9.

Marile conficte ale secolului XX

9.1. Primul Război Mondial – un nou tip de război
Pretextul declanşării Primului Război Mondial l-a constitui asasinarea, la 28 iunie 1914, la
Sarajevo, capitala Bosniei-Herţegovinei, a lui Franz-Ferdinand, prinţului moştenitor şi nepot al
împăratului Austro-Ungariei, Franz Iosif, de către un sârb.
O lună mai târziu, pe 28 iulie 1914, el a izbucnit când Austro-Ungaria a declarat război Serbiei.
De citit textul pag.76 şi răspuns la întrebări.
1. UN NOU TIP DE RĂZBOI Pe Frontul de Vest, Germania a aplicat Panul Schlieffer, care
prevedea atacarea rapidă a Franţei prin nord, încălcând neutralitatea Belgiei şi înfrângerea
acesteia înainte ca Rusia să-şi mobilizeze armata. Armata germană ducând un război de
mişcare ajunge la 40 Km de Paris, dar este oprită în luptele de pe Marna. Germanii au o surpriză
datorită intervenţiei imediate a britanicilor şi intrarea rusilor în acţiune, înainte de a-şi fi
terminat mobilizarea.
Războiului de mişcare (manevrier) a eşuat în favoarea războiului de poziţii, în care trupele şi-
au întărit poziţiile prin tranşee, sârme ghimpate, cazemate etc. Cum războiul de prelungea, în
spatele frontului activitatea economică trebuia să continue. Pentru aceasta femeile i-au înlocuit
pe bărbaţii plecaţi, atât în fabrici, cât şi la muncile agricole sau în birouri. O consecinţă a
prelungirii războiului a fost şi „promovarea femeii”.
Războiul total: În 1915 metodele de luptă se schimbă. Apar noi arme: tancul, avionul,
submarinul, gazele de luptă, grenada, minele, etc.
Obiectivul luptei era acum de a produce adversarului cât mai multe pierderi umane şi
materiale. Acesta este războiul de uzură.
În 1917, deoarece războiul se prelungea, problemele economice au devenit esenţiale. În aceste
condiţii s-a introdus un control sever asupra producţiei şi consumului. Consumul de alimente a
fost raţionalizat, industria a fost militarizată şi s-a introdus munca obligatorie. Antanta a încercat
izolarea Punterilor Centrale prin instaurarea unei blocade maritime, iar Germania a ripostat şi a
recurs la războiul submarin total.
În aceste condiţii, SUA intră în război de partea Antantei, dar Rusia epuizată trece prin două
revoluţii şi închei pace separată în martie 1918.
MARILE BĂTĂLI: (de citit şi analizat textul din manual)
- 1914 au fost L. de pe Marna (f.vest) şi Tannenberg şi Lacurile Mazuriene (f.est)
- 1915 debarcarea de la Gallipoli, ofensiva împotriva Rusiei
- 1916 L. Verdun şi Somme; - 1917 L. Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz
- 1917 războiul total
În 1918 Germania atacă din nou pe Frontul de Vest şi obţine mai multe victorii, dar ulterior
datorită aportului SUA sunt nevoiţi să se retragă. În toamna lui 1918 Puterile Centrale sunt
nevoite să capituleze pe rând: Bulgaria (sept.), Imperiul otoman (oct.), Austro-Ungaria (nov.) şi
Germania (11 noiembrie).

*Temă: Vocabularul şi întrebările de la pag.77

 9.1. Primul Război Mondial – un nou tip de război

D1 “Pentru un stat ambiţios şi care încă nu a obţinut rangul de care este demn, care
are imperios nevoie să-şi lărgească domeniul său colonial şi care, în fond, nu poate
obţine aceasta decât cu preţul altor sacrificii, doctrinele pacifiste, tribunalele de
arbitraj etc. reprezintă apriori un pericol, căci sunt chemate să împiedice o deplasare a
puterilor... Nici un tribunal de arbitraj din lumea asta nu va fi capabil să schimbe, în
avantajul nostru, prin arta diplomatică, împărţirea pământului, aşa cum este ea
stabilită”. (Friedrich von Bernhardi – principalul teoretician al războiului, după Istoria
universală în texte)
C1 Identificaţi în text o cauză a Primului Război Mondial.
D2 “Ieri, 15/28 iunie, se celebra aniversarea bătăliei la Câmpia Mierlei... şi era
sărbătorit patriotul sârb Miloş Obilici care, dimpreună cu doi compatrioţi ai săi, l-a
asasinat, în 1389 pe sultanul Murad... Noi suntem cei cărora, în locul turcilor, le revine
rolul duşmanului ereditar. Iată motivul pentru care cei trei tineri autori ai atentatului de
la Sarajevo, Princip, Cabrinovici şi necunoscutul care a aruncat bombe par să-şi fi
propus o reeditare a dramei desfăşurate la Kosovopolje... Ani în şir s-a semănat în
Serbia ura împotriva monarhiei; anul a crescut şi s-a recurs un asasinat.” (Raportul
ambasadei austro-ungare de la Belgrad, 16/29 iunie 1914)
C2 Atentatul de la Sarajevo a fost o cauză a declanşării războiului sau un pretext?
D3 Ultimatul german adresat Belgiei, 2 august 1914. “Guvernul german a primit ştiri
conform cărora forţele franceze ar avea intenţia să mărşăluiască pe Meuse spre Givet şi
Namur. Aceste ştiri nu lasă nici o îndoială asupra intenţiei Franţei de a ataca Germania
prin teritoriul belgian. Guvernul imperial german se teme că Belgia, în ciuda
bunăvoinţei sale, nu va fi în măsură să respingă fără ajutor, cu suficientă certitudine, un
marş francez asupra Germaniei... Pentru a risipi orice neânţelegere, guvernul german
declară ceea ce urmează: 1. Germania n-a avut în vedere nici un act de ostilitate
împotriva Belgiei. 2. Germania se angajează... să evacueze teritoriul de îndată ce pacea
este încheiată... 4. Dacă Belgia are o atitudine ostilă trupelor germane..., Germania va
fi obligată să considere Belgia drept inamic”.
D4 Declaraţia de război a Germaniei adresată Franţei (3 august 1914):“Domnule
Preşedinte al Consiliului, Autorităţile administrative şi militare germane au constatat
un anumit număr de acte de ostilitate comise pe teritoriul german de către aviatorii
militari francezi. Multe dintre acestea s-au manifestat prin violarea neutralităţii Belgiei
şi a teritoriului acestei ţări... Am fost însărcinat şi am onoarea să fac cunoscut
excelenţei voastre că, în prezenţa acestor agresiuni, Imperiul German se consideră în
stare de război cu Franţa, din cauza acestei ultime puteri. Am în acelaşi timp onoarea
de a aduce la cunoştinţa excelenţei voastre că autorităţile germane vor reţine navele
comerciale franceze care se găsesc în porturile germane, dar că ele vor fi eliberate dacă
în 48 de ore reciprocitatea completă va fi asigurată”.
C3 Consideraţi că argumentele Germaniei din sursele, D3-D4, sunt
adevărate? Argumentaţi-vă opinia.
D5 Entuziasmul popular cauzat de izbugnirea războiului: “Toţi eram extrem de
entuziaşti. Drapelele fluturau peste tot. Oamenii le aruncau flori soldaţilor sau le
puneau în ţevile armelor. Soldaţii primeau ţigări şi cicolată. Mamele şi soţiile alergau
pe lângă ei. Toţi cântau: Ne revedem în patrie”
(Relatarea unui martor ocular din Germania)
D6 “Pentru toţi tinerii din întreaga lume, războiul înseamnă aventură, datoria către
ţară, patriotism şi decoraţii, toate la un loc. era grozav, pentru că puteai să pleci de
lângă familie. Îţi luai viaţa în propriile mâini la 18, 19 sau 20 de ani, ceea ce e grozav”
(Relatarea unui militar din armata britanică)
D7 “Eram convinşi că armata franceză va face minuni, că va ajunge la Berlin în 48
de ore, nu mai mult. Nu ne-am închipuit că războiul se va prelungi atât de mult şi va fi
atât de violent” (Relatarea unui militar francez)
D8 Hrana în armata germană:“Fireşte că era foamete. Mâncam pâine neagră cu
miere artificială, dar nu era rău. Mulţi cai mureau, aşa că aveam carne de cal. Era
amuzant când dădeam peste un cal mort. Treceam pe lângă el şi în 10 minute nu mai
rămâneau decât oasele, pentru că toţi luau câte o bucată de carne în buzunare, pentru
masa de seară. Unii i-o dădeau celui ce pregătea supa. Supa avea mai ales legume
uscate. Noi le spuneam «sârmă ghimpată», atât de tari erau. Dar, dacă puneai şi o
bucată de carne de cal, zeama căpăta ceva gust.” (Relatarea unui militar german
participant la război)
D9 În traşeele britanice:”Când ne întorceam din tranşee erau nişte băi mari, cu aburi
unde intram şi ne dezbrăcam. Făceam o baie fierbinte şi la ieşire primeam haine noi.
Hainele spălate nu aveau păduchi, dar aburul nu distrugea ouălele. Ne uitam subsuară,
unde păduchii îşi depuneau ouălele. Dacă erau, ne dezbrăcam, luam o ţigarî sau, şi mai
bine un trabuc şi ardeam ouăle: le atingeam cu ţigara şi explodau. Ne ardeam flanela
sau cămaşa, dar asta nu conta. Scăpam de ouă şi de păduchi până când ne întorceam în
tranşee şi ne infestam din nou.” (Relatare a unui militar britanic participant la război)
D10 Situaţia din Germania “În Magdenburg, în Hanovra, au fost dezordini grave
care s-au întins în şi provincie unde au dăinuit două zile. În Germania speranţa unei
recolte satisfăcătoare a cedat locul celei mai adânci disperări... Recolta din 1916
ameninţă să fie tot atât de proastă ca cea din 1915... În Varşovia de-a lungul străzilor
se văd copii îngenunchiaţi care cerşesc o bucăţică de pâine. În toate străzile mamele se
rog de toţi trecătorii spre a căpăta o mică pomană”
 C4 Caracterizaţi situaţia din primele zile ale războiului. A fost această situaţie
conformă cu realitatea lunilor următoare? Cine a luat locul, în fabrici sau pe terenurile
agricole, bărbaţilor plecaţi pe front? Realizaţi un scut eseu despre realităţile războiului.
C5 Presupuneţi că sunteţi comandantul german care poate decide în primăvara anului
1915 folosirea pentru prima dată a armei chimice (gazele de luptă). Aţi fi luat o astfel de
decizie? Realizaţi un scurt eseu în care să găsiţi mai multe argumente în sprijinul sau
contra acestei decizii.
C6 Daţi exemple, din literatura naţională şi universală, de lucrări care au ca subiect
Primul Război Mondial.
D11 Cuvântarea rostită de Ion I.C.Brătianu, prim-ministru al României, în cadrul
Consiliului de Coroană de la Cotroceni, 14/27 august 1916: “Fără îndoială cred că din
acest război vom ieşi învingători, dar nu sunt sigur... chiar dacă ar fi să fim bătuţi, prin
faptul că patru din cele mai mari puteri ale lumii au recunoscut temeinicia
revendicărilor noastre naţionale şi au consfinţit printr-un act solemn hotarele etnice ale
românilor de peste Carpaţi, cauza românismului va face un pas înainte mai mare şi
însemnat decât oricând.”
C7. Identificaţi când a intrat România în P.R.Mondial? Care a fost cauza participării
noastre la război? De ce a fost înfrântă România în primul an de război?
D12 “Antanta avea superioritatea economică, Puterile Centrale pe cea tehnico-militară”.
C8 Sunteţi de acord cu această opinie? Argumentaţi-vă răspunsul.