Facultatea de Electronică, Telecomunicații și

Tehnologii Informaționale
Departamentul de Măsurări și Electronică Optică

L4. MĂSURAREA MĂRIMILOR ELECTRICE

Scopul lucrării este familiarizarea cu metodele de măsurare a tensiunii, respectiv curentului.

1. Măsurarea tensiunii

Măsurarea tensiunii între două puncte dintr-un circuit, de potenţial electric diferit,
presupune conectarea în paralel a voltmetrului în circuitul de măsurare (în fig. 1 se prezintă
modalitatea de măsurare a caderii de tensiune pe o rezistenţă). Pentru ca circuitul să nu fie
influenţat de prezenţa aparatului, este necesar ca rezistenţa internă a acestuia să fie infinită
(Rv→∞).
Din cauza imposibilităţii de a realiza
din punct de vedere practic o rezistenţă
infinită (voltmetrele având o rezistenţă
internă mare), apare o eroare de măsurare.
Rezistenţa echivalentă văzută de la bornele
generatorului este Rv || R. Această eroare
poartă numele de eroare sistematică de
Figura 1. Schema de principiu pentru măsurarea metodă. Eroarea absolută sistematică de
tensiunii metodă se poate calcula ca diferenţă între
valoarea măsurată (Uvm) a tensiunii şi tensiunea în absenţa voltmetrului (în fig. 1 caderea de
tensiune pe rezistenţa R2 - UR2 ) – relația (1). Se poate determina și eroarea relativă sistematică de
metodă - relația (2).

∆ =𝑈 −𝑈 (1)

𝛿 = ∗ 100 [%] (2)

De asemenea indicaţia aparatului este insoţită de erorile aleatoare care apar pe parcursul
măsurării. Acest tip de eroare este cuantificat prin intermediul erorii tolerate a aparatului.
În cazul aparatelor analogice, aceasta este exprimată cu ajutorul clasei de acurateţe (cl)
specificată de producător.

∗
∆ =± (3)
În cazul aparatelor numerice, producătorul specifică eroarea absolută tolerată sub forma:

∆t = ± ( a % * domeniu + b % * val. măsurată + c digiți) (4)

1/4
 Facultatea de Electronică, Telecomunicații și
Tehnologii Informaționale
Departamentul de Măsurări și Electronică Optică

2. Măsurarea curentului

Măsurarea curentului pe un ochi de circuit presupune conectarea în serie a unui

ampermentru în circuitul respectiv. Pentru ca circuitul să nu fie influenţat de prezenţa aparatului,
este necesar ca rezistenţa internă a ampermetrului să fie egală cu zero (RA →0), lucru imposibil de
realizat în practică. Rezistenţa internă a ampermetrelor este de ordinul zecilor de ohmi, (în funcţie
de domeniul de măsurare poate lua valori de la câţiva ohmi până la câteva sute de ohmi) iar
prezenţa ei în circuitul de măsurare duce la apariţia unei erori sistematice de metodă.
Notând cu IR – curentul în absenţa
ampermetrului si cu IAm – curentul
măsurat de ampermetru, eroarea absolută
/ relativă sistematică de metodă se
calculează cu relaţiile:

∆ =𝐼 −𝐼 (5)
Figura 2. Schema de principiu de măsurare a curentului
𝛿 = ∗ 100 [%] (6)

In mod similar măsurării tensiunii, se poate calcula și eroarea tolerată pentru măsurarea
curentului.
Pentru situaţiile în care curentul măsurat depăşeşte domeniul de măsurare al ampermetrului,
se poate utiliza un şunt care să permită măsurarea curentului prin preluarea surprusului de curent
de către rezistenţa de șuntare RS (fig. 3).
Dacă domeniul ampermetrului este notat
cu IN şi rezistenţa internă a acestuia este RA
iar noul domeniu la care se doreşte extinderea
domeniului este IN’, atunci rezistenţa de
şuntare se poate dimensiona cu relaţia:

𝑅 = , 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑛 = (7)
Figura 3. Conectarea unei rezistențe de șuntare

2/4
 Facultatea de Electronică, Telecomunicații și
Tehnologii Informaționale
Departamentul de Măsurări și Electronică Optică

3. Lucrarea practică
Atenție: Aparatele se pornesc doar cu acordul cadrului didactic!
Montajele sunt alimentate doar după ce au fost verificate de cadrul didactic!
După efectuarea măsurării, montajul este scos de sub tensiune (se oprește
sursa)!
3.1. Se consideră divizorul rezistiv de tensiune din figura 4, alimentat cu o
tensiune continuă egală cu 10V, unde rezistența R1 are valoarea de 5k.

Figura 4 Divizor de tensiune

a) Să se dimensioneze rezistența R2 astfel încât căderea de tensiunea pe aceasta

să fie de 5V, 3,3 V și respectiv 1,8V (3 cazuri).
b) Se realizează practic montajul din figura 4, utilizând rezistențe decadice pentru
R1 și R2. Divizorul se alimentează cu tensiune continuă egală cu 10 V (de la sursa de
tensiune continuă). Circuitul va fi verificat de cadrul didactic înainte de pornirea
sursei! Se va măsura cu voltmetrul căderea de tensiune pe rezistenţa R2 în fiecare
dintre cele 3 cazuri stabilite anterior. Se vor compara valorile măsurate cu valorile
teoretice (obținute prin calcul). Se calculează eroarea absolută tolerată pentru fiecare
măsurare.
3.2. Un divizor rezistiv cu R1 aproximativ 1M și R2 de aproximativ 2M se
alimentează la o tensiune de 10V. Măsurați căderea de tensiune pe R2 și comparați
valoarea cu cea obținută prin calcul. Ce observați? Indicație: care este valoarea
rezistenței interne a voltmetrului (ideal – real)?

3/4
 Facultatea de Electronică, Telecomunicații și
Tehnologii Informaționale
Departamentul de Măsurări și Electronică Optică

3.3. Se consideră divizorul de curent din figura 5, alimentat cu o tensiune

continuă egală cu 10V, unde rezistențele R1 și R2 au valori egale cu 1k.

I
I1 I2

U R1 R2

mA

Figura 5. Divizor de curent

a) Să se calculeze valoarea curentului I și respectiv curenții prin cele 2 brațe: I1

și I2.
b) Să se dimensioneze rezistența R2 astfel încât curentul I2 să fie de 5mA.
c) Se realizează practic montajul din figura 5, utilizând rezistențe decadice
pentru R1 și R2. Atenție la conectarea ampermetrului (bornele corespunzătoare)!
Circuitul va fi verificat de cadrul didactic înainte de pornirea sursei! Divizorul
se alimentează cu tensiune continuă egală cu 10 V (de la sursa de tensiune continuă).
Se va măsura cu ampermetrul curentul I2 în fiecare dintre cele 2 cazuri descrise
anterior. Se vor compara valorile măsurate cu valorile teoretice.
3.4. Se realizează montajul din figura 6, utilizând o rezistență decadică și sursa
de tensiune continuă. Se iau U=1V și R=500.
a) Se calculează valoarea curentului prin rezistență.
b) Pentru multimetru se selectează măsurarea pe
I µA, curent continuu. Atenție la conectarea
ampermetrului (bornele corespunzătoare)! Circuitul
U R va fi verificat de cadrul didactic înainte de pornirea
µA sursei! Se măsoară curentul prin circuit. Pe ce domeniu
s-a făcut măsurarea? Comparați valoarea măsurată cu
Figura 6. Măsurarea curentului cea calculată. Cât este rezistența internă a
ampermetrului (ideal – real)?

4/4