Într-un ajutaj convergent-divergent se destind adiabat ireversibil gaze de ardere având exponentul

adiabatic k=1,33. La ieșirea din ajutaj, presiunea statică a gazelor de ardere este p2=0,85 bar, iar
numărul Mach al curgerii are valoarea M2=1,65. Diametrul ajutajului în secțiunea de ieșire este D2=0,4
m. Temperatura frânată a gazelor de ardere la intrarea în ajutaj este T1*=775 K, iar coeficientul
pierderii presiunii frânate are valoarea σ = p2*/p1* = 0,95. Se cere

ciu
1) Debitul de gaze de ardere vehiculat de ajutaj
2) Diametrul secțiunii critice a ajutajului
3) Coeficientul pierderii de viteză și puterea consumată de frecarea gazelor de ardere la
curgerea prin ajutaj.
tan
Notă

ciu
Se acceptă faptul că procesul de destindere a gazelor de ardere pană în starea critică este izentropic, iar
nS

procesul de destindere din starea critică pană la ieșirea din ajutaj este adiabat ireversibil. Rezultă de aici că
ireversibilitatea este concentrată în partea divergentă a ajutajului.

Soluție
tan
ri

Diagrama h-s a procesului de destindere este prezentată în figura de mai jos. În conformitate
Do

cu principiul al doilea al termodinamicii, starea finală a procesului de destindere 2, se află pe izobara

ciu
nS
stării teoretice 2t, dar la entropie mai mare.

tan
h p1* p2*
ri

1* 2*
Do

1
S
pcr
cr
rin

p2
Do

2
2t
s
 1) Debitul de gaze de ardere vehiculat de ajutaj

În secțiunea de ieșire din ajutaj se cunosc 𝑝𝑝2 = 0,85 𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏 și 𝑀𝑀2 = 1,65. Starea 2 și starea 2* se găsesc
pe aceeași izentropă astfel încât:

𝑘𝑘 1,33
𝑘𝑘 − 1 2 𝑘𝑘−1 0,33 0,33
𝑝𝑝2∗ = 𝑝𝑝2 �1 + 𝑀𝑀2 � = 0,85 ∙ �1 + 1,652 � = 4,46 bar
2 2

ciu
Din definiția coeficientului pierderii presiunii totale se obține că:

𝑝𝑝2∗ 4,46
𝑝𝑝1∗ = = = 4,696 bar
tan
𝜎𝜎 0,95
Conform principiului întâi al termodinamicii, procesul de destindere a gazelor în ajutaj se desfășoară
la h*=const. Rezultă de aici că T2*=T1*=775 K. În consecință, din relația:

ciu
nS

𝑘𝑘 − 1 2
𝑇𝑇2∗ = 𝑇𝑇2 �1 + 𝑀𝑀2 �
2
se obține că:

tan
ri

𝑇𝑇2∗ 775
𝑇𝑇2 = = = 534,77 𝐾𝐾
𝑘𝑘 − 1 0,33
1 + 2 𝑀𝑀22 1 + 2 1,652
Do

ciu
nS
Densitatea gazelor de ardere la ieșirea din ajutaj se obține utilizând ecuația termică de stare a gazului
perfect:

tan
𝑝𝑝2 0,85 ∙ 105
𝜌𝜌2 = = = 0,545 𝑘𝑘𝑘𝑘/𝑚𝑚3
ri

𝑅𝑅𝑇𝑇2 290 ∙ 534,77

Do

Valoarea vitezei sunetului la ieșirea din ajutaj este:

S
𝑎𝑎2 = �𝑘𝑘𝑘𝑘𝑇𝑇2 = �1,33 ∙ 290 ∙ 534,77 = 454,16 𝑚𝑚/𝑠𝑠
rin

astfel încât viteza gazelor de ardere are valoarea:

𝑤𝑤2 = 𝑀𝑀2 𝑎𝑎2 = 1,65 ∙ 454,16 = 749,37 𝑚𝑚/𝑠𝑠

Do

Aplicând acum ecuația debitului masic, se obține că:

𝜋𝜋 2 𝜋𝜋
𝑚𝑚̇ = 𝐴𝐴2 𝜌𝜌2 𝑤𝑤2 = 𝐷𝐷2 𝜌𝜌2 𝑤𝑤2 = ∙ 0,42 ∙ 0,545 ∙ 749,37 = 51,3 𝑘𝑘𝑘𝑘/𝑠𝑠
4 4

2) Diametrul secțiunii critice a ajutajului.

Parametrii frânați în secțiunea de intrare a ajutajului sunt 𝑇𝑇1∗ = 775 K, 𝑝𝑝1∗ = 4,696 bar. În secțiunea
critică presiunea și temperatura gazelor de ardere au valorile:
 2 2
𝑇𝑇𝑐𝑐𝑐𝑐 = 𝑇𝑇1∗ = ∙ 775 = 665,24 𝐾𝐾
𝑘𝑘 + 1 2,33
𝑘𝑘 1,33
2 𝑘𝑘−1 ∗ 2 0,33
𝑝𝑝𝑐𝑐𝑐𝑐 =� � 𝑝𝑝1 = � � 4,696 = 2,54 𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏
𝑘𝑘 + 1 2,33

Densitatea gazelor de ardere la starea critică rezultă din ecuația termică de stare a gazului perfect:

ciu
𝑝𝑝𝑐𝑐𝑐𝑐 2,54 ∙ 105
𝜌𝜌𝑐𝑐𝑐𝑐 = = = 1,317 𝑘𝑘𝑘𝑘/𝑚𝑚3
tan 𝑅𝑅𝑇𝑇𝑐𝑐𝑐𝑐 290 ∙ 665,24

În secțiunea critică, viteza de curgere este egală cu viteza sunetului, astfel că:

𝑤𝑤𝑐𝑐𝑐𝑐 = 𝑎𝑎𝑐𝑐𝑐𝑐 = �𝑘𝑘𝑘𝑘𝑇𝑇𝑐𝑐𝑐𝑐 = �1,33 ∙ 290 ∙ 665,24 = 506,54 𝑚𝑚/𝑠𝑠

ciu
nS

În fine, valoarea secțiunii critice a ajutajului se obține din ecuația debitului:

𝑚𝑚̇ 51,3
𝐴𝐴𝑐𝑐𝑐𝑐 = =

tan
𝜌𝜌𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑤𝑤𝑐𝑐𝑐𝑐 1,317 ∙ 506,54
= 0,077 𝑚𝑚2
ri

de unde rezultă imediat valoarea diametrului critic:

Do

ciu
nS
4𝐴𝐴𝑐𝑐𝑐𝑐
𝐷𝐷𝑐𝑐𝑐𝑐 = � = 0,313 𝑚𝑚
𝜋𝜋

tan
3) Temperatura corespunzătoare stării teoretice a destinderii se obține aplicând ecuația procesului
ri

Izentropic:
𝑘𝑘−1 0,33
Do

𝑝𝑝2 𝑘𝑘 0,85 1,33

𝑇𝑇2𝑡𝑡 = 𝑇𝑇1∗ � ∗ � = 775 � � = 507,13 𝐾𝐾
𝑝𝑝1 4,696
S
Căldura specifică masică la presiune constantă are valoarea:
rin

𝑘𝑘 1,33
𝑐𝑐𝑝𝑝 = 𝑅𝑅 = ∙ 290 = 1168,79 𝐽𝐽/𝑘𝑘𝑘𝑘. 𝐾𝐾
𝑘𝑘 − 1 0,33
Do

Viteza teoretică a gazelor de ardere a ieșirea din ajutaj este dată de relația:

𝑤𝑤2𝑡𝑡 = �2𝑐𝑐𝑝𝑝 (𝑇𝑇1∗ − 𝑇𝑇2𝑡𝑡 ) = �2 ∙ 1168,79 ∙ (775 − 507,13) = 791,3 𝑚𝑚/𝑠𝑠

Utilizând relația de definiție a coeficientului pierderii de viteză, rezultă că:

𝑤𝑤2 749,37
𝜑𝜑 = = = 0,947
𝑤𝑤2𝑡𝑡 791,3
Puterea pierdută ca urmare a ireversibilităților procesului de destindere a gazelor de ardere reprezintă
produsul dintre debitul de gaze de ardere vehiculat de ajutaj și diferența energiei cinetice
corespunzătoare destinderii teoretice și reale a gazelor de ardere:

2
𝑤𝑤2𝑡𝑡 𝑤𝑤22 51,3 ∙ (791,32 − 749,372 )
𝑃𝑃𝑓𝑓 = 𝑚𝑚̇ � − �= = 1657,0 ∙ 103 𝑊𝑊 = 1657,0 𝑘𝑘𝑘𝑘
2 2 2

ciu
tan

ciu
nS

tan
ri
Do

ciu
nS

tan
ri
Do

S
rin
Do