PROIECT DIDACTIC

EDUCATOARE: Kanaan Alis

CATEGORIA DE ACTIVITATE: Domeniu Om și Societate
TEMA ACTIVITĂŢII: „Ce știm despre Toamna?”
MIJLOC DE REALIZARE: Convorbire
TIPUL ACTIVITĂŢII: Consolidare
SCOPUL ACTIVITĂŢII: Sistematizarea cunoştinţelor despre anotimpul toamna; consolidarea deprinderii de a formula propoziţii
corecte gramatical; dezvoltarea proceselor cognitive.

OBIECTIVELE OPERAŢIONALE:

a) cognitiv-informaţionale:
 Să recunoască şi să denumească anotimpurile anului;
 Să descrie aspectele caracteristice anotimpului toamna:
 fenomenele naturale specifice;
 schimbările survenite în natură;
 aspectul vegetaţiei;
 activitatea oamenilor;
 plecarea păsărilor călătoare;
 pregătirea animalelor sălbatice pentru iernat.
 Să clasifice roadele toamnei: fructe, legume, cereale şi flori;
 Să descrie îmbrăcămintea corespunzătoare;
 Să identifice culorile specifice anotimpului toamna.

b) psiho-motorii:
 Să mânuiască materialul pus la dispoziţie;

c) afective:
 Să manifeste emoţii şi sentimente faţă de frumuseţile toamnei;
  Să coopereze cu coechipierii pentru rezolvarea fiecărei sarcini;
 să se ajute încurajându-se reciproc.

STRATEGII DIDACTICE:

Metode şi procedee: Exerciţiul, conversaţia, ghicitorile, conversaţia, explicaţia, problematizarea, brainstorming-ul de

grup şi individual, BLAZONUL, METODA CUBULUI

Material didactic folosit: Ghicitoare; imagini reprezentand toamna sub diferite ipostaze: în livadă, în vie, în grădina de
legume, în grădina cu flori, fenomene ale naturii, legume şi fructe de toamnă, culorile toamnei; Cubul cu imagini.

FORME DE ORGANIZARE: Frontală.

SARCINA DIDACTICA: Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre toamnă.

Material bibliografic:

 Comănescu, Maria, Gheorghe, Doina, “Cunoaşterea mediului – ghidul educatoarei”, E.D.P., R.A., Bucureşti,
1998;
 Silvia Breban, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, „Metode
interactive de grup”, Editura Arves 2006;
 Silvia Breban, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Elena Matei, „Cunoaşterea mediului înconjurător – Ghid pentru
învăţământul preşcolar”, Ed. Radical, 2001;
 Viorica Preda, „Grădiniţa altfel – scrisori metodice”, Ed. Integral, Bucureşti, 2003;
 „Programa activităţilor instructiv-educative din grădiniţa de copii”, Ed. V& Integral, Bucureşti 2000;
 EVENIMENT CONTINUT STIINTIFIC STRATEGII EVALUARE
DIDACTIC DIDACTICE (instrumente si
indicatori)
Asigurarea condiţiilor optime necesare desfăşurării
MOMENT activităţii: aerisirea sălii de grupă, pregătirea materialului didactic.
ORGANIZATORIC Pregătirea climatului psiho-afectiv necesar desfăşurării activităţii,
asigurarea ordinii şi disciplinei. Copiii se află la măsuţe.

Printr-o ghicitoare, se cere copiilor să numească anotimpul dat.

Dragi copii, îmi va fi tare dor de voi, CONVERSATIA
CAPTAREA Eu vă spun de pe acum
ATENTIEI Că mă pregătesc de drum
Dar curând, la primăvară, Materiale Evaluare orală
Am să vin la voi iară. Ghicitoarea,
Cuibul vechi am să-l repar, imaginile specifice
Ca să-mi fac din el cuibar.
Şi în curând plec în zbor,
Duceţi vestea tuturor!
Stiţi voi de ce plec eu oare ?
Fiindcă ploile incep sa cadă,
Frunzele-au îngălbenit
Cine oare a venit?
(toamna)

Se descoperă “Televizorul copiilor”, la care se va prezenta prima imagine,

un tablou de toamnă.

ANUNTAREA Se anunţă tema activităţii.

TEMEI Se vor stimula curiozitatea şi dorinţa de a învăţa.
ENUNTAREA Se vor comunica obiectivele activităţii, pe înţelesul copiilor.
OBIECTIVELOR
 La “Televizorul copiilor” se vor derula treptat imagini pe baza cărora se va
purta conversaţia.
Convorbirea se va derula după următorul plan de întrebări:
 Care sunt anotimpurile anului ? – Sunt prezentate tablourile cu CONVERSATIA
DIRIJAREA anotimpurile anului
INVATARII Evaluare orală
 În ce anotimp ne aflăm acum ? – Se stabileşte după ce anotimp
urmează toamna şi care anotimp urmează după acesta.
 Care sunt lunile anotimpului toamna ? – Se prezintă calendarul
ilustrat cu lunile de toamnă.
Materiale Observarea
 Care sunt fenomenele specifice toamnei ? – Soarele nu mai are imaginile specifice modului de
foarte multă putere de încălzire, vremea se răceşte, zilele sunt tot cooperare şi
mai scurte, se întunecă mai devreme, Nopţile sunt tot mai lungi şi relaţionare între
din ce în ce mai friguroase, încep să bată vânturi reci, cade copii
bruma.Plouă mărunt şi des, ploile sunt mai reci.
 Cum se îmbracă oamenii toamna spre deosebire de vară? – Copiii şi
adulţii îşi schimbă îmbrăcămintea de vară cu cea de toamnă, se
îmbracă mai gros, poartă umbrelă sau pelerină pe timp de ploaie.
 De ce este necesar să schimbăm îmbrăcămintea ? CONVERSATIA Evaluare orală

 Ce se întâmplă cu plantele şi copacii ? – Iarba şi florile încep să se

ofilească, se veştejesc şi se usucă. Frunzele îngălbenesc, ruginesc şi
cad, copacii rămân goi.

 Care sunt roadele toamnei ? – În prima parte a toamnei înfloresc

crizantemele şi tufănelele. În grădini şi în livezi se coc şi se
recoltează fructele, legumele şi cerealele.

 De unde se recoltează acestea ? fructele se recolteză din livezi şi vii,

legumele de pe câmpuri şi din grădini, iar cerealele de pe ogoare.

 Care sunt activităţile omului toamna ? – Copiii se joacă din ce în ce

mai puţin pe afară. În grădini şi pe ogoare oamenii recoltează fructe,
legume, cereale, efectuează semănăturile de toamnă. În gospodării
se pregătesc conserve pentru iarnă. La sate oamenii se
aprovizionează cu lemne pentru foc. Depozitează în beciuri
(pivniţe), cămări proviziile pentru iarnă.
  Ce se întâmplă cu păsările sălbatice ? De ce plecă spre ţările calde ?

 Ce se întâmplă cu micile vieţuitoare şi animalele din pădure ? -

Insectele (gâzele) îşi fac adăposturi, se ascund în pământ. Animalele
sălbatice se pregătesc pentru iernat: îşi pregătesc hrana şi culcuşul.

 Care sunt culorile toamnei ?

Copiii sunt împărţiţi în patru grupuri, după cum se află aşezaţi la
măsuţe. Aceştia vor primi să lucreze câte un blazon, după cum urmeză:
 Echipa 1 – FENOMENELE TOAMNEI
 Echipa 2 – ASPECTELE VEGETATIEI
 Echipa 3 – IMBRACAMINTEA DE TOAMNA
OBTINEREA  Echipa 4 – PASARILE CALATOARE BLAZONUL Evaluare orală
PERFORMANTEI După ce vor termina de completat blazoanele primite, vor primi încă CONVERSAT
unul, astfel: IA Observarea
 Echipa 1 – FRUCTELE Materiale modului de
 Echipa 2 – LEGUMELE Blazoane, jetoane cooperare şi
specifice, lipici relaţionare între
 Echipa 3 – CEREALELE
copii
 Echipa 4 – CULORILE TOAMNEI
Educatoarea explică regulile: fiecare echipă trebuie să aleagă dintre
jetoanele primite doar acelea care corespund blazonului dat şi să le lipească
pe acesta. După ce au terminat vor suna clopoţelul şi vor primi cel de-al
doilea blazon spre completare.
Le propun copiiilor un joc cu privire la anotimpul Toamna. Se va rostogoli
cubul, cei mici vor recunoaște caracteristici ale toamnei și vor formula METODA
RETENTIA propoziţii pornind de la imaginea care "a căzut" pe fața superioară a Cubului
cubului. Joc didactic
Evaluare orală
Materiale
Cub cu imagini

Se vor face aprecieri verbale asupra implicării copiilor în activitate, globale

8) INCHEIEREA și individuale. Aprecierea verbală
ACTIVITATII
 ANEXA
Roşu, lung şi mustăcios
Mai subţire ori mai gros,
Dulce, vitaminizat
Rege-i peste zarzavat.
Ghici, ghicitoarea mea.
Morcovul
Şade mândră-ntr-un picior,
Lăudându-se oricui,
Că ea poartă-n al ei spate,
Cămăşi albe şi verzui.
Ghici, ghicitoarea mea.
Varza
Boabele îi sunt mărgele,
Însă în ciorchini stau ele.
Must şi vin din ele fac,
Cui îi dai, zău că îi plac !
Ghici, ghicitoarea mea.
Strugurele
Balon dezumflat,
Galben colorat,
Are mustăcioară
Şi se cheamă…..
Ghici, ghicitoarea mea
Para
Avem o copiliţă
Cu multe rochiţe,
Când o dezbrăcăm,
Din ochi lăcrimăm.
Ghici, ghicitoarea mea.
Ceapa
Miezul e floare spumoasa,
Iar in jur frunze de varza!
Conopida
Buni sunt copţi, fierţi şi prăjiţi
Şi-s aproape nelipsiţi,
Când dorim o garnitură
Lângă oricare friptură.
Ghici, ghicitoarea mea.
Cartofii
Într-o cuşcă-s mulţi căţei,
Toţi sun albi şi rotofei,
Mama-i pune la mujdei.
Ia ghiciţi. Cine sunt ei ?
Ghici, ghicitoarea mea.
Usturoiul
În bărcuţe stau culcaţi
Laolaltă patru fraţi.
Mie, cel mai mult îmi plac
Când îi simt în cozonac.
Ghici, ghicitoarea mea.
Nuca
Un rotund puţin turtit,
În livadă găzduit,
Are frunză şi codiţă,
Mustăţi, dar nu-i pisicuţă.
Pe-o jumătate-i înfocat,
Pe cealaltă-i luminat.
Ghici, ghicitoarea mea.
Mărul
Acrişoare sunt şi bune
Brumării li se mai spun.
Şi la fiert dacă se pun,
Faci cel mai gustos magiun.
Ghici, ghicitoarea mea.
Prunele
Miezul ,doar, e de mâncat.
Coaja e de aruncat.
Şi în sac se pot păstra
Sparte, doar, se pot mânca.
Ghici, ghicitoarea mea. Nucile