Amintiri din copilărie de ,,Ion Creangă” –

monografie a
statului românesc de la secolul al-XX-lea

Portul naţional
 Cartea ,, Amintiri din copilărie” de Ion Creangă este o
operă care cuprinde imaginea luminoasă a vieții satului , a
obiceiurilor și tradițiilor poporului , având în centru
întâmplarile și peripețiile lui Nică a lui Ștefan a Petrei. În
primul plan este descris procesul de formare a lui Nică și
evoluția lui spirituală, cel de-al doilea plan reconstituie,
universul vieții țărănești, atmosfera patriarhală a satului,
cu instituțiile sale: familia , școala , biserica , armata.
 Din aceasta operă putem schița mai multe elemente ale
portului național precum ar fi : cămeși, opinci, sumane,
ciubote, genunchere, ițari , cămeșoie, pălării, papuci,
brâu, sărdace, bernevici, năframe... Aceste elemente nu le
desprindem direct din operă, dar sunt foarte clar descrise în
anumite pasaje. Chiar de la începutul operei descifrăm că copii
la școală purtau cămeși : ,,Smărăndița a mâncat papara, și
plângea ca o mireasă, de sărea cămeșa de pe dînsa.”.Din anii
nașterii lui Ion Creangă s-a păstrat și în ziua de azi tradiția de a
merge la școală în cămeși.În cazul în care Nică trebuia să plece
la Broșteni la școală,bunica însă a avut mare grijă de el dîndu-i
cu el tot de ce are nevoie cele mai necesare lucruri cum ar fi
opinci ;i sumane: ,,...scoțând o piele de porc sălbatic din cămară
și croind cîte-o pereche de opinci pentru Dumitru și pentru
mine;apoi le-a îngruzit frumos și a petrecut cîte-o păreche de ață
neagră de păr de cal prin cele nojițe.Și a treia zi după
asta,dându-ne schimburi și cîte două părechi de obiele de suman
alb , ne-am încălțat binișor și...”

Școala din Broșteni în care a învațat Nică a lui Ștefan a Petrei

 În partea a-II-a cînd Nică merge la furat cireșe, mătușa
Mărioara vorbește despre tradiția de a aduce din tîrg sumani și
multe multe alte haine : ,, …s-aducă niște sumani , ... giguri de
sumani și lăi și de noaten, care se vând și pănură și cusute ... ” .
Autorul dar și personajul principal vorbește despre tradița de a
se face șezători la care torc și fete și băieții și bărbații și
femeile,la aceste sărbători se făceau sumane se țesea la stative,
se cosea . Pe lângă stilul vestimentar mai fac parte și materialele
din care sunt confecționate hainele și încălțămintea prin aceste
se enumeră:bumbac, in, cînepă, șanuri(calopad care se introduce
în încălțăminte pentru ai menține forma), calupuri(model după
care se reproduc obiecte identice adic încălțămintea),
astrăgaciu(instrument de cizmărie folofit la întins talpa sau la
întors cizmele pe față după ce au fost cusute), bedreag(scaun de
lucru special pentru cizmar ), dichiciu(unealtă folosită în
cizmărie care face desene pe talpa încălțămintei), piedcă(cureaua
cizmarului), hască(bucată de piele care se pune pe cizmă),
clin(bucată de stofă pentru a lărgi îmbrăcămintea),ace,ață,
ciocan,sule,clește,pilă(uneală folosită la ajustarea manuală a
unor obicte dure), ghinț(unealtă de cizmărie cu care se lărgeste
încălțămintea sau cizma), călacan(o substanță
colorantă),ciubotele se dădeau cu dohot și se făcea pielea de pe
ele ca bumbacul.
 În concluzie pot spun că portul tradițional a contribuit intr-o
însemnată pare în formarea operei lui Ion Creangă deoarece
fiecare element stilistic dă un aspect umoristic ,important dar și
realist acestei opere .