Iubirea Fati - . .
Iubirea Fati - . .
Se termină anul 2011 ș i apare întrebarea, ce ne-a lăsat acest an? Nimic altceva decât a fi un
ani mai mari? Mai multe bunuri materiale? Să fi făcut mii de lucruri? Poate întrebarea
corectă nu este ¿ce ne-a lăsat acest an? ci mai degrabă, ¿2011, a fost memorabil în
viaț a mea?
Orice lucru pe care l-am făcut, dacă anul 2011 ne lasă senzaț ia că merită.
la pena să trăim viaț a, este mai mult, de că „ne iubim viaț a”, atunci posibil să fie
a fost un an minunat.
Nietzsche (în Aș a vorbea Zarathustra) a imaginat un bătrân înț elept care, după ce a ajuns la
plenitudul în ț elepciunii sale decide să împărtă ș ească ceea ce a învă ț at. Ș i dezvăluie că "cel mai
puternicul gândurilor
Te rog să citeș ti următorul paragraf de cel puț in două ori la rând, da?
Imaginaț i-vă că viaț a ta, durează cât va dura, cu fiecare experienț ă trăită, cu fiecare bucurie
gozada, cu fiecare durere care te-a apăsat, cu numeroasele momente pe care le-ai
profitat, cu toate oportunită ț ile pe care le-ai lăsat să treacă, cu to ț i cei ca tine
gânduri, sentimente ș i idei; acea viaț a ta, când va ajunge la sfârș it, va fi doar pentru ca
te vei naș te din nou ș i vei trăi acelaș i lucru, în acelaș i mod, din nou ș i din nou, murind, naș terea
din nou, trăind aceleaș i lucruri din nou ș i din nou, pentru totdeauna, aș a cum o faci tu
trăind chiar astăzi.
Această idee de a trăi viaț a în mod identic, una ș i alta dată pentru eternitate, este conceptul de
întoarcerea eternă, care poate fi foarte puternică dacă ne determină să ne privim propria viaț ă. Sfârș itul
de ceva ne generează de obicei o mică criză internă care ne face predispuș i la reflecț ie:
când încheiem o rela ț ie de dragoste, când terminăm universitatea sau un
postgrad, când terminăm un loc de muncă, când se încheie via ț a cuiva foarte
dragă. Când împlinim un an în plus. Când se termină un an.
„Ar fi putut fi” pe care le-am acumulat în vieț ile noastre pot ajunge să fie sufocante atunci când
fac să pară viaț a noastră sacrificată ș i neînț eleasă, cu mai puț ine oportunităț i. Câte
cu cât lăsăm mai multe lucruri afară, cu atât mai mică, mai scurtă ș i lipsită de vitalitate poate părea a noastră
existenț ă.
Fericit pentru noi, de acum înainte, putem face lucruri pentru a evita ca noi
ar fi putut să fie
reflecț ie ca instrument pentru a ne pune în acț iune, evitând noi "ar fi putut fi" care se
rămân în asta, în vise care nu se trezesc niciodată.
Întorcându-ne la sfârș itul anului, poate întrebările corecte ar fi: cum poț i trăi fără
generarea de noi motive de regret? ș i ce trebuie să faci pentru a-ț i reînnoi viaț a?
Posibil, să cunoaș tem oameni (poate chiar noi înș ine) foarte concentraț i pe exterior,
în ceea ce este vizibil, îngrijorată de acumularea de posesiuni sau de ceea ce cred ceilalț i. Poate că
atât de mult încât îș i pierd sensul existenț ei. Schopenhauer ("Un an cu Schopenhauer"
Irvin Yalom) spune că atunci când cineva le pune o întrebare acestor tipuri de persoane, acestea
Gândul la asta poate că ne va ajuta să trecem de la suprafaț ă la adâncime: nici bogăț ia, nici
bunurile materiale, nici ierarhia socială, nici reputa ț ia bună nu aduc fericirea.
Să revizuim cele trei fundamentale ale gândirii filozofului.
În modul ontologic de a trăi, cineva este mai conș tient de viaț ă, de mortalitate ș i nu
aș teaptă ca viaț a să fie o continuă urcare ș i urcare (aș a cum se tinde să se gândească optimist)
între 20 ș i 40 de ani). Astfel, cineva este mai dispus să facă schimbări semnificative,
a construi o viaț ă de angajament, de conexiune cu alț ii, cu sens ș i căutând
realizare. Cineva îș i asumă puterea de a alege să nu facă lucrurile pe care le preferă cu adevărat.
nu face ș i privilegiază ceea ce hrăneș te Ființ a, în faț a Facerii ș i a Aș ternutului.
Nu te distra, spune Yalom, bucură-te de o nouă trezire, 2012. Profită de ea, savurează.
dulceaț a ș i amarele pe care le aduce, ia decizii ș i acț ionează pentru a evita noi "ar fi putut fi".
Amor Fati. Creează un destin pe care să-l poț i iubi: gânduri, sentimente, idei, acte.
Ceea ce mă bucură cel mai mult în legătură cu această postare este că am scris-o în faț a oceanului, în orele unei
o după-amiază frumoasă, aș a cum nu s-a întâmplat în cele 351 de zile anterioare ale acestui an care trece. Sper