TEST DE EVALUARE

Istorie
Clasa a XII-a
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:
A. „Episodul principal al înfruntării dintre domnul Țării Românești și sultanul Baiazid, în armata
căruia se aflau și contingentele vasalilor săi balcanici, a fost bătălia de la Rovine, loc neidentificat, situat
probabil în regiunea muntoasă a Țării Românești (10 octombrie 1394), unde turcii au suferit o grea
înfrângere. În așteptarea unei noi ofensive turcești, Mircea a încheiat un tratat de alianță cu regele Sigismund
(Brașov, 7 martie 1395). În mai 1395, Baiazid a revenit în forță și a înfrânt oștile aliate, române și ungare,
victorie câștigată însă cu grele pierderi. Înțelegând dificultățile soluției radicale, cucerirea, Baiazid
inaugurează politica de atragere a Țării Românești în orbita Imperiului otoman. În aplicarea acestei politici,
sultanul s-a sprijinit pe un pretendent la domnie, Vlad, care a acceptat să plătească tribut Porții Otomane.
Fidel cauzei creștine, Mircea a participat în fruntea uni contingent românesc la cruciada de la Nicopole; în
ciuda înfrângerii oștilor creștine (25 septembrie 1396), el reușește în cursul anului următor să-și restaureze
puterea în Țara Românească.
Înfrângerea catastrofală a lui Baiazid la Ankara de către Timur Lenk (1402) a deschis epoca marilor
inițiative ale lui Mircea în raport cu Imperiul otoman, aflat în plină criză a fărâmițării puterii ca urmare a
destrămării unității sale și a luptelor dintre pretendenții la tron. ”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
B. „Încetând să mai plătească tribut Porții, Vlad Țepeș a deschis lupta cu Poarta Otomană. În iarna
anului 1461-1462, [...], domnul Țării Românești atacă și nimicește întregul dispozitiv militar otoman de la
Dunărea de Jos, încercând astfel să îngreuneze operațiile militare ale sultanului împotriva țării sale. [...]
Acțiunea domnului Țării Românești, care amenința stabilitatea dominației otomane în nordul Penisulei
Balcanice, a declanșat inevitabil reacția sultanului. Asaltul otoman, desfășurat în stilul nou al strategiei lui
Mehmet al II-lea, caracterizat de îmbinarea operațiunilor terestre și navale, a început în iunie 1462, când
sultanul, care preluase direct comanda trupelor sale, pătrunde pe teritoriul Țării Românești. Concomitent cu
invazia otomană, Vlad Țepeș a fost silit să facă față și încercării lui Ștefan cel Mare de a cuceri Chilia. Marea
oaste a sultanului, al cărei efectiv depășea 100 000 oameni, a înaintat înlăuntrul țării, printr-un teritoriu pustiit
din ordinul domnului român, care-i hărțuia necontenit pe turci. În cursul uneia din aceste acțiuni, Vlad Țepeș
a pătruns personal în tabăra otomană în fruntea unei cete, în sperața de a-l surprinde pe sultan, operație care
s-a bucurat de o largă notorietate în Europa. După ce a înaintat până la Târgoviște, capitala țării, pe care a
găsit-o pustie, sultanul a dat semnalul retragerii, fără a fi reușit să angajeze o luptă decisivă cu oastea
domnului român.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți un conducător politic din spațiul românesc, precizat în sursa B. 2
puncte
2. Precizați, din sursa A, o informație referitoare la bătălia de la Rovine. 2
puncte
3. Menționați câte un sultan otoman precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6
puncte
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că la începutul secolului al XV-lea
Imperiul otoman se afla în criză. 3 puncte
5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia
dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7
puncte
6. Prezentați două acțiuni militare antiotomane la care participă românii în prima jumătate a secolului al XV-
lea. 6 puncte
7. Menționați o caracteristică a acțiunilor diplomatice inițiate de domnitorii români la sfârșitul secolului al
XVII-lea – începutul secolului al XVIII-lea. 4
puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de

puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
,,În aprilie 1932, autoritățile au desființat toate asociațiile de scriitori existente, înlocuindu-le cu o
singură organizație, Uniunea Scriitorilor din URSS, care și-a ținut primul congres în august 1934.
Președintele noii Uniuni a fost Maxim Gorki, [...], care anterior fusese unul dintre cei mai acerbi critici ai
bolșevicilor, pentru ca apoi să devină un colaborator apropiat al lui Stalin. Acțiunea aceasta a anunțat
începutul unei politici culturale oficiale, aceea a realismului socialist. Din clipa aceea, realismul socialist a
devenit obligatoriu pentru scriitorii și artiștii plastici sovietici. Potrivit statutelor oficiale, realismul socialist
reprezenta metoda fundamentală de literatură creativă și critică literară sovietică și cerea din partea
artiștilor o descriere istorică fidelă a realității concrete în dezvoltarea ei revoluționară. Ideea ei
fundamentală era că toate formele de cultură trebuie să reflecte viața sovietică. [...]
Arta plastică sovietică avea să fie folosită și ca armă ideologică, întrucât lideri sovietici, ca Stalin și
Voroșilov, s-au implicat în evaluarea rădăcinilor intelectuale ale realismului socialist. [...] Într-o măsură
poate mai mare decât alte genuri culturale, arta plastică a fost folosită pentru a produce opere pe care masele
le puteau înțelege cu ușurință. [...] Cultul conducătorului a fost un subiect central pentru artiști și pentru
propaganda sovietică. Stalin îi uzurpase poziția lui Lenin de figură paternă pentru poporul rus, fiind în mod
interesant izolat de alți membri de partid, în ciuda mișcărilor sociale din anii 1930. Dacă rezidenții sovietici,
mai ales țăranii sau deținuții din Gulag, se simțeau trădați, aceste sentimente erau îndreptate frecvent
împotriva Partidului Comunist, nu a lui Stalin [...]. Cultul lui Stalin nu atinsese apogeul, dar crescuse
considerabil după decembrie 1929, a 50-a aniversare a zilei lui de naștere, iar pictorii și sculptorii sovietici au
jucat un rol important în cultivarea acestei imagini.”
(David R. Marples, Rusia în secolul XX)
Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți președintele Uniunii Scriitorilor din URSS, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menționați politica culturală oficială a regimului stalinist și o caracteristică a acesteia, precizate în sursa
dată. 6
puncte
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la arta plastică sovietică. 6
puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la cultul conducătorului, susținându-l cu două
informații selectate din sursă. 10
puncte
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în ultimul deceniu al secolului al XX-
lea în România se manifestă practici politice democratice. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant
și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român modern, de la proiect politic la
realizarea României Mari (secolele XVIII-XX), având în vedere:
- menționarea a două proiecte politice referitoare la constituirea statului român modern din a doua
jumătate a secolului al XVIII-lea, respectiv din prima jumătate a secolului al XIX-lea;
- menționarea unui document juridic emis de Marile Puteri în deceniul șase al secolului al XIX-lea care
a contribuit la constituirea statului român modern și prezentarea unei acțiuni interne prin care s-a
constituit statul român modern în același deceniu al secolului al XIX-lea;
- precizarea a două măsuri care au contribuit la consolidarea statului român, în primele două decenii de
la constituirea sa;
- formularea unui punct de vedere referitor la importanța participării României la Primul Război
Mondial și susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea
relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

 Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă
fracțiuni de punct.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului total
acordat pentru lucrare la zece.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile. Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Episodul principal al înfruntării dintre domnul Țării
Românești și sultanul Baiazid, turcii au suferit o grea înfrângere etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Baiazid, Mehmet al II-lea Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
(3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A,
precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: Încetând să mai plătească tribut Porții și efect: Vlad Țepeș a deschis lupta cu
Poarta Otomană. SAU cauză: În iarna anului 1461-1462, [...], domnul Țării Românești atacă și
nimicește întregul dispozitiv militar de la Dunărea de Jos și efect: încercând astfel să îngreuneze
operațiile militare ale sultanului împotriva țării sale etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două acțiuni militare antiotomane la care participă românii
în prima jumătate a secolului al XV-lea.
(1px2=2p)
Exemple: Campania cea lungă (1443-1444), Cruciada de la Varna (1444) etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni militare antiotomane menționate – o scurtă expunere
în care sunt precizate două informații referitoare la acțiunea militară antiotomană (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a acțiunilor diplomatice inițiate de domnitorii
români la sfârșitul secolului al XVII-lea – începutul secolului al XVIII-lea
Exemple: au caracter antiotoman, au ținut cont de schimbările intervenite la nivel european
(declanșarea crizei orientale, afirmarea Austriei și a Rusiei), au urmărit să realizeze o politică de
echilibru între marile puteri vecine etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
 1. 2 puncte pentru răspunsul: Maxim Gorki Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: realismul socialist
3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a realismului socialist, precizate în sursa dată
Exemple: a devenit obligatoriu pentru scriitorii și artiștii plastici sovietici; reprezenta metoda
fundamentală de literatură creativă și critică literară sovietică etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a două informații referitoare la arta plastică sovietică
(3px2=6p)
Exemple: avea să fie folosită și ca armă ideologică; arta plastică a fost folosită pentru a produce
opere pe care masele le puteau înțelege cu ușurință etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la cultul
conducătorului
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere
formulat (3px2=6p)
Exemple: Cultul conducătorului a constituit o preocupare esențială pentru artiști și pentru propaganda
sovietică, Stalin asumându-și poziția lui Lenin de figură paternă pentru poporul rus. Informațiile care
susțin punctul de vedere sunt: Cultul conducătorului a fost un subiect central pentru artiști și pentru
propaganda sovietică și Stalin îi uzurpase poziția lui Lenin de figură paternă pentru poporul rus. SAU
Cultul lui Stalin s-a intensificat după decembrie 1929, a 50-a aniversare a zilei lui de naștere, un rol
important în susținerea acestuia l-au avut pictorii și sculptorii sovietici. Informațiile care susțin punctul
de vedere sunt: Cultul lui Stalin nu atinsese apogeul, dar crescuse considerabil după decembrie 1929, a
50-a aniversare a zilei lui de naștere și pictorii și sculptorii sovietici au jucat un rol important în
cultivarea acestei imagini. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă
răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează
doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu:
organizarea de alegeri libere, adoptarea Constituției din 1991 etc.) prin precizarea a două informații
referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că
etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)l
SUBIECTUL al III-lea (30 de
puncte)
Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două proiecte politice referitoare la constituirea statului
român modern din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, respectiv prima jumătate a secolului al
XIX-lea (de exemplu: Memoriul de la Focșani-1772, Memoriul de la Șistov-1791, Cererile norodului
românesc-1821, Constituția cărvunarilor-1822 etc.)
(3px2=6p)
- 2 puncte pentru menționarea unui document juridic emis de Marile Puteri în deceniul șase al
secolului al XIX-lea care a contribuit la constituirea statului român modern (de exemplu: Tratatul de
Pace de la Paris-1856, Convenția de la Paris-1858)
2 puncte pentru menționarea acțiunii interne prin care s-a constituit statul român modern în deceniul
șase al secolului al XIX-lea (de exemplu: dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza-1859)
3 puncte pentru prezentarea acțiunii interne menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la acțiunea internă și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiunea internă
- câte 3 puncte pentru precizarea oricăror două măsuri de consolidare a statului român, în primele două
decenii de la constituirea sa (de exemplu: legea rurală-1864, legea instrucțiunii publice-1864,
Constituția din 1866 etc.) (3px2=6p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la importanța participării României la
Primul Război Mondial (de exemplu: Participarea României la Primul Război Mondial a vizat
eliberarea de sub stăpânirea străină a provinciilor istorice românești și desăvârșirea statului național
unitar român; Realizarea Marii Uniri în anul 1918 a fost posibilă ca urmare a participării României la
Primul Război Mondial. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu