Institutor CHIROŞCA SIMONA CAMELIA/ Şcoala Generală Nr.
2_ Lupeni
TOAMNA_ ANOTIMPUL CEL BOGAT
În septembrie, când începe şcoala, este vremea să înceapă şi toamna.
Potrivit calendarului, la 23 septembrie putem spune că am intrat în
toamnă, este data la care, din nou, ziua este egală cu noaptea. Soarele ne
zâmbeşte din ce în ce mai puţin. Semnele venirii toamnei sunt: căderea
primei brume şi căderea masivă a frunzelor arborilor.
Zilele de toamnă sunt foarte diferite ca aspect; unele sunt însorite şi
călduroase, altele mohorâte şi friguroase. În unele zile plouă, în altele este
ceaţă sau cade bruma.
Principala activitate în acest anotimp este strângerea recoltei. Din
primăvară până în toamnă am observat cu atenţie cum marea majoritate a
vieţuitoarelor s- au născut, au crescut, s-au hrănit şi s-au înmulţit.
Se recoltează porumbul. Cea mai mare parte se depozitează pentru
hrana oamenilor şi a animalelor, iar o altă parte se păstrează pentru
sămânţă, în anul următor. Se culeg şi roadele din grădinile de legume:
fasolea, ceapa, pătlăgelele roşii, vinete, ardeii, dovlecii, dovleceii etc.
Este vremea culesului fructelor din grădini şi livezi. Acum se culeg
merele, perele, nucile, gutuile- fructe care pot fi depozitate şi păstrate pentru
zilele de iarnă.
În zonele de deal şi în anumite părţi din câmpie se culeg viile. Boabele
dulci de struguri sunt stoarse şi mustul obţinut se va transforma în vin.
Toamna, pădurile de foioase îşi pierd culoarea verde. Ele se colorează
în roşu, ruginiu şi galben. Frunzele stejarului îngălbenesc, dar nu cad
toate; o parte din ele rămân pe ramuri toată iarna şi cad numai primăvara,
o dată cu apariţia noilor frunze. La prima vedere, pădurea pare lipsită de
vieţuitoare. Privind atent, mai de aproape, în luminişurile pădurii, se văd
pe firele de iarbă, printre ierburi uscate: buburuze, greieri, furnici, iar între
crengile copacilor multe pânze de păianjen. O floare frumoasă, înflorită îţi
atrage atenţia; ea este brânduşa de toamnă (înfloreşte din luna august
până în noiembrie).
Dezgoliţi de frunze, arborii devin tot mai stingheri în bătaia vântului
rece. Grădinile sunt pustii, câmpiile golaşe.
E din ce în ce mai rece, iar de sus se cerne o ploaie măruntă.
Pe cer, cârduri de păsări se îndreaptă spre ţări mai calde, iar animalele
pădurii îşi pregătesc adăposturile pentru iernat.
2005/ 2006
Institutor CHIROŞCA SIMONA CAMELIA/ Şcoala Generală Nr.2_ Lupeni
În septembrie, când începe şcoala, este vremea să înceapă şi
toamna. Potrivit calendarului, la 23 septembrie putem spune că
am intrat în toamnă, este data la care, din nou, ziua este egală
cu noaptea. Soarele ne zâmbeşte din ce în ce mai puţin. Semnele
venirii toamnei sunt: căderea primei brume şi căderea masivă a
frunzelor arborilor.
Zilele de toamnă sunt foarte diferite ca aspect; unele sunt
însorite şi călduroase, altele mohorâte şi friguroase. În unele
zile plouă, în altele este ceaţă sau cade bruma.
Principala activitate în acest anotimp este strângerea recoltei.
Din primăvară până în toamnă am observat cu atenţie cum
marea majoritate a vieţuitoarelor s- au născut, au crescut, s-au
hrănit şi s-au înmulţit.
Se recoltează porumbul. Cea mai mare parte se depozitează
pentru hrana oamenilor şi a animalelor, iar o altă parte se
păstrează pentru sămânţă, în anul următor. Se culeg şi roadele
din grădinile de legume: fasolea, ceapa, pătlăgelele roşii, vinete,
ardeii, dovlecii, dovleceii etc.
Este vremea culesului fructelor din grădini şi livezi. Acum se
culeg merele, perele, nucile, gutuile- fructe care pot fi depozitate
şi păstrate pentru zilele de iarnă.
În zonele de deal şi în anumite părţi din câmpie se culeg viile.
Boabele dulci de struguri sunt stoarse şi mustul obţinut se va
transforma în vin.
2005/ 2006
Institutor CHIROŞCA SIMONA CAMELIA/ Şcoala Generală Nr.2_ Lupeni
Toamna, pădurile de foioase îşi pierd culoarea verde. Ele se
colorează în roşu, ruginiu şi galben. Frunzele stejarului
îngălbenesc, dar nu cad toate; o parte din ele rămân pe ramuri
toată iarna şi cad numai primăvara, o dată cu apariţia noilor
frunze. La prima vedere, pădurea pare lipsită de vieţuitoare.
Privind atent, mai de aproape, în luminişurile pădurii, se văd pe
firele de iarbă, printre ierburi uscate: buburuze, greieri, furnici,
iar între crengile copacilor multe pânze de păianjen. O floare
frumoasă, înflorită îţi atrage atenţia; ea este brânduşa de
toamnă (înfloreşte din luna august până în noiembrie).
Dezgoliţi de frunze, arborii devin tot mai stingheri în bătaia
vântului rece. Grădinile sunt pustii, câmpiile golaşe.
E din ce în ce mai rece, iar de sus se cerne o ploaie măruntă.
Pe cer, cârduri de păsări se îndreaptă spre ţări mai calde, iar
animalele pădurii îşi pregătesc adăposturile pentru iernat.
2005/ 2006
Institutor CHIROŞCA SIMONA CAMELIA/ Şcoala Generală Nr.2_ Lupeni
Toamna, Soarele nu mai încălzeşte cu putere.
Nopţile sunt lungi şi răcoroase.
Zilele sunt scurte şi schimbătoare.
Unele sunt însorite, altele ploioase, unele cu ceaţă, altele
cu brumă.
Multe păsări pleacă în ţările calde.
Lunile toamnei sunt: septembrie, octombrie, noiembrie.
Oamenii mai numesc la noi luna septembrie „Răpciune”,
octombrie_ „Brumărel”, iar noiembrie_ „Brumar”.
2005/ 2006
Institutor CHIROŞCA SIMONA CAMELIA/ Şcoala Generală Nr.2_ Lupeni
Cum încălzeşte Soarele toamna?
Cum sunt nopţile?
Dar zilele?
Ce fenomene se întâmplă toamna?
Spuneţi cum sunt frunzele şi fructele pomilor?
Ce fac păsările toamna?
De ce pleacă?
Ce fac oamenii toamna?
Cum se pregătesc pentru iarnă veveriţa şi
hârciogul? Dar celelalte animale?
Care sunt lunile toamnei?
2005/ 2006
Institutor CHIROŞCA SIMONA CAMELIA/ Şcoala Generală Nr.2_ Lupeni
2005/ 2006