 Ad multos annos! (La mulți ani!

)
 Ars longa, vita brevis. (Arta este lungă, viața este scurtă.)

 Barba non facit philosophum. (Barba nu te face filosof.)

 Beneficium accipere, libertatem est vendere. (Dacă accepți o favoare, îți vinzi libertatea.)

 Carpe diem. (Traiește clipa; Profită de această zi.) (Horatius)

 Cave canem. (Pazește-te de câine.)

 Docendo discimus. (Învățând pe alții, învățăm și noi.)

 Dum spiro, spero. (Cât timp respir, sper.)

 Ex fructu arbor cognoscitur. (Arborele se cunoaște după fructe.)

 Ego sum qui sum. (Eu sunt cel ce sunt.)

 Festina lente! (Grăbește-te încet!)

 Fiat lux! (Să se facă lumină!)

 Gaudeamus igitur. (Să ne bucurăm deci.)

 Grosso modo. (În linii mari.)

 Habent sua fata libelli. (Carțile își au destinul lor.)

 Hodie mihi, cras tibi. (Azi pentru mine, mâine pentru tine.)

 Inter arma silent leges. (În timpul razboiului, legile sunt mute.)
 In vino veritas. (Adevărul este în vin.)

 Labor omnia vincit. (Lucrul învinge tot.)

 Magister ludi. (Învățătorul școlii.)

 Memento mori. (Nu uita ca ești muritor.)

 Non scholae, sed vitae discimus. (Nu pentru școală, ci pentru viață învățăm.)
 Nihil novi sub sole. (Nimic nou sub soare.)

 Omnia vincit amor. (Iubirea învinge tot.)

 Omnia mea mecum porto. (Port cu mine tot ce este al meu.)

 Per aspera ad astra. (Prin greutăți spre la stele.)

 Pia mater. (Mamă iubitoare.)

 Qui scribit, bis legit. (Cine scrie citește de două ori.)

 Qui tacet, consentire. (Cine tace e de-acord.)

 Repetitio mater studiorum est. (Repetiția este mama învățăturii.)

 Sine labore non erit panis in ore. (Fără muncă nu mânânci pâine.)
 Si vis pacem, para bellum. (Dacă vrei pace, pregătește-te pentru război.)

 Tarde venientibus ossa. (Pentru cei care vin târziu, oase sau Pentru cei care întârzie,
oase.)
 Tempora mutantur et nos mutamur in illis. (Timpurile se schimbă și noi, în ele.)

 Ubi bene ibi patria. (Unde-i bine, acolo este patria mea.)
 Ut ameris, amabilis esto. (Fii amabil, iubit vei fi.)

 Vincit omnia veritas. (Adevărul învinge totul.)

 Verba volant, scripta manent. (Vorbele zboară, scrisul rămâne.)
 Traditii si obiceiuri in satul Leuseni r. Hincesti

Tradițiile și obiceiurile locuitorilor din satul natal, adânc înrădăcinate în trecut,

sunt păstrate cu sfințenie și transmise din generație în generație ca de exemplul
Uratul si semanatul.

În ajunul lui sf. Vasile pe 13 ianuarie incepind cu ora 16 copii cu clopotelul in

mina incep a merge pe la casele gospodarilor cu uratul, Gospodinele in semn de
raslata pentru pentru uratura in care doresc gospodarilor sanatate si sibelsug in
gospodarie sunt serbiti cu covrigi ,biscuiti ,dulciuri si nu in ultimul rind bani pentru
ca peste an gospodarul casei sa nu duca lipsa de finnte in familie. Pe la ora 18
pornesc cu uratul cete de baieti mai mari si cear si flacai, tinerii „mascaţi” pornesc
în cete prin sat cu Plugusorul purtând costume ale diferitor personaje , intotdeauna
însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței, este menit să alunge cea a
fost rău și să aducă ceea ce este benfic pentru agricultură. Fac veselie in gospodarii
de oarece ei au ce ei instrumente musicale si dup ace termina de urat fac cite o hara
cu gospodarii casei.La fel sunt serviti cu colaci si bani.A douazi de sf Vasile de
dimineata copilasii pornesc cu semanatul, Semanatul este un obicei agrar, practicat
de copii Semanatorii purtând traistute de gât încărcate cu semințe de grâu, secară,
orz, ovăz, porumb, intrind în case, aruncă boabe cu mâna, imitând semănatul pe
ogor, și urează gazdelor sănătate și roade bogate. Ei sunt răsplătiți cu mere, colaci
dulciuri si bani. După plecarea lor, gospodinele adună semințele și le duc înograda
pasarilor, pentru a fi sănătoase peste an si avea noroc de a scoate cit mai multi
puisori.