Aplicație numerică

De 𝑎 ℎ𝑔
Se consideră trei autoturisme având = 0,52 și = 0,2. Ele urcă pe un drum înclinat cu ∝p = 5° și având φx
𝐿 𝐿
pa
= 0,6. Să se determine valoarea maximă a accelerației limitate de aderență pentru cele trei autoturisme: primul
rta
cu soluția tracțiune față, al doilea cu soluția clasică și ultimul cu tracțiune integrală.
𝑎1𝜑 ≅ 𝑔 ∙ 0,6 me 0,48
∙ cos5° − sin5° = 1,66 𝑚
Τ𝑠2 ;
𝑎2𝜑 ≅ 𝑔 ∙ 0,6
ntu
1+ 0,6∙0,2
0,52
∙ cos5° − sin5° = 2,61 𝑚Τ𝑠2;
1− 0,6∙0,2
lA
uto
𝑎4𝜑 ≅ 𝑔 ∙ 0,6 ∙ cos5° − sin5° = 5,01 𝑚Τ𝑠2 .

ve
Să se efectueze calculele pentru φ’x = 0,35.
0,48
hic
𝑎1𝜑′ ≅ 𝑔 ∙ 0,35
1+ 0,35∙0,2
∙ cos5° − sin5° uleΤ ;
= 0,68 𝑚
𝑠2

𝑎2𝜑′ ≅ 𝑔 ∙
0,52
0,35 1− 0,35∙0,2 ∙ cos5° − sin5° = 1,06 𝑚Τ𝑠2; Ru
𝑎4𝜑′ ≅ 𝑔 ∙ 0,35 ∙ cos5° − sin5° = 2,57 𝑚 Τ𝑠2. tie
re
Variația accelerației maxime este: UP
𝑎1𝜑
=
1,66
= 2,44; B
𝑎1𝜑′ 0,68
22
𝑎2𝜑
=
2,61
= 2,46; −2
𝑎2𝜑′
𝑎4𝜑
=
1,06
5,01
= 1,95.
3
𝑎4𝜑′ 2,57
 Deci cel mai puțin sensibil la modificarea condițiilor de aderență este autovehiculul cu tracțiune integrală și
De
cel mai sensibil, autoturismul cu soluția clasică.
pa
În realitate, autovehiculul cu tracțiune clasică are o altă poziționare a centrului de greutate, mai aproape de
rta
puntea spate. De exemplu, în cazul analizat pentru φx = 0,6 se poate considera
𝑎
= 0,58, menținându-se
me
neschimbată înălțimea centrului de greutate.
𝐿

𝑎 ≅𝑔 ∙ 0,6
0,58 n tul − 𝑠𝑖𝑛5° = 3,01 Τ .
∙
𝑐𝑜𝑠5° 𝑚
2𝜑 1− 0,6∙0,2 𝑠2
Au
Se constată că deplasarea centrului de togreutate
ve în sensul arătat este benefică din punct de vedere al
accelerației maxime.
hic
În cazul demarajului pe teren orizontal, pentru φ = 0,6u
și l = 0,52 se obțin:
𝑎
x eR 𝐿

uti
𝑎 ≅ 𝑔 ∙ 0,6
1𝜑
0,48
1+ 0,6∙0,2
𝑚
= 2,79 Τ ; 𝑠2 er; e
de1,68 ori față de α=5 o

𝑎 ≅ 𝑔 ∙ 0,6
2𝜑
0,52 𝑚
= 3,48 Τ ; 𝑠2 de1,33 ori față de α=5 ;o UP
1− 0,6∙0,2
𝑎 ≅ 𝑔 ∙ 0,6 = 5,89 Τ . 𝑚 de 1,18 ori față de α=5 .
B
4𝜑 𝑠2
o
22
−2
3
 5.7.2 Caracteristicile de accelerare
De
pa
Caracteristicile de accelerare reprezintă dependența timpului de accelerare (td) și spațiului de accelerare (Sd)
rta
de viteza autovehiculului atunci când motorul funcționează la sarcină totală.
me
Timpul de accelerare reprezintă timpul necesar creșterii vitezei autovehiculului între două valori date, iar
ntu
spațiul de accelerare reprezintă spațiul parcurs de autovehicul în acest timp.
Timpul de demarare reprezintă timpul în care autovehiculul, plecând de pe loc, ajunge la o viteză
lA
reprezentând 0,9 din viteza sa maximă, atunci când motorul funcționează la sarcină totală, iar spațiul de demarare
reprezintă spațiul parcurs în timpul respectiv. uto
Din expresia accelerației 𝑎 =
d𝑣 ve
d𝑣
d𝑡
, se poate scrie:
hic
d𝑡 =
𝑎
, ule (5.116)

Ru
de unde rezultă că timpul de accelerare de la viteza inițială v0 la viteza curentă v, td, se calculează prin
integrarea tie
𝑡
𝑡𝑑 = ‫׬‬0 𝑑 d𝑡 = ‫𝑣׬‬
𝑣 d𝑣
0 𝑎
=
1 𝑉1
‫ ׬‬d𝑉
3,6 𝑉0 𝑎
. r(5.117)
eU
Pentru o anumită treaptă a SV, integrala (5.117) devine:
1 𝑉 1
PB
𝑡𝑑𝑘 = ‫׬‬ d𝑉 . (5.118)2
3,6 𝑉0𝑘 𝑎𝑘 2 −2
3
 Rezolvarea integralei prin metoda trapezelor
De
𝑡𝑑𝑘 ≅
Δ𝑉
∙
1
+
2
+
2
+ …+
2
+
1
, (5.119)
p
2∙3,6
aeste 𝑎𝑘 𝑉0𝑘 𝑎𝑘 𝑉1 𝑎𝑘 𝑉2 𝑎𝑘 𝑉𝑛−1 𝑎𝑘 𝑉𝑛
în care ∆V rtapasul de integrare constant între vitezele V și V = V, 0k n
𝑎 𝑉 , 𝑎 𝑉 ,m
𝑘 0𝑘 𝑘 𝑎 𝑉 , … , 𝑎 𝑉 sunt valorile accelerației din treapta respectivă a SV corespunzătoare
1 𝑘 2 𝑘 𝑛
vitezelor 𝑉 , V , V , … e, Vn.
0𝑘 1 2
tul n

Au
Rezolvarea integralei prin metoda Simpson

+ t +⋯+
Δ𝑉 1 4 2 4 2 4 1
𝑡 ≅
𝑑𝑘 ∙
3∙3,6
+𝑎𝑘 𝑉0𝑘
+ 𝑎𝑘 𝑉1 ov 𝑎𝑘 𝑉2
+
𝑎𝑘 𝑉3
+ 𝑎𝑘 𝑉𝑛−2 𝑎𝑘 𝑉𝑛−1 𝑎𝑘 𝑉𝑛
eh (5.120)
Rezolvarea integralei prin metoda grafo-analitică icu
Se determină aria de sub curba
1
le
𝑉 delimitată de valorile Vok și V, ținându-se seama de scara graficului respectiv.
𝑎 𝑘
Ru
tie
re
UPtimpului de accelerare
Fig. 5.25 Cu privire la determinarea
prin metoda grafo-analitică B
22
−2
3
 Timpul de accelerare tdk este proporțional cu aria Ak.
De
Se definesc scările graficului:
pa
1 km/h = p mm,
1 s2/m = q mm.rta
Timpul de accelerare este: me
tdk = Ak / 3,6 p∙ q [s]. ntu (5.121)

lA
Pentru determinarea ariei Ak se aplică planimetrarea prin metoda trapezelor. Ariile trapezelor curbilinii ∆Akj, j =
uto
1 … n se aproximează prin ariile unor trapeze dreptunghice:
tdk1 = ∆Ak1 / 3,6 p∙ q ve (5.122)
hic
pentru timpul de accelerare între vitezele V0k și V1;
tdk1 = (∆Ak1 +∆Ak2) / 3,6 p∙ q ule (5.123)
pentru timpul de accelerare între vitezele V0k și V2.
Ru
În total, timpul de demarare în treapta k a SV între vitezele V0k și V:
tie
𝑡𝑑𝑘 =
1
3,6∙𝑝∙𝑞
∙ σ𝑛𝑗=1 ∆ Akj. re (5.124)
UP
Integrala definită de expresia (5.118) poate fi rezolvată și analitic, dacă se înlocuiește accelerația a cu
expresia (5.101) în care se introduc relațiile de calcul în raport cu viteza pentru D și 𝛹. B
22
−2
3
 De
pa Fig. 5.26 Aplicarea metodei trapezelor la determinarea
rta timpului de accelerare prin metoda grafo-analitică
me
ntu
lA
u tov se construiește graficul inversului accelerației pentru toate
Pentru determinarea timpului total de demarare
treptele SV și se procedează pentru fiecare treaptăedupă cum s-a arătat mai sus. Se consideră că schimbarea
treptelor se realizează instantaneu. hic
ule
Ru
tie
re
UP
B
Fig. 5.27 Caracteristica de accelerare a unui
2 2−
autovehicule cu patru trepte de viteze 23
 Pentru ca demarajul să se realizeze într-un timp minim, schimbarea treptelor trebuie să se facă la vitezele
De
corespunzătoare punctelor de intersecție dintre curbele inverselor accelerațiilor pentru treptele respective. În
pa
caz contrar, la ariile de sub curbe se vor adăuga ariile hașurate, ceea ce reprezintă o creștere a ariei totale de
rta
sub curbe, deci o creștere a timpului de demarare.
me
La viteză maximă, accelerația devine nulă, astfel încât, în acest caz, curba inversului accelerației tinde
ntu
asimptotic către infinit și deci, teoretic, timpul total de demarare tinde și el către infinit. De aceea, timpul total de
demarare se determină pentru o accelerare până la o viteză egală cu 0,9 din viteza maximă.
lA
Timpilor de accelerare în fiecare treaptă a SV li se adaugă timpii necesari efectuării operației de schimbare
a treptelor: uto
ve Timpul de schimbare a treptelor [s]
Schimbător de viteze hic MAS MAC
Mecanic în trepte, cu sincronizator ule0,2 ÷ 0,5 1,0 ÷ 1,5
Semiautomat R÷u0,10
0,05 0,5 ÷ 0,8
Pentru determinarea spațiului de demarare, se pleacă de la relația
tiere
𝑣=
d𝑆𝑑
d𝑡
, de unde rezultă UP
𝑣∙d𝑣 B
d𝑆𝑑 = 𝑣 ∙ d𝑡 =
𝑎 𝑣
. (5.125)22
Deci pentru o treaptă, k, a SV: −2
𝑆𝑑𝑘 =
1 𝑉 𝑉 d𝑉
∙ ‫𝑉׬‬ ≅
1 𝑉 𝑉 𝑑𝑉
‫׬‬ . (5.126)
3
3,62 0𝑘 𝑎𝑘 𝑉 13 𝑉0𝑘 𝑎𝑘 𝑉
 Aplicând metoda trapezelor, se obține:
D𝑆e ≅ ∆𝑉 𝑉0𝑘 2∙𝑉1 2∙𝑉2 2∙𝑉𝑛−1 𝑉𝑛
pa𝑑𝑘 2∙13 𝑎𝑘 𝑉0𝑘
+𝑎
𝑘 𝑉1
+𝑎
𝑘 𝑉2
+ …+ 𝑎
𝑘 𝑉𝑛−1
+𝑎
𝑘 𝑉𝑛
. (5.127)

rt
În cazul metodei Simpson, rezultă:
a+m
∆𝑉 𝑉0𝑘 4∙𝑉1 2∙𝑉2 2∙𝑉𝑛−2 4∙𝑉𝑛−1 𝑉𝑛
𝑆𝑑𝑘 ≅ 3∙13 𝑎𝑘 𝑉0𝑘 en
𝑎𝑘 𝑉1
+
𝑎𝑘 𝑉2
+ …+
𝑎𝑘 𝑉𝑛−2
+
𝑎𝑘 𝑉𝑛−1
+
𝑎𝑘 𝑉𝑛
. (5.128)

tul
Au
Aplicarea metodei grafo-analitice urmărește aceeași procedură ca și în cazul determinării timpului de accelerare,
plecându-se de la curba timpului de accelerare pentru treapta respectivă.
tov
eh
icu
le
Ru
Fig. 5.28 Cu privire la determinarea spațiului de
tie
demarare prin metoda grafo-analitică
re
UP
B
Precizând scările graficului: 22
1 km/h = p mm, 1s = r mm, rezultă:
−2
Sdk1 = ∆A1 / 3,6 p ∙ r, Sdk2 = (∆A1 + ∆A2)/ 3,6 p ∙ r,… , 𝑆𝑑𝑘𝑗 = 1
∙ σ𝑗𝑗=1 ∆ A1.
3
3,6∙𝑝∙𝑟
 Ca și în cazul timpului de accelerare, se limitează viteza finală din ultima treaptă la valoarea egală cu 0,9 din
De
viteza maximă.
pa
rta
me Fig. 5.29 Determinarea spațiului total de accelerare
ntu
lA
uto
ve
hic
ule
Ru
Spațiul total de accelerare este:
tie
𝑆𝑑 = σ𝑘𝑗=1 𝑆𝑑𝑘𝑗 + σ𝑘−1
re
𝑗=1 𝑆𝑗 , UP (5.129)

B
22
Unde primul termen reprezintă spațiul de accelerare parcurs în fiecare treaptă. Iar al doilea reprezintă
−2
spațiul parcurs în perioada de trecere dintr-o treaptă în cea imediat superioară, corespunzător timpului de
efectuare a manevrei respective. 3