Capitolul 6.

8 PrescripŃii privind construcŃia, echipamentele, agrementul de

prototip, probele şi controalele, precum şi marcarea vagoanelor
cisternă, cisternelor amovibile, containerelor-cisternă şi cutiilor
mobile cisternă, ale căror rezervoare sunt construite din materiale
metalice şi a vagoanelor-baterie şi a containerelor de gaze cu
elemente multiple (CGEM)

NOTA. Pentru cisternele mobile şi CGEM tip «UN», a se vedea capitolul 6.7; pentru
containerele-cisternă din material plastic armat cu fibre, a se vedea capitolul 6.9;
pentru cisternele de deşeuri care operează sub vid, a se vedea capitolul 6.10.

6.8.1 Sfera de aplicare

6.8.1.1 PrescripŃiile care se întind pe toată lăŃimea paginii se aplică atât vagoanelor-cisternă, cisternelor
amovibile şi vagoanelor-baterie, cât şi containerelor-cisternă, cutiilor mobile cisternă şi CGEM.
Cele conŃinute într-o coloană se aplică numai pentru:
- vagoanele-cisternă, cisternele amovibile şi vagoanele-baterie (coloana din stânga);
- containerele-cisternă, cutiile mobile cisterne şi CGEM (coloana din dreapta).

6.8.1.2 Prezentele prescripŃii se aplică

vagoanelor-cisternă, cisternelor containerelor-cisternă, cutiilor mobile

amovibile şi vagoanelor-baterie cisternă şi CGEM

utilizate pentru transportul materiilor gazoase, lichide, pulverulente sau granulare.

6.8.1.3 SecŃiunea 6.8.2 enumără prescripŃiile aplicabile vagoanelor-cisternă, cisternelor-amovibile,

containerelor-cisternă, cutiilor mobile cisternă destinate transportului materiilor din toate clasele,
precum şi vagoanelor-baterie şi CGEM pentru gazele din clasa 2. SecŃiunile de la 6.8.3 la 6.8.5
conŃin prescripŃiile particulare care completează sau modifică prescripŃiile de la secŃiunea 6.8.2.

6.8.1.4 Pentru dispoziŃiile referitoare la utilizarea acestor cisterne a se vedea capitolul 4.3.

6.8.2 PrescripŃii aplicabile tuturor claselor

6.8.2.1 ConstrucŃie

Principii de bază

6.8.2.1.1 Rezervoarele şi echipamentele lor de serviciu şi de structură trebuie să fie concepute pentru a
rezista, fără pierdere din conŃinut (cu excepŃia cantităŃilor de gaze care scapă din eventualele
orificii de degazare):
- la solicitările statice şi dinamice în condiŃii normale de transport, cum sunt cele definite la
6.8.2.1.2 şi 6.8.2.1.13;
- la tensiunile minime impuse, cum sunt cele definite la 6.8.2.1.15.

6.8.2.1.2 Vagoanele-cisternă trebuie să fie Containerele-cisternă ca şi dispozitivele de fixare

construite astfel încât să poată
rezista, cu masa maximă admisibilă
de încărcare, la solicitările care se
produc în cursul transportului feroviar.
În ceea ce priveşte aceste solicitări,
este indicat ca ele să se refere la
încercările impuse de către autorităŃile
competente.
trebuie să poată absorbi, cu masa maximă admisibilă
de încărcare, următoarelor forŃe:
- în sensul de mers, de două ori masa totală;
- într-o direcŃie transversală perpendiculară pe
sensul de mers, o dată masa totală (în cazurile în
care sensul de mers nu este determinat în mod
clar, de două ori masa totală în fiecare sens);
- vertical de jos în sus, o dată masa totală, şi
- vertical de sus în jos, de două ori masa totală.

6.8 - 1
6.8.2.1.3 PereŃii rezervorului trebuie să aibă cel puŃin grosimile determinate la

6.8.2.1.17 şi 6.8.2.1.18. de la 6.8.2.1.17 până la 6.8.2.1.20.

6.8.2.1.4 Rezervoarele trebuie să fie proiectate şi construite conform prescripŃiilor normelor enumerate la
6.8.2.6 sau dintr-un cod tehnic recunoscut de autoritatea competentă, conform 6.8.2.7 şi, în
care pentru alegerea materialului şi determinarea grosimii rezervorului, trebuie să se Ńină cont
de temperaturile maxime şi minime de umplere şi de serviciu, cu respectarea prescripŃiilor
minimale de la 6.8.2.1.6 până la 6.8.2.1.26.

6.8.2.1.5 Cisternele destinate să conŃină anumite materii periculoase trebuie să fie prevăzute cu o
protecŃie. Aceasta poate consta într-o supradimensionare a grosimii pereŃilor rezervorului
(presiunea de calcul mărită), determinată în funcŃie de natura pericolului prezentat de materiile
în cauză, sau dintr-un dispozitiv de protecŃie (a se vedea dispoziŃiile particulare de la 6.8.4).

6.8.2.1.6 Cordoanele de sudură trebuie să fie executate conform regulilor tehnice şi să ofere toate
garanŃiile de siguranŃă. Lucrările de sudură şi controlul acestora trebuie să corespundă
prescripŃiilor de la 6.8.2.1.23.

6.8.2.1.7 Trebuie să fie luate măsuri în vederea protejării rezervoarelor contra riscurilor de deformare, ca
urmare unei depresiuni interne. Rezervoarele, cu excepŃia celor vizate la 6.8.2.2.6, concepute
pentru a fi echipate cu o supapă de depresiune trebuie să poată rezista, fără deformare
permanentă, unei presiuni exterioare mai mare cu cel puŃin 21 kPa (0,21 bar) decât presiunea
internă. Rezervoarele utilizate pentru transportul materiilor solide (pulverulente sau granulare),
numai din grupele de ambalare II sau III, care nu se lichefiază în cursul transportului, pot să fie
concepute pentru o suprapresiune externă mai mică, dar nu inferioară celei de 5 Kpa (0,05 bar).
Supapele de depresiune trebuie să fie reglate pentru a se deschide la o valoare de depresiune,
care să nu fie mai mare decât depresiunea pentru care cisterna a fost concepută. Rezervoarele
care nu sunt concepute pentru a fi echipate cu supapă de depresiune trebuie să poată rezista,
fără deformare permanentă, unei presiuni exterioare mai mare cu cel puŃin 40 kPa (0,4 bar)
decât presiunea internă.

Materialele rezervoarelor

6.8.2.1.8 Rezervoarele trebuie construite din materiale metalice corespunzătoare care, atâta timp cât nu
sunt prevăzute alte intervale de temperatură la diferitele clase, trebuie să fie rezistente la
ruperea fragilă şi la coroziunea fisurantă sub tensiune la o temperatură cuprinsă între - 20ºC şi
+ 50ºC.

6.8.2.1.9 Materialele rezervoarelor sau ale căptuşelilor lor protectoare în contact cu conŃinutul nu trebuie
să conŃină materii susceptibile de a reacŃiona periculos cu acesta (a se vedea definiŃia “reacŃie
periculoasă“ de la 1.2.1), sau de a forma produse periculoase care să slăbească materialul în
mod apreciabil.
Dacă contactul între produsul transportat şi materialul utilizat pentru construcŃia rezervorului
conduce la o diminuare progresivă a grosimii pereŃilor rezervorului, această grosime va trebui
să fie mărită din construcŃie cu o valoare corespunzătoare. Acest adaos de grosime a pereŃilor
contra coroziunii nu trebuie să fie luat în considerare în calculul grosimii pereŃilor rezervorului.

6.8.2.1.10 Pentru rezervoarele sudate, nu trebuie să fie utilizate decât materiale care se pretează perfect
la sudură şi pentru care poate fi garantată o valoare suficientă de rezilienŃă la o temperatură
ambiantă de -20ºC, în special la cordoanele de sudură şi în zonele influenŃate termic.
OŃelul călit în apă nu trebuie să fie utilizat pentru rezervoarele sudate din oŃel. În caz de utilizare
a oŃelului cu granulaŃie fină, valoarea garantată a limitei de elasticitate Re nu trebuie să fie mai
2
mare de 460 N/mm şi valoarea garantată a limitei superioare a rezistenŃei la tracŃiune Rm nu
2
trebuie să fie mai mare de 725 N/mm , potrivit specificaŃiilor materialului.

6.8.2.1.11 Rapoartele Re/Rm mai mari de 0,85 nu sunt admise pentru oŃelurile folosite la construcŃia
rezervoarelor sudate.
Re = limita de elasticitate aparentă pentru oŃelurile cu limita de elasticitate aparentă definită, sau
limita de elasticitate garantată de 0,2 % din alungire pentru oŃelurile fără limită de
elasticitate aparentă definită (1 % pentru oŃelurile austenitice)
Rm = rezistenŃa la rupere prin tracŃiune.

6.8 - 2
 Valorile înscrise în certificatul de control al materialului trebuie luate în fiecare caz ca bază
pentru determinarea acestui raport.

6.8.2.1.12 Pentru oŃel, alungirea la rupere în procente trebuie să corespundă cel puŃin valorii;

10 000
2
rezistenŃa la rupere prin tracŃiune în N/mm

dar aceasta nu trebuie în nici un caz să fie mai mică de 16 % pentru oŃelurile cu granulaŃie fină
şi de 20 % pentru celelalte oŃeluri.
1)
Pentru aliajele de aluminiu, alungirea la rupere nu trebuie să fie mai mică de 12% .

Calculul grosimii peretelui rezervorului

6.8.2.1.13 Pentru determinarea grosimii peretelui rezervorului, trebuie să se ia în calcul o presiune cel
puŃin egală cu presiunea de calcul, dar trebuie să se Ńină cont, de asemenea, de solicitările
indicate la 6.8.2.1.1 şi după caz, de următoarele solicitări:

În cazul vagoanelor a căror
cisternă constituie o componentă
autoportantă, care este solicitată,
rezervorul trebuie să fie calculat
astfel încât să reziste tensiunilor
care se exercită din această cauză
în plus faŃă de tensiunile de altă
natură.
Sub acŃiunea fiecăreia din aceste solicitări, următoarele
valori ale coeficientului de siguranŃă trebuie să fie
respectate:
- pentru materialele metalice cu limita de elasticitate
aparentă definită, un coeficient de 1,5 în raport cu
limita de elasticitate aparentă definită sau
- pentru materiale metalice fără limită de elasticitate
aparentă definită, un coeficient de 1,5 în raport cu
limita de elasticitate garantată de 0,2 % din alungire
(pentru oŃelurile austenitice, limita de alungire de 1%).

6.8.2.1.14 Presiunea de calcul este indicată în partea a doua a codului cisternei (a se vedea 4.3.4.1)
conform coloanei (12) din tabelul A al capitolului 3.2.
Dacă este indicată litera “G“, se aplică următoarele prescripŃii:
a) rezervoarele cu golire prin gravitaŃie destinate transportului de materii care au la 50 ºC o
presiune de vapori mai mică de 110 kPa (1,1 bar) (presiune absolută), trebuie să fie
calculate conform unei presiuni duble faŃă de presiunea statică a materiei de transportat,
fără să fie totuşi mai mică decât dublul presiunii statice a apei;
b) rezervoarele cu umplere sau cu golire sub presiune destinate transportului de materii care
au la 50ºC o presiune de vapori mai mică de 110 kPa (1,1 bar) (presiune absolută), trebuie
să fie calculate conform unei presiuni egale cu de 1,3 ori presiunea de umplere sau de
golire.
Atunci când valoarea numerică a presiunii minime de calcul este indicată (presiunea
manometrică), rezervorul trebuie să fie calculat conform acestei presiuni, fără să fie inferioară
unei valori de 1,3 ori presiunea de umplere sau de golire. În aceste cazuri, se aplică
următoarele cerinŃe minime:
c) rezervoarele destinate transportului materiilor care la 50ºC au o presiune de vapori mai
mare de 110 kPa (1,1 bar), şi un punct de fierbere mai mare de 35ºC, indiferent de tipul de
umplere sau de golire, trebuie să fie calculate cel puŃin la o presiune de 150 kPa (1,5 bar)
(presiune manometrică) sau la 1,3 ori presiunea de umplere sau de golire, dacă aceasta
este mai mare;
d) rezervoarele destinate transportului materiilor care au un punct de fierbere de peste 35ºC
indiferent de tipul de umplere sau de golire, trebuie să fie calculate conform unei presiuni
egale cu de 1,3 ori presiunea de umplere sau de golire, dar la cel puŃin 0,4 MPa (4 bar)
(presiune manometrică).

6.8.2.1.15 La presiunea de probă, tensiunea (σ) în punctul cel mai solicitat al rezervorului trebuie să fie
mai mică sau egală cu valorile limită stabilite după cum urmează, în funcŃie de materiale.
Eventuala slăbire datorată cordoanelor de sudură trebuie să fie luată în considerare.

1)
Pentru table, axa epruvetelor de tracŃiune este perpendiculară pe direcŃia de laminare. Alungirea la rupere se măsoară cu ajutorul
epruvetelor cu secŃiune circulară a căror distanŃă între repere l este egală cu de 5 ori diametrul d (l = 5d); în cazul utilizării
epruvetelor cu secŃiune dreptunghiulară, distanŃa între repere l trebuie să fie calculată după formula l = 5, 65 √Fo, în care Fo
reprezintă secŃiunea iniŃială a epruvetei.
6.8 - 3
6.8.2.1.16 Pentru toate metalele şi aliajele, tensiunea (σ) la presiunea de probă trebuie să fie mai mică
decât cea mai mică dintre valorile indicate în formulele următoare:

σ ≤ 0,75 Re sau σ ≤ 0,5 Rm

în care:
Re = limita de elasticitate aparentă pentru oŃelurile cu limită de elasticitate aparentă definită;
sau limita de elasticitate garantată de 0,2 % din alungire pentru oŃelurile fără limită de
elasticitate aparentă definită (de 1 % pentru oŃelurile austenitice);
Rm = rezistenŃa la rupere prin tracŃiune.

Valorile lui Re şi Rm care vor fi folosite trebuie să fie valorile minime specificate conform
normelor de materiale. Dacă aceste valori nu există pentru metalul sau aliajul respectiv, valorile
lui Re şi Rm folosite trebuie să fie aprobate de autoritatea competentă sau de un organism
desemnat de această autoritate.
Valorile minime specificate conform normelor de materiale pot fi depăşite cu până la 15 % în
cazul folosirii oŃelurilor austenitice, dacă aceste valori mai mari sunt atestate în certificatul de
control.
Valorile minime nu trebuie totuşi să fie depăşite atunci când se aplică formula de la 6.8.2.1.18.

Grosimea minimă a peretelui rezervorului

6.8.2.1.17 Grosimea peretelui rezervorului trebuie să fie egală cel puŃin cu cea mai mare dintre valorile
obŃinute prin următoarele formule:

Pep D Pcal D
e= e=
2σ λ 2 σ

în care:
e = grosimea minimă a peretelui rezervorului în mm
Pep = presiunea de probă în MPa
Pcal = presiunea de calcul în MPa aşa cum se arată la 6.8.2.1.14
D = diametrul interior al rezervorului, în mm
2
σ = tensiunea admisibilă definită la 6.8.2.1.16 în N/mm
λ = coeficient mai mic decât 1 (subunitar), care Ńine cont de eventuala slăbire datorată
cordoanelor de sudură şi este legat de metodele de control definite la 6.8.2.1.23.

În nici un caz, grosimea nu trebuie să fie inferioară valorilor definite.

.

6.8 - 4
 la 6.8.2.1.18
6.8.2.1.18 Rezervoarele trebuie să aibă cel puŃin
6 mm grosime a peretelui dacă sunt
2)
din oŃel moale sau o grosime
echivalentă dacă sunt dintr-un alt
metal. Pentru materiile pulverulente
sau granulare, această grosime poate
fi redusă la cel puŃin 5 mm pentru oŃel
2)
moale sau o grosime echivalentă
pentru un alt metal.
Indiferent de metalul utilizat, grosimea
minimă a peretelui rezervorului nu
trebuie niciodată să fie mai mică de
4,5 mm.
Prin grosime echivalentă, se înŃelege grosimea obŃinută cu formula următoare :
de la 6.8.2.1.18 până la 6.8.2.1.20
Rezervoarele trebuie să aibă cel puŃin 5 mm
2)
grosimea peretelui dacă sunt din oŃel moale
(conform dispoziŃiilor de la 6.8.2.1.11 şi 6.8.2.1.12)
sau o grosime echivalentă dacă sunt dintr-un alt
metal.
3)
În cazul în care diametrul este mai mare de 1,8
m, această grosime trebuie să fie de 6 mm, cu
excepŃia cisternelor destinate transportului de
materii pulverulente sau granulare, dacă
2)
rezervoarele sunt din oŃel moale sau de o
grosime echivalentă dacă sunt dintr-un alt metal.
Indiferent de metalul utilizat grosimea minimă a
peretelui rezervorului nu trebuie să fie niciodată
mai mică de 3 mm.
4)

464 e 0
e1 =
3
(Rm 1 A 1 )2

2)
În ceea ce priveşte definiŃiile de “oŃel moale“ şi de “oŃel de referinŃă“, a se vedea 1.2.1
3)
Pentru rezervoarele care nu sunt de secŃiune circulară, de exemplu rezervoarele în formă de cheson sau rezervoarele eliptice,
diametrele indicate corespund celor care se calculează începând de la o secŃiune circulară de aceeaşi suprafaŃă. Pentru aceste
forme de secŃiune, razele de curbură ale învelişului nu trebuie să fie mai mare de 2000 mm pe părŃi, respectiv de 3000 mm
deasupra şi dedesubt.
4)
Această formulă se deduce din formula generală în care:
2
 Rm 0 A 0 
e1 = e 0 3  
 Rm1A 1 
în care:
e1 = grosimea minimă a peretelui rezervorului în mm pentru metalul ales;
e0 = grosimea minimă a peretelui rezervorului în mm pentru oŃel moale conform 6.8.2.1.18 şi 6.8.2.1.19;
Rmo = 370 (rezistenŃa la rupere prin tracŃiune pentru oŃel de referinŃă, a se vedea definiŃia de la 1.2.1, în N/mm2) ;
A0 = 27 (alungirea la rupere pentru oŃelul de referinŃă, în %);
Rm1 = limita minimă a rezistenŃei la rupere prin tracŃiune a metalului ales, în N/mm2 ;
A1 = alungirea minimă la rupere prin tracŃiune a metalului ales, în %.
6.8 - 5
 6.8.2.1.19 (rezervat) Când cisterna posedă o protecŃie contra deteriorării,
conform 6.8.2.1.20, autoritatea competentă poate
autoriza ca aceste grosimi de perete minime să fie
reduse proporŃional cu protecŃia asigurată; totuşi aceste
grosimi nu trebuie să fie mai mici de 3 mm pentru oŃel
2)
moale sau de o valoare echivalentă pentru alte
3)
materiale, în cazul rezervoarelor cu un diametru egal
sau mai mic de 1,80 m.
3)
În cazul rezervoarelor cu un diametru mai mare de 1,8
m, această grosime minimă trebuie să fie de 4 mm
2)
pentru oŃel moale sau de o grosime echivalentă dacă
este vorba de un alt metal.
Prin grosime echivalentă se înŃelege acea grosime
calculată cu formula de la 6.8.2.1.18.
Grosimea pereŃilor rezervoarelor protejate contra
deteriorării conform 6.8.2.1.20 nu trebuie să fie mai
mică decât valorile indicate în tabelul de mai jos:

Diametrul
≤ 1,80 m > 1,80 m
rezervorului
Grosimea minimă a OŃeluri
rezervorului austenitice 2,5 mm 3 mm
inoxidabile
Alte oŃeluri 3 mm 4 mm
Aliaje de
4 mm 5 mm
aluminiu
Aluminiu
pur la 6 mm 8 mm
99,80%

6.8.2.1.20 (rezervat) ProtecŃia indicată la 6.8.2.1.19 poate fi reprezentată

prin:
- o protecŃie structurală exterioară de ansamblu, ca
la construcŃia “în sandwich“ în care învelişul
exterior este fixat pe rezervor, sau:
- un cadru (osatură) care cuprinde elemente
structurale longitudinale şi transversale, care
îmbracă rezervorul; sau
- o construcŃie cu perete dublu.
Atunci când cisternele sunt construite cu pereŃii dubli
cu izolare prin vid, suma grosimii peretelui metalic
exterior şi cea a rezervorului trebuie să corespundă
grosimii minime a peretelui stabilită la 6.8.2.1.18, în
condiŃiile în care grosimea peretelui rezervorului
propriu-zis nu trebuie să fie mai mică decât grosimea
minimă stabilită la 6.8.2.1.19.
Atunci când cisternele sunt construite cu pereŃi dubli cu
un strat intermediar din materii solide de cel puŃin 50
mm grosime, peretele exterior trebuie să aibă o
grosime de cel puŃin 0,5 mm dacă aceasta este din oŃel
moale şi de cel puŃin 2 mm dacă aceasta este din
material plastic armat cu fibre de sticlă. Ca strat
intermediar de materii solide, se poate utiliza spumă
solidă având proprietatea de absorbŃie a şocurilor, cum
este, de exemplu, spuma poliuretanică.

6.8.2.1.21 (rezervat)

6.8.2.1.22 (rezervat)

6.8 - 6
 Realizarea şi controlul sudurilor

6.8.2.1.23 Aptitudinea constructorului de a realiza lucrări de sudură trebuie să fie recunoscută de

autoritatea competentă. Lucrările de sudură trebuie să fie executate de sudori calificaŃi, după un
procedeu de sudură a cărui calitate (inclusiv tratamentele termice care ar putea fi necesare) a
fost demonstrată printr-un test de procedeu. Controalele nedistructive trebuie să fie efectuate
prin radiografie sau prin ultrasunete şi trebuie să confirme că execuŃia sudurilor corespunde
solicitărilor.
Se convine să se efectueze următoarele controale conform valorii coeficientului (λ) utilizat
pentru determinarea grosimii pereŃilor rezervorului la 6.8.2.1.17:

λ = 0,8 cordoanele de sudură trebuie să fie verificate, pe cât posibil în mod vizual pe cele
două feŃe şi trebuie să fie supuse, prin sondaj, la un control nedistructiv. Trebuie să
fie controlate toate nodurile de sudură şi o lungime de cordon mai mare sau egală cu
10% din lungimea totală a sudurilor longitudinale, circulare şi radiale (în fundurile
cisternei);
λ = 0,9: toate cordoanele longitudinale pe toată lungimea lor, totalitatea nodurilor, cordoanele
circulare într-o proporŃie de 25% şi sudurile de asamblare ale echipamentelor cu un
diametru mare trebuie să facă obiectul unor controale nedistructive. Cordoanele de
sudură trebuie să fie verificate pe cât posibil, în mod vizual pe cele două părŃi;
λ =1: toate cordoanele de sudură trebuie să facă obiectul controalelor nedistructive şi
trebuie să fie verificate pe cât posibil vizual, pe cele două părŃi. Trebuie să fie
efectuată o prelevare de epruvetă de sudură.
Atunci când autoritatea competentă are dubii asupra calităŃii cordoanelor de sudură, ea poate
ordona controale suplimentare.

Alte prescripŃii de construcŃie pentru rezervoare

6.8.2.1.24 Căptuşeala protectoare trebuie să fie concepută astfel încât etanşeitatea să fie garantată,
indiferent de deformările susceptibile a se produce în condiŃii normale de transport (a se vedea
6.8.2.1.2).

6.8.2.1.25 IzolaŃia termică trebuie să fie concepută astfel încât să nu împiedice accesul la dispozitivele de
umplere şi de golire, respectiv la supapele de siguranŃă şi nici funcŃionarea acestora.

6.8.2.1.26 Dacă rezervoarele destinate transportului de materii lichide inflamabile cu un punct de aprindere
mai mic de 60ºC au căptuşeli de protecŃie (straturi interioare) nemetalice, rezervoarele şi
căptuşelile lor de protecŃie trebuie să fie concepute astfel încât să nu poată apărea pericolul de
aprindere din cauza sarcinilor electrostatice.

6.8.2.1.27 Toate părŃile vagonului-cisternă destinate Toate părŃile containerului-cisternă destinate

transportului de materii lichide al căror
punct de aprindere nu depăşeşte 60ºC,
al gazelor inflamabile, ca şi al Nr. ONU
1361 cărbune sau al Nr. ONU 1361
negru de fum, grupa de ambalare II,
trebuie să fie reunite prin legături
echipotenŃiale şi trebuie să poată fi puse
la pământ din punct de vedere electric.
Orice contact metalic care poate provoca
o coroziune electrochimică trebuie să fie
evitat.
transportului de materii lichide al căror punct de
aprindere nu depăşeşte 60ºC, al gazelor
inflamabile, ca şi al Nr. ONU 1361 cărbune sau al
Nr. ONU 1361 negru de fum, grupa de ambalare II,
trebuie să poată fi puse la pământ din punct de
vedere electric.
Orice contact metalic care poate provoca o
coroziune electrochimică trebuie să fie evitat.

6.8.2.1.28 (rezervat)

6.8.2.2 Echipamente

6.8.2.2.1 Pentru fabricarea echipamentelor de serviciu şi de structură pot fi utilizate materiale nemetalice
adecvate.

6.8 - 7
 Fixarea construcŃiilor anexe sudate
trebuie să fie realizată astfel încât să fie
împiedicată spargerea rezervorului în
caz de solicitări datorate unui accident
Se consideră îndeplinite dispoziŃiile
acestui alineat dacă punctul 1.1.10 din
5)
Fişa UIC nr. 573 (CondiŃii tehnice
pentru construcŃia vagoanelor-cisternă)
este aplicat.

Echipamentele trebuie să fie dispuse astfel încât să fie protejate contra riscurilor de smulgere
sau avariere în cursul transportului şi al manipulării. Acestea trebuie să ofere garanŃii de
siguranŃă adaptate şi comparabile cu cele ale rezervoarele proprii, în special :
- să fie compatibile cu mărfurile transportate;
- să îndeplinească prescripŃiile de la 6.8.2.1.1.
Tubulurile trebuie să fie proiectate, construite şi instalate astfel încât să se evite orice risc de
deteriorare din cauza dilatării şi a contracŃiei termice, a şocurilor mecanice sau a vibraŃiilor.

Etanşeitatea echipamentelor de serviciu Etanşeitatea echipamentelor de serviciu trebuie să

trebuie să fie asigurată chiar şi în caz fie asigurată chiar şi în caz de răsturnare a
de răsturnare a vagonului-cisternă. containerului-cisternă.

Garniturile de etanşare trebuie să fie constituite dintr-un material compatibil cu materia

transportată şi să fie înlocuite îndată ce eficacitatea lor este compromisă, de exemplu ca
urmare a îmbătrânirii lor.
Garniturile care asigură etanşeitatea organelor manevrate la utilizarea normală a cisternei
trebuie să fie concepute şi dispuse, astfel încât manevrarea organelor din care fac parte să nu
conducă la deteriorarea lor.

6.8.2.2.2 Fiecare orificiu pentru umplerea sau pentru golirea cisternelor prin partea de jos, care este
indicat în col. (12) a tabelului A din capitolul 3.2, printr-un cod cisternă care conŃine litera “A“ în
partea a treia (a se vedea 4.3.4.1.1) trebuie să fie echipată cu cel puŃin două dispozitive de
închidere montate în serie şi independente ,unul de altul , cuprinzând
- un obturator extern cu un ştuŃ din material metalic susceptibil a se deforma şi
- un dispozitiv de închidere, la extremitatea fiecărui ştuŃ, care poate să fie un buşon filetat, o
flanşă oarbă sau un dispozitiv echivalent. Acest dispozitiv trebuie să fie suficient de etanş
pentru a nu se produce pierderi de conŃinut. Trebuie să fie luate măsuri [pentru ca nicio
presiune să nu existe în ştuŃ înainte ca dispozitivul de închidere să fie complet ridicat.
Fiecare orificiu pentru umplerea sau golirea cisternelor prin partea de jos, care este indicat în
col. (12), a tabelului A din cap. 3.2, printr-un cod-cisternă care conŃine litera “B“ în partea a treia
(a se vedea 4.3.3.1.1 şi 4.3.4.1.1), trebuie să fie echipat cu cel puŃin trei dispozitive de închidere
montate în serie şi independente,unul de altul, cuprinzând:
- un obturator intern, adică un obturator montat în interiorul rezervorului sau într-o flanşă
sudată sau în contra flanşa sa;
6)
- un obturator extern sau un dispozitiv echivalent

situat la extremitatea fiecărui ştuŃ situat cât mai aproape posibil de rezervor

şi
- un dispozitiv de închidere, la extremitatea fiecărui ştuŃ, care poate să fie un buşon filetat, o
flanşă oarbă sau un dispozitiv echivalent. Acest dispozitiv trebuie să fie suficient de etanş
pentru a nu se produce pierderi de conŃinut. Trebuie să fie luate măsuri [pentru ca nicio
presiune să nu existe în ştuŃ] înainte ca dispozitivul de închidere să fie complet ridicat.
Totuşi, pentru cisternele destinate transportului anumitor materii cristalizabile sau foarte
vâscoase, ca şi pentru rezervoarele echipate cu o căptuşeală din ebonită sau din material
termoplastic, obturatorul intern poate să fie înlocuit printr-un obturator extern care reprezintă o
protecŃie suplimentară.
5)
EdiŃia 7 a fişei UIC aplicabilă începând cu 1 octombrie 2008.
6)
În cazul containerelor-cisternă cu o capacitate mai mică de 1 m3 (1000 litri), obturatorul extern sau dispozitivul echivalent poate fi
înlocuit cu o bridă plină.
6.8 - 8
 Obturatorul intern trebuie să poată fi manevrat de sus sau de jos. În cele două cazuri, poziŃia sa
– deschis sau închis - trebuie, pe cât posibil, să poată fi verificată de la sol. Dispozitivele de
comandă trebuie să fie concepute astfel încât să împiedice orice deschidere accidentală sub
efectul unui şoc sau unei acŃiuni nedeliberate.
În caz de avarie a dispozitivului de comandă extern, dispozitivul de închidere interior trebuie să
rămână eficace.
Pentru a se evita orice pierdere din conŃinut în caz de avarie la organele exterioare (ştuŃuri,
organe laterale de închidere), obturatorul intern şi locaşul acestuia trebuie să fie protejate
contra riscurilor de smulgere sub efectul solicitărilor exterioare, sau concepute pentru a fi ferite
de acestea. Organele de umplere şi de golire (inclusiv flanşele sau buşoanele filetate) şi
eventualele capace de protecŃie trebuie să fie asigurate contra oricărei deschideri accidentale.
PoziŃia şi /sau sensul de închidere a obturatoarelor trebuie să figureze în mod clar.
Toate orificiile cisternelor care sunt indicate în coloana (12) din tabelul A de la capitolul 3.2,
printr-un cod cisternă care conŃine litera “C“ sau “D“ în partea a treia (a se vedea 4.3.3.1.1 şi
4.3.4.1.1) trebuie să fie situate deasupra nivelului lichidului. Aceste cisterne nu trebuie să aibă
tubulaturi sau branşamente sub nivelul lichidului. Orificiile de curăŃare (orificii de pumn) sunt
totuşi admise în partea de jos a rezervorului pentru cisternele indicate printr-un cod-cisternă
care conŃine litera “C“ în partea a treia. Acest orificiu trebuie să poată fi obturat printr-o flanşă
închisă etanş, a cărei construcŃie trebuie să fie agreată de autoritatea competentă sau de un
organism desemnat de aceasta.

6.8.2.2.3 Cisternele care nu sunt închise ermetic pot să fie echipate cu supape de depresiune

sau cu dispozitive de aerisire (de

punere în legătură cu atmosfera)
comandate prin tensiune

pentru a evita o presiune internă negativă inadmisibilă; aceste supape sau dispozitive trebuie să
fie reglate pentru a se deschide la o valoare de depresiune care să nu fie mai mare decât
depresiunea pentru care a fost concepută cisterna (a se vedea 6.8.2.1.7). Cisternele închise
ermetic nu trebuie să fie echipate cu supape de depresiune
sau cu dispozitive de aerisire (de
punere în legătură cu atmosfera) cu
resort comandate prin tensiune

Totuşi, cisternele care corespund codului-cisternă SGAH, S4AH sau L4BH, echipate cu supape
sau dispozitive care se deschid la o presiune negativă mai mică de 21 kPa (0,21 bar) trebuie să
fie considerate închise ermetic. Pentru cisternele destinate transportului de materii solide (în
pulbere sau granulate), doar grupele de ambalare II sau III, care nu se lichefiază în timpul
transportului, presiunea negativă poate fi redusă până la 5 kPa (0,05 bar).

Supapele de depresurizare
şi dispozitivele de aerisire (de punere în
legătură cu atmosfera) comandate prin
tensiune
utilizate pe cisterne destinate transportului de materii care, prin punctul lor de inflamabilitate
corespund criteriilor din clasa 3, trebuie să împiedice trecerea imediată a unei flăcări în cisternă,
fie rezervorul cisternei trebuie să poată să suporte, fără scăpări, o explozie rezultând din
trecerea unei flăcări.
Pentru cisternele echipate cu
dispozitive de aerisire (de punere în
legătură cu atmosfera) comandate prin
tensiune, legătura între dispozitivul de
aerisire comandat prin tensiune şi
clapeta internă trebuie să fie concepută
astfel încât aceasta să nu se deschidă
în cazul unei deformări a cisternei, iar în
caz de deschidere să nu existe
scurgere din conŃinut.

6.8.2.2.4 Rezervorul sau oricare din compartimentele sale trebuie să fie prevăzut cu o deschidere
suficientă pentru a permite inspecŃia.

6.8 - 9
 Aceste deschideri trebuie să fie
prevăzute cu dispozitive de închidere
care sunt concepute pentru o presiune
de probă de cel puŃin 0,4 Mpa (4 Bar).
Capacele rabatabile ale domei pentru
cisternele care au o presiune de probă
mai mare de 0,6 Mpa (6 Bar) nu sunt
autorizate.

6.8.2.2.5 (rezervat)

6.8.2.2.6 Cisternele destinate transportului de materii lichide a căror presiune de vapori la 50ºC nu
depăşeşte 110 kPa (1,1 bar) (presiune absolută) trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de
aerisire şi cu un dispozitiv propriu capabil să împiedice răspândirea conŃinutului în afară în cazul
răsturnării cisternei; în caz contrar ele trebuie să fie conforme condiŃiilor de la 6.8.2.2.7 sau
6.8.2.2.8.

6.8.2.2.7 Cisternele destinate transportului de materii lichide a căror presiune de vapori la 50ºC este mai
mare de 110 kPa (1,1 bar), şi un punct de fierbere mai mare de 35 ºC, trebuie să fie prevăzute
cu o supapă de siguranŃă reglată la o presiune manometrică de cel puŃin 150 kPa (1,5 bar) şi
care trebuie să fie complet deschisă la o presiune cel mult egală cu presiunea de probă; în caz
contrar, ele trebuie să corespundă condiŃiilor de la 6.8.2.2.8.

6.8.2.2.8 Cisternele destinate transportului de materii lichide cu un punct de fierbere mai mare de 35 ºC,
trebuie să fie prevăzute cu o supapă de siguranŃă reglată la o presiune manometrică de cel
puŃin 300 kPa (3 bar) şi care trebuie să fie complet deschisă la o presiune cel mult egală cu
7)
presiunea de probă; în caz contrar, ele vor trebui să fie închise ermetic .

6.8.2.2.9 Nici una din piesele mobile, cum ar fi capacele, dispozitivele de închidere etc, care pot intra în
contact, fie prin frecare, fie prin şoc cu cisternele din aluminiu destinate transportului de lichide
inflamabile al căror punct de aprindere este mai mic sau egal cu 60ºC sau al gazelor inflamabile
nu trebuie să fie din oŃel oxidabil neprotejat.

6.8.2.2.10 Dacă cisternele considerate ca fiind închise ermetic sunt echipate cu supape de siguranŃă,
acestea trebuie să fie precedate de un disc de rupere, şi condiŃiile următoare trebuie să fie
respectate:
Dispunerea discului de rupere şi a supapei de siguranŃă trebuie să îndeplinească cerinŃele
autorităŃii competente. Un manometru sau un alt indicator corespunzător trebuie să fie instalat în
spaŃiul dintre discul de rupere şi supapa de siguranŃă pentru a permite detectarea oricărei
rupturi, perforaŃii sau deplasări a discului susceptibilă a micşora eficacitatea supapei de
siguranŃă.

6.8.2.3 Agrementul de prototip

6.8.2.3.1 Pentru fiecare tip nou de vagon-cisternă, cisternă amovibilă, container-cisternă, cutie mobilă
cisternă, vagon-baterie sau CGEM, autoritatea competentă, sau un organism desemnat de
aceasta, trebuie să întocmească un certificat care să ateste că prototipul pe care l-a expertizat,
inclusiv mijloacele de fixare, corespunde întrebuinŃării pentru care a fost destinat şi îndeplineşte
condiŃiile de construcŃie de la secŃiunea 6.8.2.1, condiŃiile de echipamente de la secŃiunea
6.8.2.2 şi dispoziŃiile speciale aplicabile materiilor transportate.
Acest certificat trebuie să indice:
- rezultatele expertizei;
- numărul de agrement pentru prototip

Numărul de agrement trebuie să se compună din

8)
sigla distinctivă a statului în care agrementul a fost
emis şi numărul de înmatriculare.

- codul-cisternă conform 4.3.3.1.1; sau 4.3.4.1.1;

7)
În ceea ce priveşte definiŃia “cisternă închisă ermetic“, a se vedea 1.2.1.
8)
Semn distinct în circulaŃia internaŃională prevăzut de ConvenŃia de la Viena pentru circulaŃia rutieră (Viena 1968).
6.8 - 10
 - codurile alfanumerice ale dispoziŃiilor speciale de construcŃie (TC), de echipament (TE) şi
de agrement de tip (TA) de la 6.8.4 figurează în coloana (13) din tabelul A, din capitolul 3.2
pentru materiile destinate transportului pentru care cisterna a fost agreată;
- dacă este necesar materiile şi/sau grupele de materii pentru transportul cărora cisterna a
fost agreată. Acestea trebuie să fie indicate cu denumirea lor chimică sau cu rubrica
colectivă (a se vedea 2.1.1.2) corespondentă, precum şi cu clasa, codul de clasificare şi
grupa de ambalare. Cu excepŃia materiilor din clasa 2, precum şi a celor citate la 4.3.4.1.3,
se poate renunŃa la indicarea materiilor autorizate în certificat. În acest caz grupele de
materii autorizate pe baza indicaŃiei codului-cisternă din anexa raŃionalizată de la secŃiunea
4.3.4.1.2 sunt admise la transport Ńinând cont de dispoziŃiile speciale aferente.
Materiile citate în procesul-verbal de expertiză trebuie să fie în general compatibile cu
caracteristicile cisternei. O rezervă trebuie totuşi prevăzută în procesul verbal de expertiză dacă
această compatibilitate nu a putut să fie examinată complet în timpul agrementării prototipului.
O copie a certificatului trebuie să fie anexată la dosarul de cisternă a fiecărei cisterne, vagon-
baterie, sau CGEM construit (vezi 4.3.2.1.7).

6.8.2.3.2 Dacă cisternele, vagoanele – baterie sau CGEM sunt construite în serie fără modificări, acest
agrement va fi valabil şi pentru cisternele, vagoanele – baterie sau CGEM construite în serie
sau după acest prototip.
Un agrement de prototip poate totuşi să servească pentru agrementul cisternelor cu variante
limitate de proiectare, care fie reduc forŃele şi solicitările cisternei (de exemplu o reducere a
presiunii, a masei, a volumului) fie cresc siguranŃa structurii (de exemplu creşterea grosimii
peretelui rezervorului, un număr mai mare de dispozitive “sparge–val“, reducerea diametrului
orificiilor). Variantele limitate vor fi indicate în mod clar în certificatul de agrement al prototipului.

6.8.2.4 Controale şi probe

6.8.2.4.1 Rezervoarele şi echipamentele lor trebuie să fie, fie împreună, fie separat, supuse unui control
iniŃial înainte de punerea lor în exploatare. Acest control cuprinde:
- o verificare a conformităŃii cu prototipul agreat;
9)
- o verificare a caracteristicilor de construcŃie ;
- o verificare a stării interioare şi exterioare;
10)
- o probă de presiune hidraulică la presiunea de probă indicată pe placa prescrisă la
6.8.2.5.1, şi
- o probă de etanşeitate şi o verificare a bunei funcŃionări a echipamentului.
Cu excepŃia cazului clasei 2 presiunea de probă a presiunii hidraulice depinde de presiunea de
calcul şi este cel puŃin egală cu presiunea indicată în continuare:

Presiunea de calcul (bar) Presiunea de probă (bar)

11) 11)
G G
1,5 1,5
2,65 2,65
4 4
10 4
15 4
12)
21 10(4 )

Presiunile de probă minime aplicabile pentru clasa 2 sunt indicate în tabelul gazelor şi
amestecurilor de gaze de la 4.3.3.2.5.
Proba de presiune hidraulică trebuie să fie efectuată pe ansamblul rezervorului şi separat pe
fiecare compartiment al rezervoarelor compartimentate.
Proba de presiune hidraulică trebuie să fie efectuată înainte de montarea izolaŃiei termice
eventual necesară.

9)
Verificarea caracteristicilor de construcŃie cuprinde de asemenea pentru rezervoarele cu o presiune de probă minimă de 1 MPa (10
bar), o prelevare de epruvetele de sudură - eşantioane de la lucru, conform 6.8.2.1.23 şi conform probelor de la 6.8.5.
10)
În cazuri speciale şi cu acordul expertului agreat de autoritatea competentă, proba de presiune hidraulică poate fi înlocuită cu o
probă cu un alt lichid sau cu un gaz, atunci când această operaŃie nu prezintă vreun pericol.
11)
G = presiunea minimă de calcul conform prescripŃiilor generale de la 6.8.2.1.14 (a se vede 4.3.4.1).
12)
Presiunea minimă de probă pentru Nr. ONU 1744 brom sau Nr. ONU 1744 brom în soluŃie.
6.8 - 11
 Dacă rezervoarele şi echipamentele acestora au fost supuse la probe separat, ele trebuie să fie
supuse asamblate unei probe de etanşeitate conform 6.8.2.4.3.
Proba de etanşeitate trebuie să fie efectuată separat pentru fiecare compartiment al
rezervoarelor compartimentate.

6.8.2.4.2 Rezervoarele şi echipamentele acestora trebuie să fie supuse unor controale periodice cel
târziu la fiecare
8 (opt) ani 5 (cinci) ani

Aceste controale periodice cuprind:

- o verificare a stării interioare şi exterioare;
- o probă de etanşeitate a rezervorului cu echipamentul conform 6.8.2.4.3 ca şi o verificare a
bunei funcŃionări a întregului echipament;
10)
- ca regulă generală, o probă de presiune hidraulică (pentru presiunea de probă aplicabilă
rezervoarelor şi compartimentelor, după caz, a se vedea 6.8.2.4.1).

Învelişurile izolaŃiei termice sau alte învelişuri nu trebuie să fie îndepărtate decât în măsura în
care acest lucru este necesar pentru aprecierea sigură a caracteristicilor rezervorului.
Pentru cisternele destinate transportului de materii pulverulente sau granulare, şi cu acordul
expertului agreat de autoritatea competentă, probele de presiune hidraulică periodice pot fi
suprimate şi înlocuite cu probe de etanşeitate conform 6.8.2.4.3, la o presiune efectivă
interioară cel puŃin egală cu presiunea maximă de serviciu.

6.8.2.4.3 Rezervoarele şi echipamentele lor trebuie să fie supuse unor controale intermediare din

patru ani în patru ani din doi ani şi jumătate în doi

ani şi jumătate
după controlul iniŃial şi după fiecare control periodic. Aceste controale intermediare pot fi
efectuate cu trei luni înainte sau după data specificată.

Totuşi, controlul intermediar poate fi efectuat în orice moment înainte de data specificată.

Dacă un control intermediar este efectuat cu mai mult de trei luni înainte de data prevăzută, un
alt control intermediar trebuie efectuat cel mai târziu la

patru ani doi ani şi jumătate

după această dată.

Aceste controale intermediare cuprind o probă de etanşeitate a rezervorului cu echipamentul

său ca şi o verificare a bunei funcŃionări a întregului echipament. Cisterna trebuie să fie supusă
în acest scop unei presiuni efective interne cel puŃin egală cu presiunea maximă de serviciu.
Pentru cisternele destinate transportului de lichide sau de materii solide pulverulente sau
granulare, atunci când este realizată prin intermediul unui gaz, proba de etanşeitate trebuie să
fie efectuată la o presiune cel puŃin egală cu 25% din presiunea maximă de serviciu. In toate
cazurile, ea nu trebuie să fie inferioară lui 20 kPa (0,2 bar) (presiune manometrică).

Pentru cisternele echipate cu dispozitive de punere în atmosferă şi cu un dispozitiv propriu care

să împiedice răspândirea conŃinutului în exterior dacă cisterna se răstoarnă, presiunea de probă
de etanşeitate este egală cu presiunea statică a materiei de umplere.
Proba de etanşeitate trebuie să fie efectuată separat pentru fiecare compartiment al
rezervoarelor compartimentate.

6.8.2.4.4 Atunci când siguranŃa cisternei sau a echipamentelor sale poate fi compromisă ca urmare a
reparaŃiei, modificării sau accidentului, trebuie să se efectueze un control excepŃional. Dacă un
control excepŃional a fost efectuat îndeplinind prescripŃiile din 6.8.2.4.2 atunci controlul
excepŃional poate fi considerat un control periodic. Dacă un control excepŃional a fost efectuat
îndeplinind prescripŃiile din 6.8.2.4.3 atunci controlul excepŃional poate fi considerat ca fiind un
control intermediar.

6.8.2.4.5 Probele, controalele şi verificările conforme de la 6.8.2.4.1 până la 6.8.2.4.4 trebuie să fie
efectuate de expertul autorizat de autoritatea competentă. Trebuie să se elibereze dovezi care
să indice rezultatul acestor operaŃii, chiar dacă rezultatul este negativ. În aceste dovezi trebuie

6.8 - 12
 să figureze o referinŃă la lista materiilor autorizate să fie transportate în această cisternă sau la
codul-cisternă şi la codurile alfanumerice din dispoziŃiile speciale, conform 6.8.2.3.
O copie a certificatului trebuie să fie anexată la dosarul de cisternă a fiecărei cisterne, vagon-
baterie, sau CGEM testat (vezi 4.3.2.1.7)

ExperŃi pentru executarea probelor la cisternele vagoanelor-cisternă

6.8.2.4.6 Pentru a fi considerat ca expert în sensul 6.8.2.4.5, (rezervat)

acesta trebuie să fie recunoscut de autoritatea
competentă şi să îndeplinească exigenŃele următoare.
Totuşi, această recunoaştere reciprocă nu se aplică
unei operaŃii în legătură cu modificarea agrementului
prototipului.
1. Expertul trebuie să fie independent de părŃile
implicate. El nu poate fi nici proiectantul, nici
fabricantul, nici furnizorul, nici cumpărătorul, nici
deŃinătorul, nici utilizatorul şi nici mandatarul
vreuneia din aceste părŃi.
2. Expertul nu participă la nici o activitate susceptibilă
să-i afecteze independenŃa deciziei şi integritatea
în activităŃile de control. Expertul trebuie să fie în
afara oricărei presiuni comerciale, financiare sau
de altă natură, susceptibilă să-i afecteze puterea
de decizie, în special atunci când această presiune
este exercitată de persoane sau de organizaŃii din
afara organismului de control, dar care sunt
interesate de rezultatele controalelor efectuate.
ImparŃialitatea personalului de inspecŃie trebuie să
fie garantată.
3. Expertul trebuie să deŃină infrastructura necesară
pentru îndeplinirea corectă a sarcinilor tehnice şi
administrative legate de operaŃiile de control şi de
verificare. El trebuie de asemenea să aibă acces la
echipamentele necesare pentru a executa verificări
speciale.
4. Expertul trebuie să deŃină calificările
corespunzătoare, o formaŃie tehnică şi profesională
solidă şi cunoştinŃe satisfăcătoare asupra
controalelor, ca şi o experienŃă adecvată în
asemenea operaŃii. Pentru a garanta nivelul ridicat
de siguranŃă, expertul trebuie de asemenea să
pună în practică cunoştinŃele sale în domeniul
siguranŃei cisternelor vagoanelor - cisternă. El
trebuie de asemenea să redacteze certificate,
dosare şi rapoarte demonstrând buna execuŃie a
controalelor.
5. Expertul trebuie în egală măsură să posede
cunoştinŃe suficiente privind tehnologiile utilizate
pentru fabricarea cisternelor, inclusiv a
echipamentelor acestora, pe care este însărcinat
să le controleze, privind modul în care sunt utilizate
sau urmează a fi utilizate echipamentele, precum şi
privind defecŃiunile care pot surveni în timpul
utilizării sau în exploatare.
6. Expertul trebuie să realizeze evaluările şi
verificările cu cel mai înalt grad de integritate
profesională şi competenŃă tehnică. El trebuie să
păstreze confidenŃialitatea informaŃiilor obŃinute în
cursul activităŃilor sale de control. Drepturile de
proprietate sunt protejate.
7. Expertul trebuie să realizeze evaluările şi
verificările cu cel mai înalt grad de integritate
profesională şi competenŃă tehnică. El trebuie să
păstreze confidenŃialitatea informaŃiilor obŃinute în
cursul activităŃilor sale de control. Drepturile de
6.8 - 13
 proprietate sunt protejate.
8. Expertul trebuie să deŃină o asigurare de
responsabilitate adecvată pentru cazurile în care
responsabilitatea nu este asumată de către stat
conform legislaŃiei naŃionale sau de către
organizaŃia din care face parte.
Se consideră că aceste cerinŃe sunt îndeplinite pentru:
- personalul unui organism înfiinŃat în conformitate cu
directiva 1999 / 36 / CE;
- persoanele care au fost agreate pe baza unei
proceduri de acreditare conform normei EN
ISO/IEC 17020 :2004 (Criterii generale pentru
diferitele organisme care efectuează inspecŃiile).
Statele membre comunică la secretariatul OTIF
experŃii recunoscuŃi pentru controale. Ştampila şi
marca poansonului trebuie să figureze pe această
comunicare. Secretariatul OTIF publică lista experŃilor
recunoscuŃi şi Ńine această listă la zi.
Pentru a introduce şi dezvolta procedurile de probe
armonizate şi pentru a asigura nivelul uniform al
controlului, secretariatul OTIF organizează cel puŃin
odată pe an un schimb de experienŃă.

6.8.2.5 Marcare

6.8.2.5.1 Fiecare cisternă trebuie să poarte o placă din metal rezistent la coroziune, fixată în mod
permanent pe aceasta într-un loc uşor accesibil în vederea verificării. Pe această placă trebuie
să figureze, prin ştanŃare sau prin orice alt mijloc asemănător, cel puŃin informaŃiile indicate mai
jos. Se admite ca aceste informaŃii să fie gravate direct pe pereŃii rezervorului, dacă aceştia sunt
întăriŃi, în aşa fel încât să nu se compromită rezistenŃa rezervorului:
- numărul agrementului;
- denumirea sau marca fabricantului;
- numărul de serie al fabricantului;
- anul de construcŃie;
13)
- presiunea de probă (presiunea manometrică) ;
13)
- presiunea exterioară de calcul (vezi 6.8.2.1.7) ;
13) 13)
- capacitatea rezervorului - pentru rezervoarele cu mai multe compartimente , capacitatea
fiecărui compartiment –
urmată de simbolul “S” atunci când
rezervoarele sau compartimentele sunt
împărŃite în secŃiuni cu o capacitate
maximă de 7500 litri cu ajutorul
spărgătorului de valuri;

13)
- temperatura de calcul (numai dacă este mai mare de +50ºC sau mai mică de -20ºC) ;
- data şi tipul ultimei probe la care a fost supusă: "luna, anul" urmat de un "P" atunci când
proba este una iniŃială sau probă periodică conform cu 6.8.2.4.1 şi 6.8.2.4.2, sau "luna,
anul" urmat de un "L" atunci când această probă este o probă de etanşeitate intermediară
conform cu 6.8.2.4.3;
- poansonul expertului care a efectuat probele;
- materialul rezervorului şi referinŃa la normele de materiale, dacă sunt disponibile, şi, după
caz, materialul învelişului (căptuşelii) protector (oare).
În plus, pe cisternele cu umplere sau cu golire sub presiune trebuie să fie înscrisă presiunea
13)
maximă de serviciu autorizată .

13)
Se adaugă unităŃile de măsură după valorile numerice.
6.8 - 14
6.8.2.5.2 Următoarele indicaŃii trebuie să fie înscrise Următoarele indicaŃii trebuie să fie înscrise pe
pe fiecare parte laterală a vagonului- chiar pe containerul - cisternă sau pe un panou:
cisternă (chiar pe cisternă sau pe un
panou):
- numele proprietarul sau al - numele proprietarului şi al exploatatorului;
exploatatorului;
13) 13)
- capacitatea ; - capacitatea rezervorului ;
13) 13)
- tara vagonului-cisternă ; - tara ;
13)
- masele limite de încărcare în funcŃie de - masa maximă de încărcare autorizată ;
caracteristicile vagonului şi de categoria
liniilor feroviare pe care poate circula;
- pentru materiile vizate la 4.3.4.1.3 - pentru materiile vizate la 4.3.4.1.3 denumirea
denumirea oficială de transport a materiei oficială de transport a materiei sau a
sau a materiilor admise la transport); materiilor admise la transport;
- codul cisternă conform 4.3.4.1.1; - codul cisternă conform 4.3.4.1.1;
- pentru materiile, altele decât cele vizate - pentru materiile, altele decât cele vizate la
la 4.3.4.1.3, codurile alfanumerice ale 4.3.4.1.3, codurile alfanumerice ale tuturor
tuturor dispoziŃiilor speciale TC şi TE care dispoziŃiilor speciale TC şi TE care figurează
figurează în coloana (13) a tabelului A în coloana (13) a tabelului A din capitolul 3.2,
din capitolul 3.2, pentru materiile de pentru materiile de transportat în cisternă.
transportat în cisternă;
- data (luna, anul) următoarei probe
conform 6.8.2.4.2 şi 6.8.2.4.3 sau
conform dispoziŃiilor speciale TT de la
6.8.4 pentru materiile admise la transport.
Data trebuie să fie urmată de un „L”
atunci când următorul control este o
probă conform 6.8.2.4.3.

6.8.2.6 PrescripŃii privind cisternele care sunt proiectate, construite şi probate conform
normelor
NOTA. Persoanele şi organismele prezentate în norme ca având responsabilităŃi conform RID
trebuie să îndeplinească prescripŃiile din RID.
În funcŃie de data de construcŃie a cisternei, normele enumerate în tabelul de mai jos trebuie să
fie aplicate aşa cum este indicat în coloana (4) pentru a îndeplini prescripŃiile din capitolul 6.8
menŃionate în coloana (1), sau pot fi aplicate aşa cum este indicat în coloana (5). PrescripŃiile
din capitolul 6.8 citate în coloana (1) prevalează în toate cazurile.
Dacă mai mult de o normă e dată ca obligatorie pentru aplicarea aceloraşi prescripŃii, numai
una dintre ele trebuie să fie aplicată, dar în totalitatea sa, cel puŃin dacă nu este specificat
altceva în tabelul de mai jos.

SubsecŃiuni ReferinŃe Titlul documentului Aplicare Aplicare

şi paragrafe obligatorie autorizată
aplicabile pentru pentru
cisternele cisternele
construite construite
(1) (2) (3) (4) (5)
pentru toate cisternele
6.8.2.1 EN 14025:2003 Cisterne destinate transportului de Între 1 ianuarie
+AC:2005 materii periculoase - Cisterne 2005 şi 30 iunie
metalice sub presiune - Proiectare şi 2009
fabricaŃie
6.8.2.1 EN 14025:2008 Cisterne destinate transportului de Începând cu 1 Înainte de 1
materii periculoase - Cisterne iulie 2009 iulie 2009
metalice sub presiune - Proiectare şi
fabricaŃie
6.8.2.2.1 EN 14432:2006 Cisterne destinate transportului de Începând cu 1 Înainte de 1
materii periculoase – Echipamente ianuarie 2011 ianuarie 2011
pentru cisternele destinate
transportului de produse chimice
lichide – Vane de punere sub
presiune a cisternei şi a descărcării
produsului
6.8 - 15
SubsecŃiuni ReferinŃe Titlul documentului Aplicare Aplicare
şi paragrafe obligatorie autorizată
aplicabile pentru pentru
cisternele cisternele
construite construite
(1) (2) (3) (4) (5)
6.8.2.2.1 EN 14433:2006 Cisterne destinate transportului de Începând cu 1 Înainte de 1
materii periculoase – Echipamente ianuarie 2011 ianuarie 2011
pentru cisternele destinate
transportului de produse chimice
lichide – Supapă de fund
pentru probă şi control
6.8.2.4 EN 12972:2001 Cisterne destinate transportului de Între 1 ianuarie Între 1 ianuarie
6.8.3.4 (fără anexele D materii periculoase – Probe, 2009 şi 31 2003 şi 31
şi E) verificarea şi marcajul cisternelor decembrie decembrie
a)
metalice 2010 2008
6.8.2.4 EN 12972:2007 Cisterne destinate transportului de Începând cu 1 Înainte de 1
6.8.3.4 materii periculoase – Probe, ianuarie 2011 ianuarie 2011
verificarea şi marcajul cisternelor
metalice
pentru cisternele care au o presiune maximă de serviciu care nu depăşeşte 50 kPa şi sunt destinate
transportului de materii pentru care un cod-cisternă include litera "G" este dat în coloana (12) a
tabelului A, din capitolul 3.2
6.8.2.1 EN 13094:2004 Cisterne destinate transportului de Între 1 ianuarie
materii periculoase – Cisterne 2005 şi 31
metalice care au o presiune de decembrie
serviciu mai mică sau egală cu 0,5 2009
bar – Proiectare şi fabricaŃie
6.8.2.1 EN 13094:2008 Cisterne destinate transportului de Începând cu 1 Înainte de 1
materii periculoase – Cisterne ianuarie 2010 ianuarie 2010
metalice care au o presiune de
serviciu mai mică sau egală cu 0,5
bar – Proiectare şi fabricaŃie
Pentru cisternele destinate transportului de produse petroliere lichide şi alte materii periculoase din
o
clasa 3 care au o presiune a vaporilor care nu depăşeşte 110 kPa la 50 C, şi de benzină, şi care nu
prezintă riscul subsidiar de toxicitate sau de coroziune
6.8.2.1 EN 13094:2004 Cisterne destinate transportului de Între 1 ianuarie
materii periculoase – Cisterne 2005 şi 31
metalice care au o presiune de decembrie
serviciu mai mică sau egală cu 0,5 2009
bar – Proiectare şi fabricaŃie.
6.8.2.1 EN 13094:2008 Cisterne destinate transportului de Începând cu 1 Înainte de 1
materii periculoase – Cisterne ianuarie 2010 ianuarie 2010
metalice care au o presiune de
serviciu mai mică sau egală cu 0,5
bar – Proiectare şi fabricaŃie.
a)
Numai dacă aplicarea altei norme este autorizată în coloana (5) în aceleaşi scopuri pentru
cisternele construite la aceeaşi dată.

6.8.2.7 PrescripŃii privind cisternele care nu sunt concepute, construite şi probate conform
normelor
Pentru a Ńine cont de progresele ştiinŃifice şi tehnice, sau atunci când nicio normă nu este
enumerată în 6.8.2.6, sau pentru a trata aspecte specifice neprevăzute într-o normă enumerată
la 6.8.2.6, autoritatea competentă poate recunoaşte utilizarea unui cod tehnic care să garanteze
acelaşi nivel de securitate. Totuşi, cisternele trebuie să îndeplinească exigenŃele minime din
6.8.2.
Autoritatea competentă trebuie să transmită secretariatului OTIF o listă cu codurile tehnice pe
care ea le recunoaşte. Această listă trebuie să includă următoarele informaŃii: numele şi data
codului, obiect al codului şi informaŃiile privind modul de procurare a acestora. Secretariatul
trebuie să facă accesibilă această informaŃie publicului pe site-ul său de internet.
Pentru probă, verificare şi marcaj, norma aplicabilă la care se face referinŃă la 6.8.2.6 poate să
fie utilizată în egală măsură.

6.8 - 16
6.8.3 PrescripŃii speciale aplicabile clasei 2

6.8.3.1 ConstrucŃia rezervoarelor

6.8.3.1.1 Rezervoarele destinate transportului de gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate trebuie să fie
construite din oŃel.
O alungire la rupere minimă de 14 % şi o tensiune σ mai mică sau egală decât limitele indicate
în continuare, în funcŃie de materiale, vor putea fi admise pentru rezervoarele fără sudură cu
derogare de la 6.8.2.1.12.
a) dacă raportul Re/Rm (caracteristicile minime garantate după tratamentul termic) este mai
mare de 0,66 fără a depăşi 0,85:
σ ≤ 0,75 Re
b) dacă raportul Re/Rm (caracteristicile minime garantate după tratamentul termic) este mai
mare de 0,85:

σ ≤ 0,5 Rm

6.8.3.1.2 PrescripŃiile de la 6.8.5 sunt aplicabile materialelor şi construcŃiei rezervoarelor sudate.

6.8.3.1.3 Pentru rezervoarele cu pereŃi dubli, grosimea peretelui (rezervat)

rezervorului interior poate, prin derogare de la prescripŃiile
6.8.2.1.18, să fie de 3 mm, atunci când se foloseşte un metal
care posedă o comportare bună la temperaturi joase
2
corespunzând unei limite minime de rupere Rm = 490 N/mm şi
un coeficient minim de alungire A = 30 %.

Atunci când sunt folosite alte materiale, trebuie să fie

respectată o grosime minimă echivalentă a peretelui, grosime
4)
care se calculează după formula din nota de subsol de la
2
6.8.2.1.18, în care se impune Rm0 = 490 N/mm şi pentru A0 =
30 %.
Învelişul exterior trebuie să aibă în acest caz o grosime minimă
a peretelui de 6 mm dacă este vorba de oŃel moale. Dacă se
folosesc alte materiale va trebui să se păstreze o grosime
minimă echivalentă a peretelui, care trebuie să fie calculată
după formula indicată la 6.8.2.1.18.

ConstrucŃia vagoanelor-baterie şi a CGEM

6.8.3.1.4 Buteliile, tuburile, butoaiele de presiune şi cadrele de butelii, care sunt elemente ale unui vagon-
baterie sau CGEM, trebuie să fie construite conform capitolului 6.2.
NOTA 1. Cadrele de butelii care nu sunt elemente ale unui vagon-baterie sau CGEM sunt
supuse prescripŃiilor din capitolul 6.2.
2. Cisternele care sunt elemente ale unui vagon-baterie sau CGEM trebuie să fie
construite conform prescripŃiilor de la 6.8.2.1 şi 6.8.3.1.
14)
3. Cisternele amovibile nu sunt considerate ca elemente ale unui vagon-baterie sau
CGEM.

6.8.3.1.5 Elementele şi mijloacele lor de fixare trebuie să poată suporta, în condiŃii de încărcare maximă
autorizată, forŃele definite la 6.8.2.1.2. Pentru fiecare forŃă, tensiunea în punctul cel mai solicitat
al elementului şi al mijloacelor sale de fixare nu trebuie să depăşească valoarea definită la
6.2.5.3 pentru butelii, tuburi, butoaie de presiune şi cadre de butelii, iar pentru cisterne, valoarea
lui σ (sigma) definită la 6.8.2.1.16.

Alte prescripŃii de construcŃie pentru vagoanele-cistenă şi

vagoanele-baterie

6.8.3.1.6 Vagoanele - cisternă şi vagoanele – baterie trebuie să fie (rezervat)

echipate cu tampoane cu o capacitate minimă de
înmagazinare în dinamică de 70 kJ. Această prescripŃie nu se

14)
Pentru definiŃia de „cisternă amovibilă” vezi 1.2.1.
6.8 - 17
 aplică pentru vagoanele-cisternă echipate cu dispozitive de
absorbŃie de energie aşa cum sunt definite în dispoziŃia
specială TE 22 din 6.8.4.

6.8.3.2 Echipamente

6.8.3.2.1 ŞtuŃurile de golire ale cisternelor trebuie să poată fi închise cu ajutorul unei flanşe oarbe sau a
altui dispozitiv care oferă aceleaşi garanŃii. Pentru cisternele destinate transportului de gaze
lichefiate refrigerate, aceste flanşe oarbe sau aceste dispozitive care oferă aceleaşi garanŃii pot
fi prevăzute cu orificii de detentă cu diametrul de maxim 1,5 mm.

6.8.3.2.2 În afara orificiilor prevăzute la 6.8.2.2.2 şi 6.8.2.2.4, rezervoarele destinate transportului de gaze
lichefiate pot fi eventual prevăzute, cu orificii care pot fi utilizate pentru montarea jojelor, a
termometrelor şi manometrelor, precum şi cu orificii de purjare necesare pentru exploatarea şi
siguranŃa lor.
6.8.3.2.3 Toate orificiile de umplere şi toate orificiile de golire ale cisternelor

cu o capacitate mai mare de 1

3
m

destinate transportului gazelor lichefiate, inflamabile şi/sau toxice trebuie să fie prevăzute cu un
dispozitiv intern de siguranŃă cu închidere instantanee care, în cazul deplasării bruşte a
cisternei sau în caz de incendiu să se închidă automat. Închizătoarea trebuie de asemenea să
poată fi acŃionată şi de la distanŃă.

Dispozitivul care menŃine deschisă închizătoarea internă, de

exemplu un cârlig montat pe şină, nu face parte integrantă din
vagon.

6.8.3.2.4 Cu excepŃia orificiilor dotate cu supape de siguranŃă şi cu orificii de purjare închise, toate
celelalte orificii ale cisternei destinate transportului de gaze lichefiate inflamabile şi/sau toxice al
căror diametru este mai mare de 1,5 mm, trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv intern de
obturare.

6.8.3.2.5 Prin derogare de la dispoziŃiile prevăzute la 6.8.2.2.2, 6.8.3.2.3 şi 6.8.3.2.4, cisternele destinate
transportului de gaze lichefiate refrigerate, pot fi dotate cu dispozitive externe în locul
dispozitivelor interne, dacă aceste dispozitive sunt prevăzute cu o protecŃie contra avariilor
externe cel puŃin echivalentă cu cea a peretelui rezervorului.

6.8.3.2.6 Dacă cisternele sunt echipate cu joje în contact direct cu materia transportată, acestea nu
trebuie să fie dintr-un material transparent. Dacă există termometre, acestea nu vor putea fi
scufundate direct în gaz sau în lichid de-a lungul rezervorului.

6.8.3.2.7 Orificiile de umplere şi de golire situate în partea superioară a cisternelor trebuie să fie echipate,
în plus faŃă de ceea ce este prescris la 6.8.3.2.3, cu un al doilea dispozitiv de închidere exterior.
Acesta trebuie să poată fi închis cu ajutorul unei flanşe oarbe sau cu un alt dispozitiv care
conferă aceleaşi garanŃii.

6.8.3.2.8 Supapele de siguranŃă trebuie să corespundă condiŃiilor de la 6.8.3.2.9 până la 6.8.3.2.12 care
urmează.

6.8.3.2.9 Cisternele destinate transportului de gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate pot fi prevăzute
cu supape de siguranŃă cu resort. Aceste supape trebuie să se poată deschide automat la o
presiune cuprinsă între 0,9 şi 1,0 din presiunea de probă a cisternei pe care sunt montate.
Acestea trebuie să fie de un tip care să poată rezista la solicitările dinamice inclusiv la mişcarea
lichidului. Este interzisă întrebuinŃarea supapelor cu funcŃionare prin gravitaŃie sau cu masă de
echilibrare. Debitul cerut al supapelor de siguranŃă trebuie să fie calculat conform formulei de la
6.7.3.8.1.1.

6.8.3.2.10 Când cisternele sunt destinate transportului maritim, dispoziŃiile de la 6.8.3.2.9 nu interzic
montarea supapelor de siguranŃă conform codului IMDG.

6.8.3.2.11 Cisternele destinate transportului de gaze lichefiate, refrigerate trebuie să fie prevăzute cu cel
puŃin două supape de siguranŃă independente; care pot să se deschidă la o presiune maximă

6.8 - 18
 de lucru indicată pe cisternă. Două din aceste supape trebuie să fie dimensionate individual
încât să lase să iasă din rezervor gazele care se formează prin evaporare, în timpul exploatării
normale, astfel încât presiunea să nu depăşească în nici un moment cu mai mult de 10%
presiunea de serviciu indicată pe cisternă.
Una dintre supapele de siguranŃă poate fi înlocuită cu un disc de rupere care trebuie să cedeze
la presiunea de probă.
În cazul dispariŃiei vidului din cisternele cu pereŃi dubli sau în cazul distrugerii a 20% din izolaŃia
cisternelor cu un singur perete, ansamblul dispozitivelor de depresurizare trebuie să permită
evacuarea unui debit, astfel încât presiunea din cisternă să nu poată depăşi presiunea de
probă. DispoziŃiile de la 6.8.2.1.7. nu se aplică cisternelor izolate sub vid.

6.8.3.2.12 Dispozitivele de depresurizare ale cisternelor destinate transportului gazelor lichefiate,

refrigerate trebuie să fie astfel construite încât să funcŃioneze perfect, chiar la temperatura lor
de exploatare cea mai scăzută. SiguranŃa în funcŃionare la această temperatură trebuie să fie
stabilită şi controlată prin încercarea fiecărui dispozitiv sau a unui eşantion de dispozitive din
acelaşi tip de construcŃie.

6.8.3.2.13 Următoarele prescripŃii sunt aplicabile la elementele ( rezervat)

14)
amovibile
a) dacă pot fi rotite, robinetele trebuie să fie prevăzute
cu capace protectoare;
b) acestea trebuie să fie fixate pe şasiul vagoanelor
astfel încât să nu se poată deplasa.

IzolaŃia termică

6.8.3.2.14 Dacă cisternele destinate transportului gazelor lichefiate sunt prevăzute cu o izolaŃie termică,
aceasta trebuie să fie formată:
- fie dintr-un ecran parasolar, aplicat cel puŃin pe treimea superioară şi cel mult pe jumătatea
superioară a cisternei şi separat de rezervor printr-un strat de aer cu grosimea de cel puŃin
4 cm,
- fie dintr-un înveliş complet, de grosime adecvată, din materiale izolante.

6.8.3.2.15 Cisternele destinate transportului gazelor lichefiate, refrigerate trebuie să fie izolate termic.
IzolaŃia termică trebuie să fie asigurată cu ajutorul unui înveliş continuu. Dacă spaŃiul dintre
rezervor şi înveliş este vidat (izolaŃie prin vid), învelişul de protecŃie trebuie să fie astfel calculat
încât să suporte fără deformare o presiune exterioară de cel puŃin 100 kPa (1 bar) (presiune
manometrică). Prin derogare de la definiŃia de “presiune de calcul“ de la 1.2.1 el poate fi luat în
considerare în calculele dispozitivelor exterioare şi interioare de consolidare. Dacă învelişul este
închis în mod etanş la gaze, un dispozitiv trebuie să asigure ca nici o presiune periculoasă să
nu se producă în stratul de izolare în cazul unei insuficiente etanşeităŃi a rezervorului sau
echipamentelor sale. Acest dispozitiv trebuie să împiedice infiltraŃiile de umiditate în învelişul
termoizolant.

6.8.3.2.16 Cisternele destinate transportului gazelor lichefiate a căror temperatură de fierbere la presiunea
atmosferică este mai mică de -182ºC, nu trebuie să aibă nici un material combustibil, atât în
compoziŃia izolaŃiei termice, cât şi în elementele de fixare.
Elementele de fixare ale cisternelor cu izolaŃie prin vid pot, cu acordul autorităŃii competente, să
conŃină material plastic între rezervor şi înveliş.
O copie a atestatelor trebuie să fie anexată la dosarul de cisternă al fiecărei cisterne, vagon-
baterie sau CGEM testat (vezi 4.3.2.1.7).

6.8.3.2.17 Prin derogare de la dispoziŃiile de la 6.8.2.2.4, rezervoarele destinate transportului de gaze

lichefiate puternic refrigerate nu trebuie să fie prevăzute în mod obligatoriu cu o gură de vizitare

Echipamente pentru vagoanele-baterie şi CGEM

6.8.3.2.18 Echipamentul de serviciu şi de structură trebuie să fie dispus sau conceput astfel încât să
împiedice orice avarie care poate duce la scurgerea conŃinutului recipientului de presiune în
condiŃii normale de manipulare sau de transport. Dacă legătura între cadrul vagonului-baterie
sau al CGEM şi elemente admite o deplasare relativă a subansamblelor, fixarea echipamentului
6.8 - 19
 trebuie să permită o astfel de deplasare fără risc de avarie a organelor. PărŃile tuburilor
colectoare care conduc la obturatoare trebuie să ofere o marjă de flexibilitate suficientă pentru a
proteja ansamblul împotriva riscurilor de forfecare sau de pierdere a conŃinutului din recipientul
de presiune. Dispozitivele de umplere şi de golire (inclusiv flanşele sau buşoanele filetate) şi
toate capacele de protecŃie trebuie să poată fi asigurate împotriva unei deschideri accidentale.

6.8.3.2.19 Pentru a evita orice pierdere de conŃinut în caz de avarie, tuburile colectoare, dispozitivele de
golire (racordurile de ştuŃ, dispozitivele de închidere) şi obturatoarele trebuie să fie astfel
dispuse încât să fie protejate împotriva riscurilor de smulgere sub efectul solicitărilor exterioare,
sau concepute pentru a se evita aceasta.

6.8.3.2.20 Tubul (Conducta) colector (toare) trebuie să fie conceput (ă) pentru funcŃionare într-un interval
de temperatură de la -20ºC la +50ºC.
Tubul (Conducta) colector (toare) trebuie să fie conceput (ă), construit (ă) şi instalat(ă) astfel
încât să se evite orice risc de deteriorare datorat dilatării şi contracŃiei termice, a şocurilor
mecanice sau a vibraŃiilor. Toate tubulaturile trebuie să fie confecŃionate dintr-un material
metalic corespunzător. Racordurile tubulaturii trebuie să fie sudate, atunci când acest lucru este
posibil.
Îmbinările tubulaturii din cupru trebuie să fie solid lipite sau constituite dintr-un racord metalic de
egală rezistenŃă. Punctul de topire a materialului utilizat la lipire nu trebuie să fie mai mic de
525ºC. Îmbinările nu trebuie să slăbească tubulatura aşa cum ar face o îmbinare filetată.

6.8.3.2.21 Cu excepŃia Nr. ONU 1001 acetilenă dizolvată, tensiunea maximă admisibilă σ a tubului
(conductei) colector (oare) la presiunea de probă a recipientelor nu trebuie să depăşească 75%
din limita de elasticitate garantată a materialului. Grosimea necesară a pereŃilor tubului
(conductei) colector (are) pentru transportul Nr. ONU 1001 acetilenă dizolvată, trebuie să fie
calculată conform regulilor tehnice recunoscute.
NOTĂ. În ceea ce priveşte limita de elasticitate a se vedea 6.8.2.1.11.
DispoziŃiile fundamentale ale acestui paragraf se consideră îndeplinite dacă sunt aplicate
următoarele norme: (rezervat).

6.8.3.2.22 Pentru buteliile, tuburile, butoaiele de presiune şi cadrele de butelii care formează un vehicul-
baterie sau un CGEM, prin derogare de la prescripŃiile 6.8.3.2.3, 6.8.3.2.4 şi 6.8.3.2.7,
obturatoarele necesare pot fi montate şi în interiorul dispozitivului tubului (conductei) colector
(oare).

6.8.3.2.23 Dacă unul din elemente este prevăzut cu o supapă de siguranŃă şi dacă între elemente se află
dispozitive de închidere, atunci fiecare element trebuie să fie prevăzut cu o supapă.

6.8.3.2.24 Dispozitivele de umplere şi de golire pot să fie fixate la un tub (o conductă) colector (oare).

6.8.3.2.25 Fiecare element, inclusiv fiecare butelie dintr-un cadru, destinat transportului de gaze toxice
trebuie să poată fi izolat printr-un robinet de oprire.

6.8.3.2.26 Vagoanele-baterie sau CGEM destinate transportului de gaze toxice nu trebuie să aibă supape
de siguranŃă, cu excepŃia cazului când acestea sunt precedate de un disc de rupere. În acest
ultim caz dispunerea discului de rupere şi a supapei de siguranŃă trebuie să îndeplinească
cerinŃele autorităŃii competente.

6.8.3.2.27 Când vagoanele-baterie sau CGEM sunt destinate transportului maritim, dispoziŃiile de la
6.8.3.2.26 nu interzic montarea supapelor de siguranŃă, conform codului IMDG.

6.8.3.2.28 Recipientele care sunt elemente ale unui vagon-baterie sau CGEM destinate transportului de
gaze inflamabile trebuie să poată fi legate în grup până la cel mult 5000 l şi, în plus, să poată fi
izolate printr-un robinet de oprire.
Fiecare element al unui vagon-baterie sau CGEM destinat transportului de gaze inflamabile,
dacă acesta este compus din cisterne conforme prezentului capitol, trebuie să poată fi izolat
printr-un robinet de oprire.

6.8.3.3 Agrementul de prototip

Fără prescripŃii particulare

6.8 - 20
6.8.3.4 Controale şi probe

6.8.3.4.1 Materialele tuturor rezervoarelor sudate, cu excepŃia buteliilor, tuburilor, butoaielor de presiune
şi a buteliilor care fac parte din cadre, care sunt elemente ale unui vagon-baterie sau ale unui
CGEM, trebuie să fie probate după metoda descrisă la 6.8.5.

6.8.3.4.2 PrescripŃiile de bază pentru presiunea de probă sunt indicate la 4.3.3.2.1 până la 4.3.2.2.4 şi
presiunile minime de probă sunt indicate în tabelul de gaze şi amestecuri de gaze de la
4.3.3.2.5.

6.8.3.4.3 Prima probă de presiune hidraulică trebuie să fie efectuată înainte de montarea izolaŃiei
termice. Atunci când rezervorul, accesoriile sale, tubulatura şi echipamentele sale au fost
supuse la probe separat, cisterna trebuie să fie supusă unei probe de etanşeitate după
asamblare.

6.8.3.4.4 Capacitatea fiecărui rezervor destinat transportului gazelor comprimate care sunt umplute în
masă, a gazelor lichefiate sau dizolvate trebuie să fie determinată, sub supravegherea unui
expert agreat de autoritatea competentă, prin cântărire sau prin măsurarea volumetrică a
cantităŃii de apă care umple rezervorul; eroarea de măsurare a capacităŃii rezervoarelor trebuie
să fie mai mică de 1%. Determinarea prin calcul bazat pe dimensiunile rezervorului nu este
admisă. Masele maxime admisibile de încărcare conform instrucŃiunilor de ambalare P200 sau
P203 de la 4.1.4.1 precum şi de la 4.3.3.2.2 şi 4.3.3.2.3, trebuie să fie stabilite de către un
expert agreat.

6.8.3.4.5 Controlul îmbinărilor sudate trebuie să fie efectuat conform prescripŃiilor care corespund
coeficientului λ = 1,0 de la 6.8.2.1.23.

6.8.3.4.6 Prin derogare de la prescripŃiile 6.8.2.4, controalele periodice prevăzute la 6.8.2.4.2 trebuie să
aibă loc:

a) cel târziu la fiecare patru ani Cel târziu la fiecare doi ani şi jumătate

pentru cisternele destinate transportului Nr. ONU 1008 trifluorură de bor, Nr ONU 1017 clor, Nr
ONU 1048 bromură de hidrogen anhidră, Nr ONU 1050 clorură de hidrogen anhidră, Nr ONU
1053 sulfură de hidrogen sau Nr. ONU dioxid de sulf;

b) cel târziu după opt ani de serviciu şi în continuare, la fiecare doisprezece ani pentru
cisternele destinate transportului de gaze lichefiate refrigerate.

Controalele intermediare prevăzute la O probă de etanşeitate sau un control

6.8.2.4.3 trebuie să fie efectuate la cel târziu intermediar conform 6.8.2.4.3 poate să fie
şase ani după fiecare control periodic. efectuată, la cererea autorităŃii competente,
între două controale periodice succesive.

Atunci când rezervorul, accesoriile sale, tubulatura şi echipamentele sale au fost supuse unei
probe separate, cisterna trebuie să fie supusă unei probe de etanşeitate după asamblare.

6.8.3.4.7 Pentru cisternele cu izolaŃie prin vid (vacuum), proba de presiune hidraulică şi verificarea stării
interioare pot fi înlocuite cu o probă de etanşeitate şi cu măsurarea vidului, cu acordul expertului
agreat.

6.8.3.4.8 Dacă în timpul reviziilor periodice s-au practicat guri de vizitare în rezervoarele destinate
transportului gazelor lichefiate refrigerate, metoda pentru închiderea lor ermetică, înainte de
punerea în exploatare, trebuie să fie aprobată de expertul agreat şi trebuie să asigure
integritatea rezervorului.

6.8.3.4.9 Probele de etanşeitate ale cisternelor destinate transportului de gaze trebuie să fie executate la
o presiune de cel puŃin:
- 20% din presiunea de probă, pentru gazele comprimate, lichefiate sau dizolvate; şi
- 90% din presiunea maximă de serviciu, pentru gazele lichefiate refrigerate.

6.8 - 21
 Controale şi probe pentru vagoanele-baterie şi CGEM

6.8.3.4.10 Elementele şi echipamentele fiecărui vagon-baterie sau CGEM trebuie să fie supuse unui
control şi unei probe iniŃiale împreună sau separat, înainte să fie date în exploatare pentru
prima dată. Prin urmare, vagoanele-baterie sau CGEM compuse din recipiente trebuie să fie
supuse unui control la un interval maxim de 5 (cinci) ani. Vagoanele-baterie sau CGEM
compuse din cisterne trebuie să fie supuse unui control conform dispoziŃiilor de la 6.8.3.4.6. Un
control şi o probă excepŃională pot fi executate, indiferent de data ultimului control şi probe
periodice, dacă acest lucru este necesar Ńinând cont de dispoziŃiile de la 6.8.3.4.14.

6.8.3.4.11 Controlul iniŃial cuprinde:

- o verificare a conformităŃii cu prototipul agreat;
- o verificare a caracteristicilor constructive
- o verificare a stării interioare şi exterioare;
15)
- o probă de presiune hidraulică la presiunea de probă indicată pe placa prescrisă la
6.8.3.5.10;
- o probă de etanşeitate la presiunea maximă de serviciu, şi
- o verificare a bunei funcŃionări a echipamentului.
Dacă elementele şi organele lor au fost supuse separat la proba de presiune, acestea trebuie
supuse împreună la proba de etanşeitate după montaj.

6.8.3.4.12 Buteliile, tuburile şi butoaiele de presiune, precum şi buteliile care fac parte din cadrele de
butelii, trebuie să fie supuse probelor conform instrucŃiunii de ambalare P200 sau P203 de la
4.1.4.1.

Presiunea de probă a tubului (conductei) colector (oare) a vagonului-baterie sau CGEM trebuie
să fie aceeaşi cu cea utilizată pentru elementele vagonului-baterie sau CGEM. Proba de
presiune a conductei colectoare poate să fie executată ca o probă hidraulică sau cu un alt lichid
sau gaz, cu acordul autorităŃii competente sau al organismului său agreat. Ca derogare de la
această prescripŃie presiunea de probă pentru conducta colectoare a vagonului-baterie sau
CGEM, trebuie să fie de cel puŃin 300 de bar pentru Nr. ONU 1001 acetilenă dizolvată.

6.8.3.4.13 Controlul periodic trebuie să cuprindă o probă de etanşeitate la presiunea maximă de serviciu şi
o verificare exterioară a structurii, a elementelor şi a echipamentului de serviciu, fără
demontare. Elementele şi tubulatura trebuie să fie supuse la probe conform periodicităŃii
prescrise în instrucŃiunea de ambalare P200 de la 4.1.4.1 şi conform prescripŃiilor de la 6.2.1.6
şi 6.2.3.5, respectiv. Dacă elementele şi echipamentele lor au fost supuse separat unei probe
de presiune, acestea trebuie supuse şi împreună unei probe de etanşeitate după montaj.

6.8.3.4.14 Un control şi o probă excepŃională sunt necesare atunci când vagonul-baterie sau CGEM
prezintă semne de avarie sau de coroziune, sau scurgeri, sau orice alte anomalii, care indică o
defectuozitate susceptibilă de a compromite integritatea vagonului-baterie sau a CGEM. Durata
controlului şi a probei excepŃionale şi, dacă este necesar, demontarea elementelor, trebuie să
depindă de gradul de avarie sau de deteriorare a vagonului-baterie sau a CGEM. Aceasta
trebuie să cuprindă şi verificările prescrise la 6.8.3.4.15.

6.8.3.4.15 În cadrul verificărilor:

a) elementele trebuie să fie inspectate la exterior pentru determinarea prezenŃei zonelor de
găurire, de coroziune sau de abraziune, de urme de şocuri, de deformare, de defecte de
sudură şi de alte defectuozităŃi; inclusiv scurgerile, susceptibile de a face vagoanele-baterie
sau CGEM periculoase pentru transport;
b) tubulatura, supapele şi garniturile trebuie să fie inspectate pentru a depista semnele de
coroziune, defectele şi alte anomalii, inclusiv scurgerile, susceptibile de a face vagoanele-
baterie sau CGEM periculoase în timpul umplerii, golirii sau al transportului;
c) buloanele sau piuliŃele lipsă sau slăbite ale tuturor racordurilor cu flanşă sau ale tuturor
flanşelor oarbe trebuie să fie înlocuite sau strânse;
d) toate dispozitivele şi supapele de siguranŃă trebuie să fie lipsite de coroziune, de deformare
şi de orice altă deteriorare sau defect care le-ar putea afecta funcŃionarea normală.

15)
În cazuri particulare şi cu acordul expertului agreat de autoritatea competentă, proba de presiune hidraulică poate să fie înlocuită
printr-o probă cu un alt lichid sau gaz, dacă această operaŃiune nu prezintă pericol.
6.8 - 22
 Dispozitivele de închidere la distanŃă şi obturatoarele cu închidere automată trebuie să fie
manevrate pentru verificarea bunei lor funcŃionări;
e) marcajele prevăzute pe vagoanele-baterie sau CGEM trebuie să fie lizibile şi conforme cu
prescripŃiile aplicabile;
f) structura-cadru, suporturile şi dispozitivele de ridicare ale vagonului-baterie sau ale CGEM
trebuie să fie în stare satisfăcătoare.

6.8.3.4.16 Probele, controalele şi verificările conform 6.8.3.4.10 până la 6.8.3.4.15 trebuie să fie efectuate
de expertul agreat de autoritatea competentă. Trebuie să se elibereze dovezi care să indice
rezultatul acestor operaŃii, chiar dacă rezultatul este negativ. În aceste dovezi trebuie să
figureze o referinŃă la lista materialelor autorizate pentru a fi transportate în acest vagon -
baterie sau CGEM, conform 6.8.2.3.1.
O copie a dovezilor trebuie să fie anexată la dosarul de cisternă pentru fiecare cisternă, vagon-
baterie, sau CGEM testat (vezi 4.3.2.1.7).

6.8.3.5 Marcare

6.8.3.5.1 În plus, informaŃiile de mai jos trebuie să figureze prin ştanŃare, sau prin orice alt mijloc
asemănător, pe placa prevăzută la 6.8.2.5.1 sau direct pe pereŃii rezervorului, dacă aceştia sunt
întăriŃi astfel încât să nu se afecteze rezistenŃa cisternei.

6.8.3.5.2 În ceea ce priveşte cisternele destinate pentru transportul unei singure materii, marcajul trebuie
să conŃină:
- denumirea oficială de transport a gazului şi, în plus, pentru gazele încadrate la o rubrică
16)
n.s.a., denumirea tehnică .
Această menŃiune trebuie să fie completată:
- cu valoarea maximă a presiunii de încărcare la 15ºC autorizată, pentru cisternele destinate
transportului de gaze comprimate, care sunt încărcate în volum (sub presiune), şi
- cu masa maximă admisibilă în kg şi cu temperatura de umplere, dacă aceasta este mai
mică de -20ºC, pentru cisternele destinate transportului de gaze comprimate, încărcate în
masă, ca şi pentru cele destinate transportului de gaze lichefiate, lichefiate refrigerate sau
dizolvate.

6.8.3.5.3 În ceea ce priveşte cisternele cu utilizare multiplă, marcajul trebuie să conŃină:

- denumirea oficială de transport a gazelor şi, în plus, pentru gazele încadrate la o rubrică
16)
n.s.a., denumirea tehnică a gazelor pentru care cisterna este agreată.
Această menŃiune trebuie să fie completată cu indicarea masei maxime admisibile de încărcare
în kg pentru fiecare gaz în parte.

6.8.3.5.4 În ceea ce priveşte cisternele destinate transportului gazelor lichefiate, refrigerate, marcajul
trebuie să conŃină:
- presiunea maximă de serviciu autorizată.

6.8.3.5.5 Pe cisternele prevăzute cu o izolaŃie termică, marcajul trebuie să conŃină:

- inscripŃia “termoizolat“ (calorifug) sau “ izolat sub vid“;

6.8.3.5.6 În completarea inscripŃiilor prevăzute la 6.8.2.5.2, mărcile următoare trebuie să figureze pe

fiecare parte a vagoanelor-cisternă sau containerul-cisternă propriu-zis sau pe un panou:

pe panouri :

a) - codul-cisternă conform certificatului (a se vedea 6.8.2.3.1) cu presiunea de probă

efectivă a cisternei;
- inscripŃia: “temperatură de umplere minimă autorizată”:

16)
În locul denumirii oficiale de transport, sau după caz, a denumirii oficiale de transport de la rubrica n.s.a urmată de denumirea
tehnică , este permis să se utilizeze una din următoarele denumiri:
- pentru Nr. ONU 1078 gaz frigorific n.s.a.: amestec F1, amestec F2, amestec F3;
- pentru Nr. ONU 1060 metilacetilenă şi propadienă în amestec stabilizat: amestec P1, amestec P2;
- pentru Nr. ONU 1965 hidrocarburi gazoase lichefiate n.s.a.: amestec A, amestec A01, amestec A02, amestec A0, amestec A1,
amestec B1, amestec B2, amestec B, amestec C. Denumirile utilizate în comerŃ şi citate la 2.2.2.3 cod de clasificare 2F, Nr.
ONU 1965, Nota 1 nu vor putea fi utilizate decât complementar.
- pentru Nr. ONU 1010 Butadiene, stabilizate: Butadienă –1,2, stabilizată, Butadienă –1,3, stabilizată.
6.8 - 23
 b) pentru cisternele destinate transportului unei singure materii:
- denumirea oficială de transport a gazului şi, în plus, pentru gazele încadrate la o
16)
rubrică n.s.a., denumirea tehnică ;

- pentru gazele comprimate care sunt umplute

în masă, precum şi pentru gazele lichefiate,
lichefiate refrigerate sau dizolvate, masa
maximă admisibilă de încărcare în kg;

c) pentru cisternele cu utilizare multiplă:

- denumirea oficială de transport a gazului şi, în plus, pentru gazele încadrate la o
16)
rubrică n.s.a., denumirea tehnică a tuturor gazelor pentru transportul cărora sunt
destinate cisternele

cu indicarea masei maxime admisibile de

încărcare în kg pentru fiecare dintre ele.

d) pentru cisternele prevăzute cu izolaŃie termică:

- inscripŃia “termoizolat“ (calorifug) sau “izolat prin vid“, în limba oficială a Ńării de
agrement, şi, în plus, dacă această limbă nu este germana, franceza, engleza,
italiana, în limba germană, franceză, engleză sau italiană, în afară de cazul când
acordurile încheiate între Ńările interesate de transport dispun altfel în această
privinŃă.

6.8.3.5.7 Masele limită de încărcare conform 6.8.2.5.2 (rezervat)

- pentru gazele comprimate care sunt
umplute în masă,
- pentru gazele lichefiate sau lichefiate refri-
gerate şi
- pentru gazele dizolvate,
trebuie să fie determinate Ńinând cont de masa
maximă admisibilă de încărcare a cisternei în
funcŃie de materia transportată; pentru cister-
nele cu utilizare multiplă, denumirea oficială
de transport a gazului transportat trebuie să fie
indicată cu limita de încărcare pe acelaşi
panou rabatabil. Panourile rabatabile trebuie
să fie proiectate şi să fie asigurate astfel încât
să se excludă orice rabatare sau detaşare de
suportul lor pentru transport (mai ales cele
care rezultă din şocuri sau acte
neintenŃionate).

6.8.3.5.8 Panourile vagoanelor purtătoare de cisterne (rezervat)

amovibile vizate le 6.8.3.2.13 nu trebuie să
poarte indicaŃiile prevăzute la 6.8.2.5.2 şi
6.8.3.5.6.

6.8.3.5.9 (rezervat)

Marcajul vagoanelor-baterie şi CGEM

6.8.3.5.10 Fiecare vagon-baterie şi fiecare CGEM trebuie să poarte o placă din metal rezistent la
coroziune, fixată în mod permanent pe rezervor într-un loc uşor accesibil în vederea verificării.
Pe aceasta trebuie să figureze prin ştanŃare sau prin orice alt mijloc asemănător; cel puŃin
informaŃiile indicate mai jos:
- numărul de agrement;
- denumirea sau marca fabricantului;
- numărul seriei de fabricaŃie;
- anul de construcŃie;

6.8 - 24
 17)
- presiunea de probă (presiunea manometrică) ;
- temperatura de calcul (numai dacă aceasta este mai mare de +50ºC sau mai mică de
17)
-20ºC );
- data (luna, anul) probei iniŃiale şi al ultimului control periodic la care a fost supus conform
6.8.3.4.10 şi 6.8.3.4.13;
- poansonul expertului care a executat probele.

6.8.3.5.11 Următoarele indicaŃii trebuie să fie marcate pe
fiecare parte a vagonului-baterie sau pe un
panou;
- numele exploatatorului;
- numărul de elemente;
17)
- capacitatea totală a elementelor ;
- masele limită de încărcare în funcŃie de
caracteristicile vagonului şi de categoria de
linii pe care poate circula;
- codul cisternă conform certificatului de
agrement (a se vedea 6.8.2.3.1) cu
presiunea de probă efectivă a vagonului
baterie,
- denumirea oficială de transport a gazului şi,
în plus, pentru gazele încadrate la o rubrică
16)
n.s.a., denumirea tehnică a gazelor
pentru transportul cărora este utilizat
vagonul-baterie;
- data (luna, anul) următoarei probe conform
6.8.2.4.3 şi 6.8.3.4.13.
Următoarele indicaŃii trebuie să fie marcate pe
CGEM-ul propriu-zis sau pe un panou;
- numele proprietarului şi al exploatatorului;
- numărul de elemente;
17)
- capacitatea totală a elementelor ;
17)
- masa maximă de încărcare autorizată ,
- codul – cisternă conform certificatului de
agrement (a se vedea 6.8.2.3.1) cu
presiunea de probă efectivă a CGEM;
- denumirea oficială de transport a gazului
şi, în plus, pentru gazele încadrate la o
rubrică n.s.a., denumirea tehnică
16)
a
gazelor pentru transportul cărora este
utilizat CGEM;
şi pentru un CGEM, care este umplut în masă:
17)
- tara .

6.8.3.5.12 Cadrul vagoanelor-baterie şi CGEM trebuie să poarte în apropierea locului de umplere o placă
care să indice:
- presiunea maximă de umplere la 15ºC autorizată pentru elementele destinate gazelor
17)
comprimate ;
- denumirea oficială de transport a gazului conform cap. 3.2 şi în plus, pentru gazele
16)
încadrate la o rubrică n.s.a. denumirea tehnică ;
şi în plus în cazul gazelor lichefiate:
17)
- masa maximă admisibilă de încărcare pe element .

6.8.3.5.13 Buteliile, tuburile şi butoaiele de presiune, precum şi buteliile făcând parte dintr-un cadru de
butelii trebuie să poarte inscripŃii conform 6.2.2.7. Aceste recipiente nu trebuie neapărat să fie
etichetate individual prin intermediul etichetelor de pericol prescrise la capitolul 5.2.
Vagoanele-baterie şi CGEM trebuie să poarte plăci – etichete şi un marcaj portocaliu conform
capitolului 5.3.

6.8.3.6 PrescripŃii privind vagoanele-baterie şi CGEM-urile care sunt calculate, construite şi

probate conform normelor
(rezervat)

6.8.3.7 PrescripŃii privind vagoanele-baterie şi CGEM, care nu sunt calculate, construite şi

probate conform normelor
Vagoanele-baterie şi CGEM care nu sunt calculate, construite şi probate conform normelor
enumerate la 6.8.3.6, trebuie să fie calculate, construite şi probate conform prescripŃiilor unui
cod tehnic recunoscut de autoritatea competentă. Cu toate acestea ele trebuie să îndeplinească
exigenŃele minime de la 6.8.3.

17)
Se vor adăuga unităŃile de măsură după valorile numerice.
6.8 - 25
6.8.4 DispoziŃii speciale
NOTA 1. Pentru lichidele având un punct de aprindere de cel mult 60ºC precum şi pentru
gazele inflamabile, a se vedea şi 6.8.2.1.26, 6.8.2.1.27 şi 6.8.2.2.9.
2. Pentru prescripŃiile pentru cisternele destinate transportului de gaze lichefiate,
refrigerate, ca şi pentru cisternele pentru care este prescrisă o presiune de probă
de minimum 1 MPa (10 bar) a se vedea 6.8.5.
Următoarele dispoziŃii speciale sunt aplicabile, atunci când sunt indicate într-o rubrică în
coloana (13) din tabelul A, de la capitolul 3.2.

a) ConstrucŃie (TC)
TC1 PrescripŃiile de la 6.8.5 sunt aplicabile materialelor şi construcŃiei acestor rezervoare.
TC2 Rezervoarele şi echipamentele acestora, trebuie să fie construite din aluminiu cu
puritate de cel puŃin 99,5% sau din oŃel corespunzător care nu este susceptibil să
provoace descompunerea peroxidului de hidrogen. Atunci când rezervoarele sunt
construite din aluminiu cu puritate de cel puŃin 99,5% grosimea pereŃilor nu este
necesar să fie mai mare de 15 mm, chiar dacă calculul conform 6.8.2.1.17 dă o
valoare mai mare.
TC3 Rezervoarele trebuie să fie construite din oŃel austenitic.
TC4 Rezervoarele trebuie să fie prevăzute cu un înveliş (căptuşeală) din email sau cu un
înveliş protector echivalent dacă materialul rezervorului este atacat de Nr. ONU 3250
acidul cloracetic.
TC5 Rezervoarele trebuie să fie prevăzute cu un înveliş (căptuşeală) din plumb de cel
puŃin 5 mm grosime sau cu un înveliş echivalent.
TC6 Atunci când este necesară utilizarea aluminiului pentru cisterne, aceste cisterne
trebuie să fie construite din aluminiu, cu o puritate egală sau mai mare de 99,5%,
chiar dacă calculul conform 6.8.2.1.17 dă o valoare mai mare, grosimea pereŃilor nu
este nevoie să fie mai mare de 15 mm.
TC7 (rezervat)

b) Echipamente (TE)
TE1 (suprimat)
TE2 (suprimat)
TE3 Cisternele trebuie, în plus, să îndeplinească următoarele prescripŃii:
Dispozitivul de reîncălzire nu trebuie să pătrundă în rezervor, dar trebuie să fie
amplasat în exteriorul acestuia. Totuşi, conducta care serveşte la evacuarea
fosforului se poate echipa cu o teacă de reîncălzire. Dispozitivul de reîncălzire al
acestei teci va trebui să fie reglat astfel încât să împiedice ca temperatura fosforului
să nu depăşească temperatura de încărcare a rezervorului. Celelalte conducte
trebuie să pătrundă în rezervor pe la partea superioară a acestuia; deschiderile
trebuie să fie situate deasupra nivelului maxim admisibil al fosforului şi să poată fi
închise total cu capace înzăvorâtoare.
Cisterna va fi prevăzută cu un sistem de joje pentru verificarea nivelului fosforului şi
dacă este utilizată apa ca agent de protecŃie, cu un reper fix pentru indicarea
nivelului maxim admis al apei.
TE4 Rezervoarele trebuie să fie prevăzute cu o izolaŃie termică din materiale care se
aprind greu.
TE5 Dacă rezervoarele sunt prevăzute cu o izolaŃie termică, aceasta trebuie să fie
constituită din materiale care se aprind greu.
TE6 Cisternele pot să fie prevăzute cu un dispozitiv conceput astfel încât obturarea sa de
către materia transportată să fie imposibilă, şi care să împiedice orice scurgere şi
formarea oricărei suprapresiuni sau depresiuni în interiorul rezervorului.
TE7 Organele de golire ale rezervoarelor trebuie să fie prevăzute cu două dispozitive de
închidere în serie, independente unul de altul, din care primul este alcătuit dintr-un
obturator intern cu închidere rapidă agreat şi al doilea dintr-un obturator extern
amplasat la fiecare extremitate a fiecărui ştuŃ de golire. O flanşă oarbă sau un alt
dispozitiv care oferă aceleaşi garanŃii, trebuie să fie montat de asemenea la ieşirea
fiecărui obturator extern. În cazul smulgerii tubulaturilor, obturatorul intern trebuie să
rămână solidar cu rezervorul şi în poziŃie închisă.

6.8 - 26
TE8 Racordurile tubulaturilor exterioare ale cisternelor trebuie să fie realizate din
materiale care nu sunt susceptibile să antreneze descompunerea peroxidului de
hidrogen.
TE9 Cisternele trebuie să fie prevăzute la partea superioară cu un dispozitiv de închidere
care să împiedice formarea oricărei suprapresiuni în interiorul rezervorului din cauza
descompunerii materiilor transportate, ca şi scurgerea lichidului şi pătrunderea
substanŃelor străine în interiorul rezervorului.
TE10 Dispozitivele de închidere ale cisternelor trebuie să fie construite astfel încât să fie
imposibilă obturarea dispozitivelor de materia transportată solidificată pe timpul
transportului.
Dacă cisternele sunt căptuşite cu un material termoizolant (calorifug), acesta trebuie
să fie de natură anorganică şi să nu conŃină deloc materii combustibile.
TE11 Rezervoarele şi echipamentele lor de serviciu trebuie să fie concepute astfel încât să
împiedice pătrunderea substanŃelor străine, scurgerea lichidului şi formarea oricărei
suprapresiuni periculoase în interiorul rezervorului din cauza descompunerii
materiilor transportate. O supapă de siguranŃă care împiedică penetrarea oricărei
substanŃe străine răspunde şi ea acestor dispoziŃii.
TE12 Cisternele trebuie să fie prevăzute cu o izolaŃie termică conform prescripŃiilor de la
6.8.3.2.14. Ecranul parasolar şi toată partea neacoperită a cisternei sau învelişul
exterior al unei izolaŃii termice complete trebuie să fie protejate cu un strat de vopsea
albă sau acoperite cu metal şlefuit. Vopseaua trebuie curăŃată înaintea fiecărui
transport şi refăcută în caz de îngălbenire sau de deteriorare. IzolaŃia termică trebuie
să fie ferită de orice materie combustibilă.
Cisternele trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de măsurare a temperaturii.
Cisternele trebuie să fie prevăzute cu supape de siguranŃă şi cu dispozitive de
decompresiune de urgenŃă. Supapele de decompresiune sunt de asemenea admise.
Dispozitivele de decompresiune de urgenŃă trebuie să funcŃioneze la presiunile
stabilite în funcŃie de proprietăŃile peroxidului organic şi de caracteristicile
constructive ale cisternei. Elementele fuzibile nu trebuie să fie admise în corpul
rezervorului.
Cisternele trebuie să fie prevăzute cu supape de siguranŃă de tip cu resort pentru a
evita o acumulare prea mare în interiorul rezervorului, de produse de descompunere
şi de vapori degajaŃi la temperatura de 50ºC. Debitul şi presiunea de deschidere a
supapei sau supapelor de siguranŃă trebuie determinate pe baza rezultatelor
probelor prescrise în dispoziŃia specială TA2. Totuşi, presiunea de deschidere nu
trebuie să fie în nici un caz aleasă astfel încât materia lichidă să se poată scurge prin
supapă (supape) în cazul răsturnării cisternei.
Dispozitivele de decompresiune de urgenŃă ale cisternelor pot fi de tipul cu resort
sau de tipul cu disc de rupere, concepute pentru evacuarea tuturor produselor de
descompunere şi a vaporilor degajaŃi în timpul unei descompuneri auto – accelerate
sau în timpul unui incendiu de cel puŃin o oră, în condiŃiile definite de formulele
următoare:
0,82
q = 70961 x F x A
unde:
q = căldura absorbită [W]
2
A = suprafaŃa udată [m ]
F = factorul de izolaŃie [-]
F = 1 pentru cisterne neizolate sau
U(923 − Tpo)
F= pentru cisternele izolate
47032
unde:
-1 -1
k = conductivitatea termică a stratului izolant [W x m x k ]
L = grosimea stratului izolant [m]
-2 -1
U = k/L = coeficient de transmisie termică a izolantului [W x m x k ]
Tpo = temperatura peroxidului în momentul decompresiunii [K]
Presiunea de deschidere a dispozitivului (dispozitivelor) de decompresiune de urgenŃă
trebuie să fie mai mare decât cea prevăzută mai sus şi să fie determinată în funcŃie de
6.8 - 27
 rezultatele probelor menŃionate la dispoziŃia specială TA2. Dispozitivele de decompresiune
de urgenŃă trebuie să fie astfel dimensionate încât presiunea maximă în cisternă să nu
depăşească niciodată presiunea de probă a cisternei.
NOTA Un exemplu de metodă de încercare pentru determinarea dimensionării
dispozitivelor de decompresiune de urgenŃă figurează în apendicele 5 al
Manualului de probe şi criterii.
Pentru cisternele cu izolaŃie termică completă, debitul şi reglarea dispozitivului sau
dispozitivelor de decompresiune de urgenŃă trebuie să fie determinate presupunându-se o
pierdere a izolaŃiei de 1% din suprafaŃă.
Supapele de depresiune şi supapele de siguranŃă de tipul cu resort ale cisternelor, trebuie
să fie prevăzute cu dispozitive de oprire a flăcărilor (para – flăcări), cu excepŃia cazului în
care materiile de transportat şi produsele de descompunere sunt combustibile. Trebuie să
se Ńină cont de reducerea capacităŃii de evacuare cauzată de dispozitivul de oprire a flăcării.
TE13 Cisternele trebuie să fie izolate termic şi prevăzute cu un dispozitiv de reîncălzire
amenajat la exterior.
TE14 Cisternele trebuie să fie prevăzute cu o izolaŃie termică. IzolaŃia termică în contact
direct cu rezervorul trebuie să aibă o temperatură de aprindere de cel puŃin 50ºC
peste temperatura maximă pentru care cisterna a fost concepută.
TE15 (suprimată)

TE16 Nici o parte a vagonului-cisternă nu trebuie să fie din lemn (rezervat)

exceptând cazul când aceasta este protejată cu un înveliş
corespunzător.
18)
TE17 PrescripŃiile următoare sunt aplicabile la cisternele amovibile . (rezervat)
a) acestea trebuie să fie fixate pe şasiurile vagoanelor astfel
încât să nu se poată deplasa;
b) acestea nu trebuie să fie legate între ele printr-un tub
colector;
c) dacă ele pot fi rotite, robinetele trebuie să fie prevăzute cu
capace de protecŃie.

TE18 (rezervat)
TE19 (rezervat)
TE20 Indiferent de celelalte coduri – cisternă, care sunt autorizate în ierarhia cisternelor
din anexa raŃionalizată de la 4.3.4.1.2, cisternele trebuie să fie echipate cu o supapă
de siguranŃă.
TE21 Dispozitivele de închidere trebuie să fie protejate prin capace înzăvorâte.

TE 22 Pentru reducerea importanŃei deteriorării în timpul şocului de (rezervat)

tamponare sau al accidentului, vagoanele-cisternă pentru
materiile transportate în stare lichidă şi gaz şi vagoanele-baterie
trebuie să poată absorbi o energie cel puŃin de 800 kJ pentru
fiecare capăt frontal de vagon, prin deformare elastică sau
plastică a elementelor constructive definite ale şasiului sau prin
procedee similare (de exemplu încorporarea de elemente crash).
Determinarea absorbŃiei de energie se referă la o tamponare pe o
cale în aliniament.
AbsorbŃia de energie prin deformare plastică nu trebuie să aibă
loc decât în condiŃii care se situează în afara cadrului de
exploatare feroviară normală (viteza de tamponare este mai mare
de 12 km/h sau forŃa unui singur tampon este mai mare de 1500
kN).
Când absorbŃia de energie nu depăşeşte 800 kJ pentru fiecare
parte frontală a vagonului, nu trebuie să apară o forŃă directă în
rezervorul cisternei, care ar putea cauza o deformare vizibilă şi
durabilă a acestuia.
Este considerat ca fiind îndeplinite dispoziŃiile acestei dispoziŃii

18)
Pentru definiŃia “cisternă amovibilă“ a se vedea 1.2.1.
6.8 - 28
 19)
speciale, dacă punctele 1.4 şi 1.1.6 din Fişa UIC 573 (CondiŃiile
tehnice pentru construcŃia de vagoane-cisternă) sunt aplicate.

TE 23 Cisternele trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv astfel conceput încât obturarea

sa de către materia transportată să fie imposibilă, şi care să împiedice orice scurgere
şi formarea oricărei suprapresiuni sau depresiuni în interiorul rezervorului.
TE 24 (suprimat)

TE 25 Rezervoarele vagoanelor-cisternă trebuie protejate cel puŃin prin

una din următoarele măsuri pentru a evita încălecarea
tampoanelor şi deraierea sau, cel puŃin, limitarea pagubelor
produse în timpul încălecării tampoanelor
Măsuri pentru a evita încălecarea
a) dispozitiv anti-încălecare a tampoanelor
Dispozitivul anti-încălecare trebuie să asigure ca şasiurile
vagoanelor să rămână în acelaşi plan orizontal. Trebuie
îndeplinite următoarele cerinŃe:
- Dispozitivul anti-încălecare nu trebuie să perturbe
exploatarea normală a vagonului (de exemplu treceri în
curbă, spaŃiu liber pentru legătorii de vagoane, mânerul
manipulantului). El trebuie să permită libera inscripŃie a unui
alt vagon echipat cu un dispozitiv anti-încălecare într-o
curbă cu raza de 75 m.
- Dispozitivul anti-încălecare nu trebuie să perturbe
funcŃionarea normală a tampoanelor (deformarea elastică şi
plastică)(vezi şi 6.8.4.b), dispoziŃia specială TE 22.
- Dispozitivul anti-încălecare trebuie să funcŃioneze oricare ar
fi starea încărcăturii şi a uzurii vagoanelor implicate.
- Dispozitivul anti-încălecare trebuie să reziste la un efort
vertical (în sus şi în jos) de 150 kN.
- Dispozitivul anti-încălecare trebuie să fie eficace chiar dacă
alt vagon implicat nu este echipat cu un dispozitiv anti-
încălecare. Două dispozitive anti-încălecare nu trebuie să
se incomodeze reciproc.
- Creşterea lungimii consolei pentru fixarea dispozitivului
trebuie să fie mai mică de 20 mm.
- Dispozitivul anti-încălecare trebuie să fie de o lăŃime cel
puŃin egală cu discul tamponului (în afară de situaŃia
amplasării treptei stângi când el nu trebuie să interfereze cu
spaŃiul liber al legătorului de vagoane acoperind în totalitate
maximul de lăŃime a tamponului).
- Trebuie să existe un dispozitiv anti-încălecare deasupra
fiecărui tampon.
- Dispozitivul anti-încălecare trebuie să permită montarea
19)
tampoanelor prevăzute în Fişa UIC 573 (CondiŃiile tehnice
pentru construcŃia de vagoane-cisternă) şi nu trebuie să fie
un obstacol pentru mentenanŃă.
- Dispozitivul anti-încălecare trebuie să fie construit astfel
încât să nu agraveze riscul de penetrare a fundurilor
cisternei în caz de şoc.
Măsuri pentru limitarea pagubelor în cazul încălecării tampoanelor
b) Creşterea grosimii peretelui fundului cisternei sau utilizarea
unor alte materiale având o capacitate mai ridicată de
absorbŃie a energiei.
Grosimea peretelui trebuie, în acest caz, să se ridice până la
cel puŃin 12 mm.

19)
A şaptea ediŃie a fişei UIC aplicabilă începând cu 1 octombrie 2008.
6.8 - 29
 Pentru cisternele destinate transportului de gaze Nr. ONU
1017 clor, 1749 trifluorură de clor, 2189 diclorosilan, 2901
clorură de brom şi 3057 clorură de trifluoracetil, grosimea
peretelui trebuie să se ridice până la cel puŃin 18 mm.
c) Învelişul sandwich pentru fundurile cisternei
Atunci când protecŃia este constituită dintr-o construcŃie de
izolare (înveliş sandwich), aceasta trebuie să acopere
întreaga zonă a fundurilor cisternei şi să prezinte o rezilienŃă
specifică de cel puŃin 22 kJ (corespunzând grosimii peretelui
de 6 mm), măsurată conform metodei descrise în anexa B a
normei EN 13094 "Cisternele destinate transportului de
materiale periculoase – Cisterne metalice având o presiune de
lucru inferioară sau egală cu 0,5 bar – ConcepŃie şi fabricaŃie".
Dacă pericolul de coroziune nu poate fi îndepărtat printr-o
măsură de construcŃie, trebuie să fie posibil să se examineze
faŃa exterioară a fundului, de exemplu prin utilizarea unei
învelitori demontabile.
d) Placa de protecŃie a fiecărei părŃi frontale a vagonului
Atunci când o placă de protecŃie este utilizată de fiecare parte
frontală a vagonului, se aplică următoarele cerinŃe:
- placa de protecŃie trebuie să acopere de fiecare dată
lăŃimea normală a cisternei până la înălŃimea luată în calcul.
În plus, lăŃimea plăcii de protecŃie trebuie să fie, pe toată
înălŃimea sa, cel puŃin egală ce distanŃa delimitată prin
muchiile extreme ale discurilor tampoanelor;
- placa de protecŃie trebuie să măsoare, în înălŃime,
începând de la unghiul ascuŃit superior al traversei
purtătoare de tampoane,
• fie să acopere două treimi din diametrul cisternei ;
• fie să acopere cel puŃin 900 mm şi, în plus, să fie
echipată cu un dispozitiv de oprire pentru tampoanele
în ridicare;
- placa de protecŃie trebuie să aibă o grosime a peretelui de
cel puŃin 6 mm;
- placa şi punctele sale de fixare trebuie să fie concepute
astfel încât riscul unei penetrări a fundurilor cisternei chiar
prin placa de protecŃie să fie redus la maxim.
Grosimile peretelui indicate la aliniatele b), c) şi d) se
raportează la oŃelul de referinŃă. În cazul utilizării altor
materiale, trebuie să se determine grosimea echivalentă în
conformitate cu formula de la 6.8.2.1.18, în afara cazului în
care se foloseşte oŃel moale. In această împrejurare, există
cazul aplicării valorilor minime pentru Rm şi A indicate în
normele privind materialele.

c) Agrementul prototipului (TA)

TA1 Cisternele nu trebuie să fie agreate pentru transportul materiilor organice.

TA2 Această materie va putea fi transportată în vagoane-cisternă şi în containere-
cisternă în condiŃiile stabilite de autoritatea competentă a statului de origine, dacă
aceasta, pe baza probelor citate mai jos, apreciază că un astfel de transport poate fi
efectuat în deplină siguranŃă. Dacă statul de origine nu este un stat membru la
COTIF, aceste condiŃii trebuie să fie recunoscute de autoritatea competentă a
primului stat membru la COTIF atins de expediŃie.
Pentru agrementul de prototip trebuie executate probe cu scopul de:
- a dovedi compatibilitatea tuturor materialelor care intră în mod normal în contact
cu materia în timpul transportului;

6.8 - 30
 - a furniza date pentru facilitarea construcŃiei dispozitivelor de decompresiune de
urgenŃă şi a supapelor de siguranŃă, Ńinând cont de caracteristicile constructive
ale cisternei, şi
- a stabili toate condiŃiile speciale care sunt necesare pentru siguranŃa
transportului materiei.
Rezultatele probelor trebuie să figureze în procesul verbal pentru agrementul
prototipului.
TA3 Această materie poate fi transportată numai în cisterne având codul – cisternă LGAV
sau SGAV; nu este aplică clasificarea de la 4.3.4.1.2.
TA4 Procedurile de evaluare a conformităŃii vizate la 1.8.7 trebuie să fie aplicate de
autoritatea competentă, reprezentantul său sau organismul de control conform cu
1.8.6.4 şi acreditate conform normei EN ISO/IEC 17020:2004 tip A.

d) Probe (TT)
TT1 Cisternele din aluminiu pur trebuie să fie supuse probei iniŃiale şi probelor periodice
de presiune hidraulică numai la o presiune de 250 kPa (2,5 bar) (presiune
manometrică).
TT2 Starea căptuşelii rezervoarelor trebuie să fie verificată anual de către un expert
agreat de autoritatea competentă, care va efectua o verificare interioară a
rezervorului.

TT3 (rezervat) Prin derogare de la prescripŃiile 6.8.2.4.2

controalele periodice vor avea loc cel târziu
la fiecare 8 (opt) ani şi vor cuprinde în plus
un control al grosimii pereŃilor cu instru-
mente adecvate. Pentru aceste cisterne,
proba de etanşeitate şi verificarea prevă-
zută la 6.8.2.4.3 vor trebui să aibă loc cel
târziu la fiecare patru ani.

TT4 Cisternele trebuie să fie verificate cel târziu la fiecare

4 (patru) ani 2,5 (doi ani şi jumătate) ani

privind rezistenŃa la coroziune, cu instrumente adecvate (de exemplu cu

ultrasunete).
TT5 Probele de presiune hidraulică trebuie să aibă loc cel târziu la fiecare

4 (patru) ani 2,5 (doi ani şi jumătate) ani

TT6 Probele periodice, inclusiv proba (rezervat)

de presiune hidraulică, trebuie să
aibă loc cel târziu la fiecare (patru)
ani

TT7 Prin derogare de la prescripŃiile 6.8.2.4.2 verificarea periodică a stării interioare

poate să fie înlocuită printr-un program aprobat de autoritatea competentă.

TT8 Cisternele agreate pentru transportul Nr. ONU 1005 AMONIAC ANHIDRU, care sunt
construite din oŃel cu granulaŃie fină cu o limită de elasticitate mai mare de 400
2
N/mm , conform normei de material, trebuie să fie supuse în timpul fiecărei probe
periodice efectuate conform 6.8.2.4.2, unui control magnetoscopic pentru detectarea
fisurilor superficiale.
În partea inferioară a fiecărui rezervor, trebuie să fie controlate cordoanele de sudură
circulare şi longitudinale pe cel puŃin 20% din lungimea lor, toate cordoanele de
sudură ale ştuŃurilor şi toate zonele de reparaŃii sau de polizare.
TT9 Pentru controale şi probe (inclusiv supervizarea fabricaŃiei), procedurile vizate la
1.8.7 trebuie să fie aplicate de autoritatea competentă, reprezentantul său sau
organismul de control conform cu 1.8.6.4 şi acreditate conform normei EN ISO/IEC
17020:2004 tip A.

6.8 - 31
 e) Marcaj (TM)
NOTA. Mărcile trebuie să fie redactate într-o limbă oficială a Ńării de agrement şi, în plus,
dacă această limbă nu este engleza, franceza, germana sau italiana, în engleză,
în franceză, în germană sau în italiană cu excepŃia cazurilor când acordurile
încheiate între Ńările interesate de transport dispun altfel.
TM1 Cisternele trebuie să poarte, pe lângă indicaŃiile prevăzute la 6.8.2.5.2, menŃiunea “A
nu se deschide în timpul transportului. Supus aprinderii spontane“ (a se vedea şi
NOTA de mai sus).
TM2 Cisternele trebuie să poarte, pe lângă indicaŃiile prevăzute la 6.8.2.5.2, menŃiunea “
A nu se deschide în timpul transportului. Formează gaze inflamabile în contact cu
apa“ (a se vedea şi NOTA de mai sus).
TM3 Cisternele trebuie în plus să poarte, pe placa prevăzută la 6.8.2.5.1, denumirea
oficială de transport a materiei agreate şi masa maximă admisibilă de încărcare a
cisternei în kg.

Masele limită de încărcare conform 6.8.2.5.2 pentru materiile

anterior precizate, trebuie să fie determinate Ńinând seama de
masa maximă admisibilă de încărcare a cisternei

TM4 Pe cisterne, trebuie să fie marcate următoarele indicaŃii suplimentare, prin ştanŃare
sau prin orice alt mijloc asemănător, pe placa prescrisă la 6.8.2.5.2 sau să fie
gravate direct pe pereŃii rezervorului propriu-zis, dacă pereŃii sunt întăriŃi (ranforsaŃi)
astfel încât să nu fie afectată rezistenŃa cisternei: denumirea chimică împreună cu
concentraŃia agreată a materiei respective.
TM5 Cisternele trebuie să poarte, pe lângă indicaŃiile deja prevăzute la 6.8.2.5.1, data
(luna, anul) ultimei verificări a stării interioare a rezervorului.
TM6 Banda portocalie conformă secŃiunii 5.3.5 trebuie să fie
aplicată pe vagoanele – cisternă.
TM7 Pe placa descrisă la 6.8.2.5.1 trebuie să figureze trefla schematizată de la 5.2.1.7.6,
prin ştanŃare sau prin orice alt mijloc asemănător, sau pe rezervorul propriu-zis,
dacă acesta este întărit (ranforsat), astfel încât să nu fie afectată rezistenŃa
rezervorului.

6.8.5 PrescripŃii privind materialele şi construcŃia rezervoarelor vagoanelor-cisternă şi a

containerelor-cisternă, pentru care este prescrisă o presiune de probă de cel puŃin 1 MPa
(10 bar), precum şi a rezervoarelor vagoanelor-cisternă şi a containerelor-cisternă,
destinate transportului de gaze lichefiate refrigerate din clasa 2

6.8.5.1 Materiale şi rezervoare

6.8.5.1.1 a) Rezervoarele destinate transportului

- de gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate din clasa 2;
- de la Nr. ONU 1380, 2845, 2870, 3194 şi 3391 la 3394 din clasa 4.2; precum şi
- de la Nr. ONU 1052 fluorură de hidrogen anhidră şi Nr. ONU 1790 acid fluorhidric
conŃinând mai mult de 85% fluorură de hidrogen din clasa 8,
trebuie să fie construite din oŃel.
b) Rezervoarele construite din oŃel cu granulaŃie fină, destinate transportului:
- de gaze corosive şi de la Nr. ONU 2073 amoniac în soluŃie apoasă din clasa 2; şi
- de la Nr. ONU 1052 fluorură de hidrogen anhidră şi de la Nr. ONU 1790 acid fluorhidric
conŃinând mai mult de 85% fluorură de hidrogen, din clasa 8,
trebuie să fie tratate termic pentru eliminarea tensiunilor termice.
Se poate renunŃa la tratamentul termic atunci când:
1. Nu există risc de coroziune fisurantă datorată tensiunii, şi
2. Valoarea medie a energiei de şoc în metalul de sudură, din zona de legătură şi în
materialul de bază, determinată de fiecare dată cu trei eşantioane se ridică în medie la
cel puŃin de 45 J. Ca eşantion probă trebuie folosită o probă ISO V. Pentru materialul de
bază trebuie verificată poziŃia transversală a eşantionului. Pentru metalul de sudură şi
pentru zona de legătură, trebuie aleasă crestătura în poziŃia S în mijlocul metalului de

6.8 - 32
 sudură sau în mijlocul zonei de legătură. Proba trebuie să fie efectuată la cea mai joasă
temperatură de serviciu.
c) Rezervoarele destinate transportului de gaze lichefiate refrigerate din clasa 2 trebuie să fie
construite din oŃel, din aluminiu, din aliaj de aluminiu, din cupru sau din aliaje de cupru (de
exemplu din alamă). Rezervoarele din cupru sau din aliaj de cupru nu sunt totuşi admise
decât pentru gazele care nu conŃin acetilenă; etilena poate totuşi să conŃină cel mult 0,005
% acetilenă.
d) Nu pot fi utilizate decât materiale corespunzătoare temperaturilor minime şi maxime de
serviciu ale rezervoarelor şi ale accesoriilor acestora.

6.8.5.1.2 Pentru confecŃionarea rezervoarelor sunt admise următoarele materiale:

a) oŃelurile nesupuse ruperii fragile la temperatura minimă de exploatare (a se vedea
6.8.5.2.1);
- oŃelurile moi (cu excepŃia acelora pentru gazele lichefiate refrigerate din clasa 2);
- oŃelurile cu granulaŃie fină, până la o temperatură de - 60ºC;
- oŃelurile aliate cu nichel (cu un conŃinut de 0,5% până la 9% nichel) până la o
temperatură de -196ºC potrivit conŃinutului de nichel;
- oŃelurile austenitice cu crom-nichel, până la temperatură de -270ºC;
b) aluminiul cu un conŃinut de cel puŃin 99,5% aluminiu sau aliajele de aluminiu (a se vedea
6.8.5.2.2);
c) cuprul dezoxidat cu un conŃinut de cel puŃin 99,9% cupru sau aliajele de cupru cu un
conŃinut de cupru mai mare de 56% (a se vedea 6.8.5.2.3).

6.8.5.1.3 a) Rezervoarele din oŃel, din aluminiu sau din aliaje de aluminiu nu pot fi decât fără îmbinare
sau sudate;
b) Rezervoarele din oŃeluri austenitice, din cupru sau aliaje de cupru, pot fi cu lipitură tare.

6.8.5.1.4 Accesoriile pot să fie fixate pe rezervoare cu ajutorul şuruburilor sau după cum urmează:
a) la rezervoarele din oŃel, din aluminiu sau din aliaj de aluminiu, prin sudură;
b) la rezervoarele din oŃeluri austenitice, din cupru sau din aliaj de cupru, prin sudură sau prin
lipire tare.

6.8.5.1.5 ConstrucŃia rezervoarelor şi fixarea lor pe şasiul vagonului sau în cadrul unui container trebuie
să fie de-aşa natură, încât o răcire a părŃilor portante susceptibile de a le face fragile să fie
evitată în mod sigur. Dispozitivele de fixare a rezervoarelor trebuie să fie astfel concepute încât
chiar dacă rezervorul se află la temperatura sa de exploatare autorizată cea mai scăzută, ele să
mai prezinte calităŃile mecanice necesare.

6.8.5.2 PrescripŃii privind probele

6.8.5.2.1 Rezervoare din oŃel

Materialele folosite pentru confecŃionarea rezervoarelor şi cordoanelor de sudură trebuie, la
temperatura lor minimă de serviciu, dar cel puŃin la -20ºC, să îndeplinească cel puŃin
următoarele condiŃii cu privire la rezilienŃă,:
- probele pot fi efectuate cu epruvete cu crestătură în “V“;
- rezilienŃa (a se vedea 6.8.5.3.1 la 6.8.5.3.3) epruvetelor care au axa longitudinală
perpendiculară pe direcŃia de laminare şi care au crestătura în “V“ (conform ISO R 148)
2
perpendiculară pe suprafaŃa tablei, trebuie să aibă o valoare minimă de 34 J/cm pentru
oŃelul moale (în funcŃie de normele ISO existente, probele pot fi efectuate cu epruvete care
au axa longitudinală pe direcŃia de laminare), oŃelul cu granulaŃie fină, oŃelul feritic aliat Ni ≤
5%, oŃelul feritic aliat 5% ≤ Ni ≤ 9% sau oŃelul austenitic cu Cr-Ni;
- pentru oŃelurile austenitice, numai cordonul de sudură trebuie supus unei probe de
rezilienŃă;
- pentru temperaturile de exploatare mai mici de -196ºC, proba de rezilienŃă nu este
executată la temperatura minimă de exploatare, ci la -196ºC.

6.8.5.2.2 Rezervoare din aluminiu sau din aliaje de aluminiu

Îmbinările rezervoarelor trebuie să îndeplinească condiŃiile stabilite de autoritatea competentă.

6.8 - 33
6.8.5.2.3 Rezervoare din cupru şi aliaje de cupru
Nu este necesar să se efectueze probe pentru a se determina dacă rezilienŃa este suficientă.

6.8.5.3 Probe de rezilienŃă

6.8.5.3.1 Pentru tablele de grosime mai mică de 10 mm, dar de cel puŃin 5 mm, se întrebuinŃează
epruvete cu secŃiunea de 10 mm x e mm, unde “e“ reprezintă grosimea tablei. Dacă este
necesar, se admite o degroşare la 7,5 mm sau la 5 mm. În orice caz, trebuie să fie menŃinută
2
valoarea minimă de 34 J/cm .
NOTA. Pentru tablele cu o grosime mai mică de 5 mm şi pentru îmbinările lor de sudură nu se
efectuează proba de rezilienŃă.

6.8.5.3.2 a) Pentru proba tablelor, rezilienŃa se determină pe trei epruvete, prelevarea făcându-se
transversal pe direcŃia de laminare; totuşi în cazul oŃelului moale, prelevarea se poate
efectua în direcŃia de laminare;
b) Pentru proba îmbinărilor sudate, epruvetele vor fi prelevate după cum urmează:
Când e ≤ 10 mm
Trei epruvete cu crestătura în centrul îmbinărilor sudate;
Trei epruvete cu crestătura în centrul zonei de alterare datorată sudurii (crestătura în “V“
trebuie să traverseze limita zonei topite în centrul eşantionului).

Când 10 mm < e ≤ 20 mm
Trei epruvete în centrul sudurii;
Trei epruvete prelevate din zona de alterare datorată sudurii (crestătura în V trebuie să
traverseze limita zonei topite în centrul eşantionului)

Centrul sudurii

Zona de alterare datorită sudurii

6.8 - 34
 Când e > 20 mm
Două seturi a trei epruvete (un set pe faŃa superioară, un set pe faŃa inferioară) în fiecare
din locurile indicate mai jos (crestătura în «V» trebuie să traverseze limita zonei topite din
centrul eşantionului în cazul celor prelevate din zona de alterare datorată sudurii).

Centrul sudurii

Zona de alterare datorită sudurii

2
6.8.5.3.3 a) Pentru table, media celor 3 probe trebuie să corespundă valorii minime de 34 J/cm
indicată la 6.8.5.2.1; cel mult una dintre valori poate fi mai mică decât valoarea minimă,
2
fără însă a fi mai mică de 24 J/cm ;
b) Pentru suduri, valoarea medie rezultată din cele trei epruvete prelevate din centrul sudurii
2
nu trebuie să fie mai mică decât valoarea minimă de 34 J/cm ; cel mult una dintre valori
2
poate fi mai mică decât valoarea minimă indicată, fără însă a fi mai mică de 24 J/cm ;
c) Pentru zona de alterare datorată sudurii (crestătura în “V“ trebuind să traverseze limita
zonei topite în centrul eşantionului), valoarea obŃinută la cel mult una dintre cele trei
2
epruvete va putea fi mai mică decât valoarea minimă de 34 J/cm , fără însă a fi mai mică
2
de 24 J/cm ;

6.8.5.3.4 Dacă nu sunt îndeplinite condiŃiile prescrise la 6.8.5.3.3, se va putea efectua numai o singură
nouă probă:
a) dacă valoarea medie rezultată din primele trei probe este mai mică decât valoarea minimă
2
de 34 J/cm ; sau
b) dacă mai mult de una din valorile individuale este mai mică decât valoarea minimă de 34
2 2
J/cm , fără a fi mai mică de 24 J/cm .

6.8.5.3.5 La repetarea probei de rezilienŃă pe table sau suduri, nici una din valorile individuale nu poate fi
2
mai mică de 34 J/cm . Valoarea medie a tuturor rezultatelor probei iniŃiale şi ale probei repetate
2
trebuie să fie egală sau mai mare decât valoarea minimă de 34 J/cm .
La repetarea probei de rezilienŃă în zona de alterare, nici una din valorile individuale nu trebuie
2
să fie mai mică de 34 J/cm .

6.8.5.4 ReferinŃe la norme

PrescripŃiile subsecŃiunilor 6.8.5.2 şi 6.8.5.3 sunt considerate îndeplinite dacă sunt aplicate
următoarele norme:
EN 1252-1 : 1998 Recipiente criogenice – Materiale - Partea 1: CondiŃii de tenacitate pentru
temperaturi inferioare valorii de - 80ºC.
EN 1252-2: 2001: Recipiente criogenice - Materiale. - Partea 2 : CondiŃii de tenacitate pentru
temperaturile cuprinse între - 80º C şi - 20º C.

6.8 - 35