MINISTERUL EDUCAȚ IEI

OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa județeană a olimpiadelor naționale școlare
Probă scrisă
ISTORIE
Clasa a VIII-a
19 martie 2022

 Timpul de lucru este de trei ore.

 Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I.
 Ambele subiecte sunt obligatorii.
 Subiectele se tratează pe foi separate.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:
A. „O puternică și durabilă organizație românească, alături de Făgăraș, Hațeg și Banat,
s-a afirmat până în secolul al XV – lea, în Maramureș. Maramureșul era o veche formațiune
politică românească, alcătuită din câteva cnezate de vale, ai căror stăpâni, numiți cnezi, se
întruneau periodic într-o adunare, unde, între altele, alegeau și voievodul, conducătorul întregii
țări a Maramureșului. ” [...] Maramureșul este numit [...], în 1326, [district].”
(I.-A. Pop, Th. Nagler- Istoria Transilvaniei)

B. „Cel mai puternic dintre toți pare să fi fost Litovoi, din a cărui țară regele ungar
Bela al IV – lea smulsese totuși sub aspect fiscal – regiunea Hațegului, în 1247 sau ceva mai
înainte de aceasta. De aceea și datorită unei anumite presiuni dinspre nord, un conflict cu
regatul Ungariei era iminent. El va izbucni după 1270, când probabil urmașul lui Litovoi,
numit la fel ( Litovoi al II-lea), avea să înceapă ruperea de dependența regelui Ungariei și
poate chiar recuperarea Țării Hațegului. [...]. Din [Țara Făgărașului], de la acești români , în
jurul anului 1200, era „ smulsă” o „țară” și o putere de către noile autorități ungare și dată
unor călugări cistercieni. De aceea, din pricina acestor răpiri, un voievod român nemulțumit,
după ce s-a revoltat contra regelui și a rezistat o vreme sub munte, a trecut Carpații prin
1290, însoțit de câteva sute de români ( și de alte etnii) și a dat un impuls procesului de
unificare și de organizare politică. [...] Numele lui este Negru Vodă sau Radu Negru, dar
personalitatea lui este învăluită în legendă. [...] Unificarea formațiunilor politice existente între
Dunăre și Carpați s-a făcut probabil și pe cale pașnică, dar și prin luptă.“
(Ioan – Aurel Pop, Istoria românilor)

C. „ Iar în acel timp Bogdan, voievodul românilor din Maramureș, adunând în jurul său
pe românii din acel district, trecu [Munții Carpați] pe ascuns în Țara Moldovei, supusă
coroanei regatului ungar [...] și cu toate că a fost lovit de multe ori de armata regelui
[ Ungariei, totuși], sporind mult numărul locuitorilor români, acea țară a crescut [și a devenit]
un stat.”
( Cronica lui Ioan de Târnave)

Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Menționați două spații românești amintite atât în sursa A cât și B.
4 puncte
2. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa C,
precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
5 puncte
3. Formulați, pe baza sursei B, o opinie referitoare la procesul de unificare , susținând-o
cu o informație selectată din această sursă.
6 puncte
4. Prezentați două fapte istorice care au contribuit la obținerea independenței statelor
medievale românești.
10 puncte
 MINISTERUL EDUCAȚ IEI

5. Argumentați printr-un alt fapt istoric diferit de sursa A organizarea specifică a statului
medieval intracarpatic.
5 puncte
6. Formulați o opinie referitoare la contribuția instituției centrale la consolidarea statelor
medievale românești în secolul al XIV- lea, susținând-o cu menționarea a trei fapte istorice.
10 puncte

SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)

Citiți cu atenție sursele istorice de mai jos:
A. „Ca domn al unei țări situate în prima linie a confruntărilor dintre creștini și otomani și
care cunoștea pretențiile tot mai împovărătoare ale Porții Otomane, Mihai Viteazul a înțeles
că, față de schimbările ce se manifestau în viața internațională, nu poate fi nici indiferent și
nici neutru. Aceste schimbări trebuiau folosite pentru a da un nou curs statutului politic al
Țării Românești.
Înzestrat cu simț diplomatic, conturându-și lucid planurile de acțiune, Mihai Viteazul a
căutat, odată ajuns la cârma Țării Românești, să întrețină legături cu voievozii Moldovei, cu
principii Transilvaniei, cu conducătorii mișcării de eliberare a popoarelor din Balcani și cu
organizarea cruciadei antiotomane, pentru a iniția și a duce, cu sorți de izbândă, lupta
împotriva turcilor.”
(Academia Română, Istoria românilor)

B. „Prin instaurarea regimului fanariot în Moldova și Țara Românească, Poarta otomană

a urmărit consolidarea controlului ei asupra celor două principate, în condițiile instaurării
stăpânirii habsburgice în Transilvania și a apariției Rusiei ca factor de putere în Europa de
Sud – Est, precum și a manifestării tot mai viguroase a mișcării de emancipare de sub
dominația otomană.”
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la aceste surse, prezentați, în aproximativ trei-patru pagini, următoarea

situație problemă: Evoluția Țările Române în contextul relațiilor internaționale între
secolele al XV- lea – al XVIII – lea.

În elaborarea răspunsului aveți în vedere:

- prezentarea a două acțiuni militare din secolul al XV- lea – al XVI-lea și consecințele lor
în spațiul românesc;
- plecând de la sursa A prezentați două acțiuni diplomatice ale instituției centrale din
Țările Române în secolele al XVI- lea - al - XVIII lea ;
- menționați două modificări a statutului politico – juridic al Țărilor Române de-a lungul
acestei perioade istorice și consecințele lor;
- menționați o deosebire a politicii externe promovată de domnitorii români și cea
promovată de domnitorii fanarioți;
- formularea unei opinii referitoare la domniile fanariote și susținerea acesteia prin
prezentarea a două fapte istorice desfășurate în secolele al XVIII-lea.

Notă!
Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea
relației cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și
încadrarea în limita de spațiu precizată.
 MINISTERUL EDUCAȚ IEI

OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa județeană/a municipiului Bacău
Clasa a VIII-a
19 martie 2022
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE

 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.

 Nu se acordă fracțiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele
decât cele precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I. Nota finală se
calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

1. câte 2 puncte pentru numirea, pe baza sursei A și B, a fiecăruia dintre cele două
spații istorice (2px2=4p)
2. 5 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect, stabilită între două informații
selectate din sursa C, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv,
efect).
3. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei B, a oricărei opinii referitoare la procesul
de unificare.
2 puncte pentru selectarea oricărei informații din sursa B, care susține opinia
formulată.
4. Câte 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric care a contribuit la obținerea
independenței statelor medievale românești (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat, prin evidențierea
relației de cauzalitate; (3px2=6p)
 Câte 1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/ a câte unei relații de
cauzalitate referitoare la faptul istoric menționat.
5. 2 puncte pentru menționarea unui fapt istoric diferit de sursa A referitor la
organizarea specifică a Transilvaniei .
3 puncte pentru argumentarea organizării specifice a Transilvaniei.
6. 4 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la consolidarea statelor
medievale românești în secolul al XIV-lea;
Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror trei fapte istorice care susțin opinia
formulată. (2px3=6p)
Total 40 de puncte

SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)

Informația istorică – 40 de puncte distribuite astfel:

-Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni militare din secolele al XV- lea- al
XVI-lea (2px2=4p)
-Câte 3 puncte pentru prezentarea celor două acțiuni militare menționate, prin evidențierea
relației de cauzalitate și utilizarea unui exemplu/ a unei consecințe; (3px2=6p)
 Câte 1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/ a câte unei
caracteristici referitoare la faptele istorice menționate.
-Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni diplomatice întreprinse de instituția
centrală în secolele al XVI - lea- al XVIII-lea (2px2=4p)
-Câte 3 puncte pentru prezentarea celor două acțiuni diplomatice întreprinse de instituția
centrală în secolele al XVI – lea - al XVIII-lea, prin evidențierea relației de cauzalitate.
(3px2=6p)
 Câte 1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/ a câte unei
caracteristici referitoare la faptele istorice menționate
 MINISTERUL EDUCAȚ IEI

- Câte 2 puncte pentru menționarea oricărei modificări a statutului politico – juridic al

Țărilor Române; (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea celor două fapte istorice menționate, prin
evidențierea relației de cauzalitate și a unei consecințe; (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menționarea oricărei deosebiri a politicii externe promovată de
domnitorii români și cea promovată de domnitorii fanarioți;
- 2 puncte pentru formularea unei opinii referitoare la domniile fanariote;
Câte 3 puncte pentru prezentarea celor două fapte istorice din secolul al XVIII - lea
prin evidențierea relației de cauzalitate; (3px2=6p)
 Câte 1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/ a câte unei
caracteristici referitoare la faptele istorice menționate.

Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 10 puncte distribuite astfel:

 2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii)

1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii
 3 puncte pentru evidențierea relației cauză-efect, astfel încât textul să probeze
înțelegerea procesului istoric
1 punct pentru prezentarea parțială a relației cauză-efect
 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor
istorice
 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric
1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric
 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu
Total 50 de puncte