Vase ce funcționează sub

presiune.Cauzele avariilor și
exploziilor și cerințele
constructive față de V.F.P.

A elaborat:Arseniev Alexandru
A verificat:Haritonov Svetlana

Chișinău 2023
Introducere
Un recipient sub presiune este un recipient conceput pentru a ține gaze sau lichide la o
presiune substanțial diferită de presiunea ambientală . Metodele și materialele de construcție
pot fi alese pentru a se potrivi aplicației și vor depinde de dimensiunea vasului, conținutul,
presiunea de lucru, constrângerile de masă și numărul de articole necesare. Vasele sub
presiune pot fi periculoase, iar în istoria dezvoltării și funcționării lor au avut loc accidente
fatale. În consecință, proiectarea, fabricarea și funcționarea recipientelor sub presiune sunt
reglementate de autoritățile de inginerie susținute de legislație.
Din aceste motive, definiția unui recipient sub presiune variază de la o țară la alta. Proiectarea
implică parametri precum presiunea și temperatura maximă de funcționare în condiții de
siguranță , factorul de siguranță , gradul de coroziune și temperatura minimă de proiectare
(pentru fracturi fragile). Construcția este testată folosind teste nedistructive , cum ar fi teste
cu ultrasunete , radiografie și teste de presiune. Testele de presiune hidrostatică folosesc de
obicei apă, dar testele pneumatice utilizează aer sau alt gaz.
Este preferată testarea hidrostatică, deoarece este o metodă mai sigură, întrucât se eliberează
mult mai puțină energie dacă se produce o fractură în timpul testului (apa nu își mărește
foarte mult volumul atunci când are loc o depresurizare rapidă, spre deosebire de gaze, care
se extind exploziv). Produsele de producție în serie sau în serie vor avea adesea un eșantion
reprezentativ testat până la distrugere în condiții controlate pentru asigurarea calității.
Dispozitivele de reducere a presiunii pot fi montate dacă siguranța generală a sistemului este
suficient de îmbunătățită.
În majoritatea țărilor, navele cu o anumită dimensiune și presiune trebuie să fie construite
conform unui cod formal. În Statele Unite, acest cod este ASME . În Europa, codul este
Directiva privind echipamentele sub presiune . Informațiile de pe această pagină sunt valabile
în cea mai mare parte numai în ASME. Aceste nave necesită, de asemenea, un inspector
autorizat să semneze fiecare navă nouă construită și fiecare navă are o plăcuță cu informații
pertinente despre navă, cum ar fi presiunea de lucru maximă admisibilă, temperatura maximă,
temperatura minimă de proiectare a metalului, ce companie a fabricat, data , numărul său de
înregistrare (prin Consiliul Național) și ștampila oficială a Societății Americane a Inginerilor
Mecanici pentru recipientele sub presiune. Plăcuța de identificare face nava trasabilă și oficial
o navă cu cod ASME.
Cauzele principale ale avariilor şi exploziilor vaselor ce
funcţionează sub presiune sunt:
 la exploatarea cazanelor:
a) depăşirea excesivă şi îndelungată a presiunii de calcul;
b) scăderea nivelului apei în cazan mai jos de nivelul admisibil;
c) neajunsuri constructive (defecte de sudare, nituire, turnare, etc.);
d) uzarea cazanului din cauza exploatării îndelungate;
e) încălcarea cerinţelor tehnice în timpul exploatării şi deservirii;
f) calificarea joasă a personalului de deservire.
 la exploatarea compresoarelor:
a) supraîncălzirea pereţilor compresorului;
b) aprinderea şi explozia vaporilor de ulei;
c) depăşirea presiunii admisibile;
d) absorbirea aerului poluat cu praf sau gaze inflamabile;
e) ieşirea din funcţie a dispozitivelor de securitate;
f) încălcarea regulilor de securitate în timpul exploatării.
 la exploatarea autoclavelor:
a) deschiderea capacului în prezenţa presiunii;
b) închiderea necompletă a capacului şi punerea sub presiune;
c) defectarea sistemului de blocare
 la exploatarea buteliilor:
a) lovirea sau căderea în condiţiile temperaturilor înalte sau joase;
b) nimerirea uleiurilor şi grăsimilor în buteliile cu oxigen;
c) acumularea ruginii, uzarea din cauza exploatării îndelungate;
d) umplerea cu alte gaze
Cauzele principale ale avariilor şi exploziilor utilajului staţionar
sunt executarea incorectă a utilajului, încălcarea regimului tehnologic şi
a regulilor de exploatare, defectarea armăturii şi aparatelor de siguranţă
şi control, coroziunea şi alte defecte.
Analiza rezultatelor cercetărilor cazurilor de explozie şi avarie cu
utilajul ce funcţionează sub presiune arată, că majoritatea lor a avut loc
din cauza depăşirii presiunilor admisibile.

Cerinte constructive fata de vasele ce functioneaza sub

presiune
Folosirea unei game variate de V.F.P. necesită rezolvarea unui
ansamblu de măsuri şi probleme inginereşti, vizând asigurarea securităţii
exploatării lor. Principalele cerinţe constructive sunt:
1) construcţia vaselor trebuie să fie sigură, să asigure securitatea în
timpul exploatării şi să prevadă posibilitatea golirii complete, curăţirii,
suflării, controlului şi reparaţiei vasului;
2) dispozitivele care împiedică efectuarea controlului exterior şi
interior al vasului (malaxoare, serpentine, mantale, talere, despărţituri
etc.) trebuie să fie, de regulă, demontabile;
3) construcţia dispozitivelor interne trebuie să asigure eliminarea
aerului din vas la efectuarea probării hidraulice şi a apei după terminarea
Probării
4) V.F.P. trebuie să posede duze pentru umplere, golire şi
înlăturarea aerului la probarea hidraulică;
5) fiecare vas trebuie să fie dotat cu robinet, supapă sau alt
dispozitiv care permite controlul lipsei presiunii înainte de deschidere,
amplasat astfel, ca eliminarea mediului să fie în locuri ce nu prezintă
pericol pentru personalul de deservire;
6) vasele care în procesul exploatării îşi schimbă poziţia în spaţiu
trebuie să fie dotate cu dispozitive ce preîntâmpină răsturnarea lor;
7) construcţia vaselor, care se încălzesc cu gaze fierbinţi, trebuie să
asigure răcirea sigură a pereţilor ce se află sub presiune până la
temperatura de calcul;
8) utilajul electric şi instalaţia de legare la pământ a V.F.P. trebuie
să fie executate în conformitate cu N.A.I.E.;
9) vasele şi elementele lor, ce funcţionează sub presiune, trebuie să
se confecţioneze la întreprinderi care posedă mijloace tehnice ce asigură
executarea lor în conformitate cu cerinţele Regulilor de construcţie şi
exploatare a V.F.P., standardelor şi condiţiilor tehnice.
10) fiecare vas trebuie să fie însoţit de paşaport tehnic şi
instrucţiune ce vizează montarea şi exploatarea nepericuloasă a acestuia.

Toate vasele, ce lucrează sub presiune, trebuie să fie supuse

reviziei tehnice (controlul exterior şi probarea hidraulică) după montare,
până la punerea în funcţiune şi apoi periodic în procesul exploatării.
Revizia tehnică a vaselor înregistrate în organele de stat de supraveghere
şi control se efectuează de inspectorul acestui organ, iar a vaselor ce nu
sunt supuse înregistrării – de către întreprinderea posesoare a vasului în
corespundere strictă cu termenele stabilite.
Volumul, metodele şi periodicitatea reviziilor tehnice a vaselor (cu
excepţia buteliilor) trebuie să fie determinate de uzina producătoare şi
indicate în paşapoartele şi instrucţiunile de montare şi exploatare
nepericuloasă.
Controlul interior se efectuează nu mai rar de o dată în 4 ani,
controlând următoarele: pereţii şi alte suprafeţe ale vasului pentru
depistarea fisurilor, rupturilor, coroziunii, umflăturilor, orificiilor,
golurilor (pentru vasele turnate); cusăturile de sudare şi nituire pentru
depistarea defectelor de sudare, fisurilor, rupturilor, fisurilor dintre
nituri, rupturilor de nit ş.a.; suprafeţele de protecţie a vaselor pentru
depistarea defectelor de căptuşire.

Înainte de efectuarea controlului şi probării vasul trebuie oprit din funcţiune,

răcorit (sau încălzit), eliberat de mediul de lucru, deconectat cu flanşe oarbe de
la toate conductele, curăţit până la metal. Vasele cu înălţimea mai mare de 2 m
trebuie să fie utilate cu dispozitive care asigură accesul nepericulos la toate
părţile lor în timpul controlului.Înainte de probarea hidraulică toată armătura
trebuie minuţios curăţită,robinetele şi supapele rodate, capacele şi trapele
închise ermetic.
La probarea hidraulică vasul se umple cu apă, apoi treptat se ridică presiunea
până la valoarea necesară şi se menţine la presiunea de probare 5 min (în timpul
probării la uzina producătoare vasul se menţine sub presiunea de probare 10…
60 min), după aceea presiunea în vas se coboară până la valoarea presiunii de
lucru şi se controlează
Materiale de construcție
Multe vase sub presiune sunt fabricate din oțel. Pentru fabricarea unui recipient sub presiune
cilindric sau sferic, piesele laminate și, eventual, forjate ar trebui sudate împreună. Unele
proprietăți mecanice ale oțelului, realizate prin laminare sau forjare, ar putea fi afectate
negativ prin sudare, cu excepția cazului în care se iau măsuri speciale de precauție. În plus
față de rezistența mecanică adecvată, standardele actuale dictează utilizarea oțelului cu o
rezistență ridicată la impact, în special pentru vasele utilizate la temperaturi scăzute. În
aplicațiile în care oțelul carbon ar suferi coroziune, ar trebui utilizat și material special
rezistent la coroziune.

Unele vase de presiune sunt fabricate din materiale compozite , cum ar fi compozitul
înfășurat cu filament, utilizând fibră de carbon ținută pe loc cu un polimer. Datorită
rezistenței la tracțiune foarte ridicate a fibrelor de carbon, aceste vase pot fi foarte ușoare, dar
sunt mult mai dificil de fabricat. Materialul compozit poate fi înfășurat în jurul unei căptușeli
metalice, formând un recipient sub presiune învelit în compozit . Alte materiale foarte
frecvente includ polimeri precum PET în recipiente cu băuturi carbogazoase și cupru în
instalații sanitare. Recipientele sub presiune pot fi căptușite cu diverse metale, ceramică sau
polimeri pentru a preveni scurgerile și a proteja structura vasului de mediul conținut. Această
căptușeală poate transporta, de asemenea, o parte semnificativă a sarcinii sub presiune.

Recipientele sub presiune pot fi, de asemenea, construite din beton (PCV) sau din alte
materiale cu tensiune slabă. Cablarea, înfășurată în jurul vasului sau în interiorul peretelui sau
al vasului în sine, asigură tensiunea necesară pentru a rezista presiunii interne. O "membrană
subțire din oțel etanșă" tapetează peretele interior al navei. Astfel de vase pot fi asamblate din
piese modulare și astfel nu au „limitări inerente de dimensiune”. Există, de asemenea, o
ordine ridicată de redundanță datorită numărului mare de cabluri individuale care rezistă
presiunii interne. Vasele foarte mici utilizate pentru fabricarea brichetelor cu țigară lichidă cu
butan sunt supuse unei presiuni de aproximativ 2 bari, în funcție de temperatura ambiantă.
Masuri de siguranta
Scurgere înainte de izbucnire Scurgerea înainte de explozie descrie un recipient
sub presiune conceput astfel încât o fisură în vas să crească prin perete,
permițând fluidului conținut să scape și reducând presiunea, înainte de a crește
atât de mare încât să provoace fracturi la presiunea de funcționare. Multe
standarde pentru vase sub presiune, inclusiv Codul ASME pentru cazane și vase
sub presiune și standardul pentru vase sub presiune metalice AIAA, fie necesită
ca modelele de vase sub presiune să fie scurse înainte de explozie, fie necesită
vase sub presiune să îndeplinească cerințe mai stricte pentru oboseală și fractură
dacă nu sunt prezentate a fi scurs înainte de explozie.
Caracteristici de întreținere Închiderea recipientelor sub presiune Închiderile
recipientelor sub presiune sunt structuri de reținere a presiunii concepute pentru
a oferi acces rapid la conducte, vase sub presiune, capcane pentru porci, filtre și
sisteme de filtrare. În mod obișnuit, închiderile recipientelor sub presiune permit
accesul personalului de întreținere. O formă de gaură de acces utilizată în mod
obișnuit este eliptică, care permite închiderea să fie trecută prin deschidere și
rotită în poziția de lucru și este ținută pe loc de o bară din exterior, fixată de un
șurub central. Presiunea internă împiedică deschiderea acestuia din greșeală sub
sarcină.

Utilizări
Recipientele sub presiune sunt utilizate într-o varietate de aplicații atât în
industrie, cât și în sectorul privat. Ele apar în aceste sectoare ca receptoare
industriale de aer comprimat , cazane și rezervoare de stocare a apei calde
menajere . Alte exemple de vase sub presiune sunt buteliile de scufundare ,
camerele de recompresie , turnurile de distilare , reactoarele de presiune ,
autoclavele și multe alte vase din operațiuni miniere , rafinării de petrol și
instalații petrochimice , vase cu reactoare nucleare , habitate submarine și
navelor spațiale , costume de scufundări atmosferice , rezervoare pneumatice ,
hidraulice rezervoare sub presiune, rezervoare airbrake pentru vehicule
feroviare , rezervoare airbrake vehicule rutiere și vase de depozitare pentru
inalta presiune a gazelor permanente și a gazelor lichefiate , cum ar fi amoniacul
, clorul și GPL ( propan , butan ). O aplicație unică a unui vas sub presiune este
cabina pasagerilor unui avion de linie: pielea exterioară transportă atât sarcinile
de manevrare ale aeronavei, cât și sarcinile de presurizare ale cabinei .