PRINCIPII DE BAZ

ALE
CERCETRII TIINIFICE

Despre CUNOATERE

TIPURI DE CUNOATERE
Exist mai multe tipuri de cunoatere:
cunoatere comun,
cunoatere tiinific,
cunoatere prin intermediul miturilor,
intuiia,
credina,
cunoatere mediat de reprezentri artistice.

TIPURI DE CUNOATERE

Care dintre aceste tipuri de cunoatere v

domin viaa?
Exemple?

De ce?

CUNOATEREA COMUN
Trind n societate, fiecare individ i nsuete
n cursul existenei sale o sum de cunotine
despre traiul laolalt al oamenilor. Aceste
cunotine se bazeaz pe experiena direct a
indivizilor. Este ceea ce numim cunoaterea
comun (sau spontan, cotidian, la nivelul
simului comun, a bunului sim).
n activitatea lor practic oamenii, ca ageni
cunosctori individuali sau colectivi, utilizeaz
cunotinele dobndite anterior, transmise cu
ajutorul limbajului natural de la o generaie la
alta n procesul socializrii.

CT DE UTIL ESTE CUNOATEREA

COMUN (SOCIAL)
Henri Stahl evideniaz CARACTERUL
ILUZORIU al cunoaterii la nivelul simului
comun i consider c enculturaia i socializarea
sunt principalii factori care o genereaz.
Enculturaia (neleasa ca transmitere a culturii de
la o generaie la alta) are efecte limitative asupra
cunoaterii, efecte impuse att prin utilizarea unei
limbi, ct i a unui anumit tip de limbaj, adic prin
sintaxa i vocabularul propriu fiecrei limbi,
aceasta condiioneaz modul de a judeca al
oamenilor. Cercetrile comparative interculturale
au relevat modul n care anumite caracteristici
lingvistice influeneaz procesul gndirii.

LIMITE ALE CUNOATERII

COMUNE:
Subiectivitatea exist prejudeci.
Absolutizarea experienei personale.
Confuzia ntre familiar i cunoscut.
Opereaz adesea la nivelul aparenelor.
Lipsa preciziei.
Erori, ce provin din fenomene banale ordinea
prezentrii informaiilor.
Evalurile oamenilor comuni sunt contrazise de
cercetrile tiinifice.
Oamenii consider c perspectiva lor asupra
realitii socio-umane este singura corect.
Oamenii dau explicaii post-factum.

CUNOATEREA PSIHOLOGIC