ceva psihologie. Mai întâi că agresivitatea asta e cam greu de cuantificat şi pedepsit
dacă se manifestă fără încălcări de reguli de circulaţie şi comportament social. Dar ea
se poate manifesta şi în lipsa încălcării acestor reguli. De exemplu un salut sarcastic
sau răstit nu încalcă vreo lege însă dă dovadă de agresivitate. Dar, dacă nu se poate
sancţiona şi nu încalcă legislaţia, înseamnă că cel în cauză „are voie” oricând să se
comporte agresiv. Aşadar, mai întâi, o astfel de întrebare nu are un răspuns adecvat.
Apoi agresivitatea nu este o acţiune voluntară ca fumatul sau mâncatul. Există un grad
de agresivitate moştenit genealogic, cultivat pe termen lung de mediul social dar şi
temporar determinat de frustrările pe perioade mai scurte de timp. Omul agresiv e mai
curând un transmiţător retroactiv al frustrărilor venite din afară, fie ele recente fie
moştenite. Dacă îţi stăpâneşti agresivitatea asta nu înseamnă că nu ai fi agresiv ci doar
că îţi converteşti agresivitatea asta în depresie sau altceva (sublimare). Iar asta iarăşi
nu se face cu voinţă ci cu însuşi modul de funcţionare al psihicului. Voinţa nu are
absolut nici o legătură cu controlul sau determinarea gradului de agresivitate umană.
Excepţie face aici conceptul lui Schopenhauer de „voinţă”, care este altceva decât ce
vrea Garcea chestionatorul să spună cu acel „aveţi voie”. Şi nu, acest concept nu este
nici numele unui club de fotbal. Garcea chestionatorul n-are de unde să ştie asta pentru
că pe el l-au bătut mai rău părinţii şi l-au şi convins să nu rămână cu resentimente. Sau
poate nu le mai ţine minte. Probabil că la fel îi comandă şi şefii să fie agresiv odată ce a
ajuns adult, şi el a înţeles de aici că ar fi vorba despre voinţă.

Chit că încarc textul dar după un astfel de chestionar nu pot să nu postez următorul
banc:

Un politist se intalneste cu un profesor de psihologie si,dupa o scurta conversatie

despre vreme, politistul il intreabape profesor:
-Domnule profesor, ce este psihologia?
După il examineaza din priviri, profesorul ii spune:
-Cel mai bine iti dau un exemplu. Ai acvariu acasa? intreaba profesorul
-Am, raspunde politistul .
-Daca ai acvariu inseamna ca iti plac pestii, asa e?
-Aşa e.
-Daca iti plac pestii,inseamna ca iti place natura, asa e?
- Aşa e. Dar cum vi-aţi dat seama?
- Se asociază psihologic
-Daca iti place natura inseamna ca iti place frumosul, asa e? Se leagă psihologic.
- Aşa e.
-Daca iti place frumosul inseamna ca iti plac femeile si ca esti casatorit. Asa este?
-Da, asa este.
-Cam asta este psihologia, adaugă profesorul.
Adoua zi la munca,politistul intreaba un coleg:
-Tu stii ce e psihologia?
-Nu. Ce este?
-Ai acvariu acasa?
-Nu
-Esti homosexual!

Capacitatea lui Garcea chestionatorul

În spiritul chestionarului de mai sus aduc în discuţie un altul care vorbeşte mult despre
simţul psihologic fin al lui Garcea chestionatorul:

cunoaşterea
Care dintre următorii factori reprezintă baza conduitei preventive?
A. cunoaşterea normelor de circulaţie şi a regulilor de conducere a autovehiculului;
B. capacitatea de a fi politicos şi disciplinat în traficul rutier;
C. încadrarea în baremele legale privind sănătatea.

Garcea chestionatorul răspunsul corect ar fi varianta A şi B. Acest chestionar are mai

multe probleme. O să încep prin remarcarea cuvântului „disciplinat” pe care Garcea
chestionatorul nu l-a prea pus în practică în viaţa lui dar pe care l-a auzit cum vreo 30-
40 de ani pe când era în şcoală. În acele vremuri a fi disciplinat însemna a lăsa capul în
jos, a executa ordinele şi a nu pune prea multe întrebări. Treptat acest cuvânt iese din
limbă şi datorită spiritului haotic în care societatea românească şi cetăţenii ei au evoluat
după 1989. Garcea chestionatorul îl foloseşte însă cu titlu de cuvânt pretenţios, elevat.
Se vede că el nu îl foloseşte decât în acest context şcolăresc în care devine serios
precum profesorii lui unde l-a auzit când era elev rău. Probabil că fiind confruntaţi cu
Garcea elevul care se bătea cu colegii şi intra în WC- la fete, profesorii îi numeau
indisciplinat. La acel moment el asta au înţeles mulţi că ar însemna acest cuvânt. Însă,
dacă ne uităm la dicţionar vedem că el are un alt sens:

„DISCIPLINÁT, -Ă, disciplinați, -te, adj. Care se supune din proprie inițiativă disciplinei și
ordinii, care manifestă spirit de disciplină. – V. disciplina. Cf. fr. discipliné.”

Observăm că a fi „disciplinat” înseamnă a te supune unor reguli. În cazul de faţă regulile

sunt cele ale legislaţiei. Desigur însăşi legislaţia are funcţie preventivă. Conduita
preventivă însă înseamnă a sufla şi în iaurt, ca să mă exprim mai simplu. Adică a
accepta nişte restricţii mai mari decât îţi spune legislaţia. Un şofer agresiv în trafic nu e
neapărat nepoliticos sau indisciplinat, în sensul literal al termenului dat de DEX. De
multe ori agresivitatea la volan implică şi încălcarea normelor legale. Dar nu de fiecare
dată. De exemplu un şofer care depăşeşte pe cineva pe banda din dreapta şi apoi se
lasă depăşit trecând pe banda din stânga, repetând această manevră de neînţeles timp
de mai multe ori poate să nu încalce absolut nici o regulă rutieră. Dar nu se poate
spune că are o conduită preventivă atâta timp cât şoferul mereu depăşit se poate simţi
agresat, poate să îşi piardă răbdarea şi să aibă o reacţie regretabilă. Iată că varianta B
e dubioasă.

Pe de altă parte există şoferi care cunosc regulile de circulaţie foarte bine şi le încalcă
din diferite motive, punând astfel în pericol siguranţa traficului. Iată o excepţie care face
din varianta A neaplicabilă universal. Pentru ca varianta A să fie valabilă universal
trebuie înlocuit cuvântul „cunoaşterea” cu „neîncălcarea” sau ceva similar.

De fapt baza conduitei preventive de care vorbeşte Garcea chestionatorul nu este de

natură cognitivă ci de natură afectivă. Adică omul e prea stresat domn’e! Fac precizarea
asta tocmai pentru că e mai greu la Garcea chestionatorul cu aceşti termeni. Nu insist
pe subiect pentru că deja ar trebui să fac alt studiu. Garcea chestionatorul l-a rezolvat
cu două răspunsuri de câteva cuvinte însă tema e mult mai vastă decât şi-ar putea el
închipui. Fac însă astfel trecerea la partea doua a acestui chestionar şi remarc
exprimarea de la varianta B. În acest caz cuvântul „capacitatea” este pus în mod
garcistic. Conform DEX,

„CAPACITÁTE, capacități, s. f.
1. Volum al unui recipient.
2. Însușirea de a fi încăpător; mărime care reprezintă cantitatea maximă de materii sau
de energie pe care o poate acumula un corp, un sistem etc. ◊ Măsuri de capacitate =
măsuri cu care se determină volumul lichidelor, al cerealelor etc.
3. Posibilitatea pe care o are un corp, un sistem etc. de a acumula o cantitate de materii
sau de energie.
4. Posibilitatea de a lucra într-un domeniu, de a realiza ceva. ♦ Posibilitatea, însușirea
morală sau intelectuală a cuiva; aptitudine. ♦ Persoană capabilă.

5. Însușirea de a face acte juridice valabile. – Din fr. capacité, lat. capacitas, -atis.”

Observăm că acest cuvânt are mai multe sensuri. În acest caz nu ne interesează decât
3 şi 4. În ambele acest sensuri cuvântul „capacitate” se referă la o anumită
potenţialitate, la un fel de infrastructură morală a unui sistem de a realiza ceva. Ea nu
este încă pusă în practică ci prezintă doar dispoziţia de a pune în practică o anumită
calitate structural-funcţională a respectivului sistem. Desigur, politeţea şi disciplina în
trafic nu sunt expresia vreunei capacităţi structural-funcţionale ci nişte trăsături ale
temperamentului şi caracterului uman. Fireşte că, în lipsă de studii de psihologie şi
filosofie, specific meseriei sale, Garcea chestionatorul a improvizat şi el cu …
mecanică. Asta nu-i neapărat rău. Dacă chiar înţelegi psihologia poţi să o exprimi cu
conceptele mecanicii. De exemplu conceptul de „refulare” are în româneşte şi franceză
o conotaţie clar mecanică. Şi chiar şi în limba germană, de unde aplecat iniţial, cuvântul
„verdrangung” are o clară tentă mecanică. Dealtfel Freud discuta despre psihanaliza
generală (metapsihologia) sub aspectul „dinamic, topic si economic”. Iată că se poate
foarte bine. Dar desigur…Garcea chestionatorul nu e Freud.

Aşa că am pentru el următorul îndemn: domnu’ Garcea chestionator! Nu te mai

scărpina domn’e o mână la urechea din partea opusă ei! Lasă domn’e capacitatea în
pace că n-ai treabă cu ea! Scrie domn’e simplu la varianta B „politeţea şi disciplina în
traficul rutier”! În felul acesta faci şi economie la hârtie. Şi la propriu şi la figurat …

apă oxigenată

Dezinfecţia plăgilor ce necesită a fi pansate se face cu:

Variante de răspuns
a. apă oxigenată sau iod;
b. ser fiziologic;
c. apă potabilă.

Greşeli de tastare şi ortografie. Garcea chestionatorul agramatul

încălcarea
Marcajul longitudinal continuu, aplicat pe axul drumului, permite încălcarea lui:

a. numai de către conducătorii de motociclete şi mopede;

b. numai de către vehiculele cu gabarit depăşit;
c. nu, în nicio situaţie.

Cu alte cuvinte, ce sens gramatical are următoarea formulare :

Marcajul longitudinal continuu, aplicat pe axul drumului, permite încălcarea lui: nu, în
nicio situaţie.

Corect este ca în loc de „:” să existe semnul „?”

centrul
Pentru a vira la stânga:

a. autoturismele vor folosi traiectoriile care ocolesc prin stânga centrul imaginar al
intersecţiei;
b. autoturismul roşu va ceda trecerea;
c. autoturismul roşu va trece prin spatele celui albastru.

E clar că prin stânga nu poate fi ocolit acest centru ci evitat. Ocolirea unui lucru
înseamnă înconjurarea parţială sau totală a sa

catanică
http://e-drpciv.ro/intrebare/807/
criteriul_de_alegere_a_benzinei_pentru_motoarele_cu_aprindere_prin_scanteie_il_con
stituie
Criteriul de alegere a benzinei pentru motoarele cu aprindere prin scânteie îl constituie:
A. culoarea şi consistenţa;
B. cifra octanică (CO);
C. cifra catanică (CC).

Varianta corectă este C, cu menţiunea că cifra e cetanică şi nu „satanică”, aşa cum

remarca un comentator. Se poate vedea că din 18 august 2014 bietul administrator n-a
mai corectat această variantă de răspuns. După cum se vede, bietul programator Milan
le cam face pe toate pe acolo,
Din fericire s-a corectat pe platforma oficială de testare
Greşeli gramaticale şi exprimări anapoda

verb
Ce semnificaţie are marcajul longitudinal continuu de separare a sensurilor de
circulaţie?
Variante de răspuns
A. orientează conducătorii de vehicule în condiţii de vizibilitate redusă;
B. interzice încălcarea lui;
C. interzice depăşirea pe sectorul pe care este aplicat.

De orientare - substantiv
Orientează – verb

virgula
La întâlnirea unui vehicul greu cu unul uşor, pe un drum public îngust, pentru a face
posibilă trecerea va manevra cu spatele:
Variante de răspuns
A. vehiculul uşor;
B. vehiculul greu;
C. la libera înţelegere.

Se pune virgulă după „trecerea”

victimele

În cazul unui accident cu victime şi cu deformarea accentuată a caroseriei, procedaţi la:

Variante de răspuns
a. victimele conştiente sunt sfătuite să nu se mişte, iar degajarea acestora trebuie să
se realizeze cât mai repede şi numai de către echipaje specializate;
b. degajarea victimelor trebuie să se realizeze cât mai repede, prin orice mijloace;
c. se administrează calmante victimelor care sunt conştiente.

În acest caz există dezacord gramatical între întrebare şi variantele de răspuns.

Propoziţia „În cazul unui accident cu victime şi cu deformarea accentuată a caroseriei,
procedaţi la se administrează calmante victimelor care sunt conştiente.” nu este corectă
gramatical. În cerinţă verbul are formă personală, folosindu-se la persoana a doua, iar
în variantele de răspuns el are formă impersonală. Pentru a fi corectată sunt două
soluţii. 1 Fie se şterge verbul „procedaţi” din cerinţă şi atunci ea se acordă cu forma
impersonală a variantelor de răspuns. 2. Fie se personalizează aceste variante prin
scoaterea formelor impersonale în genul a. „sfătuirea victimele conştiente…”, b.
„degajarea cât mai rapidă a victimelor…” şi c. „administrarea de calmante victimelor…”

Folosirea de expresii întortocheate artificial

criteriile

Care sunt criteriile de apreciere a eficacităţii frânelor?

Variante de răspuns
a. spaţiul de frânare;
b. forma pedalei;
c. mărimea urmei de frânare imprimată pe carosabil.

La această întrebare există doar a ca variantă de răspuns. C este varianta capcană

pentru că o frână eficientă nu trebuie să lase urme pe carosabil. Din această cauză
cerinţa are formulare absurdă pentru că foloseşte cuvântul „criteriu” la plural în condiţiile
în care doar o singură variantă de răspuns este valabilă. Chiar dacă erau două variante
corecte expresia tot nu ar fi fost coerentă pentru că forma ei lasă să se înţeleagă
variante exhaustive de răspuns, adică o enumerare completă a acestor criterii. În acest
caz, pe lângă spaţiul de frânare şi lipsa urmei imprimată pe carosabil ar putea fi foarte
bine şi fineţea mişcării pedalei. Chiar dacă aşa ceva se întâlneşte rar spre deloc, totuşi
nu este exclusă. De asemenea existenţa sistemului de frânare ABS este un criteriu de
eficienţă. Aşadar există şi alte criterii a eficacităţii frânelor care nu sunt enumerate în
aceste variante de răspuns. De asemenea expresia nu ar fi fost coerentă nici dacă
cuvântul „criteriu” ar fi fost folosit la singular. În acest caz ea ar fi lăsat să se înţeleagă
că există doar un singur astfel de criteriu, ceea ce, vedem, este fals. Cerinţa acestui
chestionar ar fi devenit una cu sens dacă ar fi fost formulată astfel: „Care dintre
următoarele reprezintă criteriu de apreciere a eficacităţii frânelor?”

semnalul
Dacă poliţistul se află în intersecţie cu faţa către conducătorul autovehiculului şi îi
adresează acestuia un alt semnal decât poziţia sa, care înseamnă „Oprire“,
conducătorul trebuie:

A. să respecte semnalul poliţistului;

B. să continue mersul, deoarece semnele poliţistului sunt contradictorii;

C. să oprească şi să aştepte semnalul pentru continuarea deplasării.

În primul rand remarc formularea incompletă a implicaţiei: orice “dacă” implicativ trebuie
să fie urmat de un “atunci”. În exprimarea amicală a limbajului natural cuvântul “atunci”
se omite, fiind înţeles implicit. Însă în stilul official, juridic în acest caz, el trebuie să
existe, la fel ca şi claritatea exprimării.

Apoi cerinţa testului nu spune clar dacă poziţia poliţistului înseamnă „Oprire“ sau un alt
semnal decât poziţia poliţistului înseamnă „Oprire“ . Pentru clarificarea exprimării cerinţa
ar fi trebuit formulată astfel:
1 . „Dacă poliţistul se află în intersecţie cu faţa către conducătorul autovehiculului şi îi
adresează acestuia un alt semnal decât cel de „Oprire“, atunci conducătorul trebuie:”

Sau
1 . „Dacă poliţistul se află în intersecţie cu faţa către conducătorul autovehiculului şi îi
adresează acestuia cu semnalul „Oprire“, atunci conducătorul trebuie:”

Dar, ţinând cont de numeroasele abateri de la nucleul semantic al termenilor, alegerea

între cele două sensuri ia mai mult timp decât răspunsul în sine.

Cum
Cum se execută depăşirea autoturismelor şi a autocamioanelor pe un drum fără
marcaje, pe care circulaţia se desfăşoară în sens unic?
Variante de răspuns
A. pe partea stângă;
B. pe partea dreaptă;
C. pe ambele părţi.

În locul unui complement de loc avem unul de mod. Aşadar, în acest caz în loc de
„Cum” întrebarea trebuie să conţină “Pe unde”

intenţionează să se angajeze
http://e-drpciv.ro/intrebare/54/
sunteti_obligat_sa_reduceti_viteza_pana_la_limita_legala_la_trecerile_pentru_pietoni_nesemafo
rizate_dar_semnalizate_prin_indicatoare_si_marcaje_daca

Sunteţi obligat să reduceţi viteza până la limita legală la trecerile pentru pietoni
nesemaforizate, dar semnalizate prin indicatoare şi marcaje, dacă:
Variante de răspuns
A. drumul are cel mult o bandă pe sens, iar pietonii aflaţi pe trotuar intenţionează să se
angajeze în traversare;
B. drumul are cel puţin două benzi pe sens;
C. trecerile sunt localizate în dreptul staţiilor de tramvai.

În această întrebare, ca în multe altele, examinatul nu se gândeşte la legislaţia rutieră ci

face exerciţii de interpretare a sintagmei „intenţionează să se angajeze”. Se ştie că
atunci când pietonul se angajează în trecere pe o astfel de zonă marcată e nevoie să
oprim. Dacă stăm vreo câteva minute, ne dăm seama că pietonii nu s-au angajat în
traversare pentru că în niciuna dintre variante nu este menţionată oprirea. În acest caz
se ştie că nu există variante fără cel puţin un răspuns corect. În celelalte două
răspunsuri nu se precizează existanţa pietonilor şi, prin urmare nu e nevoie nici de
reducerea vitezei şi nici de oprire. Aşadar e logic să fie prima variantă însă nu e logic ca
aceste chestionare să fie un test de inteligenţă ci unul de legislaţie. Varianta de răspuns
trebuie să precizeze ????????
Se interzice circulaţia pe drumurile publice a autovehiculelor dacă:

A. echipamentul de frânare este defect;

B. emisia de gaze atinge limita legală admisă;

C. au montate dispozitive de iluminare şi de semnalizare, altele decât cele omologate

de autoritatea competentă.

Ne dăm seama că este vorba despre autovehicule, că doar n-o sa sufere şoferul pentru
că autorităţile n-ar fi plasat corect semnele pe drum. Dar remarc cât de neromâneşte
sună propoziţia :

”Se interzice circulaţia pe drumurile publice a autovehiculelor dacă au montate

dispozitive de iluminare şi de semnalizare, altele decât cele omologate de autoritatea
competentă.”
Eu unul aş fi pus

”Se interzice circulaţia pe drumurile publice a autovehiculelor dacă – acestea au

montate alte dispozitive de iluminare şi de semnalizare decât cele omologate” Nu mai
era nevoie de precizarea celui care face omologarea, respectiv „autoritatea
competentă”. Se subînţelege. Poate oare altcineva în afară de autoritatea competentă
să omologheze aceste semne? Eu zic că nu. Mai bine precizezi tu acolo cu adjectivul
de apropiere „acestea” faptul că e vorba despre autovehicule şi nu drumuri.

Contradictii

transport public

516. Precizaţi în care situaţie vehiculele enumerate mai jos au prioritate de trecere:
A. vehiculele aflate în sensul giratoriu, faţă de cele care se pregătesc să intre în sensul
giratoriu;
B. autovehiculele din serviciile regulate de transport public, care se pun în mişcare din
staţie;
C. vehiculele care execută manevra de întoarcere.

În dorinţa de a face întrebări capcană cu orice preţ, Garcea chestionatorul securistul, a

forţat sensul conceptului de prioritate în varianta 2 de răspuns. Faptul că staţia este
prevăzută sau nu cu alveola este decisiv pentru o astfel de întrebare. După cum vedem
în variantă nu se spune nimic despre alveolă, ceea ce per total nu o dă validă. Dar în
acest caz nu mai e vorba de vreo posibilitate de existenţă a unei priorităţi deoarece
fenomenul priorităţii e specific doar drumurilor intersectate. Dar iată că în cazul întrebării
următoare (autobuzul) regula se schimbă

autobuzul

Cum procedaţi în situaţia dată?

Variante de răspuns
a. reduceţi viteza şi la nevoie opriţi;
b. depăşiţi fără restricţii autobuzul;
c. opriţi la 5 m în spatele autobuzului.

Răspunsul corect la această întrebare ar fi A. Dar, conform răspunsului de la întrebarea

de mai sus, el trebuie să fie B. Nu este nevoie să reducem viteza şi la nevoie să oprim
deoarece se vede clar că staţia de troleu se află pe o bandă. Troleul nu are nici un
motiv să iasă pe banda a doua şi nimeni nu-i dă prioritate dacă o face, conform
legislaţiei şi a lipsei de validitate a variantei B de răspuns de la întrebarea anterioară.
Alveola nu se desenează ci se încastrează în trotuar, fiind o bandă în plus de câţiva metri.
Legislaţia dă un indiciu clar asupra acestui fapt. La Art. 131 (1) se spune:

„La apropierea de o staţie pentru mijloace de transport public de persoane prevăzută cu alveolă,
din care conducătorul unui astfel de vehicul semnalizează intenţia de a ieşi, conducătorul
vehiculului care circulă pe banda de lângă acostament sau bordură este obligat să reducă viteza
şi, la nevoie, să oprească pentru a-i permite reintrarea în trafic.”

Aşadar se dă prioritate unui mijloc de transport public de persoane ce se pregătească să iasă din
staţia prevăzută cu alveolă de către conducătorul vehiculului care circulă pe banda de lângă
acostament sau bordură, adică banda 1. În cazul de faţă se vede treaba că conducătorul
vehiculului nu mai circula pe banda 1 aşa cum precizează legislaţia, ci pe banda 2. Din definiţia
dată de https://dexonline.ro/definitie/alveol%C4%83, vedem că alveola este în general o
cavitate.

Cineva a întrebat la secţiunea de comentarii dacă se poate vorbi în acest caz de

alveolă.http://e-drpciv.ro/intrebare/923/cum_procedati_in_situatia_data . Cu tupeu de borfaş
tipic pentru aceste întrebări, cel ce dă lămuriri în privinţa acestor întrebări a răspuns:
„este desenata”. Uitaţi-vă că acest dialog s-a purtat pe undeva prin mai 2013. Nimeni nu s-a
sinchisit măcar să schimbe această întrebare şi s-o pună în acord cu cea de mai sus. Cam la fel
cum se comportă şi politicienii. În loc să-şi de aseama de gogomănie şi să schimbe răspunsurile
sau să semnaleze pe cei ce răspund de ele, gogomanul în cauză a preferat să de-a o definiţie nouă
alveolei.
Nu trebuie pierdut din vedere faptul că în cazul de faţă s-ar putea să avem de a face cu
Garcea chestionatorul care n-a fost până acum la oraş. Se pare că el n-a văzut în viaţa
lui un troleibuz şi îl confundă cu autobuzul
.

permanent
Conducătorii de autovehicule au următoarele obligaţii, înainte de a pleca la drum:
Variante de răspuns
a. să verifice sistemul de lumini şi semnalizare;
b. să verifice instalaţia de climatizare;
c. să menţină permanent curat parbrizul.

Păi ori „înainte de a pleca la drum” ori „permanent”?

relaxată
Cum trebuie să procedaţi pentru a vă păstra starea de vigilenţă pe tot parcursul
deplasării?

A. conduceţi cât mai încordat, cu faţa cât mai aproape de parbriz, pentru a vedea tot ce
se întâmplă pe drumul public, în faţa dvs.;

B. vă concentraţi atenţia, dar adoptaţi o atitudine relaxată la volan, având control asupra
efectuării tuturor manevrelor de care depinde siguranţa călătoriei;

C. vă găsiţi o preocupare mai plăcută, cum ar fi manevrarea aparaturii radio-video,

întreţinerea unor discuţii cu pasagerii sau folosirea telefonului mobil.

Cea mai logică variantă de răspuns este totuşi B. Probabil că doar Garcea
chestionatorul poate să fie şi concentrat şi relaxat în acelaşi timp. Că doar Garcea
chestionatorul e un Chuck Norris, se ştie. Iar Chuck Norris niciodată nu doarme. El
aşteaptă.

funcţionează nu

În care dintre situaţii consumul de carburant al unui motor creşte?

A. atunci când motorul nu atinge temperatura de funcţionare;

B. atunci când fumul de eşapament este de culoare neagră;

C. atunci când motorul funcţionează cu întreruperi.

Aici este o situaţie de răspuns confuz. Când pui un răspuns capcana care e greşit, îţi
poţi permite să pui situaţii absurde sau contradictorii ca variantă de răspuns. Atunci
când însă o astfel de variantă este declarată corectă, avem o problemă. Cu întreruperi
de program TV poate eventual funcţiona televizorul. Când ceva „funcţionează cu
întreruperi” se vede treaba că funcţionează în gen da nu. Adică funcţionează o perioadă
şi alta ulterioară nu. Descifrând misterele minţii lui Garcea chestionatorul instructorul ne
putem imagina că motorul funcţionează cu intermitenţe, adică pe perioade mai scurte
sau mai lungi, alternante cu perioade de nefuncţionare. Cine se pricepe la mecanică,
poate şti că eventual consumul e mai mare în acest caz şi poate bifa varianta. Dar, din
exprimarea anapoda a lui Garcea chestionatorul instructorul se poate înţelege că dacă
ai întrerupt motorul în timp ce staţionezi, rişti să rămâi fără benzină.
– Ce faci aici bă?
– Staţionez, cu motorul oprit !
– Ce vorbeşti bă? Tu faci risipă de carburant pe banii ţării bă?

întâlnirea
În ce situaţii sunteţi obligat să acordaţi prioritate de trecere?

A. într-o intersecţie nedirijată, atunci când pătrundeţi pe un drum naţional, venind de pe

un drum judeţean;

B. la întâlnirea indicatorului „Drum cu prioritate“;

C. la întâlnirea pietonilor aflaţi pe sensul de mers opus.

A este sigur. B nu este sigur. Am stat ceva să mă gândesc la C. Ştiam că un conducător

auto nu trebuie să oprească înaintea trecerii de pietoni dacă aceştia se află pe partea
opusă a străzii, adică pe trotuarul cel mai îndepărtat de noi, peste sensul opus de mers.
Numai că formula „întâlnirea pietonilor aflaţi pe sensul de mers opus” m-a pus pe
speculaţii logico-lingvistice. Mai întâi remarc celebra deja întortochere gramaticală
specifică crizei de inteligenţă a lui Garcea chestionatorul instructorul. Un enunţ fluent
este „întâlnirea pietonilor aflaţi pe sensul opus de mers „. Altfel s-ar putea crede că
există un „mers opus” pe care mă abţin să-l descriu.

Apoi se poate vedea în acest enunţ şi cuvântul „întâlnire”. Acesta m-a decis să trec
peste regula mai sus stipulată şi să bifez şi varianta C. Definiţia întâlnirii este zgigig Prin
urmare se cheamă că pietonii în cauză nu se află neapărat pe trotuarul opus ci se pot
afla chiar pe la jumătatea drumului, încă pe sensul opus de mers într-adevăr, dar în
apropierea sensului propriu de mers. Ori asta înseamnă că trebuie să primească
prioritate

-------------------------------

Stupide

cretini

Cum procedaţi la întâlnirea panoului şi a indicatorului?

Variante de răspuns
a. opriţi, vă asiguraţi şi acordaţi prioritate tuturor vehiculelor;
b. acordaţi prioritate vehiculelor care circulă din stânga;
c. acordaţi prioritate numai vehiculelor de transport public de persoane.

După Garcea chestionatorul răspunsul corect este a. Se dă prioritate celor care vin din
stânga pentru că drumul pe care merg e prioritar, şi celor care vin din dreapta, după
regula intersecţiilor nesemaforizate. Dar daca cineva vine din fata si vrea sa vireze la
stanga (din unghiul lui, adica sa ajunga pe strada din dreapta imaginii, strada care
conform panoului aditional NU este drum prioritar) atunci el iese de pe drumul cu
prioritate. Prin urmare el trebuie sa dea prioritate de dreapta, iar pentru ca schimba si
directia de mers deci iar trebuie sa acorde prioritate). Iată un răspuns greşit pus ca fiind
corect.

traumatismelor
Ce măsuri de prim ajutor se vor lua în cazul traumatismelor coloanei vertebrale, dacă
accidentatul are căile respiratorii libere?
Variante de răspuns
A. mutaţi accidentatul pe scaunele din spate;
B. încercaţi să întoarceţi accidentatul, dacă se află într-o poziţie arcuită;
C. nu mişcaţi accidentatul din poziţia în care l-aţi găsit până la sosirea serviciilor mobile
de urgenţă, cu excepţia cazurilor în care există un pericol de foc sau de asfixie,
asigurându-i doar funcţiile vitale.

Am pus corect pe C, însă de unde îşi dă seama un om simplu că accidentatul are

traumatisme ale coloanei vertebrale probabil că numai Garcea chestionatorul ştie.

fumul
http://e-drpciv.ro/intrebare/639/
in_care_dintre_situatii_consumul_de_carburant_al_unui_motor_creste
În care dintre situaţii consumul de carburant al unui motor creşte?
A. atunci când motorul nu atinge temperatura de funcţionare;
B. atunci când fumul de eşapament este de culoare neagră;
C. atunci când motorul funcţionează cu întreruperi.

După Garcea chestionatorul toate trei variantele sunt corecte. Aş vrea să analizăm mai
întâi varianta A. Cum vi se pare această formulare:

„consumul de carburant al unui motor creşte atunci când motorul nu atinge temperatura
de funcţionare”

Dacă o luăm orbeşte putem să înţelegem că motorul nu funcţionează decât la o

anumită temperatură, şi că de obicei ea este mai mare decât cea a mediului în care
trăim. Ceea ce e oarecum corect. Mi-aduc aminte cum pe vremuri vecinul tractoristul
pornea iarna motorul tractorului mai întâi încălzindu-l cu o făclie. Motorul chiar nu poate
funcţiona la temperaturi foarte scăzute. În acest caz varianta A este incorectă pentru că
dacă motorul nu porneşte din cauza frigului el nu poate în nici un cază să aibă un
consum de carburant crescut. Să-i spună cineva şi lui Garcea chestionatorul că motorul
nu consumă nici mai mult nici mai puţin carburant atunci când nu funcţionează. Poate
că cineva a rătăcit acel carburant pe undeva… Dar în nici un caz nu s-a terminat
noaptea trecută când era motorul îngheţat.

Însă exprimarea lui Garcea chestionatorul lasă să se înţeleagă că motorul nu ar

funcţiona deloc dacă nu se atinge respectiva temperatură, ceea ce este fals. De
faptexistă o temperatură optimă a motorului, de 90 grade Celsius. La această
temperatură motorul consumă cel mai puţin combustibil. Dacă ea creşte sau scade
atunci consumul de combustibil creşte. Iată că toată problema pleacă de la expresia
ciudată „temperatură de funcţionare”, care are şi o formă pleonastică deoarece motorul
ce consumă combustibil presupune funcţionare. Dacă ea este înlocuită cu cea de
„temperatură optimă” atunci varianta A capătă sens şi devine corectă.

La punctul B, după cum au mai observat şi alţii, există anomalia falsei cauzalităţi a
creşterii consumului de carburant datorită fumului negru. Te şi gândeşti să pui nişte praf
deschis pe ţeava de eşapament ca să se deschidă culoarea fumului şi să consumi mai
puţin. Dacă-l combini cu praf var sau de cretă, oare ai şanse să economiseşti
combustibilul?
La drept vorbind, într-adevăr, un consum mai mare de carburant decât e normal implică
evacuarea unui fum negru. Doar că asta nu trebuia formulată în acel fel. Problema
acestei exprimări este dată de faptul că nu se foloseşte precis verbul „a creşte”. Dacă
spui „consumul de carburant al unui motor creşte”, atunci din asta se înţelege şi
prezentul continuu, care este un mic viitor. Se înţelege din această exprimare în şir că
fumul negru e cauza consumului mărit, la fel cum este în cazurile A şi C. Exprimarea ar
fi fost mai normală dacă verbul „a creşte” era conjugat la trecut şi întrebarea ar fi sunat
astfel:
”În care dintre situaţii motorul are un consum crescut de carburant?”

Dar chiar şi aşa, precizia ei nu este satisfăcătoare. Garcea chestionatorul nu foloseşte

corect aici cuvântul „situaţie”. Problema mare a lui rămâne totuşi proprietatea termenilor
şi limba română la care făcea el avioane când era mic şi simpatic. După DEX, o situaţie
este:

”Totalitatea împrejurărilor care determină la un moment dat condiţiile existenţei unei

fiinţe, a unei colectivităţi, a unei activităţi; stare de fapt care decurge de aici pentru
cineva sau ceva”

Aşadar, în cele trei răspunsuri există două „situaţii”, adică două cauze ale consumului
prea mare de carburant, respectiv A şi C, cu câteva condiţii structurale specifice
situaţiei. A-ul se referă la temperatura prea mică a motorului, iar C-ul se referă la lipsa
lui de continuitate. Motorul înseamnă aici acea „totalitate a împrejurărilor”, ansamblul,
lucrurile exterioare carburantului propriuzis. Dimpotrivă, B-ul nu este o „situaţie”. El este
o altă formă a carburantului, respectiv transformarea lui în fum, după ardere. Fumul nu
este în acest caz o totalitate a împrejurărilor, un ansamblu exterior carburantului ci
însuşi carburantul aflat într-o altă fază de existenţă. Formularea propusă mai sus de
mine cu verbul „a creşte” conjugat la trecut ar putea fi şi mai bine făcută dacă din ea ar
dispărea şi acest cuvânt „situaţie”. Părerea mea e că exprimarea coerentă a întrebării în
acest caz ar fi trebuit să fie ceva de genul:

„Care sunt indiciile unui consum ridicat de carburant al unui motor?”

m trebuie să fie nivelul corect al uleiului din baie?

A. cu aproximativ 1 cm sub reperul MIN;

B. între reperele MIN-MAX, însemnate pe joja de ulei;

C. cu aproximativ 1 cm deasupra reperului MAX.

E clar că e vorba de B. asta e o întrebare pentru copii. Şi eu ştiu că maximul şi minim-ul

nu se depăşesc peste şi sub.

Ce pericole
Ce pericole pot apărea prin nefolosirea centurii de siguranţă?
Variante de răspuns
A. chiar şi la o viteză de coliziune de aproximativ 20 km/h, există riscul unei accidentări;
B. pericolele pot apărea la o viteză de peste 60 km/h;
C. pericolul de accidentare este exclus.

Nu sunt enumerate în variantele de răspuns niciun pericol aşa cum se cere în cerinţă.

Situaţii dubioase:

Galben

La o intersecţie semaforizată, semnalul verde se schimbă în galben. Conducătorul unui

autovehiculul, fiind foarte aproape de semafor, opreşte brusc şi este lovit din spate de
conducătorul care îl urma. Care dintre cei doi conducători a greşit?

A. conducătorul primului autovehicul, care a oprit brusc;

B. conducătorul autovehiculului din spate, care nu a păstrat distanţa de siguranţă în

mers;

C. ambii conducători.

Dacă eşti foarte aproape de semafor trebuie să treci pe galbe pentru că nu ai timp să
frânezi în condiţie de siguranţă.
Întrebarea din cazul de faţă are formă de dublă negaţie. Prima negaţie se află în
cuvântul „interdicţie”. Cealaltă se regăseşte în fiecare dintre cele 3 variante de răspuns;
acordarea priorităţii şi oprirea înseamnă negarea, restricţia libertăţii de mers; restricţia
de viteză este şi ea tot o restrângere de libertate.

Cuvântul „interdicţie” este folosit în sens confuz conform rimei variante de răspuns „să
acordaţi prioritate” . După modul în care arată întrebările se poate induce tendenţios în
eroare că cuvântul potrivit este cel de „obligaţie”. Acordarea priorităţii nu este pe nicăieri
obiectul unei interdicţii ci a unor obligaţii. De asemenea nici o viteză mai mică de 30 km
pe oră nu există ca interdicţie ci doar ca obligaţie. Singura interdicţie minimă este cea
de 50 km pe oră pe autostradă.

În cazul de faţă răspunsul corect ar fi A şi B. Dacă sensul este chiar cel de „interdicţie”,
atunci răspunsul este doar B. Adică este interzis să opreşti autovehiculul, dar nu este
interzis să acorzi prioritate vehiculelor care intră în intersecţie ci chiar asta trebuie să
faci. Asta chiar sugerează semnul, după cum se vede. Eu am răspuns la termenul
folosit, adică B.

În cazul de faţă textul întrebării şi al variantelor de răspuns trebuia să sune astfel

Ce obligaţie aveţi în această situaţie?

A. să acordaţi prioritate vehiculelor care intră în intersecţie;

B. să continuaţi mersul;

C. să circulaţi cu o viteză mai mare de 30 km pe oră.

axa drumului

În care dintre situaţiile de mai jos puteţi folosi banda de lângă axa drumului pe o
autostradă?
A. când efectuaţi depăşirea altor autovehicule, dacă celelalte benzi în direcţia de mers
sunt ocupate;
B. când conduceţi autoturismul cu viteza maximă admisă;
C. când nu sunteţi precedat de alte autovehicule.

După Garcea chestionatorul e doar A. Eu zic că poţi merge şi pe B atunci când ai viteza
maximă admisă. Explicaţia acestei ciudăţenii stă în faptul că întrebarea iese din cadrul
normal şi se duce în cea a ghicitorilor. Ea se referă doar la tine ca începător care
trebuie să mergi cu 20 km/h mai puţin decât limita maximă admisă şi nu la toţi şoferii.

În care dintre situaţiile de mai jos se anulează permisul de conducere?

A. pentru conducerea unui autovehicul sub influenţa băuturilor alcoolice;

B. pentru infracţiunile care s-au soldat cu moartea sau vătămarea gravă a unei
persoane, săvârşite ca urmare a nerespectării regulilor de circulaţie;

C. pentru nerespectarea semnalelor poliţiştilor la trecerea coloanelor oficiale.

Răspunsul „corect” din punctul lor de vedere este B. În video-ul cu explicaţia se spune
aşa:
„Atenţie la varianta A de răspuns deoarece te poate induce în eroare. Conducerea unui
vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice cu o îmbibaţie alcoolică de peste 0,8 grame
litru (în traducere 8 grame pe litru) alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoarea şi
atrage anularea permisului de conducere. Conducerea unui vehicul sub influenţa
băuturilor alcoolice cu o îmbibaţie a alcoolului sub 0,8 grame litru alcool pur în sânge nu
constituie infracţiune. Se constituie contravenţie şi se suspendă dreptul de a conduce
pe o perioadă de 90 de zile

Nu e vorba de nici o „Atenţie” aici ca în faţa unei realităţi pe care nu o cunoşti destul. E
vorba despre la gramatica limbii române şi la proprietatea termenilor care, folosite
impropriu, mă induc într-adevăr în eroare.

https://www.youtube.com/watch?v=ANQVD2Km27E

pentru sonor
În ce situaţii se interzice circulaţia pe drumurile publice a autovehiculelor?

A. atunci când zgomotul în mers sau în staţionare depăşeşte limita legală admisă
pentru tipul respectiv de vehicul;

B. atunci când nu se respectă regulile referitoare la transportul produselor periculoase;

C. atunci când sunt montate alte dispozitive de avertizare sonoră decât cele omologate
de autoritatea competentă.

Toate sunt bifate.

Din cauza drumurilor proaste milioane de români îşi îneacă zilnic nervii în traficul
infernal datorat drumurilor uzate moral. În 20 de ani au murit sute de mii de români în
accidente. Aceşti nemernici care s-au cocoţat în vârful statului şi pe care nimeni nu-i
mai poate da jos nu sunt afectaţi de acest carnagiu. Ei merg cu elicopterele sau cu
coloană oficială. E timpul să ridicăm măcar temporar capul din piept şi să ieşim în
stradă pentru acest minim respect pe care trebuie să îl primim de la acest stat: dreptul
la spaţii publice aerisite pe care nişte drumuri decente le pot realiza.

Problema drumurilor ne vizează pe toţi. Pentru construcţia de drumuri nu-ţi trebuie mare
tehnologie. S-au putut construi pe timpul comunismului. Astăzi e nevoie de câteva
fabrici de ciment şi bitum pentru asta. Miile de şomeri care îşi caută de lucru sau sutele
de mii de muncitori plecaţi în pribegie aşteaptă cu nerăbdare să fie angajaţi în ţară.
Muncitorii noştri se duc şi construiesc fiţele occidentalilor în timp ce ţara noastră ajunge
încet şi sigur pe butuci. E timpul să revitalizăm economia şi să-i chemăm înapoi.

E timpul să ieşim în stradă nu cu miile, nu cu zecile de mii, nici cu sutele de mii, ci cu

milioanele.
Dacă în această societate românească nu există politicieni care să poată să revitalizeze
măcar temporar fabricile de ciment din România pentru a crea timp de 10-20 de ani
autostrăzi şi drumuri decente înseamnă că nu mai e nici o speranţă. Ori plecăm cu toţii
din ţară ori nu mai are rost să mai trăim pentru că această ţară se transformă încet încet
într-un grajd în care asupritorii ne-au închis fără să ne dăm seama.

controlul

La cererea poliţistului rutier, împreună cu reprezentantul autorităţilor abilitate,

conducătorul auto este obligat:
Variante de răspuns
a. să prezinte documentele de călătorie;
b. să-l transporte la unitatea de poliţie;
c. să permită controlul stării tehnice a vehiculului, precum şi al bunurilor transportate.

Fiind proprietate personală, maşina n-ar trebui să fie controlată. Dar cumva trebuie ca
ea să fie verificată pentru că pune pe alţi participanţi la trafic în pericol. SUA oferă acest
abstract drept de a refuza controlul maşinii însă, de multe ori sfârşeşti încătuşat după ce
în prealabil ţi s-a pus un pistol în tâmplă. Aşa că e mai bine o astfel de cedare a
dreptului de încălcare a proprietăţii

In următoarea întrebare se insinuează că un conducător de autocar are acelaşi câmp

vizual ca şi unul de Tico

Câmpul vizual al conducătorului auto se reduce atunci când:

A. viteza de deplasare este mai mare;

B. dimensiunile parbrizului şi ale lunetei sunt mai mici;

C. indicatoarele rutiere sunt de mici dimensiuni.

Câmpul vizual este o sintagmă din oftalmologie şi desemnează „ansamblul punctelor

din spaţiu pe care ochiul il poate percepe atunci când este imobil.”

Acest grup nu mai spune multora mare lucru, însă în acea perioadă a fost foarte în
mare vogă. Practic generaţia mea a crescut cu umorul lor
Dublu standard

distanţe scurte

Ce măsuri trebuie să luaţi atunci când circulaţi în condiţii atmosferice ce împiedică mult
vizibilitatea?
Variante de răspuns
A. să circulaţi pe distanţe scurte şi cu luminile de poziţie în funcţiune;
B. să folosiţi luminile de poziţie şi să circulaţi cât mai aproape de marginea din dreapta
a drumului;
C. să folosiţi luminile de întâlnire.

Răspunsul corect ar fi după Garcea chestionatorul doar C. În situaţia următoare

ifzgfzdug C nu era valabil.
De asemenea A era valabil aici kjhdfvfjdkh

Ce obligaţii are conducătorul auto care intenţionează să repună în mişcare

autovehiculul aflat între alte vehicule staţionate?

A. semnalizează plecarea de pe loc, pentru a fi observat de cei care circulă în acelaşi

sens;

B. semnalizează din timp plecarea de pe loc, se asigură că poate efectua manevra fără
a perturba circulaţia sau fără a pune în pericol siguranţa celorlalţi participanţi la trafic şi
acord&

C. manevrează cu grijă autovehiculul, pentru a nu lovi vehiculele din faţa sau din
spatele său, după care se repune în mişcare.

Eu am pus şi B şi C. Din punctul lor de vedere C nu este o obligaţie. Cum ar veni să faci
tot ce spune B dar să faci invers decât spune C. Nici o explicaţie video pentru care C
este greşită.

rănirea
Conducătorul unui autovehicul angajat într-un accident din care a rezultat moartea sau
rănirea unei persoane poate părăsi locul faptei fără încuviinţarea poliţiei?
Variante de răspuns
A. da, dacă autovehiculul a blocat circulaţia;
B. da, dacă accidentul nu s-a produs din vina sa;
C. nu, întrucât fapta constituie infracţiune.
În acest caz trebuie spus că în cazul rănirii grave a unei persoane Conducătorul unui
autovehicul trebuie să ducă victima la spital cât mai repede pentru a-i slava viaţa.

aspect

Este permisă staţionarea vehiculelor în zona de acţiune a indicatorului „Drum îngustat“?

Variante de răspuns
a. da;
b. nu;
c. legea nu prevede nimic cu privire la acest aspect.
Cuvântul potrivit în această situaţie este cel de „situaţie”. Aspectul înseamnă altceva.
https://dexonline.ro/definitie/aspect

Remorcarea unui autoturism rămas în pană se face cu:

A. o legătură flexibilă omologată, în lungime de 3-5 m, dacă mecanismul de direcţie şi

sistemul de frânare nu sunt defecte;

B. o bară rigidă, lungă de maximum 4 m;

C. o bară metalică, însoţită de un lanţ de siguranţă.

doar 2

Se aplică puncte de penalizare pentru:

A. nerespectarea semnificaţiei indicatorului „Oprire”, instalat la trecerea la nivel cu o
cale ferată;
B. depăşirea cu 31-40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv
pentru categoria din care face parte autovehiculul condus;
C. depăşirea cu 10-20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv
pentru categoria din care face parte autovehiculul condus.

La A se şi ia carnetul, nu doar puncte.

În următorul chestionar Garcea chestionatorul dă un alt sens cuvântului „prevăzător”.

prevăzător
Conducătorul auto prevăzător are în vedere:
http://e-drpciv.ro/intrebare/407/conducatorul_auto_prevazator_are_in_vedere
A. să fie odihnit, iar autovehiculul să corespundă din punct de vedere tehnic pentru
circulaţia pe drumurile publice;

B. să aibă asigurată presiunea normală la roata de rezervă;

C. să observe înaintea altora locurile în care este amplasat aparatul RADAR.

, secret şi numai de el ştiut,

greutatea şi gabaritul
http://e-drpciv.ro/intrebare/856/
in_ce_conditii_pot_circula_pe_drumurile_publice_autovehiculele_si_remorcile
În ce condiţii pot circula pe drumurile publice autovehiculele şi remorcile?
A. când au un aspect civilizat;
B. când nu depăşesc greutatea şi gabaritul înscrise în certificatul de înmatriculare;
C. când sunt în bună stare de funcţionare şi îndeplinesc condiţiile tehnice stabilite prin
lege